CONTABILITATEA STOCURILOR SI A PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE

CONTABILITATEA STOCURILOR SI A PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE

CUPRINS :

Memoriu Justificativ

CAP.I Organizarea contabilitatii stocurilor si a productiei in curs de executie

CAP.II Evaluarea stocurilor si a productiei in curs de executie

CAP.III Metode utilizate in contabilitatea stocurilor

CAP.IV Contabilitatea stocurilor si a productiei in curs de executie

4.1. - Contabilitatea stocurior de materii si materiale

-Contabilitatea materialelor consumabile

4.2. - Contabilitatea obiectelor de inventar

- Contabilitatea baracamentelor si amenajarilor provizorii

4.3. - Contabilitatea productiei

- Contabilitatea productiei in curs de executie

4.4. - Contabilitatea animalelor

4.5. - Contabilitatea marfurilor si ambalajelor

4.6. - Contabilitatea stocurilor aflate la terti

- Contabilitatea obiectelor de inventar aflate la terti

- Contabilitatea produselor aflate la terti

4.7. - Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor productiei in curs de executie

CAP.V Aplicatii practice

Concluzii si propuneri

Memoru Justificativ

Desfasurarea normala a activitatii oricarui agent economic impune folosirea unei mari diversitati de mijloace circulante materiale (stocuri).

Mijloacele circulante materiale (stocurile) sunt prezente in cadrul fiecarei societati sub forma : materiilor prime, materiilor consumabile, obiectelor de inventar, marfurile, produsele finite, etc. , in functie de profilul de activitate al fiecaei societati.

Legea contabilitatii prevede ca orice aprovizionari patrimoniale, chiar si cele facute in categoria mijloacelor circulante materiale - adica a stocurilor - se consemeneaza in momentul efectuarii ei intr-un document care sta la baza intreprinderilor contabile.

Deoarece orice societate care se respecta va fi interesata sa aiba o evidenta cat mai clara si corecta privind stocurile fiindca are interese sa nu-si mai risipeasca resursele, am considerat sa sustin acest capitol de stocuri.

Stocurile sunt mereu folosite in diverse intreprinderi deoarece ele constituie sursa principala in realizarea orcaror vanzari sau cumparari de bunuri si servicii.

Aceste stocuri aduc un beneficiu atat in unitate cat si pentru persoanele fizice care realizeaza profit in urma acestor produse, care de regula sunt produse obisnuite din productie proprie. Persoanele fizice beneficiaza de profit in urma cresterii animalelor pentru reproductie sau ingrasat, cresterea coloniilor de albine, animale pentru productie, pasari pentru reproductie.

Fiind un liceu agricol, acesta utilizeaza frecvent stocuri care cuprind: seminte, materilale de plantat, furage si alte materilale. Aceste stocuri sunt folosite mereu in administratia liceului.

Datorita faptului ca am absolvit un liceu cu profil agricol, in care evidenta animalelor, produselor, marfurilor reprezinta una din activitatile de baza, productia in curs de executie, tema cuprinsa in lucrarea de diploma.

Cap. I Organizarea contabilitatii stocurilor si a productiei in curs de executie

Structura stocurilor

Regulamentul privind aplicarea Legii contabilitatii defineste stocurile si comenzile in curs de executie ca fiind 'ansamblul bunurilor si serviciilor din cadrul unitatii patrimoniale destinate:

fie a fi vandute in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie

fie a fi consumate la prima lor utilizare'

*Structura stocurilor cuprinde:

a)      Materii prime : care participa direct la fabricarea produsului si se regasesc in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala.

b)      Materii consumabile : ( materiale auxiliare, combustibili, seminte si materiale de plantat, lurge) care participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regasi, de regula in produsul finit.

c)      Produsele , reprezentate de :

semifabricate : sunt acele produse al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie si care trec in continuare in procesul tehnologic al altei sectii sau se livreaza tertilor

produse finite, adica produsele care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul unitatii patrimoniale, putand fi aepozitate in vederea livrarii sau expediate direct clientilor.

produsele reziduale, reprezentand resturile.

d)      Animale si pasari, respectiv animalele nascute si cele tinere de orice fel, crescute si folosite pentru reproductie sau puse la ingrasat pentru a fi valorificate, coloniile de albine precum si animalele pentru productie.

e)      Marfuri - respectiv bunurile pe care unitatea patrimoniala le cumpara in vederea revanzarii lor.

f)        Ambalajul - unde se includ ambalajele refolosibile achizitionate sau fabricate, destinate produselor vandute si care, in mod temporar, pot fi pastrate de terti cu obligatia restituirii in conditiile prevazute in contract.

O categorie distincta in cadrul stocurilor o constituie obiectele de inventar si baracamentele.'Obiectele de inventar' reprezinta bunuri cu o valoare mai mica decat limita prevazuta de lege pentru a fi considerate mijloace fixe, indiferent de lege pentru a fi considerate mijloace fixe, indiferent de durata lor de serviciu, sau cu o durata mai mica de un an si indiferent de valoarea lor.

De asemenea sunt asimilate acestora echipamentul de protectie si de lucru, imbracamintea speciala, mecanismele, dispozitivele, verificativele, SDV-urile si alte obiecte similare.

'Baracamentele si amenajarile provizorii'- sunt bunurile achizitionate sau construite de unitatile patrimoniale pentru executarea lucrarilor si prestatiilor de constructii.Nu se include in aceasta categorie lucrarile de organizare la care, prin demontare sau demolare, nu se recupereaza materialele.

'Productia in curs de executie' - reprezinta productia care nu a trecut prin toate fazele de prelucrare, prevazute in procesul tehnologic, precum si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime.

Dupa aparenta la patrimoniu, stocurile se pot grupa in:

a)      stocuri aflate in gestiune, care fac parte din patrimoniul propriu al unitatii.Acestea se gasesc fie in depozitele sau spatiile proprii, fie se afla la terti.

b)      stocuri aflate in gestiune, dar care nu fac parte din patrimoniul propriu.Aceste stocuri se inregistreaza distinct in conturi in afata bilantului.In functie de provenienta lor stocurile se pot grupa in :

stocuri provenite din cumparari din afara unitatii patrimoniale: materii prime, marfuri, etc.

stocuri provenite din productie proprie: diferite produse, animale, etc.

Cap. II Evaluarea stocurilor si a productieiin curs de executie

La intrarea in patrimoniu stocurile si productia in curs de executie se evalueaza astfel:

a) materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar, marfuri, ambalaje si alte bunuri procurate cu titlu aneros la costul de achizitie. Costul de achizitie este format din:

pretul de cumparare al unui bun

taxele nerecuperabile

cheltuieli de transport - aprovizionare

b) productia in curs de executie, semifabricatele si produsele finite, obiectele de inventar, ambalaje si alte bunuri produse de catre unitatea patrimoniala la costul de productie.

Costul de productie a unui bun cuprinde:

costul de achizitie al materiilor prime si materiilor consumate

celelalte cheltuieli directe de productie precum si cota cheltuielilor indirecte de productie determinate rational.

c) animalele si pasarile se evalueaza la costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz.La iesirea din patrimoniu stocurile se evalueaza prin aplicarea urmatoarelor metode:

metoda 'costului mediu ponderat' (C.M.P.)

Costul mediu ponderat se calculeaza fie dupa fiecare intrare, fie lunar, sau la anumite perioade ea raport intre valoarea totala a stocului initial plus valoarea intrarilor si cantitatea existenta in stocul initial plus cantitatile intrate.

metoda 'primei intrari - primei iesiri' (F.I.E.O.)

Potrivit acestei metode iesirile din stoc se evalueaza la costul de achizitie al primei intrari.Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie al lotului urmator, in ordine cronologica.

metoda 'ultimei intrari- primei iesiri' (L.I.F.O.)

Potrivit acestei metode, stocurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie al ultimei intrari.Pe masura epuizarii lotului, stocurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie al lotului anterior, in ordine cronologica.Unitatile patrimoniale din tara noastra cu conditia ca in raportarile periodice ele sa fie prezentate la costurile efective.

Astfel de preturi de inregistrare pot fi :

preturi prestabilite

preturi de facturare

In cazul in care se utilizeaza preturile prestabilite, aceste preturi se vor stabili pe baza preturilor medii ale bunurilor respective.Aceste preturi prestabilite utilizate pentru inregistrarea in contabilitate a bunurilor de natura stocurilor se vor actulaliza periodic, de regula, cel putin o data pe an, in functie de evolutia preturilor si de alti factori.Diferentele de pret stabilite la intrarea bunurilor in patrimoniu se repartizeaza si se inregistreaza proportional, atat asupra valori bunurilor cat si asupra stocurilor

Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor se efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel:

K= Si(cont de diferente) + Rd(cont de diferente)

Si(cont de stoc la pret + Rd(cont de stoc la pret

de inregistrare) de inregistrare)

Avand in vedere practica contabila din economia tarii noastre, unitatile patrimoniale au posibilitate de a evolua si inregistra in contabilitate bunurile de natura stocurilor, procurate cu titlu oneros.In acest caz, cheltuielile de transport-aprovizionare se vor inregistra distinct in conturile de diferente de pret.Repartizarea cheltuielilor de transport-aprovizionare asupra bunurilor iesite si asupra stocurilor se efectueaza tot cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel:

Cheltuieli de transport Cheltuieli de transport

aferente stocurilor existente aferente intrarilor de

sa inceputul perioadei stocuri in cursul perioadei

K=

Soldul initial al stocurilor Valoarea intrarilor de

la pretul de factura + stocuri in cursul perioadei

la pret de factura

K= Si(cont de diferente) + Rd(cont de diferente)

Si(cont de stocuri la + Rd(cont de stocuri la

pret de factura) pret de factura)

Cap III Metode utilizate in contabilitatea stocurilor

Unitatile patrimioniale pot sa-si organizeze contabilitatea stocurilor utilizand: fie metoda inventarului permanent, fie inventarul interminent.

Metoda inventarului permanent

In cazul utilizarii inventarului permanent in contabilitate, in conturile de stocuri se inregistreaza toate operatiile de intrare a stocurilor evaluate la pretul de achizitie, cost de productie, pret standard sau pret de factura, dupa caz.

Aceasta metoda asigura determinarea si urmarirea stocurilor scriptice dupa fiecare opeatie de intrare si iesire.

Conform normelor contabile din tara noastra, in conditiile utilizarii inventarului permanent, unitatile patrimoniale isi pot organiza contabilitatea analitica a stocurilor dupa urmatoarele metode, in functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii:

a)      metoda operativ-contabila(pe solduri)

In acest caz la locul de depozitare se tine evidenta cantitativa a bunurilor materiale pe categorii, iar in contabilitate se tine evidenta valorica pe gestiuni.

b)      metoda cantitativ-valorica(pe fise de cont analitice)

In cazul utilizari acestei metode la locul de depozitare se tine evidenta cantitativa pe categorii de bunuri, iar la contabilitate se tine o evidenta cantitativ-valorica.

c)      metoda global valorica

Aceasta consta in tinerea evidentei numai valoric atat la nivelul gestiunii, cat si in contabilitate.

Si in acest caz, periodic, se face controlul concordantei inregistrarilor din evidenta gestiunii cu cele din contabilitate.

In cazul utilizarii inventarului permanent, conturile de stocuri se debiteaza in cursul exercitiului financiar ci intrarile de bunuri prin creditul conturilor care indica sursa de procurare si se crediteaza cu iesirile din stoc aferente perioadei de gestiune.Daca exista diferente acestea se vor regulariza aducandu-se stocurile la nivelul lor real.

Metoda inventarului interminent

Aceasta metoda presupune stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la finele fiecarei luni. Relatia de calcul a iesirilor este urmatoarea:

E = Si + I - St

In timpul luni intrarile de stocuri de materii prime si materiale sunt contabilizate direct in conturile de cheltuieli la cost de achizitie, pret de factura sau pret prestabilit, dupa caz.La sfarsitul fiecarei luni se stabilesc stocurile finale prin inventariere si se inregistreaza in conturile de stocuri concomitent cu micsorarea cheltuielilor.Aceste stocuri finale vor deveni stocuri initiale ale lunii urmatoare si ele se vor anula prin includerea lor pe cheltuieli la inceputul lunii urmatoare.

In cazul utilizarii inventarului interminent pentru stocurile provenite din productie proprie la inceputul fiecarei luni se anuleaza stocul initial concomitent cu micsorarea veniturilor din productia stocata.Produsele obtinute din productie proprie in cursul lunii nu se inregistreaza in conturile de stocuri, inregistrandu-se numai vanzarea lor.La sfarsitul lunii se determina prin inventariere stocul de produse din productie proprie existent si acest stoc se inregistreaza in conturile de stocuri corespunzatoare, concomitent cu crestrerea veniturilor din productia stocata.

Cap IV 4.1. Contabilitatea stocurilor de materii si materiale

Contabilitatea materiilor prime

Contabilitatea materiilor prime se realizeza cu ajutorul contului 300 'Materii prime' - cont activ (A).

Se debiteaza cu valoarea stocurilor de materii prime intrate in gestiunea unitatii patrimoniale prin achizitionare de la furnizori, aduse ca aport la capital sau din alte surse.

Valoarea de inregistrare a stocurilor de materii prime poate fi:

costul de achizitie

pretul prestabilit (standard)

pretul de factura

Se crediteaza cu valoarea stocurilor de materii prime iesite din gestiunea unitatii patrimoniale prin consum sau alte destinatii.

In cazul in care intrarile de materii prime au fost inregistrate la costul de achizitie, evaluarea iesirilor de materii prime se face la preturile de intrare ale acestora.

Daca unitatile patrimoniale au mai multe preturi de facturare pentru acelasi sortiment, pot lucra cu pret mediu de facturare care va fi utilizat atat la inregistrarea intrarii materialelor cat si la iesirea lor.

Soldul contului 300'Materii prime' este debitar si reprezinta valoarea materiilor prime existente in stoc la preturi de inregistrare. Daca se utilizeaza metoda inventarului permanent, contul 300 'Materii prime' se debiteaza in cursul lunii cu intrarile de materii prime si se crediteaza cu iesirile de materii prime.

In cazul utilizarii metodei inventarului interminent, contul 300 'Materii prime' inregistreaza numai socurile de materii prime existente la inceputul sau sfarsitul lunii.

Daca evaluarea si inregistrarea in contabilitate a stocurilor de materii prime se face la preturi prestabilite, diferentele de pret fata de costul de achizitie se inregistreaza in contul 308 'Diferente de pret la prime si materiale'.

In debitul contului se inregistreaza diferentele de pret aferente materiilor prime si materiilor intrate in gestiunea unitatii in negru, daca preturile prestabilite sunt mai mici decat pretul prestabilit de achizitie, sau in rosu, daca pretul prestabilit este mai mare decat costul de achizitie.

In creditul contului se inregistreaza diferente de pret aferente stocurilor de materiale prime si materiale iesite din gestiune in negru sau in rosu, dupa caz.

Soldul contului reprezinta diferentele de pret aferente materiilor prime si materialelor existente in stoc in nergu sau in rosu:

Operatii privind intrarile si iesirile de materii prime in cazul utilizarii inventarului permanent.

Operatii privind intrarile si iesirile de materii prime in cazul utilizarii inventarului interminent

Contabilitatea materialelor consumabile

Contabilitatea materialelor consumabile se realizeaza cu ajutorul contului 301'Materiale consumabile', care se desfasoara pe conturi operationale de gradul II in functie de natura materialelor auxiliare astfel:

-3011 'Materiale auxiliare'

-3012 'Combustibili'

-3013 'Materiale pentru ambalat'

-3014 'Piese de schimb'

-3015 'Seminte si materiale de plantat'

-3016 'Furaje'

-3018 'Alte materiale'

Aceste conturi functioneaza dupa aceleasi reguli ca si contul 300'Materii prime'. Trebuie precizat insa faptul ca inregistrarea consumului de materiale auxiliare consumabile se va inregistra in contul corespunzator de cheltuieli 601 'Cheltuieli cu materiale consumabile', care se desfasoara in conturi operationale de gradul II pe feluri de cheltuieli diferite:

-6011 'Cheltuieli cu materiale auxiliare'

-6012 'Cheltuieli privind combustibilii'

-6013 'Cheltuieli privind materiale pentru ambalat'

-6014 'Cheltuieli privind piesele de schimb'

-6015 'Cheltuieli privind semintele si materialele de plantat'

-6016 'Cheltuieli privind furajele'

-6018 'Cheltuieli privind materiale consumabile'

Contul 301'Materiale consumabile' si conturile sale operationale de gradul II sunt conturi de activ.Se debiteaza cu valoarea stocurilor de materilale consumabile intrate in gestiunea unitatii patrimoniale prin la capital, sau din alte surse.

Se crediteaza cu valoarea stocurilor de materiale consumabile iesite din gestiunea unitatii patrimoniale in consum sau alte destinatii. In cazul in care intrarile de materiale consumabile se face la:

- cost mediu ponderat

- pret prestabilit prim metoda FITO sau LIFO

Soldul contului 301'Materiale consumabile' reprezinta valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile existente in stoc.

4.2. Contabilitatea obiectelor de inventar

Obiectele de inventar fac parte din activele circulante si reprezinta bunuri care se caracterizeaza prin aceea ca servesc mai multe cicluri ale procesului de productie si deci isi transmit treptat valoarea asupra diferitelor perioade de gestiune.

Contabilitatea obiectelor de inventar se tine cu ajutorul contului 321'Obiecte de inventar'.

Dupa functia contabila este un cont de activ(A). Se debiteaza cu valoarea obiectelor de inventar intrate in gestiunea unitatii patrimoniale de la furnizori, aduse ca raport la capital, obtinute din productie proprie sau din alte surse.

Se crediteaza cu valoarea obiectelor de inventar scoase din uz ca urmare a folosirii lor. Poate avea sold debitor si reprezinta valoarea la pret de inregistrare a obiectelor de inventar aflate in depozite si in folosinta.

Contul 321'Obiecte de inventar' cumuleaza atat obiecte de inventar aflate in depozit cat si obiectele de inventar aflate in folosinta.

Diferentele dintre pretul de achizitie si pretul standard se inregistreaza distinct in contul 328'Diferentele de pret la materii prime si materiale'.

Pentru evidenta uzurii obiectelor de inventar a caror caloare se include se include in cheltuielile de exploatare, fie integral la darea in folosinta, fie esalonat, se utilizeaza contul 322 'Uzura obiectelor de inventar'.

-cont rectificativ al valorii obiectelor de inventar, iar dupa functia contabila este cont de pasiv (P). Se crediteaza cu uzura obiectelor de inventar pe cheltuieli.Se debiteaza cu valoarea obiectelor de inventar scoase din functiune.

Se crediteaza cu uzura obiectelor de inventar pe chltuieli.Se debiteaza cu valoarea obiectelor de inventar scoase din functiune.Soldul creditar al coontului reprezinta valoarea uzurii obiectelor de inventar inclusa pe cheltuieli.

Contabilitatea baracamentelor si amenajarilor provizorii

Contabilitatea baracamentelor si amenajarilor provizorii se realizeaza cu ajutorul contului 323 'Baracamente si amenajari provizorii'.

Este cont de activ (A).

Se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare a baracamentelor si amenajarilor provizorii intrate in gestiunea unitatii.

Se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a baracamentelor si amenajarilor provizorii iesite din gestiunea unitatii prin vanzare, demolare, distruse de calamitati.

Soldul debitar reprezinta valoarea la pret de inregistrare a baracamentelor si amenajarilor provizorii existente. Evaluarea si inregistrarea baracamentelor se face la preturi diferite in functie de sursa de provenienta.

4.3. Contabilitatea productiei

Rezultatul procesului de productie intr-o unitate patrimoniala cu caracter productiv se concretizeaza in obtinerea de produse care pot fi :

- produse finite

- semifabricate

- produse reziduale

Contabilitatea productiei se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 34'Produse', care cuprinde urmatoarele conturi:

341'Semifabricate'

345'Produse finite'

346'Produse rezuduale'

Toate aceste conturi au functia contabila de activ, sunt conturi de bilant si au rolul de a furniza informatii de reflectare si control gestionar privind situatia si miscarea stocurilor de produse.

Contul 345'Produse finite'

Se debiteaza cu pretul de inregistrare al produselor finite intrate in gestiune, inclusiv, plusurile constatate la inventariere.

Se crediteaza cu pretul de inregistrare al produselor finite iesite din gestiune spre vanzare sau alte destinatii.

Soldul debitor reprezinta pretul de inregistrare al produselor finite existente in stoc.

Conturile 341'Semifabricate' si 346'Produse reziduale' functioneaza dupa acelasi reguli ca si contul 345'Produse finite', tinand insa evidenta semifabricatelor si respectiv a produselor reziduale.

Evaluarea si inregistrarea in contabilitate a stocurilor de produse se face la costuri de productie efective sau la preturi prestabilite.

In cazul in care se utilizeaza preturi prestabilite se va folosi contul 348'Diferente de pret la produse', este cont de rectificare al valorii de inregistrare a produselor.

Se debiteaza ce diferentele in plus sau in minus dintre costul de productie efectiv si pretul prestabilit al produselor obtinute, in rosu sau in negru, dupa caz.

Soldul crediteaza cu diferentele in plus sau in minus aferente produselor iesite din gestiune, in rosu sau negru, dupa caz.

Soldul contului reprezinta diferentele de pret aferente produselor existente in stoc.

Contabilitatea productiei in curs de executie

In cadrul productiei in curs de executie intra productia care nu a trecut prin toate stadiile de prelucrare, produsele care nu au fost supuse probelor si receptiei tehnice, lucrari si servicii care nu au fost terminate.

Determinarea productiei in curs se face prin inventariere la finele fiecarei luni, iar evaluarea ei in contabilitate se face la costurile de productie, tinandu-se cont de stadiul de prelucrare in care se gaseste.

Contabilitatea productiei in curs de executie se realizeaza cu ajutorul conturilor:

331'Produse in curs de executie'

332'Lucrari si servicii in curs de executie'

Contul 331'Produse in curs de executie' tine evidenta produselor in curs de executie, adica a acelor produse care nu au trecut prin toate fazele de prelucrare pana la finele lunii.

Este un cont de activ(A).

Se debiteaza cu contul de productie al stocului de produse in curs de executie existent la sfarsitul lunii, determinat prin inventariere.

Se crediteaza la inceputul lunii cu costul de productie al stocului de produse in curs de executie destocate.

Soldul debitor reprezinta costul de productie al poduselor aflate in curs de executie la sfarsitul lunii.

Contul 332'Lucrari si servicii in curs de executie'-cont activ(A)

Tine evidenta lucrarilor si serviciilor care nu sunt terminate pana la sfarsitul lunii.

Se debiteaza cu costul de productie al lucrarilor si serviciilor aflate in curs de executie la finele lunii.

Se crediteaza la inceputul lunii cu costul de productie al lucrarilor si serviciilor in curs de executie existente la sfarsitul lunii.

4.4. Contabilitatea animalelor

In aceasta categorie intra animalele tinere, animalele si pasarile la ingrasat, animale si pasari pentru productie si reproductie si coloniile de albine.

Animalele si pasarile pot intra in gestiunea unitatii patrimoniale fie prin achizitionare, fie din productia proprie a unitatii.

Evaluarea si inregistrarea animalelor si a pasarilor se face diferit, in functie de sursa de intrare.

Contabilitatea animalelor se realizeaza cu ajutorul contului 361'Animale si pasari'- cont de activ(A).

Se debiteaza cu costul de achizitie, contul de productie sau pretul prestabilit, dupa caz, a animalelor si a pasarilor intrate in gestiunea unitatii patrimoniale.

Se crediteaza cu pretul de inregistrare al animalelor si pasarilor iesite din gestiunea unitatii pe diferite destinatii.

Soldul debitor reprezinta valoarea la pret de inregistrare al animalelor si pasarilor existente la finele perioadei.Daca evaluarea si inregistrarea animalelor se face la preturi prestabilite se va folosi contul de diferente 368'Diferente de pret la animale si la pasari'.

Este cont rectificativ al valorii de inregistrare al animalelor.

Se debiteaza cu diferentele de pret dintre pretul prestabilit si contul de achizitie, cu diferentele de pret dintre pretul prestabilit si costul de productie.

Inregistrarea diferentelor se face fie in rosu, fie in negru, dupa caz.

Se crediteaza cu diferentele de pret aferente animalelor si pasarilor iesite din gestiune pe diferite destinatii.

Soldul contului reprezinta diferentele de pret aferente animalelor si pasarilor existente.

4.5. Contabilitatea marfurilor si ambalajelor

Contabilitatea marfurilor se realizeaza cu ajutorul contului 371'Marfuri'-cont de activ(A).

Se debiteaza cu valoarea, la pret de inregistrare a stocurilor de marfuri intrate in gestiunea unitatii patrimoniale prin achizitionarea de la furnizori, aduse ca aport la capital, plusurile constatate la inventarieire sau din alte surse.

Se crediteaza cu valoarea la pret intreg a marfurilor iesite din gestiune prin vanzare, lipsuri la inventar, sau alte destinatii.

Soldul contului reprezinta valoarea la pret de inregistrare a marfurilor existente in stoc.

Unitatile comerciale pot utiliza ca pret de inregistrare a marfurilor fie contul de achizitie a marfurilor, fie pretul de vanzare cu ridicata sau cu amanuntul.In cazul in care utilizeaza pentru evaluarea si inregistrarea in contabilitate a marfurilor, pretul de vanzare cu ridicata sau cu amanuntul alaturi de contul 371'Marfuri' se foloseste si contul 378'Diferente de pret la marfuri'.

Acest cont tine evidenta adaosului comercial aferent marfurilor existente in gestiunea unitatii cu activitate comerciala.

Este cont rectificativ al valorii de inregistrare a marfurilor.

Se crediteaza cu valoarea adaosului comercial aferent marfurilor intrate in gestiune.

Se debiteaza cu valoarea adaosului comercial aferent marfurilor vandute.

Soldul creditor reprezinta valoarea adaosului comercial aferent marfurilor ramase in stoc.

Contabilitatea ambalajelor

Contabilitatea ambalajelor achizitionate, sau confectionate in unitate si care sunt destinate ambalarii si transportului produselor finite sau marfurilor, se realizeaza cu ajutorul contului 381'Ambalaje'-cont de activ(A).

Se debiteaza cu valoarea de inregistrare a ambalajelor intrate in unitate prin achizitionare de la furnizori prin apartenenta in natura la capital, plusurile la inventariere, obtinute din productia proprie sau din alte surse.

Se crediteaza cu vlaoarea de inregistrare a ambalajelor iesite din gestiunea unitatii prin vanzarea lor odata cu produsele; sau prin vanzarea ca atare pentru alte destinatii.

Soldul debitar reprezinta valoarea la pret intreg a ambalajelor existente in stoc.

Ambalajele pot fi evaluate si inregistrate in contabilitate la contul de achizitie,la preturi prestabilite sau la preturi de factura.

In cazul in care ambalajele se inregistreaza in contabilitate la preturi prestabilite, diferentele dintre preturile prestabilite si contul de achizitie se inregistreaza distinct in contul 388'Diferente de pret la ambalaje'.

Este cont rectificativ al valorii de inregistrare al ambalajelor.

Se debiteaza cu diferentele de pret in plus sau in minus aferente ambalajelor intrate in gestiune in rosu sau negru, dupa caz.

Se crediteaza cu diferentele de pret in plus sau in minus aferente ambalajelor iesite din gestiune, in rosu sau in negru, dupa caz.

Soldul contului reprezinta diferentele de pret aferente ambalajelor existente in stoc.

4.6. Contabilitatea stocurilor aflate la terti

Din aceasta grupa de stocuri fac parte stocurile aflate la terti din diferite motive: achitate si lasate in custodie, date spre prelucrare la terti, date spre depozitare temporara, predate spre vanzarea in consignatie, aflate in curs de aprovizionare(achitate dar nesosite).

Contabilitatea acestor stocuri se realizeaza cu ajutorul unei grupe distincte: grupa 35'Stocuri aflate la terti'

Contabilitatea materiilor si materialelor aflate la terti

Contabilitatea materiilor si materialelor aflate la terti din diferite motive se realizeaza cu ajutorul contului 351'Materii si materiale aflate la terti'.

Este cont de activ(A).

Se debiteaza cu pretul de inregistrare al materiilor si materialelor aflate la terti din diferite motive si a celor in curs de aprovizionare.

Se crediteaza cu pretul de inregistrare al materiilor si materialelor intrate in gestiune, aduse de la terti sau acelor in curs de aprivizionare sosite in unitate.

Soldul debitor reprezinta valoarea materiilor si materialelor in curs de aprovizionate sau trimise la terti pentru prelucrare sau depozitare temporara.

Contabilitatea obiectelor de inventar aflate la terti

Contabilitatea obiectelor de inventar trimise la prelucrare sau aflate in curs de aprovizionare se tine cu ajutorul contului 352'Obiecte de inventar aflate la terti'-cont de activ(A).

Se drbiteaza cu pretul de inregistrare al obiectelor de inventar aflate la terti pentru prelucrare sau alte motive, a celor in curs de aprovizionare.

Se crediteaza cu pretul de inregistrare al obiectelor de inventar reintrate in gestiune, aduse la terti sau a celor in curs de aprovizionare sosite in unitate.

Soldul debitar reprezinta valoarea obiectelor de inventar aflate la terti sau in curs de aprovizionare la pret de inregistrare.

Contabilitatea produselor aflate la terti

Pentru evidentierea distincta a produselor aflate la terti se utilizeaza contul: 354'Produse aflate la terti'-cont de activ(A).

Se debiteaza cu pretul de inregistrare al produselor trimise la terti.

Se crediteaza cu pretul de inregistrare al produselor aduse de la terti.

Soldul contului poate fi numai debitor si reprezinta pretul de inregistrare al produselor la terti.

4.7. Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor productiei in curs de executie

Notiunea si structura provizioanelor pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie

Provizioanele pentru deprecierea stocurilor au drept scop acoperirea riscurilor generate de reducerea, scaderea conjunctuala a valorii acestora din cauze ale caror efective pot fi reversibile.Astfel spus, provizioanele pentru deprecierea stocurilor sunt rezerve constituite in prezent pentru acoperirea riscurilor viitoare.

Proviziunile se constituie pe seama cheltuielilor exercitiului financiar in care se constata deprecierea latenta a stocurilor si au rolul de a acoperi riscurile conjuntuale in masura in care acestea vor avea loc in exercitiile viitoare.

Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 39'Provizioane pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs de executie', care cuprind conturi operationale, distinse pentri provizioane aferente fiecarei categorii de stocuri si comenzi in curs de executir astfel:

- 390'Provizioane pentru deprecierea materiilor prime'

- 391'Provizioane pentru deprecierea materiilor consumabile'

- 392'Provizioane pentru deprecierea obiectelor de inventar'

- 393'Provizioane pentru deprecierea productiei in curs de executie'

- 394'Provizioane pentru deprecierea produselor'

- 395'Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terti'

- 396'Provizioane pentru deprecierea animalelor'

- 397'Provizioane pentru deprecierea marfurilor'

- 398'Provizioane pentru deprecierea ambalajelor'

Toate aceste conturi au functia contabila de pasiv(P).

Se crediteaza cu ocazia constituirii provizioanelor pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs de executie sau cu ocazia provizioanelor constituite anterior.

Se debiteaza cu ocazia diminuarii sau anularii provizioanelor pentru deprecierea provizioanelor constituite la sfarsitul examenului financiar.

contabilitatea formarii si majorarii provizioanelor pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs de executie

Provizioanele pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs de executie se constituie pe seama cheltuielilor de exploatare.

Constituirea lor se inregistreaza prin urmatoarea formula:

6814 = %

390

391

392

393

394

395

396

397

398

Contabilitatea diminuarii sau anularii provizioanelor pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs de executie

Cu ocazia producerii, deprecierii pentru care s-a creat provizionul concomitent cu contabilitatea cheltuielilor respective sin conturile din clasa a VI-a'Conturi de cheltuieli', se inregistreaza si venitul din anularea provizionului pentru depreciere ramas fara obiect prin formula:

% = 7814

390

391

392

393

394

395

396

397

398

Similari se inregistreaza orice diminuare a provizioanelor pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs de executie.

Cap. V Aplicatii prectice

Se aprovizioneaza cu materii prime de la furnizori, pret de factura 800.000, cheltuieli de transport facturate de 60.000, TVA 19%.Costul de achizitionare ca fi format din pretul de factura plus cheltuieli de transport.

1.023.400 % = 401 1.023.400

860.000 300

163.400 4426

Se inragistreaza intrarile de materii prime, primite cu titlu gratuit in valoare de 100.000.

Se inregistreaza pierderile din calamitati naturale sau donatii de materii prime in valoare de 500.000.

Se dau in consum materii prime conform bonului de consum in valoare de 250.000.

Se inregistreaza sosirea materialelor fara factura in valoare de 200.000, TVA 19%.

a)      sosirea materialelor

b)      primirea facturii

401 238.000

Se cumpara SDV-uri in valoare de 450.000, pret de cumparare, TVA 19% pentru care se semneaza o cambie.

% = 403 535.500

Se inregistreaza uzura obiectelor de inventar dupa metoda integrala in valoare de 100.000

Se scot din evidenta obiectele de inventar in valoare de 100.000.

Se obtin produse finite din productie, costul de productie afectiv 1.400.000

10) Inregistrarea produselor finite distruse in calamitati naturale.

11) Se inregistreaza iesirea din gestiune a produselor finite provenite din productie proprie in valoare de 1.000.000.

12) Se inregistreaza achzitionare de animale si pasari de la furnizori la costul de achzitie in valoare de 1.200.000, TVA 19%.

13) Se fac aprovizionari cu marfuri conform facturii in valoare de 1.000.000, pret de factura, TVA 19%.

14) Se vand marfuri in numerar in valoare de 80.000, TVA 19%.

707 64.000

4427 15.200

15) Se descarca gestiunea de marfurile vandute la cost de achizitie de 100.000.

16) Se inchid conturile de cheltuieli si venituri.

1.900.000

602 100.000

607 100.000

564.800

100.000 771 %=121 546.800

400.000 711

64.800 707

17) Se inregistreaza regularizarea TVA -ului.

D(+) 121"Profit si pierderi" CH D(+)300 "Materii prime"

3) 500.000

400.000 250.000 2 4) 250.000

64.800 100.000 R.D.960.000 R.C.750.000

100. 000 TSD 960. 000. TSC 750. 000

SFD: 210. 000

BD. 564. 800 B.C. 2.350.000

TSD 564. 000 TSC 2. 350.000

SFC 1.785.200

D(+) 301 Materiale consumabile C(-) D(+) Obiecte de inventar C(-)

6) 450 000 8) 100 000

BD 200 000 RC: 0 BD 450 000 RC 100 000

TSD 200 000 TSC: 0 TSD 450 000 TSC 100 000

SFD: 200 000 SFD 350 000

D(-) 322Uzura obiectelor de inventar C(+) D(+) 345 Produse finite C(-)

RD: 100 000 RC: 100 000 11) 1 000 000

TSD: 100 000 TSC: 100 000 RD: 1 400 000 TSC 2 400 000

SF TSD 1 400 000 TSC: 1 400 000

SFC: 1 000 000

D(+)361 Animale si pasari C(-) D(+) 371 Marfuri C(-)

13) 1 000 000 15) 100 000

RD: 1 200 000 RC RD: 1 000 000 RC: 100 000

TSC: 1 200 000 TSC: 0 TSD: 1 000 000 TSC 100 000

SFD: 1 200 000 SFD: 900 000

D(-) 401 Furnizori C(+) D(-) 403 Efecte de platit C(+)

D 1 023 400 6) 535 500

5b) 238 000 RD: 0 RC 535 500

12) 1 428 000 TSD: 535 500

RA: 0 RC: 3 869 400

TSD: 0 TSC: 3 869 400

SFC: 3 869 400

D(-) 408 Furnizori facturi nescrise C(+) D(+) 4424 TVA de recuperat C(-)

5b 238 000 5a) 238 000 17) 641 700

RD: 238 000 RC: 238 000 RD: 641 700 RC: 0

TSD 238 000 TSC: 238 000 TSD: 641 700 TSC: 0

SF SFD 641 700

D(+) 4426 TVA deductibila C(-) D(-) TVA colectata C(+)

5b) 38 000 RD: 15 200 RC: 15 200

TSD: 15 200 TSC: 15 200

SF

RD: 694 900 RC: 656 900

TSD: 694 900 TSC: 656 900

SFD: 38 000

D(+) 4428 TVA neexigibila C(+) D(+) 5311 Casa in lei C(-)

5a) 38 000 5b) 38 000 14) 80 000

RD 38 000 RC 38 000 RD: 80 000 RC

TSD: 38 000 TSC: 38 000 TSD: 80 000 TSC: 0

SF SFC: 80 000

D( Cheltuieli cu materii prime C(-) D(+)602 Cheltuieli privind obiecte

de inventar C(-)

RD: 250 000 RC: 250 000 RD: 100 000 RC: 100 000

TSD: 250 000 TSC: 250 000 TSD: 100 000 TSC: 100 000

SF SF

D( 607 Cheltuieli privind marfurile C(-) D(+) 671Cheltuieli exceptionale privind

operatiunile de gestiune C(-)

RD: 100 000 RC: 100 000 10) 1 400 000

TSD: 100 000 TSC: 100 000 RD 19 000 000 RC 1 900 000

SF TSD 1 900 000 TSC: 1 900 000

SF

D(-) 707 Venituri din vanzarea marfurilor C(+) D(-) 711 Venituri din

productia stocata C(+)

RD: 64 800 RC: 64 800 16) 400 000

TSD 64 800 TSC: 64 800 RD: 1 400 000 RC: 1 400 000

SF TSD: 1 400 000 TSC: 1 400 000

D(-) 771 Venituri exceptionale din operatii de gesttiune C(-)

2) 100 000

RD: 100 000 RC: 100 000

TSD: 100 000 TSC: 100 000

SF