| CATEGORII DOCUMENTE |
| Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
| Transporturi | Turism | Zootehnie |
Contabilitate (baze) - test grila
MULTIPLE CHOICE
1. Prima lucrare din literatura contabila care prezinta pentru prima data descrierea partidei duble in contabilitate se intituleaza:
|
a. |
Partida dubla in contabilitate |
|
b. |
Tratat de contabilitate in partida dubla |
|
c. |
Contabilitatea in partida dubla |
|
d. |
Contabilitatea si partida dubla |
|
e. |
Parida dubla in slujba contabilitatii |
ANS: B
2. In conceptia lui Luca Paciolo, partida dubla este definita prin prisma ecuatiei de schimb dintre:
|
a. |
bani si capital |
|
b. |
avere si bani |
|
c. |
bani si bunuri |
|
d. |
avere si capital |
ANS: D
3. La inceput, contabilitatea era bazata pe empirism si a fost cunoscuta sub denumirea de:
|
a. |
contabilitate in partida dubla |
|
b. |
contabilitate arhaica |
|
c. |
contabilitate rudimentara |
|
d. |
contabilitate in partida simpla |
ANS: C
4. Atunci cand consideram contabilitatea o arta, nu trebuie sa luam in considerare:
|
a. |
atra ca forma a activitatii umane care oglindeste realitatea in imagini expresive |
|
b. |
arta privita ca priceperea, maiestria contabilului de a masura, inregistra, clasifica , interpreta si comunica datele exprimate valoric |
|
c. |
arta privita ca priceperea contabilului in a emite judecati profesionale |
|
d. |
arta privita ca utilizare rationala de metode in vederea obtinerii unui rezultat |
ANS: A
5. Dupa unii autori (Bernard Esnault si Christian Haurau) in contabilitate s-au conturat mai multe paradigme. Una din abordarile de mai jos nu reprezinta o paradigma a contabilitatii. Care este aceasta?
|
a. |
abordarea predictiva |
|
b. |
abordarea comportamentala |
|
c. |
abordarea deductiva |
|
d. |
abordarea cognitiva |
|
e. |
abordarea inductiva |
ANS: D
6. Una din afirmatiile de mai jos nu este corecta. Care este aceasta?
|
a. |
conform abordarii inductive in contabilitate, elaborarea teoriei contabile se face prin testarea metodelor si regulilor contabile, in functie de capacitatea lor de predictie a evenimentelor |
|
b. |
conform abordarii comportamentale in contabilitate, elaborarea teoriei contabile se face prin studierea reactiilor utilizatorului individual in momentul publicarii informatiei contabile |
|
c. |
conform abordarii economice in contabilitate, elaborarea teoriei contabile se face apreciind informatia contabila ca un bun economic, supusa regulilor economiei de piata, respectiv principiul cererii si ofertei |
|
d. |
conform abordarii deductive in contabilitate, elaborarea teoriei contabile se face prin definirea prealabila a obiectivelor, din care sunt deduse postulatele, conventiile si regulile contabile |
ANS: A
7. Una din functiile de mai jos nu apartine contabilitatii financiare. Care este aceasta?
|
a. |
functia de satisfacere a cerintelor informationale ale analizei financiare |
|
b. |
functia de producere a informatiilor destinate masurarii performantelor la nivelul produselor si al sectoarelor de activitate |
|
c. |
functia de comunicare financiara externa |
|
d. |
functia de inregistrare a tranzactiilor intreprinderii in scopul determinarii periodice a situatiei patrimoniale si financiare si a rezultatului intreprinderii |
|
e. |
functia de furnizare a informatiilor necesare sintezelor macroeconomice, pentru calcularea conturilor nationale |
ANS: B
8. Una din functiile de mai jos nu apartine contabilitatii financiare. Care este aceasta?
|
a. |
functia de furnizare a informatiilor necesare sintezelor macroeconomice, pentru calcularea conturilor nationale |
|
b. |
functia de instrument de verificare si proba, generata de ratiuni juridice si fiscale |
|
c. |
functia de comunicare financiara externa |
|
d. |
functia de satisfacere a cerintelor informationale ale analizei financiare |
|
e. |
functia de furnizare a informatiilor necesare bugetelor si conturilor previzionale |
ANS: E
9. Una din functiile de mai jos nu apartine contabilitatii financiare. Care este aceasta?
Una dintre functiile de mai jos nu apartine contabilitatii financiare. Care este aceasta?
|
a. |
functia de comunicare financiara externa |
|
b. |
functia de satisfacere a cerintelor informationale ale analizei financiare |
|
c. |
functia de instrument de verificare si proba, generata de ratiuni juridice si fiscale |
|
d. |
functia de determinarea a costurilor pe produs, activitati si unitati organizationale |
|
e. |
functia de furnizare a informatiilor necesare sintezelor macroeconomice, pentru calcularea conturilor nationale |
ANS: D
10. Una dintre functiile de mai jos nu apartine contabilitatii de gestiune. Care este aceasta?
|
a. |
functia de producere a informatiilor destinate masurarii performantelor la nivelul produselor si al sectoarelor de activitate |
|
b. |
functia de determinare a rezultatelor analitice pe produs sau activitati |
|
c. |
functia de instrument de verificare si proba, generata de ratiuni juridice si fiscale |
|
d. |
functia de determinare a costurilor pe produs, activitati si unitati organizationale |
|
e. |
functia de furnizare a bugetelor si conturilor previzionale |
ANS: C
11. Una dintre functiile de mai jos nu apartine contabilitatii de gestiune. Care este aceasta?
|
a. |
functia de instrument de verificare si proba, generata de ratiuni juridice si fiscale |
|
b. |
functia de determinare a rezultatelor analitice pe produs sau activitati |
|
c. |
functia de producere a informatiilor destinate masurarii performantelor la nivelul produselor si al sectoarelor de activitate |
|
d. |
functia de furnizare a bugetelor si conturilor previzionale |
|
e. |
functia de determinare a costurilor pe produs, activitati si unitati organizationale |
ANS: A
12. Una dintre functiile de mai jos nu apartine contabilitatii de gestiune. Care este aceasta?
|
a. |
functia de determinare a costurilor pe produs, activitati si unitati organizationale |
|
b. |
functia de furnizare a informatiilor necesare sintezelor macroeconomice pentru calcularea conturilor nationale |
|
c. |
functia de furnizare a bugetelor si conturilor previzionale |
|
d. |
functia de determinare a rezultatelor analitice pe produs sau activitati |
|
e. |
functia de producere a informatiilor destinate masurarii performantelor la nivelul produselor si al sectoarelor de activitate |
ANS: B
13. Directivele europene se elaboreaza in baza:
|
a. |
unei intelegeri prealabile cu tarile membre si tarile terte |
|
b. |
unui cadru conceptual |
|
c. |
unui proces legislativ |
|
d. |
unui acord de principiu |
ANS: C
14. Abordarea anglo-saxona din cadrul directivelor europene nu presupune:
|
a. |
furnizarea de informatii financiare cat mai cuprinzatoare, cat mai transparente |
|
b. |
acordarea prioritatii realitatii economice asupra formei juridice |
|
c. |
privilegierea informatiei furnizata creditorilor si fiscului |
|
d. |
privilegierea informatiei furnizata investitorilor |
ANS: C
15. Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o caracteristica a normelor contabile internationale elaborate de IASB. Care este acesta?
|
a. |
normele contabile internationale pot fi utilizate de catre bursele de valori si autoritatile de reglementare, care permit societatilor externe si celor interne sa prezinte situatiile financiare in conformitate cu standardele internationale de contabilitate |
|
b. |
normele contabile internationale pot fi utilizate ca fundament al reglementarilor contabile nationale |
|
c. |
normele contabile internationale au o flexibilitate scazuta |
|
d. |
normele contabile internationale sunt utilizate ca tratament de baza de anumite tari care isi imbunatatesc propriile reglementari |
|
e. |
normele contabile internationale pot fi utilizate de organismele supranationale, precum Comisia Europeana |
ANS: C
16. Una dintre conceptiile de mai jos nu reprezinta o conceptie privitoare la definirea si analiza patrimoniului. Care este aceasta?
|
a. |
conceptia economica |
|
b. |
conceptia existentiala |
|
c. |
conceptia juridica |
|
d. |
conceptia economico-juridica |
ANS: B
17. Una din afirmatiile de mai jos nu reprezinta o trasatura a obiectului de studiu al contabilitatii. Care este aceasta?
|
a. |
contabilitatea studiaza modul de gestionare a patrimoniului |
|
b. |
contabilitatea studiaza patrimoniul in expresie cantitativa |
|
c. |
contabilitatea studiaza patrimoniul in expresie valorica |
|
d. |
contabilitatea studiaza echilibrul patrimoniului |
ANS: B
18. Modul de valorificare a mijloacelor economice nu se refera la:
|
a. |
modul cum se se asigura reproductia lor |
|
b. |
modul cum se consuma si isi transmit valoarea asupra produselor obtinute |
|
c. |
modul cum participa la procesul de productie |
|
d. |
modul cum se realizeaza exigibilitatea lor |
ANS: D
19. Una din structurile de mai jos nu reprezinta o structura de activ. Care este aceasta?
|
a. |
active circulante |
|
b. |
venituri in avans |
|
c. |
active imobilizate |
ANS: B
20. Una din afirmatiile de mai jos nu reprezinta o parte componenta a definitiei ativului (conform Standardelor Internationale de Contabilitate). Care este aceasta?:
|
a. |
activul reprezinta o resursa de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere |
|
b. |
activul reprezinta o resursa controlata de intreprindere |
|
c. |
activul reprezinta o resursa detinuta obligatoriu in proprietate de intreprindere |
|
d. |
activul reprezinta o resursa provenita din evenimente trecute |
ANS: C
21. Una din afirmatiile de mai jos nu reprezinta o parte componenta a definitiei datoriei (conform Standardelor Internationale de Contabilitate). Care este aceasta?
|
a. |
la decontare, datoria determina un flux de beneficii dinspre intreprindere spre mediul exterior |
|
b. |
datoria este o obligatie prezenta a intreprinderii |
|
c. |
datoria provine din evenimente trecute |
|
d. |
la decontare, datoria determina un flux de beneficii dinspre mediul exterior spre intreprindere |
ANS: D
22. In structura imobilizarilor necorporale nu sunt incluse:
|
a. |
cheltuielile de dezvoltare |
|
b. |
cheltuielile de cercetare |
|
c. |
concesiunile, brevetele, licentele, marcile |
|
d. |
cheltuielile de constituire |
|
e. |
fondul comercial |
ANS: B
23. In structura imobilizarilor corporale nu se includ:
|
a. |
alte instalatii, utilaje si mobilier |
|
b. |
avansuri si imobiliozari corporale in curs de executie |
|
c. |
terenuri si constructii |
|
d. |
concesiuni, brevete, licente, marci |
|
e. |
instalatii tehnice si masini |
ANS: D
24. Una din caracteristicile de mai jos nu apartine terenurilor propriu-zise. Care este aceasta?
|
a. |
nu se amortizeaza |
|
b. |
au o durata de utilizare nelimitata |
|
c. |
sunt imobilizari financiare |
ANS: C
25. Un activ curent nu este o resursa care:
|
a. |
reprezinta numerar ori echivalente de numerar a caror utilizare nu este restrictionata |
|
b. |
reprezinta numerar ori echivalente de numerar a caror utilizare este restrictionata |
|
c. |
este detinut in scopul comercializarii sau pe termen scurt si se asteapta a fi realizat in termen de 12 luni de la data bilantului |
|
d. |
se asteapta sa fie realizat sau este detinut pentru consum sau pentru vanzare, in cursul normal al ciclului de exploatare |
ANS: B
26. In structura stocurilor nu se includ:
|
a. |
materialele consumabile |
|
b. |
materiile prime |
|
c. |
produsele finite |
|
d. |
marfurile |
|
e. |
creantele |
ANS: E
27. In structura activelor circulante nu se includ:
|
a. |
creantele |
|
b. |
investitiile financiare pe termen lung |
|
c. |
stocurile |
|
d. |
casa si conturi la banci |
|
e. |
investitiile financiare pe termen scurt |
ANS: B
28. In structura materialelor consumabile nu se includ:
|
a. |
materiile prime |
|
b. |
materialele auxiliare |
|
c. |
materialele pentru ambalat |
|
d. |
piesele de schimb |
|
e. |
combustibilii |
ANS: A
29. Produsele reziduale nu se regasesc sub forma de:
|
a. |
deseuri |
|
b. |
materiale recuperabile |
|
c. |
materiale consumabile |
|
d. |
rebuturi |
ANS: C
30. In categoria creantelor nu se includ:
|
a. |
sumele de incasat de la entitatile asimilate |
|
b. |
creantele comerciale |
|
c. |
sumele de incasat de la entitatile cu care compania este legatya in virtutea intereselor de participare |
|
d. |
alte creante |
|
e. |
capitalul subscris varsat |
ANS: E
31. Sursele de finantare straine nu se mai numesc si:
|
a. |
capital strain |
|
b. |
obligatii |
|
c. |
datorii |
|
d. |
capital subsris nevarsat |
ANS: D
32. Sursele de finantare straine nu cuprind:
|
a. |
furnizorii |
|
b. |
imprumuturile acordate de banci |
|
c. |
efectele de platit |
|
d. |
imprumuturile acordate de alte institutii financiar-bancare |
|
e. |
efectele de primit |
ANS: E
33. Pasivul partimonial nu cuprinde:
|
a. |
datorii |
|
b. |
capital si rezerve |
|
c. |
cheltuieli in avans |
|
d. |
venituri in avans |
|
e. |
provizioane |
ANS: C
34. O datorie nu este curenta daca:
|
a. |
este exigibila in termen de 12 luni de la data bilantului |
|
b. |
se asteapta sa fie achitata in cursul normal al ciclului de exploatare |
|
c. |
este exigibila in termen de peste 12 luni de la data bilantului |
ANS: C
35. In structura datoriilor nu se includ:
|
a. |
provizioanele pentru litigii |
|
b. |
datoriile in cadrul grupului |
|
c. |
imprumuturile si datoriile asimilate |
|
d. |
datoriile comerciale |
|
e. |
datoriile din interese de participare |
ANS: A
36. In cadrul intreprinderii X are loc urmatoarea operatie:
Se primeste un credit bancar pe termen lung in valoare de 10.000 u.m. Operatia produce modificari patrimoniale de tipul:
|
a. |
A+x = P+x |
|
b. |
A-x=P-x |
|
c. |
A=P+x-x |
|
d. |
A+x-x=P |
ANS: A
37. Intr-o intreprindere are loc urmatoarea operatie:
Se efectueaza plata salariilor cu suma de 200.000 lei. Operatia produce modificari patrimoniale de tipul:
|
a. |
A+x=P+x |
|
b. |
A-x=P-x |
|
c. |
A=P+x-x |
|
d. |
A+x-x=P |
ANS: B
38. Intr-o intreprindere are loc urmatoarea operatie:
Se diminueaza capitalul social cu suma de 10.000 lei, prin retragerea unui actionar. Operatia produce modificari patrimoniale de tipul:
|
a. |
A+x=P+x |
|
b. |
A-x=P-x |
|
c. |
A=P+x-x |
|
d. |
A+x-x=P |
ANS: C
39. Intr-o intreprindere are loc urmatoarea operatie:
Se majoreaza capitalul social cu suma de 5.000 lei, pe seama rezervelor. Operatia produce modificari patrimoniale de tipul:
|
a. |
A+x=P+x |
|
b. |
A-x=P-x |
|
c. |
A=P+x-x |
|
d. |
A+x-x=P |
ANS: C
40. Intr-o intreprindere are loc urmatoarea operatie:
Se incaseaza prin cont suma de 2.000 lei, reprezentand creanta asupra unui client. Operatia produce modificari patrimoniale de tipul:
|
a. |
A+x=P+x |
|
b. |
A-x=P-x |
|
c. |
A=P+x-x |
|
d. |
A+x-x=P |
ANS: D
41. Intr-o intreprindere are loc urmatoarea operatie:
Se achita in numerar datoria fata de un furnizor cu suma de 1.000 lei. Operatia produce modificari patrimoniale de tipul:
|
a. |
A+x=P+x |
|
b. |
A-x=P-x |
|
c. |
A=P+x-x |
|
d. |
A+x-x=P |
ANS: B
42. Intr-o intreprindere are loc urmatoarea operatie:
Se acorda un avans in numerar unui salariat imputernicit, in vederea achizitionarii de obiecte de inventar, in valoare de 2.000 lei. Operatia produce modificari patrimoniale de tipul:
|
a. |
A+x=P+x |
|
b. |
A-x=P-x |
|
c. |
A=P+x-x |
|
d. |
A+x-x=P |
ANS: D
43. Intr-o intreprindere are loc urmatoarea operatie:
Se primeste un credit bancar pe termen scurt de la o banca in valoare de 10.000 lei. Operatia produce modificari patrimoniale de tipul:
|
a. |
A+x=P+x |
|
b. |
A-x=P-x |
|
c. |
A=P+x-x |
|
d. |
A+x-x=P |
ANS: A
44. Care dintre procedeele de mai jos sunt procedee specifice metodei contabilitatii ?
|
a. |
observatia, rationamentul, comparatia |
|
b. |
analiza, sinteza, inventarierea |
|
c. |
bilantul, contul, balanta de verificare |
|
d. |
clasificarea, documentatia, analiza |
|
e. |
documentatia, evaluarea, calculatia |
ANS: C
45. In scopul realizarii obiectivului sau, metoda contabilitatii foloseste o serie de procedee.
Care dintre urmatoarele grupe de procedee sunt utilizate si de alte discipline economice?
|
a. |
documentatia, evaluarea, calculatia, inventarierea |
|
b. |
documentatia, observatia, rationamentul, balanta de verificare |
|
c. |
bilantul, contul, analiza, evaluarea |
|
d. |
contul, analiza, sinteza, calculatia |
|
e. |
bilantul, observatia, sinteza, evaluarea |
ANS: A
46. Una din trasaturile de mai jos nu reprezinta o trasatura caracteristica metodei contabilitatii. Care este aceasta?
|
a. |
inregistrarea valorica a existentei si miscarii patrimoniului |
|
b. |
reflectarea patrimoniului atat sub aspectul utilitatii si functionalitatii bunurilor economice cat si sub aspectul relatiilor de proprietate |
|
c. |
inregistrarea cantitativa a existentei si miscarii patrimoniului |
|
d. |
dubla inregistrare in conturi a tranzactiilor |
ANS: C
47. Unul din procedeele de mai jos nu reprezinta un procedeu comun tuturor stiintelor. Care este acesta?
|
a. |
rationamentul |
|
b. |
clasificarea |
|
c. |
observatia |
|
d. |
documentatia |
|
e. |
comparatia |
ANS: D
48. Unul din procedeele de mai jos nu reprezinta un procedeu comun tuturor stiintelor. Care este acesta?
|
a. |
inventarierea |
|
b. |
rationamentul |
|
c. |
sinteza |
|
d. |
analiza |
|
e. |
observatia |
ANS: A
49. Unul din procedeele de mai jos nu reprezinta un procedeu comun si altor discipline economice. Care este acesta?
|
a. |
evaluarea |
|
b. |
calculatia |
|
c. |
inventarierea |
|
d. |
documentatia |
|
e. |
observatia |
ANS: E
50. Una din categoriile de mai jos nu reprezinta o categorie de utilizatori ai situatiilor financiare, conform cadrului conceptual al IASB. Care este aceasta?
|
a. |
angajatii |
|
b. |
patronatele |
|
c. |
investitorii |
|
d. |
creditorii financiari |
|
e. |
clientii |
ANS: B
51. Una din caracteristicile de mai jos nu reprezinta o caracteristica calitativa a situatiilor financiare. Care este aceasta?
|
a. |
exhaustivitatea |
|
b. |
inteligibilitatea |
|
c. |
credibilitatea |
|
d. |
relevanta |
|
e. |
comparabilitatea |
ANS: A
52. Cadrul conceptual al IASB defineste cinci elemente denumite structuri ale situatiilor financiare. Unul din elementele de mai jos nu reprezinta o structura a situatiilor financiare. Care este aceasta?
|
a. |
capitalurile proprii |
|
b. |
veniturile |
|
c. |
activele |
|
d. |
pierderile |
|
e. |
datoriile |
ANS: D
53. Pentru a fi utile in raport cu cerintele utilizatorilor, cadrul conceptual al IASB stabileste caracteristicile calitative pe care trebuie sa le indeplineasca informatiile contabile. Care dintre acestea sunt corecte?
|
a. |
inteligibilitatea, relevanta, oportunitatea, exhaustivitatea |
|
b. |
credibilitatea, raportul cost-beneficiu, comparabilitatea, relevanta |
|
c. |
inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea, comparabilitatea |
|
d. |
pertinenta, raportul cost-beneficiu, oportunitatea, comparabilitatea |
|
e. |
relevanta, credibilitatea, inteligibilitatea, oportunitatea |
ANS: C
54. IASB defineste elementele pe baza carora sunt intocmite situatiile financiare, grupandu-le in clase corespunzatoare, conform caracteristicilor lor economice. Aceste clase sunt denumite:
|
a. |
structurile situatiilor financiare |
|
b. |
caracteristicile calitative ale situatiilor financiare |
|
c. |
rubricile situatiilor financiare |
|
d. |
elementele situatiilor financiare |
|
e. |
informatiile situatiilor financiare |
ANS: A
55. In contabilitate cheltuielile reprezinta:
|
a. |
cresteri de avantaje economice in cursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau diminuari ale valorilor activelor sau cresteri de datorii, care au ca efect diminuarea capitalurilor proprii, sub alte forme decat distribuirile in beneficiul proprietarilor capitalului |
|
b. |
diminuari de avantaje economice in cursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale valorilor activelor sau cresteri de datorii, care au ca efect diminuarea capitalurilor proprii, sub alte forme decat distribuirile in beneficiul proprietarilor capitalului |
|
c. |
diminuari de avantaje economice in cursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau diminuari ale valorilor activelor sau cresteri de datorii, care au ca efect cresterea capitalurilor proprii, sub alte forme decat distribuirile in beneficiul proprietarilor capitalului. |
|
d. |
diminuari de avantaje economice in cursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau diminuari ale valorilor activelor sau cresteri de datorii, care au ca efect diminuarea capitalurilor proprii, inclusiv sub forma de distribuiri in beneficiul proprietarilor capitalului. |
|
e. |
diminuari de avantaje economice in cursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau diminuari ale valorilor activelor sau cresteri de datorii, care au ca efect diminuarea capitalurilor proprii, sub alte forme decat distribuirile in beneficiul proprietarilor capitalului. |
ANS: E
56. In contabilitate, veniturile reprezinta:
|
a. |
cresteri de avantaje economice in cursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau diminuari ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor. |
|
b. |
cresteri de avantaje economice in cursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau diminuari ale activelor sau diminuari ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor. |
|
c. |
cresteri de avantaje economice in cursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau diminuari ale datoriilor, care se concretizeaza in scaderi ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor. |
|
d. |
cresteri de avantaje economice in cursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau diminuari ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu, rezultate din contributii ale actionarilor. |
ANS: A
57. Imaginea fidela a devenit un concept european in anul 1978, la propunerea:
|
a. |
Germaniei |
|
b. |
Frantei |
|
c. |
Belgiei |
|
d. |
Marii Britanii |
|
e. |
Olandei |
ANS: D
58. Intr-una din situatiile de mai jos, conform principiului permanentei metodelor, intreprinderile nu pot modifica politicile lor contabile. Care este aceasta?
|
a. |
daca o astfel de modificare este ceruta expres printr-un act normativ |
|
b. |
daca o astfel de modificare este ceruta expres de un standard contabil |
|
c. |
daca o noua politica contabila duce la obtinerea unor informatii mai cuprinzatoare |
|
d. |
daca o noua politica contabila duce la obtinerea unor informatii mai relevante sau mai credibile |
ANS: C
59. Intr-una din situatiile de mai jos, in aplicarea principiului prudentei, nu trebuie tinut seama de:
|
a. |
luarea in considerare a tuturor ajustarilor de valoare datorate deprecierilor, indiferent daca exercitiul financiar se incheie cu profit sau pierdere |
|
b. |
luarea in considerare a tuturor ajustarilor de valoare datorate deprecierilor, numai daca exercitiul financiar se incheie cu profit |
|
c. |
luarea in consideratie, in cadrul situatiilor financiare, numai a profiturilor recunoscute pana la data inchiderii exercitiului financiar |
|
d. |
luarea in considerare a tuturor obligatiilor previzibile si a tuturor pierderilor potentiale care iau nastere in cursul exercitiului incheiat sau pe parcursul unui exercitiu anterior, chiar daca aceste obligatii sau pierderi apar intre data inchiderii exercitiului si data intocmirii bilantului |
ANS: B
60. Principiul independentei exercitiului presupune:
|
a. |
utilizarea de catre intreprinderi a unei contabilitati de angajamente |
|
b. |
utilizarea de catre intreprinderi a unei contabilitati de incasari-plati |
|
c. |
utilizarea de catre intreprinderi a acelorasi procedee si metode de evidenta si calcul in timpul exercitiului in curs |
|
d. |
utilizarea de catre intreprinderi a prudentei in evaluarea elementelor situatiilor financiare |
ANS: A
61. Care dintre structurile de mai jos sunt vizate direct de evaluarea pozitiei financiare, potrivit Cadrului conceptual al IASB?
|
a. |
activele, capitalurile proprii, veniturile si rezultatele |
|
b. |
activele, datoriile, cheltuielile si veniturile |
|
c. |
activele, capitalurile proprii, cheltuielile si rezultatele |
|
d. |
activele, datoriile si capitalurile proprii |
|
e. |
activele, datoriile, cheltuielile si pierderile |
ANS: D
62. In raport cu modul de intocmire si cu rolul lor in cadrul sistemului informational, documentele contabile nu pot fi:
|
a. |
documente justificative |
|
b. |
registre contabile |
|
c. |
documente centralizatoare |
|
d. |
documente contabile de sinteza |
ANS: C
63. Registrele contabile nu cuprind:
|
a. |
Registrul Cartea-Mare |
|
b. |
Registrul de evidenta fiscala |
|
c. |
Registrul Jurnal |
|
d. |
Registrul Inventar |
ANS: B
64. Gestiunea documentelor nu presupune:
|
a. |
inregistrarea in contabilitate a documentelor contabile |
|
b. |
organizarea circulatiei documentelor |
|
c. |
reconstituirea documentelor contabile |
|
d. |
arhivarea documentelor contabile |
|
e. |
utilizarea si evidenta documentelor contabile |
ANS: A
65. Verificarea din punct de vedere al formei documentelor contabile nu se refera la:
|
a. |
completarea tuturor elementelor cerute de document |
|
b. |
intocmirea documentului prin raportarea la actele normative care reglementeaza genul respectiv de operatii |
|
c. |
existenta semnaturilor persoanelor responsabile de intomirea documentelor si efectuarea calculelor |
|
d. |
folosirea modelului de document corespunzator naturii operatiei consemnate |
ANS: B
66. Verificarea de fond a documentelor contabile nu vizeaza:
|
a. |
economicitatea operatiei |
|
b. |
realitatea operatiei |
|
c. |
necesitatea operatiei |
|
d. |
legalitatea operatiei |
|
e. |
completarea tuturor elementelor cerute de document |
ANS: E
67. Unul din componentele de mai jos nu este avut in vedere de evaluare, ca procedeu al metodei contabilitatii. Care este acesta?
|
a. |
obiectul evaluarii |
|
b. |
aria evaluarii |
|
c. |
etalonul monetar |
|
d. |
pretul |
ANS: B
68. Evaluarea presupune respectarea unor serii de principii, de reguli, care influenteaza intreaga metodologie a evaluarii. Unul dintre principiile de mai jos nu reprezinta un principiu al evaluarii. Care este acesta?
|
a. |
principiul stabilitatii unitatii monetare |
|
b. |
principiul alegerii formei de evaluare corespunzatoare scopului urmarit |
|
c. |
principiul stabilitatii unitatii monetare |
|
d. |
principiul pragului de semnificatie |
|
e. |
principiul costului istoric |
ANS: D
69. Valoarea de utilitate a unui bun se stabileste in functie de mai multi factori. Unul dintre factorii de mai jos nu sta la baza stabilirii valorii de utilitate. Care este acesta?
|
a. |
calitatea bunului |
|
b. |
utilitatea bunului |
|
c. |
pretul pietei |
|
d. |
gradul de uzura al bunului |
ANS: A
70. Costul de achizitie al bunurilor procurate prin intermediul contractelor de vanzare-cumparare este format din mai multe elemente. Unul din elementele de mai jos nu reprezinta un element component al costului de achizitie. Care este acesta?
|
a. |
pretul de cumparare |
|
b. |
cheltuielile de transport-aprovizionare |
|
c. |
taxele nerecuperabile |
|
d. |
alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau intrarea in gestiune a bunului respectiv |
|
e. |
reducerile comerciale primite (rabaturi, remize si risturne) |
ANS: E
71. Costul de productie al bunurilor nu cuprinde:
|
a. |
alte cheltuieli directe de productie (ex: salarii directe acorgate muncitorilor de baza) |
|
b. |
o cota parte a cheltuielilor indirecte de productie, determinate rational ca fiind legate de fabricatia bunului respectiv |
|
c. |
cheltuieli de transport-aprovizionare |
|
d. |
costul de achizitie al materiilor prime consumate |
|
e. |
dobanzile la creditele bancare contractate pentru productia cu ciclu lung de fabricatie, aferente perioadei pentru care se calculeaza costul de productie |
ANS: C
72. Daca bunurile similare de natura stocurilor sau titlurilor de valoare au valori de intrare diferite si nu exista posibilitatea identificarii valorii lor de intrare, evaluarea la iesirea din patrimoniu se poate face utilizand mai multe metode. Intr-o astfel de situatie, una dintre acestea nu se utilizeaza pentru evaluarea la iesire a stocurilor. Care este aceasta?
|
a. |
metoda costului mediu ponderat (CPM) |
|
b. |
metoda identificarii specifice |
|
c. |
metoda primului lot intrat - primului lot iesit (FIFO) |
|
d. |
metoda ultimului lot intrat - primului lot iesit (LIFO) |
ANS: B
73. Pentru stabilirea valorii de inventar ale elementelor patrimoniale nu se utilizeaza:
|
a. |
costurile de achizitie sau de productie |
|
b. |
preturile de piata |
|
c. |
baremurile |
|
d. |
indicii generali de preturi |
|
e. |
indicii specifici de preturi |
ANS: A
74. Valoarea la bilant a elementelor patrimoniale nu se stabileste pe baza:
|
a. |
principiului permanentei metodelor |
|
b. |
valorii de intrare |
|
c. |
valrii de inventar |
|
d. |
principiului costului istoric |
ANS: A
75. Unul dintre enunturile de mai jos corespunde definitiei contului. Care este acesta?
|
a. |
contul este procedeul comun si altor discipline economice, cu ajutorul caruia se reflecta existenta si miscarea fiecarui element patrimonial in parte, ca urmare a modificarilor produse de tranzactiile ce au loc in intreprindere intr-o perioada de gestiune |
|
b. |
contul este procedeul specific metodei contabilitatii, cu ajutorul caruia se reflecta existenta si miscarea de ansamblu a elementelor patrimoniale, ca urmare a modificarilor produse de tranzactiile ce au loc in intreprindere intr-o perioada de gestiune |
|
c. |
contul este procedeul specific metodei contabilitatii, cu ajutorul caruia se reflecta existenta si miscarea fiecarui element patrimonial in parte, ca urmare a modificarilor produse de tranzactiile ce au loc in intreprindere intr-o perioada de gestiune |
|
d. |
contul este procedeul utilizat de orice discilina, cu ajutorul caruia se reflecta existenta si miscarea fiecarui element patrimonial in parte, ca urmare a modificarilor produse de tranzactiile ce au loc in intreprindere intr-o perioada de gestiune |
ANS: C
76. Orice cont deschis in contabilitatea curenta are un anumit continut economic care poate sa reprezinte:
|
a. |
un mijloc economic |
|
b. |
un proces economic |
|
c. |
o sursa sau o grupa de surse de finantare |
|
d. |
o functie contabila |
|
e. |
un rezultat financiar |
ANS: D
77. Una din afirmatiile de mai jos nu este importanta in clasificarea conturilor. Care este aceasta?
|
a. |
clasificarea conturilor ofera posibilitatea studierii sistematice si generalizate a conturilor, asigurand legaturile reciproce dintre ele |
|
b. |
clasificarea conturilor permite cunoasterea structurii acestora |
|
c. |
clasificarea conturilor permite asimilarea cu usurinta a continutului economic si a functiei contabile a conturilor |
|
d. |
clasificarea conturilor ajuta la intelegerea structurii planului de conturi |
|
e. |
clasificarea conturilor constituie un mijloc eficient de cunoastere a obiectului de studiu al contabilitatii |
ANS: B
78. Dupa continutul economic, nu distingem:
|
a. |
conturi de rezultate |
|
b. |
conturi de mijloace economice |
|
c. |
conturi de surse de finantare |
|
d. |
conturi de activ |
|
e. |
conturi de procese economice |
ANS: D
79. Planul de conturi general reprezinta:
|
a. |
matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire descriptiva, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare |
|
b. |
matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare |
|
c. |
matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si subclasa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare |
|
d. |
matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire fara simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare |
ANS: B
80. Unul dintre elementele de mai jos nu defineste un cont sintetic in cadrul planului de conturi. Care este acesta?
|
a. |
familia din care face parte |
|
b. |
functia contabila |
|
c. |
continutul economic |
|
d. |
corespondenta cu alte conturi |
ANS: A
81. Dubla inregistrare consta in:
|
a. |
inregistrarea concomitenta dar cu sume diferite a unei operatii economice sau financiare in doua conturi, si anume, in debitul unui cont si in creditul altui cont |
|
b. |
inregistrarea concomitenta dar cu sume diferite a doua operatii economice sau financiare in doua conturi, si anume, in debitul unui cont si in creditul altui cont |
|
c. |
inregistrarea concomitenta si cu aceeasi suma a unei operatii economice sau financiare in doua conturi, si anume, in debitul unui cont si in creditul altui cont |
|
d. |
inregistrarea concomitenta dar cu sume diferite a doua operatii economice sau financiare in mai mult de doua conturi |
ANS: C
82. Analiza contabila consta in:
|
a. |
cercetarea, pe baza de documente, a fiecarei tranzactii in parte, prin descompunerea ei in elementele componente, in scopul stabilirii conturilor aflate in concordanta si a partii acestora - debit sau credit - in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia respectiva, concomitent si cu aceeasi suma |
|
b. |
cercetarea, pe baza de documente, a fiecarei tranzactii in parte, prin descompunerea ei in elementele componente, in scopul stabilirii conturilor corespondente si a partii acestora - debit sau credit - in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia respectiva, concomitent si cu aceeasi suma |
|
c. |
cercetarea, pe baza de documente, a fiecarei tranzactii in parte, prin descompunerea ei in elementele componente, in scopul stabilirii conturilor corespondente si a partii acestora - debit sau credit - in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia respectiva, concomitent dar cu sume diferite |
|
d. |
cercetarea, pe baza de documente, a fiecarei tranzactii in parte, prin descompunerea ei in elementele componente, in scopul stabilirii conturilor corespondente in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia respectiva, concomitent si cu aceeasi suma |
ANS: B
83. Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o etapa a analizei contabile. Care este acesta?
|
a. |
determinarea modificarilor pe care le produce respectiva tranzactie in structura elementelor patrimoniale, precum si determi-narea sensurilor acestor modificari |
|
b. |
aplicarea regulilor de functionare a conturilor, in vederea stabilirii partii conturilor corespondente - debit sau credit - in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia analizata, adica stabilirea formulei contabile |
|
c. |
stabilirea, pe baza elementelor patrimoniale modificate, a conturilor corespondente in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia analizata |
|
d. |
stabilirea rulajelor, a sumelor si a soldurilor finale ale conturilor corespondente |
|
e. |
stabilirea naturii si, respectiv, a continutului tranzactiei supuse analizei |
ANS: D
84. Formula contabila reprezinta:
|
a. |
calculul elementelor constitutive ale unui cont |
|
b. |
modalitatea de asigurare a unei egalitati intre elementele constitutive a doua bilanturi |
|
c. |
modalitatea de prezentare a unei operatii economice sau financiare prin incadrarea acesteia in debitul unui cont si in creditul altui cont, sub forma de egalitate valorica |
|
d. |
modalitatea de asigurare a unei egalitati intre elementele constitutive a unui bilant |
ANS: C
85. Unul din elementele de mai jos nu reprezinta un element constitutive al formulei contabile. Care este acesta?
|
a. |
semnul "=" dintre conturile care participa la inregistrare |
|
b. |
denumirea contului corespondent debitor |
|
c. |
documentul justificativ care atesta infaptuirea operatiei |
|
d. |
suma care face obiectul inregistrarii |
|
e. |
denumirea contului corespondent creditor |
ANS: C
86. Articolul contabil se obtine prin adaugarea la elementele formulei contabile a altor elemente. Unul dintre acestea nu reprezinta un element constitutiv al articolului contabil. Care este acesta?
|
a. |
semnatura si numele persoanei care a intocmit articolul contabil |
|
b. |
documentul justificativ care atesta infaptuirea tranzactiei |
|
c. |
data cind are loc tranzactia |
|
d. |
explicatia descriptiva a tranzactiei |
ANS: A
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1894
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
