Argument

In alegerea temei "Contabilitatea materiilor prime si a materialelor consumabile", un rol determinant l-a avut faptul ca gestiunea ciclului de exploatare detine o pondere remarcabila in gestiunea financiara a unei firme. Relevanta gestiunii ciclului de exploatare este determinata, in primul rand, de ponderea ridicata (peste 50%) a activelor circulante in totalul bilantului unei intreprinderi. In al doilea rand, operatiile ciclului de exploatare sunt cotidiene cu un mare grad de repetabilitate si o reflectare imediata asupra pozitiei financiare si asupra rentabilitatii entitatii patrimoniale.

Stocurile reprezinta cantitatile fizice de bunuri economice necesare fiecarei faze a ciclului de exploatare (aprovizionare, productie, desfacere) pentru a asigura desfasurarea continua si ritmica a activitatii de exploatare.

Materiile prime, materialele consumabile si materialele de natura obiectelor de inventar sunt structuri reprezentative ale stocurilor la societatile comerciale care au ca obiect principal de activitate productia, executarea de lucrari si servicii.

Lucrarea este structurata in trei capitole, dupa cum urmeaza:

capitolul I - face o prezentare generala a S.C. "MEL-ALI" S.R.L cuprinzand date de identificare ale acesteia, descrierea succinta a obiectului de activitate si a structurii organizatorice a firmei mentionate;

capitolul II - surprinde aspecte teoretice si practice privind contabilitatea materiilor prime, materialelor consumabile si a materialelor de natura obiectelor de inventar, respectiv delimitari privind structurile de stocuri in general, organizarea evidentei stocurilor, evaluarea curenta si periodica a acestora si in mod deosebit a materiilor prime, materialelor consumabile si a materialelor de natura obiectelor de inventar. Dupa prezentarea sistemului de conturi (functie contabila, continut economic si corespondente) sunt reflectate inregistrarile generice specifice temei;

capitolul III - cuprinde un studiu de caz privind contabilitatea materiilor prime, materialelor consumabile si a materialelor de natura obiectelor de inventar la S.C. " MEL-ALI" S.R.L cu particularitatile firmei prezentate, prin care sunt evidentiate cele mai importante operatii de aceasta speta.

In elaborarea lucrarii am consultat materialul bibliografic indicat in planul lucrarii si am prelucrat informatii de la societatea la care m-am documentat.

Anexele cuprind documentele justificative care au stat la baza inregistrarii operatiilor economice din studiul de caz.

Prin aceasta lucrare am incercat sa demonstrez competentele dobandite pe procesul anilor de studiu astfel:

Titlul unitatii: 11. Planificarea operationala

Competenta nr. 1: Analizeaza structura organizatorica a unitatii economice

Criterii de performanta:

(a)             Stabilirea pozitiei sale in structura organizatorica

(b)             Determinarea relatiilor ce se stabilesc in cadrul structurii organizatorice

Conditii de aplicabilitate:

Factori de influenta: tipul si complexitatea productiei de bunuri si servicii, dimensiunile intreprinderii, calificarea personalului, cadrul juridic si statul juridic de functionare, strategia dezvoltarii

Tipuri de structuri:     complexe, simple

Pozitia: in cadrul firmei, in cadrul compartimentelor, in cadrul birourilor

Relatii: ierarhice, functionale, de cooperare, de reprezentare, de stat major, de control

Titlul unitatii: 15. Igiena, securitatea muncii si protectia mediului

Criterii de performanta:

(a) Prezentarea legislatiei privind igiena si securitatea muncii echipei de lucru

securitatea muncii

Conditii de aplicabilitate:

Prezentarea legislatiei:     prin instructaje generale la locul muncii, instructaje curente, periodice, afise, filme, cataloage, brosuri, pliante, simboluri

Mod de aplicare: existenta sau semnarea periodica a fisa individuala de instructaj, folosirea echipamente de lucru si protectie, existenta truse de prim ajutor, materiale igienico-sanitare specifice locului de munca

Sisteme, dispozitive:    specifice locului de munca ( calculatoare, copiator, in functie de fiecare domeniu)

Titlul unitatii:    16. Contabilitatea evenimentelor si tranzactiilor

Criterii de performanta:

(a) Identificarea conturilor pe categorii de evenimente si tranzactii

(b) Folosirea conturilor corespunzatoare evenimentelor si tranzactiilor

Conditii de aplicabilitate:

Identificare: pe baza de simbol, cautand in planul general conturile specifice pentru fiecare eveniment sau tranzactie

Categorii de conturi: de capitaluri, imobilizari, stocuri ( materii prime, materiale, marfuri,ambalaje, produse), terti, trezorerie, cheltuieli, venituri.

Conturi: conturi sintetice de gradul 1 si gradul 2, functionarea conturilor de activ si pasiv, in corelatie cu evenimentele si tranzactiile desfasurate.

Titlul unitatii: 16. Contabilitatea evenimentelor si tranzactiilor

Criterii de performanta:

(a) Identificarea evenimentelor si tranzactiilor

(b) Utilizarea analizei contabile pentru inregistrarea in contabilitate

(c) Stabilirea articolelor contabile pe categorii de evenimente si tranzactii

(d) Inregistrarea articolelor contabile in documente contabile

Conditii de aplicabilitate:

Evenimente si tranzactii: achizitia de stocuri, decontari cu tertii, operatii de trezorerie, cheltuieli si venituri.

Analiza contabila: parcurgerea etapelor analizei contabile pentru fiecare eveniment sau tranzactie.

Articole contabile: simple, compuse corespunzatoare evenimentelor si tranzactiilor.

Documente contabile: note contabile, fise de cont

Inregistrare manual sau informatizat pe baza de soft specific

Criterii de performanta:

(a) Inregistrarea evenimentelor si tranzactiilor in registre contabile cronologic si sistematic.   

(b) Intocmirea balantei de verificare.

(c) Analizarea corelatiei dintre registrul jurnal si balanta de verificare.

Conditii de aplicabilitate:

Inregistrare manual sau informatizat pe baza de soft specific.

Registre contabile: cronologic- registrul jurnal, sistematic- registrul cartea mare.

Titlul unitatii: 25. Instrumente de plata

Criterii de performanta:

(a) Completarea instrumentelor de plata.

Conditii de aplicabilitate:

Circuitul instrumentelor

de plata: in functie de clientul platitor si clientul beneficiar (local, intrajudetean, interjudetean).

Completarea: electronic sau manual, respectand regulile de completare.

Capitolul I: Prezentarea societatii S.C. " MEL-ALI" S.R.L.

Date generale privind S.C. " MEL-ALI" S.R.L.

S.C. " MEL-ALI" S.R.L.s-a infiintat in anul 1998, este persoana juridica romana cu raspundere limitata incepand de la data inmatricularii sale in Registrul Comertului si isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane in vigoare si cu prevederile statutului si contractului de societate.

Obligatiile sociale ale firmei sunt garantate cu patrimoniul social, asociatii fiind raspunzatori in cadrul societatii numai in limita aporturilor lor sociale. Sediul societatii este in Constanta, Aleea Macilor nr.4, Bl. M.A. 2, Sc. B, Et. 1, Ap. 18 si va putea fi mutat la o alta adresa prin hotararea Adunarii Generale a Asociatilor. Societatea poate organiza sucursale, filiale, si puncte de lucru in alte localitati din tara si in strainatate.

Durata de functionare a societatii este nelimitata de la data inmatricularii in Registrul Comertului Constanta.

Obiectul principal de activitate este de transport auto de marfuri si persoane in tara si in strainatate; service auto si statie de alimentare cu carburanti auto.

Capitalul social subscris de asociati in numele si la dispozitia societatii a fost aportat integral in lei si a fost depus in contul curent deschis la Banca Comerciala Romana. Capitalul social actual este de 200 lei si se divide in 10 parti sociale a cate 20lei fiecare. Pentru fiecare parte sociala varsata, asociatii vor primi certificate de proprietate inregistrate si numerotate astfel:

Ion Carmen cu 100lei in numerar reprezentand 50% din capitalul social total, revenindu-i 5 parti sociale certificate si inregistrate de la 1 la 5;

Vasile Adrian, cu 100lei in numerar reprezentand 50% din capitalul social total, revenindu-i 5 parti sociale certificate si inregistrate de la 6 la 10.

Partile sociale nu sunt negociabile si sunt indivizibile fata de societate care nu recunoaste decat un singur asociat proprietar pentru o parte sociala.

Cesiunea partilor sociale se face intre asociati sau pot fi transmise catre alte persoane din afara societatii in conditiile legii nr. 31/90.

Marimea capitalului social se poate realiza pe baza hotararii adunarii generale a asociatilor prin crearea de noi parti sociale rezultate din marirea contributiei financiare, prin transferarea in capitalul social totala sau a unei parti din fondul de rezerva sau din beneficiile cuvenite asociatilor.

Reducerea capitalului social se va hotari de catre A.G.A. si se va pune in aplicare numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial. Reducerea capitalului social nu va putea fi efectuata sub nivelul minim stabilit de lege - 200 lei, iar prin hotararea A.G.A. se vor arata motivele pentru care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei

Drepturile si obligatiile asociatilor decurg din proprietatea asupra partilor sociale. Asociatii au obligatia sa verse aportul de capital subscris, fiecare parte subscrisa si varsata conferind proprietarului ei cate un vot deliberativ in adunarea generala, dreptul de a alege si de a fi ales ca administrator al societatii, de a verifica in orice moment modul de administrare si gestionare a societatii, dreptul de a participa la distribuirea beneficiilor in proportia detinerii de parti sociale.

Patrimoniul societatii nu va fi grevat de datorii sau alte obligatii personale ale asociatilor, eventualele pretentii ale unor terti asupra unui asociat reducandu-se numai la cota de beneficiu ce se va repartiza de adunarea generala sau de cota parte cuvenita acestuia la lichidarea societatii, efectuate in conditiile prezentului statut.

Un asociat nu poate exercita dreptul de vot in deliberarea adunarii asociatilor referitoare la aporturile sale in natura sau la actele juridice incheiate intre el si societate.

Asociatul care intr-o operatie determinata are pe cont propriu sau pe contul altuia interese contrare acelora ale societatii, nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind aceasta operatie. Asociatul care contravine acestei prevederi este raspunzator de daunele cauzate societatii, daca fara vot sau nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta.

Hotararile asociatilor se iau in A.G.A., aceasta fiind organul suprem de conducere al societatii, avand dreptul sa hotarasca asupra tuturor problemelor legate de activitatea si functionarea societatii:

aproba bilantul si stabileste repartizarea beneficiului net;

desemneaza si revoca administratorul, ii stabileste imputernicirile si salariul si da descarcarea pentru activitatea acestuia;

hotaraste modificarile contractului de societate si a statutului, fuziunea cu alta societate, dizolvarea societati, marimea sau micsorarea capitalului.

Adunarea decide prin votul reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale. Hotararile luate de A.G.A. in limitele legii, contractului de societate si statutului sunt obligatorii chiar si pentru asociatul care nu a luat parte la adunarea generala sau a votat contra.

Administrarea si reprezentarea societatii

Societatea este administrata si reprezentata de un administrator, asociat, numit prin contractul de societate sau de adunarea generala.

Administratorul societatii asigura conducerea executiva si operativa a societatii avand drepturile si responsabilitatile conferite de reglementarile legale.

Administratorul este raspunzator fata de societate pentru prejudiciile rezultate din infractiuni sau abaterii de la dispozitiile legale, abateri de la statut si pentru greselile in administrarea societatii. In astfel de situatii el va putea fi revocat prin decizia adunarii generale.

Administratorul nu poate primi fara autorizarea A.G.A. mandatul de administrator in alte societati comerciale concurente sau avand acelasi obiect de activitate, nici sa faca acelasi fel de comert, ori altul pe cont propriu sau pe contul altei persoane fizice sau juridice, sub actiunea revocarii si raspunderii pentru daune.

Administratorul nu va putea, fara aprobarea adunarii asociatilor sa incheie contracte in baza carora societatea urmeaza sa dobandeasca imobile, instalatii si in general bunuri destinate a servi in mod durabil exploatarii obiectului societatii, pe un pret ce depaseste in total sau in parte o zecime din capitalul social.

Controlul societatii se realizeaza oricand de oricare dintre asociati, administratorul fiind obligat sa puna la dispozitia acestuia toate informatiile si documentele necesare.

Exercitiul economico-financiar incepe la 1 ianuarie si se termina la 31 decembrie ale fiecarui an, cu exceptia primului an de activitate care incepe la data inmatricularii in Registrul Comertului Constanta.

Administratorul si lichidatorii sunt numiti de adunarea generala. Restul personalului societatii este angajat de administrator.

Angajarea personalului societatii se face pe baza de contracte individuale de munca, cu respectarea prevederilor legislatiei muncii si ale regimului de asigurari sociale. Salarizarea se stabileste prin liberul acord al partilor, cu respectarea limitei maxime prevazute de lege.

Societatea va tine evidenta contabila in lei si va intocmi bilantul anual si contul de profit si pierderi avand in vedere metodologia si normele de specialitate ale Ministerului Finantelor.

Fondul de rezerva va fi de cel mult 5% din beneficiul brut si poate depasi cumulat 20% din capitalul social subscris. In cazul inregistrarii de pierderi, asociatii se obliga sa analizeze cauzele si sa stabileasca masuri de recuperare.

Excluderea asociatilor - Poate fi exclus asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat, asociatul administrator care comite infractiuni sau frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora. Excluderea se pronunta prin hotarare judecatoreasca la cererea societatii sau a oricarui asociat.

Modificarea formei juridice, dizolvarea si lichidarea societatii

Societatea va putea fi transformata in alta forma de societate prin hotararea adunarii generale a asociatilor, cu respectarea conditiilor prevazute de lege pentru constituirea noii societati.

Dizolvarea si lichidarea societatii se face pentru motivele si dupa procedura prevazuta de articolul 169 si urmatoarele articole din Legea nr. 31/1990.

Litigiile societatii cu persoanele fizice sau juridice se rezolva pe cale judecatoreasca la instantele din Romania.

Litigiile dintre societate si personalul angajat se rezolva in conformitate cu legislatia muncii si cu prevederile contractului individual de munca.

1.2. Organizarea S.C. " MEL-ALI" S.R.L. Organigrama

Hotararile asociatilor se iau in adunarea generala care are urmatoarele obligatii principale:

sa aprobe bilantul contabil si sa stabileasca repartizarea beneficiului net;

sa desemneze administratorii;

sa decida urmarirea administratorilor pentru daunele pricinuite societatii;

sa modifice actul constitutiv (contract si statut societate)

Societatea este administrata de catre asociata Ion Carmen, ce

trebuie sa tina un registru al asociatilor in care se vor scrie: numele si prenumele, domiciliul (fiind persoane fizice) fiecarui asociat, partea lor din capitalul social, transferul partilor sociale sau orice alta modificare privitoare la acestea. Ion Carmen, ca administrator raspunde personal de nerespectarea prevederilor anterioare.

Registrul poate fi cercetat de celalalt asociat precum si de creditorii firmei.

Dintre atributiile administratorului se numara:

stabilirea indatoririlor si responsabilitatilor personalului societatii comerciale pe compartimente;

stabilirea tacticii si strategiei de marketing;

intocmeste bugetul de venituri si cheltuieli pe anul urmator si verifica executarea celui din anul curent;

prezinta dari de seama asupra activitatii desfasurate

Directorul general este desemnat de catre administrator si este

asociatul firmei.

In exercitarea atributiilor sale, directorul general emite decizii si raporteaza despre principalele masuri si hotarari luate in sedintele adunarii generale ale asociatilor.

Directorul general ii are in subordine pe directorul economic si directorul tehnic.

Directorul general are ca principale atributii:

propune adminstratorului spre aprobare numirea directorului economic;

negociaza si semneaza contracte individuale de munca ale personalului unitatii;

stabileste relatiile functionale si de cooperare in structura organizatorica aprobata;

aproba premiile, ajutoarele materiale si sporurile salariale potrivit legii si contractului individual de munca;

rezolva in limitele competentelor legale cererile si sesizarile salariatilor societatii;

surprinde cele mai importante aspecte ale contabilitatii cheltuielilor si veniturilor financiare din punct de vedere teoretic si metodologic si cuprinde:

a.       delimitari privind cheltuielile si veniturile financiare care descriu particularitatile si spetele concrete sub care se intalnesc aceste structuri;

b.      prezentarea conturilor prin care se conduce contabilitatea cheltuielilor si veniturilor financiare subliniind:

o       continutul economic;

o       functia contabila;

o       conturile corespondente;

o       modul specific de functionare

c.       reflectarea suitei de inregistrari generice specifice contabilitatii activitatii finaciare

Directorul general coordoneaza intreaga activitate a societatii

comerciale, aduce la indeplinire hotararile adunarii generale a societatii si rezolva orice alta problema stabilita de administrator; duce la indeplinire contractul de management incheiat.

Directorul economic este desemnat de catre directorul general si coordoneaza activitatea comerciala a societatii.

In subordinea sa se afla urmatoarele compartimente:

compartimentul financiar-contabil - care conduce evidenta contabila potrivit Legii Contabilitatii, intocmeste bilantul anual conform normelor metodologice elaborate de M.F.P. (Ministerul Finantelor Publice);

compartimentul administrtiv - se ocupa cu gestionarea resurselor umane ;

compartimentul T.E.S.A.

Directorul tehnic care are in subordine compartimentul auto si atelierul mecanic.

1.3. Norme privind protectia muncii

In planurile de masuri se inscriu masuri cu caracter de protectie a muncii, conform nomenclatoarelor elaborate de organele centrale si locale de stat, cu avizul Ministerului Muncii, pe baza "nomenclatorului cadru" anexa la hotararea mentionata.

Masurile de protecte a muncii se refera la:

I - Tehnica securitatii, in care se inscriu lucrari, mijloace si masuri cu caracter general (de exemplu: balustrade, ecrane de protectie, imprejmuiri, vopsire in culori conventionale etc) sau cu caracter specific (de exemplu: instalatii de legare la pamant etc);

II - Ventilare de protectie a muncii - lucrari, mijloace si masuri cu caracter general sau cu caracter specific;

III - Masuri igienico-sanitare;

IV - Materiale igienico-sanitare;

V - Echipament de protectie;

VI - Echipament de lucru;

VII - Alimentatie speciala pentru cresterea rezistentei organismului;

VIII - Cercetari si proiectari privind protectia muncii;

IX - Propaganda si instructajul de protectie a muncii

Fondurile necesare realizarii masurilor de protectie a muncii introduse in planul de masuri si grupate in cele doua capitole se prevad, dupa caz, in planul de investitii, in cheltuielile de productie sau de circulatie sau in planul de cheltuieli bugetare.

Criteriile de stabilire a masurilor de protectie a muncii care se introduc in planul de masuri decurg din:

normele republicane si departamentale, precum si din instructiunile proprii de protectie a muncii specifice locurilor de munca;

extrasele de masuri pentru protectia muncii din proiectele de executie a lucrarilor;

procesele-verbale de control si procesele-verbale de cercetare a accidentelor de munca;

ordinele date de forurile superioare si hotararile luate in sedintele de analiza privind realizarile planului de productie;

contractul colectiv de munca, sesizarile si propunerile oamenilor muncii;

procesele-verbale ale constiuirilor de productie si ale adunarilor sindicale;

situatii provocate de imprejurari neasteptate si neprevazute care impun masuri de protectie a muncii etc

Realizarile prevazute in planurile de masuri se raporteaza, pe baza

celor noua grupe enumerate, organelor stabilite prin reglementarile in vigoare.

Accidentele de munca

Definitia accidentelor de munca este precizata in "H.C.M. nr. 2896 din 22.12.1966" si in "Instructiunile nr. 50 din 05.01.1967" elaborate de Ministerul Muncii si de Ministerul Sanatatii pentru aplicarea acestei hotarari, in care se expune si modul de declarare, cercetare si evidenta a lor (cu anexa "tabloul bolilor profesionale declarabile").

Prin accident de munca se intelege vatamarea violenta a organismului sau intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin o zi, invaliditate sau deces.

Un accident este considerat de munca, daca, corespunzator acestei definitii, a fost suferit de un muncitor, potrivit atributiilor ce-i revin, la locul de munca, pe teritoriul in care intreprinderea isi exercita obiectivul activitatii sale. Se considera accident de munca si accidentele survenite inainte de inceperea lucrului sau dupa terminarea lucrului, daca angajatul se afla in incinta unitatii in care lucreaza, la locul sau de munca, sau la alt loc de munca pentru interese legate de serviciu, precum si cele survenite in timpul pauzelor care au loc in desfasurarea programului de munca. De asemenea, se considera accidente de munca si accidentele survenite in timpul si din cauza indeplinirii sarcinilor de stat sau obstesti.

Nu se considera accident de munca, accidentul datorat unei actiuni nelegate de procesul de munca (batai, farse intre muncitori, crize cardiace etc).

Mijloace individuale de protectie

Echipamentul de protectie si echipamentul de lucru se acorda personalului muncitor in conditiile stabilite prin "Normativul republican pentru acordarea echipamentului de protectie si a echipamentului de lucru".

Prin echipament de protectie se inteleg efectele de imbracaminte si obiecte care sunt destinate a feri pe muncitori de accidente sau de imbolnaviri profesionale in timpul activitatii pe care acestia o desfasoara in conditii care pot avea urmari daunatoare asupra integritatii corporale, a sanatatii sau a vietii lor.

Prin echipament de lucru se intelege echipamentul ce se acorda angajatilor care lucreaza in conditii ce determina o uzura accentuata a imbracamintei personale.

Iluminatul

Un iluminat necorespunzator produce oboseala oculara si oboseala nervoasa. Iluminatul artificial, igienic trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa asigure un nivel sufficient de iluminare, sa creeze o repartizare uniforma a luminii, pentru a evita fenomenul de orbire, spectrul trebuind sa fie cat mai apropiat de spectrul luminii naturale, sa nu impurifice si sa nu incalzeasca aerul din incapere.

Capitolul II Contabilitatea materiilor prime si a materialelor

la S.C. " MEL-ALI" S.R.L.

2.1. Delimitari privind stocurile

Stocurile reprezinta, materiale, lucrari si servicii destinate sa fie consumate la prima lor utilizare, sa fie vandute in situatia cand au starea de marfa sau produse rezultate din prelucrare, precum si productia in curs de executie.

Stocurile, sub aspectul gestionarii, se pot grupa in stocuri si productia in curs de executie, ambele fiind considerate active circulante materiale. Comisia Internationala a Standardelor Contabile (I.A.S.C.), in norma de contabilitate IAS 2 "Stocurile" aplicata incepand cu 1.01.1976 si revizuita in anul 1993 defineste stocurile ca fiind un element de activ, iar costul de achizitie al acestora cuprinde pretul de cumparare, taxele vamale si alte taxe nerecuperabile, cheltuieli de transport-aprovizionare. Stocurile pot fi:

Bunuri achizitionate in scopul revanzarii ( marfa cumparata de un comerciant cu amanuntul si destinata revanzarii) sau orice alta achizitie avand acest scop;

Bunuri finite sau in curs de executie fabricate de intreprindere;

Materii prime, materiale, utilitati ce urmeaza a fi folosite in procesul de productie;

Costul serviciului pentru care intreprinderea nu a recunoscut inca venitul aferent, in cazul prestarilor de servicii.

In contabilitatea financiara a intreprinderii stocurile sunt clasificate si delimitate in functie de patru criterii: fizic, destinatie, faza ciclului de exploatare si locul de creare a gestiunilor. Corespunzator acestor criterii sunt individualizate urmatoarele stocuri:

Materii prime, care participa direct la fabricarea produselor, regasindu-se in componenta lor integral sau partial, in stare initiala sau transformata;

Materialele consumabile sau furniturile cuprind materialele auxiliare, combustibili, piesele de schimb, semintele si materialul de plantat, furajele si alte materiale consumabile care participa indirect sau ajuta activitatea de exploatare fara a se regasi, de regula, in produsul rezultat;

Produsele sub forma semifabricatelor, produselor finite si produselor reziduale;

Animale care nu au indeplinit conditiile de a fi trecute la animale adulte, animale de ingrasat, pasarile si coloniile de albine;

Productia in curs de fabricatie reprezinta materii prime care nu au trecut prin toate stadiile de fabricatie, produse ne supuse probelor si receptiei tehnice, precum si lucrarile si serviciile in curs de executie sau neterminate;

Marfuri, respectiv bunuri pe care intreprinderea le cumpara in vederea revanzarii ;

Ambalajele, cuprind bunurile necesare pentru protectia marfurilor pe timpul transporturilor si depozitarii sau pentru prezentarea lor comerciala.

Categorii distincte in cadrul stocurilor constituie obiectele de inventar, baracamentele si amenajarile provizorii.

In Romania, prin Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii nr. 82/1991 este data urmatoarea definitie acestei clase de active patrimoniale: "Contabilitatea stocurilor si comenzilor in curs de executie cuprinde ansamblul bunurilor si serviciilor din cadrul unitatii patrimoniale, destinate:

fie a fi vandute in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie;

fie a fi consumate la prima lor utilizare.

2.2. Obiectivele si factorii organizarii contabilitatii stocurilor

Obiectivele contabilitatii stocurilor si a productiei in curs de executie sunt, in principal legate de realizarea functiilor comerciale ale intreprinderii.

Principalele obiective ce revin contabilitatii in acest domeniu sunt:

o       Urmarirea si controlul realizarii programului de aprovizionare. Prin organizarea evidentei pe grupe si feluri de stocuri, precum si a cheltuielilor de transport-aprovizionare pe feluri de cheltuieli, comparate permanent cu prevederile programelor, se asigura informatii utile cu privire la stadiul aprovizionarii.

o       Asigurarea integritatii patrimoniale a stocurilor la locurile de depozitare si urmarirea permanenta a miscarii lor. Se asigura prin organizarea contabilitatii mijloacelor circulante materiale pe gestiuni, si in cadrul acestora pe feluri de stocuri, cantitativ si valoric, inregistrarea exacta si la timp a cuantumului miscarilor si a diferentelor constatate la inventariere, sesizarea existentei stocurilor fara utilitate sau cu miscare lenta, pentru luarea masurilor necesare lichidarii lor.

o       Urmarirea utilizarii rationale a mijloacelor materiale aprovizionate impune un asemenea mod de organizare care sa permita respectarea normelor de consum specific la eliberarea lor din depozit, evidenta economiilor sau a materialelor neutilizate, precum si a materialelor recuperabile rezultate din prelucrarea in sectiile de fabricatie.

o       Asigurarea delimitarii cheltuielilor de transport-aprovizionare fata de valoarea materialelor aprovizionate, impune organizarea contabilitatii astfel incat acestea sa poata furniza informatii cu privire la nivelul si structura cheltuielilor de transport - aprovizionare.

o       Inregistrarea si controlul valorificarii stocurilor de marfuri si a celorlalte categorii de stocuri destinate a fi livrate tertilor.

o       Evidenta si urmarirea stocurilor de produse in procesul obtinerii si livrarii la preturi competitive.

o       Evaluarea realista a stocurilor si determinarea influentelor asupra patrimoniului si rezultatelor, prin aplicarea corecta a regulilor de evaluare.

o       Promovarea principiului prudentei si principiului continuitatii activitatii la evaluarea si inregistrarea in contabilitate a stocurilor.

Realizarea acestor obiective este conditionata de studierea si luarea in considerare a factorilor specifici care influenteaza organizarea contabilitatii activelor circulante materiale printre care:

o       Marimea intreprinderii, ca factor care determina alegerea metodei de contabilitate sintetica a stocurilor, fie metoda inventarului permanent, fie metoda inventarului intermitent.

o       Structura organizatorica si functionala a gestiunilor de stocuri, determina circuitul documentelor primare si evidenta analitica pe gestiuni. Modul de organizare a activitatii de aprovizionare si livrare, depozitare si miscare a stocurilor de materiale constituie premise de baza a contabilitatii, intrucat operatiile specifice lor genereaza o mare diversitate de documente primare de a caror corecta intocmire si completare depinde gradul de exactitate a informatiilor furnizate.

o       Caracteristicile tehnico-productive ale activelor circulante materiale, in functie de care se face clasificarea acestora; se stabilesc principalele categorii si conturile sintetice corespunzatoare lor; se elaboreaza nomenclatorul stocurilor si pe aceasta baza se organizeaza evidenta operativa si contabilitatea analitica.

o       Decalajul ce poate aparea, uneori, in vanzarea si livrarea stocurilor.

o       Sursele de provenienta a activelor circulante materiale aprovizionate (furnizori, din productie proprie, din prelucrare la terti) influenteaza, in principal, conturile sintetice utilizate si preturile de evaluare.

o       Modul de evaluare a activelor circulante materiale influenteaza, in special, modul de inregistrare a acestora in contabilitatea sintetica, dar si alegerea metodelor de determinare a preturilor de iesire la stocurile intersarjabile.

o       Sistemul de indicatori privind gestiunea de valori materiale influenteaza organizarea contabilitatii stocurilor in vederea calcularii marimii cantitative si valorice a intrarilor, iesirilor si stocurilor, precum si a cheltuielilor efective de transport aprovizionare, in functie de care se aleg metodele de contabilitate analitica a stocurilor.

De asemenea la organizarea contabilitatii activelor circulante materiale trebuie considerati si alti factori, ca: documentele insotitoare la intrarea stocurilor; amplasarea depozitelor; separarea mijloacelor circulante proprii de cele ce apartin tertilor; fazele procesului de aprovizionare, precum si mijloacele folosite pentru executarea lucrarilor de evidenta si calcul.

2.3. Evaluarea stocurilor

In contabilitate, stocurile sunt reflectate astfel:

valoric, in contabilitatea sintetica;

cantitativ si valoric, cu unele exceptii, in contabilitatea analitica

cantitativ, in evidenta operativa de la locurile de depozitare.

Preturile folosite la evaluarea activelor circulante inregistrate in contabilitate se numesc preturi de inregistrare. Ele pot fi diferite in functie de optiunea unitatilor patrimoniale si de natura stocurilor si pot fi inregistrare in contabilitate, astfel:

a)        Costul de achizitie folosit la inregistrarea intrarilor stocurilor este format din pretul de facturare al furnizorului, taxele si ambalajele nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare si alte cheltuieli incluse in factura furnizorului. Un asemenea pret devine cost istoric si va fi luat in considerare la eliberarea stocurilor din depozit. Intrucat costul de achizitie, devenit pret de inregistrare in contabilitate chiar pentru aceleasi sortimente, difera de la o perioada la alta in functie de marimea preturilor de livrare practicate de furnizori sau de cheltuielilor de transport aprovizionare, se ridica problema preturilor unitare care trebuie practicate la iesirea stocurilor in cauza de la locurile de depozitare. In acest scop, Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii nr. 82/1995, la art. 67 stabileste posibilitatea alegerii de catre agentii economici a uneia din urmatoarele metode:

Cost mediu ponderat;

Prima intrare-prima iesire (F.I.F.O.);

Ultima intrare-prima iesire (L.I.F.O.)

b)        Pretul standard este un pret prestabilit ce consta in evaluarea si inregistrarea stocurilor la preturi fixe, stabilite anterior pe baza preturilor medii ale stocurilor respective realizate in perioada precedenta. El devine pret de inregistrare in contabilitate cu conditia evidentierii distincte a diferentelor de pret fata de costul de achizitie. Preturile standard trebuie sa fie actualizate periodic, cel putin o data pe an, in functie de evolutia preturilor si alti factori.

Diferentele de pret pot fi:

Favorabile, cand pretul standard este mai mare decat costul efectiv si se inscriu in rosu;

Nefavorabile, cand pretul standard este mai mic decat costul efectiv si se inscriu in negru.

Diferentele de pret stabilite la intrarea bunurilor in patrimoniu se repartizeaza si se inregistreaza proportional, atat asupra valorii bunurilor iesite cat si asupra stocurilor cu ajutorul unui coeficient de repartizare K, care se calculeaza astfel:

Acest coeficient se aplica asupra valorii bunurilor iesite din gestiune la pret de inregistrare, obtinandu-se, astfel, diferentele de pret aferente bunurilor iesite. El se inmulteste cu valoarea stocurilor iesite din gestiune la pret de inregistrare, iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate bunurile iesite.

La finele perioadei, soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile conturilor de stocuri, evaluate la pret de inregistrare, astfel incat aceste conturi sa reflecteze valoarea stocurilor la costul de achizitie.

c)      Pretul de facturare al furnizorului este pretul indicat in factura furnizorului. Pretul de facturare devine pret de inregistrare in contabilitate cu conditia evidentierii distincte a diferentelor de pret fata de costul de achizitie. Diferentele de pret vor fi in toate cazurile nefavorabile, pentru ca, in fapt, reprezinta cheltuielile de transport-aprovizionare, astfel ele vor fi inregistrate distinct in conturile de diferente de pret.

Cheltuielile de transport aprovizionare inregistrate in conturile de diferente se vor repartiza proportional, atat asupra valorii bunurilor iesite, cat si asupra stocurilor, tot cu ajutorul unui coeficient de repartizare K care se calculeaza astfel:

Acest coeficient (K) se aplica asupra valorii bunurilor iesite din gestiune la preturi de factura, obtinandu-se astfel cheltuielile de transport aprovizionare aferente bunurilor iesite din gestiune.

La sfarsitul lunii soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile conturilor de stocuri la pret de inregistrare, reflectandu-se astfel valoarea stocurilor la costul de achizitie, respectiv de productie.

d)      Costurile de productie este format din totalitatea cheltuielilor ocazionate de fabricarea bunurilor respective, iar acesta devine pret de inregistrare in contabilitate. Prezinta dezavantajul ca nu este cunoscut decat dupa expirarea lunii curente.

La iesirea stocurilor din locurile de depozitare vor trebui calculate costurile unitare ale acestora si se va folosi una dintre urmatoarele metode:

• Costul mediu ponderat (CMP);
• Prima intrare-prima iesire (FIFO);
• Ultima intrare prima iesire (LIFO).

La evaluarea stocurilor se disting patru momente principale, corespunzatoare starii lor patrimoniale:

- Evaluarea la intrarea in patrimoniul intreprinderi;

- Evaluarea la inventariere;

- Evaluarea la bilant;

- Evaluarea la iesirea din patrimoniu.

Indiferent de metoda de contabilitate adoptata pentru evidenta stocurilor, evaluarea lor reprezinta o problema a carei rezolvare depinde de complexitatea structurii stocurilor.

2.4. Organizarea sistemului informational contabil al stocurilor

In cadrul intreprinderii, activele circulante materiale ocazioneaza numeroase operatii, care pot fi grupate dupa continutul lor in:

Operatii de aprovizionare si conservare;

Operatii de eliberare din depozit;

Operatii de inventariere.

Aceste operatiuni sunt consemnate in diferite documente si evidente operative distincte.

Operatiile de aprovizionare si conservare sunt evidentiate in urmatoarele documente

Comenzile, se emit de catre unitatile patrimoniale catre furnizori;

Contractele economice, se incheie cu furnizorii pe baza comenzilor;

Registrul de comenzi, este utilizat pentru urmarirea modului in care sunt realizate contractele de aprovizionare;

Avizul de insotire a marfii, este un document de insotire a stocurilor pe timpul transportului, document pe baza caruia se intocmeste factura fiscala, sau document de primire in gestiunea cumparatorului;

Factura fiscala, realizeaza pe langa functiile avizului de insotire si pe cele de transport pentru viza de control financiar preventiv, si totodata este act justificativ pentru decontarea contravalorii.

La organizarea contabilitatii sintetice a stocurilor poate fi adoptata una din cele doua metode recomandate de normele de aplicare a Legii contabilitatii:

Metoda inventarului permanent

Metoda inventarului intermitent

1. Metoda inventarului permanent

In cazul utilizarii inventarului permanent in contabilitate, in conturile de stocuri se inregistreaza toate operatiile de intrare si iesire a stocurilor cantitativ si valoric, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ cat si valoric.

Conform normelor contabile din tara noastra, in conditiile utilizarii inventarului permanent, unitatile patrimoniale isi pot organiza contabilitatea analitica a stocurilor in functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii.

In cazul utilizarii inventarului permanent, conturile de stocuri se debiteaza cu intrarile de bunuri si se crediteaza cu iesirile din stoc aferente perioadei de gestiune. La sfarsitul exercitiului financiar soldurile conturilor de stocuri sunt comparate cu stocurile faptice stabilite prin inventariere. Daca exista diferente in plus sau minus la inventar, acestea se vor regulariza aducandu-se stocurile la nivelul lor real.

In principiu, evaluarea intrarilor in stoc trebuie sa se faca la costul istoric dat de costul efectiv de productie, in cazul stocurilor provenite din productie proprie, iar iesirile din stoc la costurile la care au fost evaluate la intrare elementele destocate. Evaluarea iesirilor din stoc se poate face dupa multiple metode dintre care cele mai uzuale sunt: CMP, FIFO, LIFO.

Reglementarile contabile romanesti dau posibilitatea unitatilor patrimoniale, de a continua practica contabila anterioara de a evalua atat intrarile cat si iesirile din stoc la preturi standard sau prestabilite, denumite si preturi de inregistrare. Acceptarea continuarii acestei practici a impus instituirea in contabilitatea generala a conturilor de diferente de pret care sa reflecte distinct:

La intrarea elementelor in stoc, diferentele dintre costul istoric si preturile de inregistrare;

2. La iesirea elementelor din stoc, repartizarea diferentelor de pret asupra valorii de inregistrare a elementelor iesite, cu ajutorul coeficientului K.

_{K =} (Si+Rd) cont de diferente de pret

(Si+Rd) cont de stoc la pret de inregistrare

Coeficientul K se aplica asupra valorii elementelor iesite din stoc, la pret de inregistrare.

Metoda inventarului permanent este utilizat de unitatile mari si mijlocii, si consta in utilizarea conturilor de stocuri pentru a determina si urmari in permanenta stocul scriptic al acestora dupa fiecare operatie de intrare si de iesire, astfel, contabilitatea sintetica a stocurilor va reflecta:

1. stocul initial, de la inceputul lunii, care va fi cel final din luna precedenta si care nu poate fi decat debitor,

2. intrarile in cursul lunii, pe baza documentelor de intrare, care se vor inregistra in debitul contului,

3. in baza elementelor mentionate: stoc initial, intrari, iesiri - se va stabili in permanenta stocul scriptic al bunurilor, care vor putea in perioadele de inventariere cu stocurile faptice, din a caror comparare se pot stabili plusuri sau minusuri la inventar.

Folosirea acestei metode presupune:

1. utilizarea fiecaruia dintre preturile de inregistrare a stocurilor,

2. folosirea conturilor de diferente de pret aferente stocurilor,

3. conducerea unei contabilitati analitice a stocurilor prin adoptarea uneia dintre metodele de contabilitate analitica.

Metoda inventarului permanent, presupune un volum mai mare de munca, dar asigura o mai riguroasa cunoastere, in orice moment a marimii stocurilor si un mai bun control al integritatii lor.

Metoda inventarului intermitent

Unitatile patrimoniale pot opta si pentru inventarul permanent al stocurilor, cu conditia ca inventarul permanent al acestora sa fie condus in contabilitatea de gestiune, in cazul intreprinderilor mari, sau extracontabil in cazul intreprinderilor mici si mijlocii.

Aceasta metoda presupune stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii lor la finele fiecarei luni. In acest caz, iesirile se determina ca diferenta intre valoarea stocurilor initiale plus valoarea intrarilor, pe deoparte si valoarea stocurilor finale stabilite prin inventariere, pe de alta parte. Relatia de calcul a iesirilor ar putea fi urmatoarea:

In cazul utilizarii acestei metode, se renunta la utilizarea in cursul lunii a conturilor de stocuri pentru evidentierea intrarilor si , respectiv, a recalcularii stocurilor scriptice dupa fiecare intrare. Prin urmare conturile de stocuri se utilizeaza numai la inceputul si sfarsitul lunii, iar intrarile de stocuri, din timpul lunii sunt contabilizate direct in conturile de cheltuieli corespunzatoare, la cost de achizitie, pret de factura sau pret prestabilit, dupa caz. La sfarsitul fiecarei luni se stabilesc stocurile finale prin inventariere si se inregistreaza in conturile de stocuri initiale ale lunii urmatoare si ele se vor anula prin includerea lor pe cheltuieli la inceputul lunii urmatoare.

Metoda inventarului intermitent consta in:

inregistrarea tuturor intrarilor de stocuri, din cursul unui exercitiu financiar, direct in conturile de cheltuieli privind consumul acestor stocuri,

regularizarea stocurilor la finele exercitiului financiar pe baza de inventare faptice prin:

destocarea stocului initial reprezentat de soldul al contului de stocuri, sub premiza ca acesta s-a consumat in cursul exercitiului financiar,

restocarea stocului faptic determinat pe baza inventarului de la finele exercitiului financiar, prin corectarea cheltuielilor privind consumurile de stocuri.

In urma acestei tehnici de inregistrare, conturile de stocuri reflecta marimea reala a acestora, iar conturile de cheltuieli privind consumurile de stocuri reflecta cheltuielile efective cu aceste consumuri.

Metoda inventarului intermitent poate fi utilizat de unitatile mici si mijlocii, si consta in neurmarirea prin contabilitatea sintetica a intrarilor si iesirilor de stocuri in cursul perioadelor. Conturile de stocuri se utilizeaza numai la finele perioadelor de gestiune cand se debiteaza cu soldurile finale existente la locurile de depozitare stabilite prin inventariere. Miscarile de stocuri din cursul perioadei nu afecteaza conturile de stocuri, ci direct conturile de cheltuieli.

Tehnica aplicarii inventarului intermitent difera la stocurile procurate din afara unitatii fata de cele provenite din productia proprie si anume:

a)      pentru stocurile aprovizionate din afara unitatii se parcurg urmatoarele etape:

se storneaza stocurile initiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a reveni asupra conturilor de cheltuieli, unde au fost inregistrate la inceput;

achizitiile de bunuri efectuate de la furnizori se inregistreaza direct asupra conturilor de cheltuieli;

la finele perioadei se inventariaza bunurile aprovizionate sau provenite din perioada precedenta, neconsumate, cu care se degreveaza cheltuielile prin trecerea lor asupra conturilor de stocuri.

Prin parcurgerea acestor etape, soldurile conturilor de cheltuieli reflecta bunurile consumate in timpul perioadei, calculate dupa relatia:

In perioada urmatoare operatiile descrise mai sus se repeta.

b)      pentru stocurile provenite din productie proprie se parcurg urmatoarele etape:

se storneaza stocurile initiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a anula veniturile constituite cu acestea la finele perioadei precedente;

bunurile obtinute din productie proprie nu se inregistreaza in contabilitatea sintetica, ci numai in evidenta operativa de la locurile de depozitare;

pe masura vanzarii stocurile se vor inregistra asupra conturilor de venituri, fara sa fie nevoie destocarea lor;

la finele perioadei se inventariaza bunurile obtinute din productie proprie, inclusiv cele provenite din perioada precedenta, dar nevanduta, si se inregistreaza asupra conturilor de venituri din productia stocata.

Prin parcurgerea acestor etape, soldurile conturilor de venituri reflecta bunurile produse in unitate, calculate dupa relatia:

In perioada urmatoare operatiile descrise mai sus se repeta.

c)      pentru productia in curs de executie, determinarea ei se face numai la sfarsitul perioadei prin metode diferite si se inregistreaza in contabilitate ca stocuri la costurile corespunzatoare, dar la inceputul perioadei urmatoare operatia respectiva se storneaza in "rosu".

Folosirea acestei metode presupune:

utilizarea ca preturi de inregistrare in contabilitate a stocurilor, a costului de achizitie pentru bunurile achizitionate din afara unitatii si respectiv a preturilor de productie pentru bunurile obtinute din productie proprie;

nu trebuie utilizate conturi de diferente de pret aferente stocurilor;

nu este necesara organizarea unei contabilitati analitice a stocurilor.

Metoda inventarului intermitent ar aduce simplificari in munca de contabilitate, daca inventarierile faptice ar fi efectuate anual si nu lunar. Ea nu permite, insa, un control riguros al gestionarii si al asigurarii integritatii lor.

Prezentarea sistemului de conturi

Grupa 30 "Stocuri de materii prime si materiale"

Din grupa 30 "Stocuri de materii prime si materiale" fac parte:

Contul 301 "Materii prime"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de materii prime.

Contul 301 "Materii prime si materiale" este un cont de active.

In situatia aplicarii inventarului permanent:

In debitul contului 301 "Materii prime si materiale" se inregistreaza:

valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime achizitionate (401, 408, 542, 446);

valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime aduse de la terti (351, 401);

valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime reprezentand aport in natura al actionarilor si asociatilor (456);

valoarea materiilor prime constatate plus la inventar si a celor primate cu titlu gratuit (601, 758);

valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor si produselor retinute si consumate ca materie prima in aceeasi unitate (341, 345);

valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime primite de la societatile din grup, alte societati legate prin participatii, unitate sau subunitati (451, 452, 481, 482);

In creditul contului 301 "Materii prime si materiale" se inregistreaza:

valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime incluse pe cheltuieli, constatate lipsa la inventar si pierderile din deprecieri (601);

valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime vandute ca atare (371);

valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime livrate societatilor din grup, altor societati legate prin participatii, unitate sau subuntati (451, 452, 481, 482);

valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime iesite prin donatie si pierderile din calamitati (658, 671);

valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime trimise spre prelucrare sau in custodie la terti (351).

Soldul contului reprezinta valoarea materiilor prime existente in stoc.

Contul 302 "Materiale consumabile"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de materiale consumabile (materiale auxiliare, combustibili, ambalaje, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile).

Contul 302 "Materiale consumabile" este un cont de active.

In situatia aplicarii inventarului permanent:

In debitul contului contului 302 "Materiale consumabile" se inregistreaza:

valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile achizitionate (401, 408, 542, 446);

valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile aduse de la terti (351, 401);

valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile reprezentand aport in natura al actionarilor si asociatilor (456);

valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile constatate plus de inventar si a celor primate cu titlu gratuit (602, 758);

valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor si produselor retinute si consumate ca materiale in aceeasi unitate (341, 345);

valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile primite de la societatile din grup, alte societati legate prin participatii, unitate sau subuntati (451, 452, 481, 482).

In creditul contului 302 "Materiale consumabile" se inregistreaza:

valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile incluse pe cheltuieli, constate lipsa la inventar si pierderile din deprecieri (602);

valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile vandute ca atare (371);

valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile livrate societatilor din grup, altor societati legate prin participatii, unitate sau subuntati (451, 452, 481, 482);

valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile donate si pierderile din calamitati (658, 671);

valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile trimise spre prelucrare sau in custdie la terti (351).

Soldul contului reprezinta valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile existente in stoc.

Contul 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei, miscarii si uzurii materialelor de natura obiectelor de inventar.

Contul 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar" este un cont de activ.

In debitul contului 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar" se inregistreaza:

valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar achizitionate (401, 408, 542, 446);

valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar primite primite de la societatile din grup, alte societati legate prin participatii, unitate sau subunitati (451, 452, 481, 482);

valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar aduse de la terti (351, 401);

valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar reprezentand aport in natura la capitalul social (456);

valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar constatate plus de inventar, si a celor primite cu titlu gratuit (603, 758);

valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar obtinute din productie proprie (345).

In creditul contului 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar" se inregistreaza:

valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar date in folosinta (603, 471);

valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar lipsa la inventar si pierderile din deprecieri (603);

valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar vandute ca atare (371);

valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar trimise la terti (351);

valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar livrate de societatile din grup, alte societati legate prin participatii, unitate sau subunitati (451, 452, 481, 482);

valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar donate si pierderile din calamitati (658, 671);

valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar retrase din aportul la capitalul social (456).

Soldul contului reprezinta valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar existente in stoc.

Contul 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta diferentelor (in plus sau in minus) intre pretul de inregistrare standard (prestabilit) si costul de achizitie, aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar.

Contul 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale" este un cont rectificativ al valorii de inregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar.

In debitul contului 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale" se inregistreaza:

diferentele de pret in plus (costul de achizitie este mai mare decat pretul standard) aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar intrate in gestiune (401, 542);

diferentele de pret in minus aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar iesite din gestiune (601, 602, 603).

In creditul contului contului 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale" se inregistreaza:

diferentele de pret in minus aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar achizitionate (301, 302, 303);

diferentele de pret in plus aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar iesite din gestiune (601, 602, 603).

Soldul contului reprezinta diferentele de pret aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar existente in stoc.

Inregistrari generice privind stocurile de materii prime si materiale

Conturile din grupa 30 (301, 302, 303) se debiteaza cu:

valoarea la pret de inregistrare a stocurilor achizitionate;

grupa 30 = 401, 408, 446, 542

valoarea la pret de inregistrare a stocurilor reprezentand aportul in natura al actionarilor si asociatilor;

grupa 30 = 456

valoarea la pret de inregistrare a stocurilor aduse de la terti;

grupa 30 = 351, 401

valoarea stocurilor constatate plus la inventar si a celor primate cu titlu gratuit;

grupa 30 = 601, 758

valoarea la pret de inregistrare a stocurilor retinute si consumate ca materie prima in aceeasi unitate;

grupa 30 = 341, 345

valoarea la pret de inregistrare a stocurilor primite de la societatile din grup, alte societati legate prin participatii, unitate sau subunitati;

grupa 30 = 452, 481, 482

Conturile din grupa 30 (301, 302, 303) se crediteaza cu:

valoarea la pret de inregistrare a stocurilor incluse pe cheltuieli, constatate lipsa la inventar si pierderile din deprecieri;

valoarea la pret de inregistrare a stocurilor vandute ca atare;

valoarea la pret de inregistrare a stocurilor livrate societatilor din grup, altor societati legate prin participatii, unitate sau subuntati;

valoarea la pret de inregistrare a stocurilor iesite prin donatie si pierderile din calamitati;

valoarea la pret de inregistrare a stocurilor trimise spre prelucrare sau in custodie la terti.

Contul 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale" se debiteza cu:

diferentele de pret in plus (costul de achizitie este mai mare decat pretul standard) aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar intrate in gestiune;

diferentele de pret in minus aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar iesite din gestiune;

Contul 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale" se crediteaza cu:

diferentele de pret in minus aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar achizitionate; 301, 302, 303 = 308

diferentele de pret in plus aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar iesite din gestiune;

Capitolul III. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor cumparate la

SC "MEL-ALI" SRL

In luna decembrie S.C "MEL-ALI" S.R.L. deruleaza urmatoarele operatii privind materiile prime si materialele consumabile:

1. Se inregistreaza inlocuirea pieselor de schimb uzate la doua autocare, dupa cum urmeaza: bujii (un set = 4 bucati) in valoare de 20 lei, 10 tacheti in suma de 50 lei, un arbore cotit 300 lei si un set cuzineti (8 bucati) in suma de 20 lei (05.12.2008) (bon de consum 1).

6024 = 3024 390

"Cheltuieli privind "Piese de schimb"

piesele de schimb"

2. Se dau in consum lubrifianti (ulei) achizitionati de la S.C. "MOBIL" S.R.L..

10 litri x 35 lei/litrul (07.12.2007) (bon de consum 2)

"Cheltuieli privind "Alte materiale

alte materiale consumabile"

consumabile"

3. Se inregistreaza inlocuirea huselor si capisoanelor achizitionate de la S.C. "HICRETROM" S.R.L. inainte de plecarea in cursa a autocarelor. Valoarea de inregistrare a acestora este de 800 lei (12.12.2008) (bon de consum 3).

"Cheltuieli privind "Alte materiale

alte materiale consumabile"

consumabile"

4. Se inregistreaza consumul de detergenti utilizati pentru curatarea masinilor (bon de consum 4) in suma de 45 lei (12.12.2008).

"Cheltuieli cu "Materiale

materialele auxiliare"    auxiliare"

5. Se inregistreaza darea in folosinta a obiectelor de inventar: costum de protectie, aparat de masura si control, trusa de scule in suma de 300 lei (13.12.2008).

603 = 303 300

"Cheltuieli privind "Materiale de natura

materialele de natura    obiectelor de inventar"

obiectelor de inventar"

6. Pe data de 15.12.2007 se primeste factura de la S.C. "MOBIL" S.R.L. pentru 100 litri ulei la pret unitar fara T.V.A. 20 lei/litru, T.V.A. 19%.

% = 401 2.380

3028 "Furnizori" 2.000

"Alte materiale

consumabile"

4426 380

"T.V.A./d"

7. Se achita datoria fata de furnizor prin contul curent cu ordinul de plata numarul 9538 din 15.12.2008.

401 = 5121 2.380

"Furnizori" "Conturi la

banci in lei"

8. Se primeste de la S.C. "HICRETROM" S.R.L. comanda de capisoane, inregistrate la valoare estimativa de 1.000 lei, fara factura (15.12.2008).

"Furnizori - 1.000

"Alte materiale    facturi nesosite"

consumabile"

190

"TVA neexigibila"

9. Se inregistreaza factura fiscala de la S.C. "HICRETROM" S.R.L. pentru achizitia de capisoane, in suma de 1.200 lei, T.V.A. 19%, pe data de 17.12.2008.

a) storno negru inregistrarea din data de 15.12.2008:

408 = % 1.190

"Furnizori - 3028 1.000

facturi nesosite"    "Alte materiale

consumabile"

4428 190

"TVA neexigibila"

b) inregistrarea facturii fiscale pe data de 17.12.2008

% = 401 1.428

3028 "Furnizori" 1.200

"Alte materiale

consumabile"

4426 228

"T.V.A./d"

10. In vederea modernizarii unei parcari prin surse proprii, S.C. "MEL-ALI" S.R.L. achizitioneaza de la furnizor materii prime (nisip si pietris) in valoare de 3.000 lei. (18.12.2008)

% = 401 3.570

"Furnizori" 3.000

"Materii prime"

570

"T.V.A./d"

11. Se dau in consum materii prime in valoare de 1.000 lei. (20.12.2008)

601 = 301 1.000

"Cheltuieli privind "Materii prime"

materiile prime"

12. Cu ocazia inventarierii anuale se constata urmatoarele minusuri la inventarierea stocurilor de natura materiilor prime, materialelor consumabile si a materialelor de natura obiectelor de inventar: (31.12.2008)

- materii prime (nisip, pietris) in suma de 500 lei din vina angajatului - depozitare improprie (inghet), care se imputa la valoarea mentionata plus T.V.A;

- doua bucati capisoane la pret unitar 20 lei/capison (operatiune in curs de clarificare).

a) minus la inventar la materii prime:

601 = 301 500

"Cheltuieli privind "Materii prime"

materiile prime"

b) se imputa angajatului la valoarea de 595 lei (cost de achizitie + T.V.A.)

4282 = % 595

"Alte creante     7588 500

in legatura cu "Alte veniuri

personalul"    din exploatare"

4427 95

"T.V.A./c"

c) inregistrarea minusului la inventar la materiale consumabile:

473 = 3028 40

"Decontari din    "Alte materiale

operatii in curs    consumabile"

de clarificare"

Concluzii si propuneri

In contabilitatea financiara a intreprinderii stocurile sunt clasificate si delimitate in functie de patru criterii: fizic, destinatie, faza ciclului de exploatare si locul de creare a gestiunilor. Corespunzator acestor criterii sunt individualizate urmatoarele stocuri:

materii prime, care participa direct la fabricarea produselor, regasindu-se in componenta lor integral sau partial, in stare initiala sau transformata;

materialele consumabile sau furniturile cuprind materialele auxiliare, combustibili, piesele de schimb, semintele si materialul de plantat, furajele si alte materiale consumabile care participa indirect sau ajuta activitatea de exploatare fara a se regasi, de regula, in produsul rezultat;

Conform normelor contabile din tara noastra, in conditiile utilizarii inventarului permanent, unitatile patrimoniale isi pot organiza contabilitatea analitica a stocurilor in functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii.

S.C." MEL-ALI"S.R.L. tine evidenta stocurilor dupa metoda inventarului permanent.

Datorita specificului activitatii sale de servicii in domeniul transportului de bunuri si persoane, ponderea cea mai mare o detin stocurile de materiale consumabile necesare inlocuirii periodice a celor identice consumate.

La inventariere au rezultat lipsuri imputabile angajatilor firmei, care prin depozitarea necorespunzatoare pe timp de iarna a materiilor prime necesare modernizarii parcarii au determinat acest fapt.

Imputarea se face la cost de achizitie plus T.V.A.. In general se recomanda utilizarea mai responsabila a tuturor stocurilor consumate.

BIBLIOGRAFIE

Bazele contabilitatii, Oprea Calin, Ilie Vaduva, Mihai Ristea, Horia Neamtu, editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 2007;

Bazele contabilitatii, Bojian, Bucuresti 2005;

Contabilitatea financiara si de gestiune a firmei, Ioan Morosan, editura Evcont Consulting, Suceava 2007 ;

Contabilitatea practica, obligatiile fiscale si sociale ale firmei/ Ioan Morosan, editura Evcont Consulting, Suceava 2007 ;

Contabilitatea financiara, vol. I-IV Feleaga Nicolae, Ionascu I. Ion editura Economica, Bucuresti 2005;

Managementul Contabilitatii - Iacob Petru Pantea, Bucuresti, 2005;

Legea Contabilitatii 82/1991 repubicata in Monitorul Oficial 629 din 26 august 2002;

Ordinul 1752/2005 a ministerului Finantelor din Monitorul Oficial