FORMATUL BILANTULUI

FORMATUL BILANTULUI

ACTIV

Prima grupa din Activ - ACTIVE IMOBILIZATE - care cuprinde:

Imobilizari necorporale

cheltuieli de constituire

cheltuieli de dezvoltare

concesiuni, brevete, licente

fondul comercial

avansuri si imobilizari necorporale in curs de executie.

Imobilizari corporale

terenuri si constructii

instalatii tehnice si masini

alte instalatii, utilaje si mobilier

avansuri si imobilizari corporale in curs de executie

Imobilizari financiare

actiuni detinute la societati afiliate

imprumuturi acordate soc. afiliate

interese de participare

investitii detinute ca imobilizari

imprumuturi acordate societatilor de care compania este legata prin interese de participare

A doua grupa din Activ - ACTIVE CIRCULANTE - care cuprinde:

Stocurile

stocuri de materii prime si materiale consumabile

stocuri de produse finite si marfuri

productie in curs de executie (neterminata)

avansuri pentru cumparari de stocuri

Creante

creante comerciale (clienti)

sume de incasat de la societatile afiliate

alte creante (cu personalul, cu bugetul de stat)

Investitii pe termen scurt

actiuni detinute la societatile afiliate

alte investitii pe termen scurt

Casa si conturi la banci

A treia grupa din Activ - CHELTUIELI IN AVANS

PASIV

Datorii care trebuiesc platite intr-o perioada de pana la 1 an

imprumuturi din emisiunea de obligatiuni

sume datorate institutiilor de credit

avansuri incasate in contul comenzilor (primite de la clienti)

datorii comerciale - furnizori

efecte de comert de platit

sume datorate entitatilor afiliate

sume datorate societatilor de care societatea este legata prin interese de participare

alte datorii inclusive datoriile fiscale si datoriile privind asigurarile sociale

Datorii care trebuie platite intr-o perioada mai mare de 1 an

Provizioanele

provizioane pentru pensii si obligatii similare

provizioane pentru impozite

alte provizioane

Venituri in avans

Capital si rezerve

capitalul subscris

primele de capital

rezervele din reevaluare

rezervele care pot fi: rezerve legale, statutare sau contractuale si alte rezerve

profitul sau pierderea reportata

profitul sau pierderea exercitiului financiar

Formatul contului de profit si pierdere:

Venituri din exploatare - cuprinde:

cifra neta de afaceri = veniturile din activitatea de baza a societatii.
Exemplu: venituri din vanzarea produselor

variatia stocurilor de produse finite si a productiei in curs de executie

productia realizata de societate pentru scopurile sale

alte venituri din exploatare

Cheltuieli din exploatare - cuprinde:

cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile

alte cheltuieli materiale: cheltuieli cu obiecte de inventar, cu materiale nestocate

cheltuieli cu personalul (cheltuieli cu salariile si asigurarile sociale)

cheltuieli cu amortizarile

alte cheltuieli de exploatare.

Venituri financiare - cuprinde:

venituri din interese de participare

venituri din dobanzi si din diferente de curs valutar

Cheltuieli financiare - cuprinde:

cheltuieli cu dobanzile

cheltuieli cu diferentele de curs valutar

alte cheltuieli financiare

Venituri extraordinare

Cheltuieli extraordinare - cheltuieli generate de o calamitate- foarte rare

Total venituri

Total cheltuieli

Profitul brut (venituri-cheltuieli)

Impozitul pe profit

Profitul sau pierderea neta (profitul brut-impozitul pe profit)

PLANUL DE CONTURI

Reprezinta sintaxa intregului mecanism de reprezentare si calcul al situatiei patrimoniului si al rezultatului obtinut, cuprinde 9 clase de conturi dupa cum urmeaza

Conturi de capitaluri

Conturi de active imobilizate

Conturi de stocuri si productie in curs de executie

Conturi de terti

Conturi de trezorerie

Conturi de cheltuieli

Conturi de venituri

Conturi speciale sau in afara bilantului

Conturi de gestiune (calcul de costuri - este interna)

Simbolizarea conturilor se bazeaza pe sistemul zecimal de codificare, astfel conturile sunt impartite in minim 10 clase simbolizate de la 0 la 9, clasele sunt divizate la randul lor in maxim 10 grupe simbolizate de la 00 la 99, grupele cuprind maxim 10 conturi de gradul 1 simbolizate de la 000 la 999. Fiecare cont divizionar se diferentiaza pe maxim 10 conturi de gradul 2 simbolizate de la 0000 la 9999.

XXXX - primul indica clasa

- primele doua grupa

- trei indica sinteticul de gradul 1

- petru indica sinteticul de gradul 2

Exemplu: cont 512 - Banca are 2 sintetice de gradul 2 - 5121- banca in lei

- 5124 - banca in valuta

Daca in cadrul unei grupe conturile sintetice de gradul 1 nu sunt de aceeasi functie A sau P separarea se face prin ultima cifra a simbolului, astfel prin cifrele de la 1 la 8 sunt codificate conturile regula iar prin cifra 9 conturile exceptie.

Exemplu:

401 - furnizori

404 - furnizori de imobilizari

408 - furnizori - facturi nesosite

- furnizori debitori sau avansuri acordate furnizorilor (A )

Conturile din clasele 6 - de cheltuieli si 7 - de venituri sunt astfel simbolizate incat prin structura codului sa se asigure o corelatie de obiect privind natura resurselor utilizate si rezultatelor obtinute.

CONTUL

Instrument de baza al contabilitatii cu ajutorul caruia se reflecta in expresie baneasca si sub dublu aspect existenta si miscarea unui mijloc economic sau a unei grupe omogene de mijloace economice in toate fazele circuitului economic.

Contul este mijloc de calcul contabil pentru stabilirea soldului final pe baza soldului initial si a modificarilor successive ale unui element de A sau de P in cursul unei perioade de timp.

Contabilitatea isi realizeaza in mod curent obiectivele prin inregistrari complete si neintrerupte in conturi, iar generalizarea acestor date se face la anumite perioade de timp cu ajutorul balantei de verificare si bilantului.

Conturile se deschid pentru elementele patrimoniului si in functie de continutul economic al fiecarui element component; si conturile au un continut economic, astfel exista conturi deschise pentru active si conturi deschise pentru pasive.

STRUCTURA CONTULUI

1. Denumirea sau titlul contului pentru a fi identificat fiecare cont are o denumire stabilita cat mai aproape sau daca este posibil sa se identifice cu denumire elementului patrimonial pentru care se deschide, pentru a usura munca in acest domeniu conturile au un simbol cifric.
2. Explicatia operatiei economice inregistrata in cont, aceasta se face descriptiv prin explicarea pe scurt a operatia economica inregistrata in cont si contabil inscriindu-se in dreptul fiecarei sume inregistrata in cont simbolul contului corespondent.
3. Debitul si creditul contului, debitul este partea sau situatia din stanga oricarui cont, iar creditul este partea sau situatia din dreapta oricarui cont.

Continutul economic al debitului si creditului este diferit in functie de continutul economic al contului.

Daca conturile sunt deschise pentru active si cheltuieli debitul reprezinta existentele si cresterile de active si cheltuieli, iar creditul reprezinta micsorarile de active si cheltuieli pe o anumita perioada de timp.

Daca conturile sunt deschise pentru pasive si venituri, debitul reprezinta micsorari de pasive si venituri, iar creditul contului reprezinta existenta si cresteri de pasive si venituri pe o anumita perioada de timp.

A inscrie o suma in debitul unui cont inseamna a debita acel cont, iar a scrie o suma in creditul unui cont inseamna a credita acel cont.

A P

4. Rulajul contului totalitatea sumelor incasate in cont intr-o perioada de timp fara existentele initiale formeaza rulajul contului. Avem rulaj debitor si rulaj creditor.

Continutul economic al rulajului contului este diferit in functie de continutul economic al contului, astfel daca conturile sunt deschise pentru active si cheltuieli rulajul debitor reprezinta cresteri de active si cheltuieli, iar rulajul creditor reprezinta micsorarile de active si cheltuieli.

Daca conturile sunt deschise pentru pasive si venituri rulajul debitor reprezinta micsorari de pasive si venituri, iar rulajul creditor reprezinta cresteri de pasive si venituri pe o perioada de timp.

5. Total sume - totalitatea sumelor inscrise in cont intr-o perioada de timp, formate din existentele initiale si rulaje reprezinta total sume. Avem total sume debitoare (TSD) si total sume creditoare (TSC).

In cazul conturilor deschise pentru active, TSD se obtine insumand existentele initiale cu rulajul debitor, iar TSC se identifica cu rulajul creditor.

In cazul conturilor deschise pentru pasive, TSD se identifica cu rulajul debitor, iar TSC se obtine insumand existentele initiale cu rulajul creditor si reprezinta totalitatea pasivelor de care dispune societatea.

In cazul conturilor deschise pentru cheltuieli si venituri total sume se identifica cu rulajele conturilor deoarece nu au existente initiale.

6. Solduri - reprezinta diferenta dintre total sume stabilita la un anumit interval de timp

Avem 3 situatii:

Sd cand TSD > TSC

Sc cand TSC >TSD

cand TSD = TSC contul s-a balansat sau s-a soldat

Conturile de A pot prezenta numai Sd sau O

Conturile pe P pot prezenta numai Sc sau O

REGULI DE FUNCTIONARE A CONTURILOR

Conturile de ACTIV

Incep sa functioneze prin debitare si se debiteaza cu existentele initiale de active preluate din activul bilantului initial, se mai debiteaza cu cresterile de active si cheltuieli determinate de operatiile economice consemnate in documentele justificative, se crediteaza cu micsorarile de active si cheltuieli determinate de operatiile economice Pot prezenta numai Sd care reprezinta existentele de active la un moment dat sau sold 0

Conturile de PASIV

Incep sa functioneze prin creditare si se crediteaza cu existentele initiale de pasive preluate din pasivul bilantului initial, se mai crediteaza cu cresterile de pasive si venituri determinate de op. economice consemnate in documentele justificative, se debiteaza cu micsorarile de pasive si venituri determinate de operatii economice consemnate in documentele justificative. Pot prezenta numai Sc care reprezinta existentele de pasive la un moment dat sau 0.

Cele 2 reguli generale se aplica la majoritatea conturilor utilizate in contabilitatea financiara si de gestiune. Conturile care se supun acestor reguli se numesc conturi monofunctionale deoarece se supun numai unei singure reguli. In sistemul contabil exista si conturi care nu se supun rigorilor uneia din cele 2 reguli generale, ele incep sa functioneze fie prin debitare, fie prin creditare si pot prezenta fie Sd fie Sc ; Aceste conturi se numesc conturi bifunctionale.

Dubla inregistrare este considerate un principiu de baza al contabilitatii care presupune inregistrarea oricarei operatii economice, oricat de simpla este ea in cel putin 2 conturi, unul care se debiteaza si altul care se crediteaza; legatura care exista intre conturi a fost denumita corespondenta conturilor.

Corespondenta conturilor se redacteaza intr-un anumit fel care se numeste formula contabila.

Formula contabila reprezinta egalitatea valorica a sumelor inscrise in conturile corespondente si cuprinde urmatoarele componente:

contul corespondent D este inscris intotdeauna partea stanga a egalitatii

contul corespondent C este inscris intotdeauna in partea dreapta a egalitatii

semnul "=" care reprezinta egalitatea valorica dintre sumele inscrise in conturi

sumele inscrise in conturile corespondente

Exemplu: marfuri = furnizori 1000 lei

Daca la elementele formulei contabile se mai adauga si alte componenete cum sunt data la care a avut loc operatia economica, documentul care sta la baza operatiei economice si explicatia descriptiva a operatiei economice obtinem articolul contabil.

Formulele contabile se pot clasifica din 2 puncte de vedere diferite:

din punct de vedere al numarului conturilor corespondente avem:

a) formule contabile simple care se intalnesc ori de cate ori se inregistreaza in contabilitate operatii economice care genereaza modificari numai in 2 elemente patrimoniale

Exemplu: marfuri = furnizori 1000

b) formule contabile complexe care se intalnesc atunci cand se inregistreaza in contabilitate operatii economice care genereaza modificari in mai mult decat 2 elemente patrimoniale, sunt de 2 feluri:

i. pot avea 1 cont D si 2 sau mai multe conturi creditoare

ii. pot avea 1 cont corepondent C si 2 sau mai multe conturi corespondente debitoare

Exemplu:    % = furnizori 1000

marfuri 900

ambalaje 100

din punct de vedere al scopului pentru care se intocmesc:

a) formule contabile intocmite conform normelor si instructionilor de aplicare a planului de conturi se numesc formule normale sau corecte.

b) formule contabile de corectare, numite si de stornare.

Formulele contabile de stornare pot fi:

i. formule de stornare in negru care presupun inversarea formulei contabile eronat intocmite si intocmirea formulei conatbile corecte

Exemplu:    marfuri = furnizori 500 lei inregistrare eronata

furnizori = marfuri 500 lei stornare in negru

materii prime = furnizori 500 lei corect

ii. formule contabile de stornare in rosu care presupune intocmirea unei noi formule contabile eronate, dar cu sumele scrise cu culoare rosie sau in chenar

Exemplu:    marfuri = furnizori 500 lei

materii prime = furnizori 500 corect

CLASIFICAREA CONTURILOR

Dupa functia contabila se clasifica in:

conturi de A

conturi de P

Dupa sfera de cuprindere:

conturi sintetice

conturi analitice

Dupa continutul economic:

conturi deschise pentru active

conturi deschise pentru pasive

conuri deschise pentru venituri

conturi deschise pentru cheltuieli

conturi de gestiune

conturi in afara bilantului

Conturile deschise pentru A si P se numesc conturi bilantiere deoarece soldurile lor la finele unor perioade de gestiune ofera posibilitatea intocmii bilantului contabil.

Conturile de cheltuieli si venituri se mai numesc conturi de rezultate deoarece pe baza datelor inscrise in acestea la finele unor perioade de gestiune se determina rezulatele financiare.

BALANTA DE VERIFICARE

Face legatura intre procedeele de baza ale metodei contabile respective intre cont si bilant. Indeplineste functia de instrument de analiza a activitatii economice

Se prezinta sub forma unui tablou care cuprinde coloane pentru:

o       denumirea si simbolul conturilor

o       soldurile initiale debitoare si creditoare

o       rulaje debitoare si creditoare

o       soldurile finale debitoare si creditoare

CLASIFICARE

1. Dupa conturile care le cuprind pot fi:

balante de verificare sintetice care cuprind toate conturile sintetice

balante de verificare analitice intocmite inaintea elaborarii balantei sintetice pentru conturile analitice ale fiecarui cont sintetic

2. In functie de numarul de egalitati pe care le contin si forma de prezentare avem

balanta cu o singura egalitate = balanta soldurilor

balanta conturilor cu 2 egalitati = balanta sumelor si a soldurilor

balanta conturilor cu 3 serii de egalitati

balanta de verificare cu 4 serii de egalitati - este cea folosita

Balanta de verificare se intocmeste lunar.

ETAPE PRACTICE ALE INREGISTRARILOR CONTABILE

se ordoneaza documentele justificative in ordinea datelor calendaristice incepand cu primul document neinregistrat;

se deruleaza etapele analizei contabile pentru fiecare document justificativ in parte stabilind formulele contabile;

formulele contabile se inscriu in cerneala direct pe documentele justificative, operatie numita contare;

formulele contabile impreuna cu sumele fiecarei operatii se inscriu in contabilitate in mod cronologic in Registrul - jurnal sau notele de contabilitate cu respectarea normelor de utilizare a acestor registre;

sumele de la fiecare formula contabila din Registrul - jurnal se trec in fisele conturilor corespondente cu respectarea regulilor de completare a acestora;

la sfarsit de luna sau de cate ori este necesar se inchid conturile stabilind rulajele si soldurile acestora;

pe baza conturilor inchise se completeaza balanta de verificare, prilej cu care se certifica exactitatea si corectitudinea inregistrarilor efectuate;

cand e cazul pe baza balantei de verificare se intocmeste bilantul contabil;