PARTICULARITATI ALE FLUXURILOR CONTABILE PRIVIND ALTE CATEGORII DE STOCURI

PARTICULARITATI ALE FLUXURILOR CONTABILE PRIVIND ALTE CATEGORII DE STOCURI

1. CONTABILITATEA EFECTIVELOR DE ANIMALE

Stocurile sub denumirea de ANIMALE si PASARI reprezinta acele animale nascute si cele tinere de orice fel, crescute si folosite pentru reproductie, animale si pasari la ingrasat pentru a fi valorifiacte, coloniile de albine, precum si animale pentru productie, lana, lapte si blana.

Acestea sunt asimilate stocurilor, indiferent daca sunt achizitionate de la terti sau sunt obtinute din productie proprie.

Inventarul permanent al efectivelor de animale si pasari, in contabilitatea de gestiune se realizeaza cu ajutorul contului 9461 ANIMALE SI PASARI.

In masura in care evidenta efectivelor de animale si pasari se tine in pretul standard, se impune si folosirea contului 9468 DIFERENTE LA PRET ;A ANIMALE SI PASARI.

Planurile de conturi generale, rezerva si urmatoarele conturi pentru contabilitatea de animale si anume:

Contul 361- Animale si pasari

-cu ajutorul acestui cont se tine evidenta efectivelor de animale si pasari de natura stocurilor, respectiv animalele nascute si cele tinere de orice fel, in vederea cresterii si folosirii lor pentru munca si reproductie, animalelor si pasarilor la ingrasat pentru valorificare, coloniilor de albine, precum si a animalelor pentru reproductie.

-este un cont de activ

Contul 368- Diferente de pret la animale si pasari

-cu ajutorul acestui cont se tine evidenta diferentelor, in plus sau in minus, intre pretul de inregistrare standard

-este un cont rectificativ al valorii de inregistrare a animalelor si pasarilor

Indiferent de provenienta efectivelor de animale si pasari, respectiv din cumparari sau productie, pot fi identificate doua fluxuri contabile care reflecta existenta si miscarea acestoraq si anume:

Fluxuri contabile privind intrarea efectivelor de animale si pasari in patrimoniu

Fluxuri contabile privind iesirea efectivelor de animale si pasari in patrimoniu

Desigur,operatiunile cu animale si pasari sunt mult mai complexe, nelimitandu-se la simple cumparari si vanzari de efective de animale.

Apar mereu produse secundare, sacrificari fortate,cresteri in greutatea,etc.Toate acestea putand face obiectul unor tratari speciale.In inregistrarile contabile privind miscarea efectivelor de animale si pasari provenite din cumparari, intervine si contul:

Contul 606 Cheltuieli privind animalele si pasarile

-cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor cu animale si pasari iesite din unitate.

2. CONTABILITATEA STOCURILOR DE AMBALAJE

Circulatia marfurilor de la producatori pana la consumatori, ca de altfel si a celorlalte categorii de bunuri materiale, este conditionata in mare masura de utilizarea unor ambalaje adecvate, care contribuie la pastrarea proprietatilor fizico‑chimice ale acestora in timpul transportului, manipularii, depozitarii si comercializarii. Altfel spus, ambalajele reprezinta o categorie distincta de stocuri care asigura una dintre premisele importante pentru realizarea in conditii corespunzatoare a circulatiei propriu‑zise a marfurilor.

Datorita diversitatii tipurilor de ambalaje, a dimensiunilor si modului de utilizare, al modului de finantare si recuperare este necesara, ca o conditie indispensabila pentru organizarea contabilitatii, clasificarea lor dupa mai multe criterii.

In functie de durata si valoare, ambalajele se delimiteaza in doua categorii sau grupe importante si anume: ambalaje de natura mijloacelor fixe si ambalaje de natura stocurilor.

In prima categorie se incadreaza ambalajele care indeplinesc conditiile de valoare si durata stabilite pentru mijloace fixe (containere, cisterne, tuburi de oxigen, butoaie de bere si altele), reflectandu‑se in contabilitate cu ajutorul conturilor de imobilizari corporale. Aceste ambalaje se utilizeaza de regula pentru pastrarea marfurilor si fac parte din inventarul permanent al unitatii patrimoniale, circuland, atunci cand este cazul, pe principiul restituirii integrale si fara vanzare‑cumparare, pe baza de facturare.

Ambalajele de natura stocurilor sunt numeroase si au mai multe destinatii, fapt ce impune clasificarea lor in raport cu continutul si modul de oglindire in contabilitate in trei subgrupe si anume: ambalaje de natura obiectelor de inventar, ambalaje de circulatie sau de transport si materiale de ambalat.

Ambalajele de natura obiectelor de inventar (lazi pentru paine, butoaie pentru bere, butoaie din fag pentru branzeturi si altele) fac parte din inventarul permanent al unitatii si se oglindesc in contabilitate cu ajutorul conturilor corespunzatoare acestei categorii de elemente patrimoniale. Ele circula pe principiul restituirii integrale, facturandu‑se .

Ambalajele de circulatie sau de transport (navete pentru lapte, bauturi racoritoare si alcoolice, cutii pliante din mucava, sticle, borcane s.a.) detin ponderea cea mai mare in total ambalajelor si participa la mai multe circuite comerciale. Aceste ambalaje se urmaresc in contabilitate cu ajutorul conturilor

381 Ambalaje

388 Diferente de pret la ambalaje, care se vor prezenta ulterior.

Ambalajele de transport sau de circulatie, in functie de modul de recuperare si valorificare se delimiteaza in doua subgrupe si anume:

- ambalaje facturate distinct care circula prin vanzare‑cumparare;

- ambalaje facturate distinct care circula prin restituire directa.

Fiecare din aceste subgrupe, sub aspectul circulatiei si decontarii, se reflecta in contabilitate in mod specific, asa cum se va prezenta ulterior.

Materialele de ambalat (hartie, pungi de hartie si polietilena, carton, talaj industrial si altele) se folosesc pentru impachetarea marfurilor in vederea vanzarii en‑detail, pentru preambalare si expunere estetica, precum si pentru nevoi gospodaresti. Ele se reflecta in contabilitate cu ajutorul contului:

3013 Materiale pentru ambalat,sau pot fi incluse direct in cheltuielile de exploatare, in debitul contului:

604 Cheltuieli privind materialele nestocate, dupa cum se stabileste de unitatea patrimoniala.

Materialele de ambalat, precum si ambalajele a caror valoare este inclusa in pretul marfurilor (cutii de conserve, sticle de plastic, pungi de polietilena si altele) se utilizeaza o singura data, fiind nerecuperabile, fapt pentru care, pe masura eliberarii in consum se includ in cheltuielile de exploatare.

Contabilitatea stocurilor de materiale d ambalat se tine cu ajutorul contului 3032 MATERIALE DE AMBALT care se debiteaza cu valoarea materialelor    de ambalat la pret de achizitie si se crediteaza cu ocazia iesirii acestor valori din evidenta.

Cu ocazia inventarierii se stabileste consumul de materiale, de ambalat intre doua inventare, ca atare se recalculeaza pretul mediu al marfurilor in cazul in care s-a folosit pretul mediu al marfurilor in cazul in care s-a folosit pretul mediu al achizitiei.Diferenta de pret se inregistreaza ca venit din operatii cu ambalaje.

3. CONTABILITATEA STOCURILOR AFLATE LA TERTI

Stocurile aflate la terti, comparativ cu celelalte categorii de stocuri, prezinta anumite particularitati, dintre care se amintesc cele mai semnificative.

a. Stocurile aflate la terti fac parte din patrimoniul unitatii, insa pentru o anumita perioada de timp sunt in raspunderea altor agenti economici sau intrarea propriu‑zisa a lor in gestiune n‑a fost definitivata.

b. Stocurile analizate se delimiteaza pe categorii importante de active circulante materiale, dupa cum urmeaza: materii si materiale, obiecte de inventar, produse, marfuri, ambalaje. Pentru fiecare din aceste categorii exista cate un cont sintetic de gradul I.

c. In cadrul fiecareia din categoriile de stocuri amintite se pot diferentia mai multe grupe sau subgrupe de operatii omogene si anume:

- trimiteri la terti spre prelucrare in vederea executarii unor operatii de reparatii, cum este cazul obiectelor de inventar, ambalajelor si altele, pentru imbunatatirea calitatii sau in scopul obtinerii unor sortimente noi de active circulante materiale;

- predari de bunuri in custodia altor unitati in vederea pastrarii pentru o perioada de timp determinata datorita lipsei spatiului de depozitare sau conditiilor adecvate pentru mentinerea calitatii, lipsei unor mijloace de transport specifice si altele, precum si in scopul prezentarii la standuri sau expozitii si vanzarii la inchiderea acestora;

- livrari in consignatie in scopul mobilizarii unor stocuri disponibile, atunci cand nu exista alte modalitati de valorificare a acestora;

- receptionari de catre delegatul unitatii beneficiare a bunurilor la furnizor si decontarea acestora, dar care nu se primesc pana la sfarsitul perioadei de gestiune, considerent pentru care se incadreaza in grupa celor in curs de aprovizionare. Bunurile in cauza sunt decontate si in consecinta devin proprietatea cumparatorului, insa nefiind primite nu pot fi inregistrate in conturile de gestiune destinate reflectarii stocurilor existente in cadrul unitatii patrimoniale;

- primiri de bunuri a caror receptie calitativa nu poate fi definitivata pana la sfarsitul perioadei de gestiune si aceasta datorita analizelor de laborator care dureaza mai multe zile, fiind incluse, de asemenea, in grupa celor in curs de aprovizionare. In acest sens se are in vedere ca bunurile in cauza nu fac parte din patrimoniul unitatii deoarece nu sunt receptionate si nici platite, fapt pentru care nu se inregistreaza in conturile de gestiune corespunzatoare categoriilor de valori materiale din care fac parte si altele.

In vederea sistematizarii si gruparii in conturi a stocurilor aflate la terti, in cadrul Planului general de conturi s‑a constituit o grupa distincta cu aceasta denumire si simbolul 35, in cadrul careia exista urmatoarele conturi sintetice de gradul I:

351-Materii si materiale aflate la terti

352 -Obiecte de inventar la terti

354 -Produse aflate la terti

356-Animale aflate la terti

357-Marfuri in custodie sau consignatie la terti

358-Ambalaje aflate la terti

Conturile privind stocurile aflate la terti au anumite trasaturi comune, dintre care se amintesc cele mai semnificative si anume:

-au functia contabila de activ;

-oglindesc in debit pretul de inregistrare total aferent atat trimiterilor de bunuri la terti, cat si pentru cele care se afla in curs de aprovizionare, prin corespondenta cu creditul conturilor de gestiune specifice valorilor materiale in cauza si respectiv 401-Furnizori;

-inregistreaza in credit, de asemenea, pretul de evidenta total corespunzator bunurilor aduse sau reprimite de la terti si pentru cele a caror intrare in gestiune a fost definitivata, prin corespondenta cu debitul conturilor de gestiune aferente valorilor materiale intrate in gestiune;

-pot reflecta, de asemenea, in credit pierderile cu caracter normal si pe cele din calamitati, prin corespondenta cu debitul conturilor de cheltuieli din exploatare si respectiv exceptionale din operatii de gestiune;

-sunt conturi de bilant si pot prezenta solduri debitoare, care reprezinta pretul de inregistrare total aferent stocurilor aflate la terti;

-suma soldurilor finale debitoare a tuturor conturilor analizate, diminuata cu soldul final creditor al contului .

Stocuri aflate la terti, existent in grupa a II‑a -Active circulante, in prima subgrupa a acesteia, denumita -Stocuri si altele.

In ceea ce priveste conturile referitoare la stocurile aflate la terti se retine si faptul ca, pe langa trasaturile comune pe care le au, prezinta si unele aspecte particulare, specifice unuia sau mai multora din conturile in cauza, care nu s‑au avut in vedere in Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile, asa cum se prezinta in continuare.

a. Bunurile aflate in consignatie sau expuse la targuri si expozitii si care se vand de catre terti este justificat sa ocazioneze inregistrarea in contabilitate atat a operatiei de vanzare, cat si a celei de descarcare a contului corespunzator activelor circulante materiale trimise tertilor. Astfel, operatia de vanzare se inregistreaza in mod obisnuit, pe baza comunicarii primite in acest sens de la terti. La randul sau, operatia de descarcare a contului de stocuri aflate la terti se reflecta in creditul acestui cont, prin corespondenta cu debitul contului de cheltuieli corespunzator categoriei de bunuri vandute, ca in cazul in care aceasta operatie se efectueaza direct din depozitul unitatii predatoare.

b. In situatia in care in urma prelucrarii rezulta bunuri care se incadreaza in alta categorie de stocuri, cum este cazul obtinerii din materii prime si/sau materiale consumabile a unor obiecte de inventar sau ambalaje, este justificat sa se debiteze conturile cu ajutorul carora se oglindesc in contabilitate asemenea bunuri, pentru costul efectiv de productie, prin corespondenta cu creditul conturilor de stocuri aflate la terti, pentru valoarea aferenta consumurilor de valori materiale si de furnizori, pentru tariful datorat unitatii prelucratoare. Totodata, se inregistreaza TVA deductibila, facturata de furnizor pentru tariful negociat si facturat.

c. Pierderile sau minusurile care se produc pe timpul transportului dus si inapoiat la si de la terti, precum si cele din culpa acestora se inregistreaza in contabilitate in mod similar cu lipsurile care se constata la inventariere, cu precizarea ca se crediteaza conturile adecvate de stocuri aflate la terti.

Contabilitatea analitica a stocurilor aflate la terti se organizeaza pe unitati patrimoniale primitoare de active circulante materiale (terte), iar pentru fiecare dintre acestea pe categorii si feluri de bunuri.

Intreprinderile terte asigura, la randul lor, urmarirea categoriilor de stocuri primite temporar de la alte unitati patrimoniale cu ajutorul urmatoarelor conturi in afara bilantului:

8032 -Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare

8033 -Valori materiale primite in pastrare sau custodie

8038 -Alte valori in afara bilantului.Acest cont se utilizeaza pentru inregistrarea marfurilor primite in consignatie sau pentru expunerea la targuri si expozitii.

5. CONTABILITATEA REDUCERILOR PRACTICATE

INTRE AGENTII ECONOMICI

Derularea tranzactiilor de vanzare-cumparare presupune relatii cu furnizorii si clientii, pe piata concurentiala ceea ce duce la operarea cu reduceri de pret, destinate sa plateasca fidelitatea unui client, respectarea intocmai a unor clauze contractuale, achitarea inainte de termen a unei datorii si, nu in ultimul rand, sa incite clientul spre cumparare, ceea ce duce la cresterea cifrei de afaceri.

Aceste reduceri de preturi se impart in doua categorii:

Reduceri de natura comerciala

Reduceri de natura financiara

Reducerile comerciale au o influenta directa asupra marimii nete a unei facturi. In categoria reducerilor comerciale se includ:

Rabatul reprezinta reducerea practicata, asupra pretului convenit anterior intre furnizor si client, tinandu-se cont de unele defecte de calitate sau de neconformitate a bunurilor comerciale, fata de clauzele prevazute in contract.

Remiza este reducerea practicata asupra pretului curent de vanzare, tinandu-se cont de volumul vanzarilor sau de importanta cumparatorului, in clientela vanzatorului. Remiza corespunde unui procent aplicat asupra pretului brut, procent prevazut in oferta de preturi a vanzatorului sau care rezulta din negociere intre cei doi parteneri de afaceri.

Risturnul reprezinta o reducere de pret practicata asupra ansamblului operatiilor efectuate cu acelasi cumparator pe o perioada determinata.

De regula, reducerile comerciale se acorda sub forma unui procent din pretul brut, dar se poate acorda si in suma fixa.

Reducerile financiare poarta denumirea de sconturi

Scontul de decontare este reducerea financiara acordata procentual asupra unei creante decontate inainte de scadenta normala, reprezentand o bonificatie acordata clientului. Scontul de decontare este o cheltuiala financiara pentru furnizor, care este beneficiarul platii si un venit financiar pentru client, care efectueaza o plata inainte de scadenta.

Cu privire la metodologia de calcul si contabilizare a reducerilor, trebuie respectate urmatoarele reguli:

Toate reducerile de pret sunt incluse in factura,

Reducerile comerciale premerg reducerile financiare,

Reducerile sunt determinate in cascada, ceea ce inseamna ca procentele de reducere se aplica asupra netului anterior,

In cazul reducerilor comerciale mai intai se calculeaza rabaturile si apoi remizele si risturnurile,

Scontul de decontare se aplica dupa ultima reducere de natura comerciala,

Taxa pe valoarea adaugata se calculeaza la ultimul "net" determinat si se aduna cu acesta pentru a obtine "totalul facturii",

Reducerile comerciale nu se contabilizeaza nici la furnizor, nici la client,

Reducerile financiare se contabilizeaza ca o cheltuiala financiara pentru furnizor si ca un venit financiar pentru client.