Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Test grila - contabilitate

Contabilitate



+ Font mai mare | - Font mai mic



TRUE/FALSE

F 1. Cheltuielile in avans reprezinta valori care asigura alocarea asupra fiecarui exercitiu financiar atat a

cheltuielilor proprii cat si a celor care nu-i sunt proprii.



F 2. Sursele de finantare proprii exprima fondurile sau capitalurile furnizate de terti, pentru care unitatea

patrimoniala trebuie sa restituie un echivalent valoric sau sa acorde o prestatie

F 3. Efectele de platit reprezinta obligatiile datorate de societatile din cadrul grupului in relatiile de decontare ale societatii-mama cu filialele sale

T 4. In cadrul intreprinderii X are loc urmatoarea operatie:

Se primeste un credit bancar pe termen lung in valoare de 10.000 u.m. Operatia produce modificari patrimoniale de tipul:

A + x = P + x

F 5. Formulele contabile de stornare in rosu sunt acele formule contabile ce se intocmesc pentru inregistrarea operatiilor economice care au loc in mod obisnuit, curent, in cadrul intreprinderii

F 6. Cu ajutorul bilantului se realizeaza dubla inregistrare a operatiilor

T 7. Principiul costului istoric consta in evaluarea elementelor patrimoniale la costul de origine sau de intrare stabilit pe baza documentelor justificative

F 8. Costul istoric nu reflecta valoarea reala a elementelor patrimoniale la data intrarii lor in gestiunea intreprinderii.

F 9. Principiul prudentei impune estimarea cu precautie a elementelor patrimoniale, astfel incat sa se previna subevaluarea activelor si a veniturilor, respectiv, supraevaluarea pasivelor si a cheltuielilor.

T 10. Valoarea atribuita bunurilor intrate in patrimoniu prin aport în natura, obtinute cu titlu gratuit sau prin donatie se numeste valoare de utilitate

F 11. Valoarea atribuita bunurilor cumparate se numeste cost de inlocuire

T 12. Creantele si datoriile se evalueaza la valoarea nominala, egala cu suma de lichiditati sau echivalente de lichiditati ce se vor încasa, respectiv plati, in schimbul lor.

F 13. Cheltuielile si veniturile nu se evalueaza prin asocierea acestora cu elementele de activ si pasiv cu care intra in corespondenta.

T 14. Valoarea de inventar pentru lichiditatile în valuta, creante sau datorii exprimate în valuta, se stabileste în functie de cursul de schimb existent la sfârsitul exercitiului financiar

F 15. Valoarea de inventar a disponibilitaTilor banesti este egala cu valoarea contabila de iesire

F 16. Pentru elementele patrimoniale de activ, diferenTele constatate în plus între valoarea de inventar si valoarea contabila se înregistreaza în contabilitate

T 17. Pentru elementele de pasiv, diferentele constatate în minus între valoarea de inventar si valoarea contabila, nu se înregistreaza în contabilitate

T 18. Reevaluarea consta în modificarea si substituirea valorilor de intrare (contabile, la cost istoric) ale elemen-telor patrimoniale cu valoarea lor actuala (curenta)

F 19. Rezervele din reevaluare îsi propaga efectele fie asupra capitalului social, fie asupra disponibilitatilor unitaTii, conform dispoziTiilor legale

T 20. Debitul si creditul contului reprezinta denumirile celor doua parTi opuse ale acestuia ce permit separarea celor doua tipuri de modificari (cresteri si micsorari), pe care le determina operaTiile economice si financiare ce se înregistreaza cu ajutorul conturilor.

F 21. A debita un cont înseamna a înregistra o suma în partea dreapta a contului

T 22. Conturile de activ prezinta intotdeauna sold final debitor sau sunt soldate, iar conturile de pasiv prezinta intotdeauna sold final creditor sau sunt soldate.

T 23. Internationalizarea contabilitatii romanesti este sustinuta de armonizarea sistemului contabil romanesc cu elementele referentialului contabil international al Consiliului Comisiei Internationale a Standardelor Contabile, IASB.

F 24. Patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si obligatilor fara valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau juridice, precum i bunurile economice la care acestea se refera

F 25. Din punct de vedere contabil, patrimoniul trebuie considerat ca fiind o entitate ce cuprinde elementele materiale si nemateriale ce pot fi exprimate valoric si care nu isi pierd individualitatea atunci cand alcatuiesc o unitate indivizibila

T 26. Contabilitatea ofera informatii care stau la baza fundamentarii deciziilor referitoare la investitia, finantarea, utilizarea si recuperarea valorilor patrimoniale

MULTIPLE CHOICE

1.                 Care dintre procedeele de mai jos sunt procedee specifice metodei contabilitatii ?

a.

observatia, rationamentul, comparatia

d.

clasificarea, documentatia, analiza

b.

analiza, sinteza, inventarierea

e.

documentatia, evaluarea, calculatia

c.

bilantul, contul, balanta de verificare



2.Legatura reciproca dintre debitul unui cont si creditul altui cont poarta denumirea de:

a.

inregistrare cronologica

d.

dubla intregistrare

b.

corespondenta conturilor

e.

dubla reprezentare

c.

inregistrare sistematica


3.                 Emisiunea actiunilor si lansarea acestora pentru subscriere se fac pe baza:

a.

prospectului de emisiune

d.

balantei de verificare

b.

caietului de sarcini

e.

bilantului contabil

c.

registrului jurnal


4.                 Formulele contabile de stornare se utilizeaza pentru:

a.

anularea unei formule contabile efectuate anterior gresit

d.

a se tine seama de modificarile de sens contrar

b.

stabilirea corespondentei conturilor

e.

a se efectua inregistrarea sistematica a operatiilor

c.

inregistrarea operatiilor economice care au loc in mod obisnuit


5.                 Modalitatea prezentare a unei operatii economice sau financiare prin incadrarea acesteia in debitul unui cont si in creditul altui cont, sub forma de egalitate valorica, poarta denumirea de:

a.

articol contabil

d.

formula contabila

b.

inregistrare cronologica

e.

inregistrare sistematica

c.

corespondenta conturilor



6. Intreprinderea „X” prezinta urmatoarea situatie patrimoniala:

mijloace fixe 28.000; cheltuieli de constituire 10.000; titluri de participare 14.000; furnizori

3.000; clienti 9.000; terenuri 6.000; creante imobilizate 5.000; materii prime 4.000; capital

social 30.000; programe informatice 18.000; obiecte de inventar 5.000; concesiuni si brevete

detinute 4.000; credite bancare 50.000; rezultatul reportat (profit) 20.000.

Marimea activelor imobilizate este de :

a. 85.000

b. 76.000

c. 58.000

d. 90.000

e. 103.000


7.Determinati marimea activelor circulante, cunoscand valoarea urmatoarelor elemente:

mijloace fixe 12.000; casa in lei 6.000; materii prime 20.000; terenuri 10.000; materiale consumabile 18.000; conturi la banci in lei 4.000; furnizori 9.000; clienti 16.000, impozit pe salarii datorat 3.000; debitori diversi 5.000; furnizori debitori 7.000; cheltuieli de constituire 2.000; capital social 25.000; impozit pe profit platit in plus 15.000; efecte de plata 4.000; efecte de primit 3.000; obiecte de inventar 2.000; produse finite 1.000.

a.

87.000

d.

79.000

b.

91.000

e.

97.000

c.

94.000



8.                 Una dintre trasaturile de mai jos nu poate fi atribuita contului. Care este aceasta?

a.

contul reprezinta un model de evidenta si calcul in expresie valorica

d.

contul este un model de inregistrare cronologica a evolutiei patrimoniului

b.

contul este un model de sistematizare a existentelor si modificarilor de sens contrar

e.

contul reprezinta un model de individualizare si grupare a situatiei si miscarii elementelor patrimoniale

c.

contul este procedeul specific metodei contabilitatii cu ajutorul caruia se realizeaza dubla reprezentare a patrimoniului


9.                 Conform principiului prevalentei economicului asupra juridicului, informatiile prezentate in situatiile financiare trebuie:

a.

sa reflecte mai ales forma juridica a evenimentelor si a tranzactiilor

d.

sa puna in evidenta toate operatiile economice ale intreprinderii

b.

sa reflecte numai realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor

e.

sa reflecte realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor, nu numai forma lor juridica

c.

sa reflecte numai realitatea juridica a evenimentelor si tranzactiilor



10. Care este marimea datoriilor S.C. „COMDIVERS” S.A., cunoscand urmatoarele elemente:

credite bancare pe termen lung 180.000; furnizori 48.000; clienti 26.000; furnizori de imobilizari 65.000; imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 140.000; efecte de primit 5.000; clienti creditori 30.000; capital social 25.000; efecte de plata 15.000; impozit pe profit datorat 3.000; rezultatul reportat (profit) 40.000; debitori diversi 6.000; TVA de recuperat 16.000; creditori diversi 12.000; dividende de plata 15.000; furnizori debitori 30.000.

a.

490.000

d.

518.000

b.

508.000

e.

378.000

c.

478.000




11.               Patrimoniul, ca obiect de studiu al contabilitatii, reprezinta:

a.

totalitatea drepturilor cu valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau juridice

d.

totalitatea bunurilor cu valoare economica pe care le gestioneaza un agent economic

b.

totalitatea obligatiilor cu valoare economica, apartinind unei persoane fizice

e.

totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau juridice, precum si bunurile economice la care acestea se refera

c.

totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane  juridice


12.               Imobilizarile necorporale nu cuprind:

a.

cheltuielile de constituire

d.

concesiunile, brevetele, licentele, marcile si valorile similare

b.

creantele imobilizate

e.

alte imobilizari necorporale

c.

cheltuielile de dezvoltare


13.               In structura activelor circulante nu se includ:

a.

stocuri

d.

investitii financiare pe termen lung

b.

creante

e.

casa si conturi la banci

c.

investitii financiare pe termen scurt


14.               Acreditivele reprezinta:

a.

disponibilitati banesti in lei si in devize aflate in casieria inreprinderii

d.

sume virate la banci, puse la dispozitia tertilor, pentru efectuarea unor plati in numele intreprinderii

b.

disponibilitati banesti an lei si in devize aflate in conturile bancare ale inreprinderii

e.

sume de bani achitate in cursul exercitiului curent, dar care se refera la servicii ce vor fi primite in cursul exercitiului urmator

c.

.lichiditati pastrate la banca intr-un cont distinct, la dispozitia unui furnizor, din care urmeaza a se efectua plati catre acesta, pe masura livrarii bunurilor, prestarii serviciilor, executarii lucrarilor




15 In structura imobilizarilor corporale nu se includ:

a.

terenuri si constructii

d.

alte instalatii, utilaje si mobilier

b.

instalatii tehnice si masini

e.

avansuri si imobilizari corporale in curs de executie

c.

creante imobilizate



16.               Fondul comercial este recunoscut ca activ :

a.

atunci cand rezulta din achizitia unei alte intreprinderi al carei cost de achizitie este mai mic decat valoarea de piata a activelor nete dobandite

d.

atunci cand rezulta din achizitia unei alte intreprinderi al carei cost de achizitie este acelasi cu valoarea de piata a activelor nete dobandite

b.

atunci cand rezulta din achizitia unei alte intreprinderi al carei cost de achizitie este mai mare decat valoarea de piata a activelor nete dobandite, mai putin datoriile preluate

e.

in faza de negociere a contractului de achizitie a unei alte intreprinderi

c.

atunci cand rezulta din achizitia unei alte intreprinderi al carei cost de achizitie este mai mic decat valoarea de piata a activelor nete dobandite


17.               In categoria stocurilor nu se includ:

a.

materiile prime si  materialele consumabile

d.

produsele finite si marfurile

b.

productia in curs de executie

e.

avansurile pentru cumparari de stocuri

c.

acreditivele


18.               Datoriile comerciale sunt delimitate sub forma:

a.

furnizorilor si efectelor de platit

d.

furnizorilor si creantierilor

b.

furnizorilor si efectelor de primit

e.

furnizorilor si debitorilor diversi

c.

furnizorilor si efectelor comerciale


19.        Urmatoarea operatie are loc in cadrul unei intreprinderi: Se diminueaza capitalul social cu suma de 5.000 lei, prin retragerea unui actionar.

Operatia produce modificari patrimoniale de tipul:

a.

A + x = P + x

c.

A = P + x - x

b.

A - x  = P - x

d.

A = P + x - x

20.        Cadrul conceptual al IASB prevede ca, pentru a fi utile in raport cu cerintele utilizatorilor, informatiile contabile trebuie sa indeplineasca anumite caracteristici calitative. Una dintre caracteristicile de mai jos nu este prevazuta de cadrul conceptual al IASB. Care este aceasta?

a.

inteligibilitatea

d.

credibilitatea

b.

comparabilitatea

e.

relevanta (pertinenta)

c.

exhaustivitatea


21.        IASB defineste elementele pe baza carora sunt intocmite situatiile financiare, grupandu-le in clase corespunzatoare, conform caracteristicilor lor economice. Aceste clase sunt denumite:

a.

structurile situatiilor financiare

d.

elementele situatiilor financiare

b.

caracteristicile calitative ale situatiilor financiare

e.

informatiile situatiilor financiare

c.

rubricile situatiilor financiare


22.               Care dintre procedeele de mai jos sunt procedee specifice metodei contabilitatii?

a.

observatia, rationamentul, comparatia

d.

bilantul, contul, balanta de verificare

b.

analiza, sinteza, inventarierea

e.

clasificarea, documentatia, analiza

c.

documentatia, evaluarea, calculatia


23.        Pentru a fi utile in raport cu cerintele utilizatorilor, cadrul conceptual al IASB stabileste caracteristicile calitative pe care trebuie sa le indeplineasca informatiile contabile. Care dintre acestea sunt corecte?


a.

inteligibilitatea, relevanta, oportunitatea, exhaustivitatea

d.

pertinenta, raportul cost-beneficiu, oportunitatea, comparabilitatea

b.

credibilitatea, raportul cost-beneficiu, comparabilitatea, relevanta

e.

relevanta, credibilitatea, inteligibilitatea, oportunitatea

c.

inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea, comparabilitatea


24.        Dispuneti de urmatoarele date din patrimoniu: cheltuieli de constituire 2.000 u.m.; amenajari de terenuri 4.000 u.m.; imobilizari necorporale 1.000 u.m.; impozit pe salarii 1.600 u.m.; imprumuturi bancare pe termen lung si mediu 4.000 u.m.; furnizori-debitori 1.000 u.m; produse finite 2.000 u.m.

Care este valoarea activulelor circulante si valoarea datoriilor?

a.

3.000 u.m. si 5.600 u.m.

d.

4.400 u.m. si 4.000 u.m.

b.

2.000 u.m. si 6.600 u.m.

e.

5.600 u.m. si 3.000 u.m.

c.

4.000 u.m. si 4.400 u.m


67. In scopul realizarii obiectivului sau, metoda contabilitatii foloseste o serie de procedee.

Care dintre urmatoarele grupe de procedee sunt utilizate si de alte discipline economice?

a.

documentatia, evaluarea, calculatia, inventarierea

d.

contul, analiza, sinteza, calculatia

b.

documentatia, observatia, rationamentul, balanta de verificare

e.

bilantul, observatia, sinteza, evaluarea

c.

bilantul, contul, analiza, evaluarea




25.               Una dintre urmatoarele reguli referitoare la functionarea conturilor nu este corecta.

Care este aceasta?

a.

conturile de activ incep sa functioneze prin a se debita

d.

conturile de pasiv se debiteaza cu micsorarile de pasiv

b.

conturile de pasiv se crediteaza cu micsorarile de pasiv

e.

conturile de activ prezinta sold final debitor sau sunt soldate

c.

conturile de activ se debiteaza cu maririle de activ


26.               Rulajul contului reprezinta:

a.

existentul valoric la un moment dat al elementului patrimonial urmarit cu ajutorul contului respectiv

c.

continutul economic al elementului a carui evidenta se tine cu ajutorul contului

b.

miscarea sau totalul sumelor inregistrate intr-o perioada de gestiune in debitul sau creditul unui cont

d.

existentul valoric, la inceputul perioadei de gestiune, al elementului patrimonial urmarit cu ajutorul contului respectiv

27.               Care este formula contabila corecta a urmatoarei tranzactii:

Se constituie o intreprindere care subscrie si emite un numar de 2.000 actiuni, la o valoare nominala de 10 lei/actiune

a.

Decontari cu asociatii privind capitalul   = Capital subscris nevarsat20.000

b.

Capital subscris nevarsat = Decontari cu asociatii privind capitalul 20.000

c.

Capital subscris varsat = Decontari cu asociatii privind capitalul 2.000

d.

Decontari cu asociatii privind capitalul   = Capital subscris varsat 20.000

28.               In urma analizei contabile se stabileste urmatoarea formula contabila:

Materii prime = Furnizori 10.000 lei.Aceasta reprezinta:

a.

plata, prin banca, catre furnizori, a sumei de 10.000 lei pentru materiile prime aprovizionate

b.

aprovizionarea cu materii prime de la furnizori cu suma de 10.000 lei

c.

plata in numerar, catre furnizori, a sumei de 10.000 lei pentru materiile prime aprovizionate

d.

aprovizionarea cu materiale consumabile de la furnizori pentru suma de 10.000 lei

29.               In contabilitate cheltuielile reprezinta:

a.

cresteri de avantaje economice in cursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau diminuari ale valorilor activelor sau cresteri de datorii, care au ca efect diminuarea capitalurilor proprii, sub alte forme decat distribuirile in beneficiul proprietarilor capitalului

b.

diminuari de avantaje economice in cursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale valorilor activelor sau cresteri de datorii, care au ca efect diminuarea capitalurilor proprii, sub alte forme decat distribuirile in beneficiul proprietarilor capitalului

c.

diminuari de avantaje economice in cursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau diminuari ale valorilor activelor sau cresteri de datorii, care au ca efect cresterea capitalurilor proprii, sub alte forme decat distribuirile in beneficiul proprietarilor capitalului.

d.

diminuari de avantaje economice in cursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau diminuari ale valorilor activelor sau cresteri de datorii, care au ca efect diminuarea capitalurilor proprii, inclusiv sub forma de distribuiri in beneficiul proprietarilor capitalului.

e.

diminuari de avantaje economice in cursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau diminuari ale valorilor activelor sau cresteri de datorii , care  au ca efect diminuarea capitalurilor proprii,sub alte forme decat distribuirile in beneficiul proprietarilor capitalului.

30.               In contabilitate, veniturile reprezinta:

a.

cresteri de avantaje economice in cursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau diminuari ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor.

b.

cresteri de avantaje economice in cursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau diminuari ale activelor sau diminuari ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor.

c.

cresteri de avantaje economice in cursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau diminuari ale datoriilor, care se concretizeaza in scaderi ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor.

d.

cresteri de avantaje economice in cursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau diminuari ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu, rezultate din contributii ale actionarilor.


31.               Unul din componentele de mai nu este avut in vedere de evaluare, ca procedeu al metodei contabilitatii. Care este acesta?

a.

obiectul evaluarii

c.

etalonul monetar

b.

aria evaluarii

d.

pretul

32.        Evaluarea presupune respectarea unor serii de principii, de reguli, care influenteaza intreaga metodologie a evaluarii. Unul dintre principiile de mai jos nu reprezinta un principiu al evaluarii. Care este acesta?

a.

Principiul stabilitatii unitatii monetare

d.

Principiul pragului de semnificatie

b.

Principiul alegerii formei de evaluare corespunzatoare scopului urmarit

e.

Principiul costului istoric


c.

Principiul stabilitatii unitatii monetare


33.        Valoarea de utilitate a unui bun se stabileste in functie de mai multi factori. Unul dintre factorii de mai jos nu sta la baza stabilirii valorii de utilitate. Care este acesta?

a.

calitatea bunului

c.

pretul pietei

b.

utilitatea bunului

d.

gradul de uzura al bunului

34.        Costul de achizitie al bunurilor procurate prin intermediul contractelor de vanzare-cumparare este format din mai multe elemente. Unul din elementele de mai jos nu reprezinta un element component al costului de achizitie. Care este acesta?

a.

pretul de cumparare

d.

alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau intrarea in gestiune a bunului respectiv

b.

cheltuielile de transport-aprovizionare

e.

reducerile comerciale primite (rabaturi, remize si risturne)

c.

taxele nerecuperabile














35..       Daca bunurile similare de natura stocurilor sau titlurilor de valoare au valori de intrare diferite si nu exista posibilitatea identificarii valorii lor de intrare, evaluarea la iesirea din patrimoniu se poate face utilizand mai multe metode. Una dintre acestea nu se utilizeaza pentru evaluarea la iesire a stocurilor. Care este aceasta?

a.

a.    metoda costului mediu ponderat (CPM);


c.

metoda primului lot intrat – primului lot iesit (FIFO);


b.

a.    metoda identificarii specifice


d.

metoda ultimului lot intrat – primului lot iesit (LIFO);

36.               Pentru stabilirea valorii de inventar ale elementelor patrimoniale nu se utilizeaza:

a.

indicii retratati de preturi

d.

indicii generali de preturi


b.

preturile de piata

e.

indicii specifici de preturi

c.

baremurile



37.               Unul dintre enunturile de mai jos corespunde definitiei contului. Care este acesta?


a.

contul este procedeul comun si altor discipline economice, cu ajutorul caruia se reflecta existenta si miscarea fiecarui element patrimonial in parte, ca urmare a modificarilor produse de tranzactiile ce au loc in intreprindere intr-o perioada de gestiune


c.

contul este procedeul specific metodei contabilitatii, cu ajutorul caruia se reflecta existenta si miscarea fiecarui element patrimonial in parte, ca urmare a modificarilor produse de tranzactiile ce au loc in intreprindere intr-o perioada de gestiune

b.

contul este procedeul specific metodei contabilitatii, cu ajutorul caruia se reflecta existenta si miscarea de ansamblu a elementelor patrimoniale, ca urmare a modificarilor produse de tranzactiile ce au loc in intreprindere intr-o perioada de gestiune

d.

contul este procedeul utilizat de orice discilina, cu ajutorul caruia se reflecta existenta si miscarea fiecarui element patrimonial in parte, ca urmare a modificarilor produse de tranzactiile ce au loc in intreprindere intr-o perioada de gestiune

38.               Orice cont deschis in contabilitatea curenta are un anumit continut economic care poate sa reprezinte:

a.

un mijloc economic

d.

o functie contabila

b.

un proces economic

e.

un rezultat financiar

c.

o sursa sau o grupa de surse de finantare


39.               Unul din enunturile de mai jos nu corespunde regulilor de functionare a conturilor de activ. Care este acesta?

a.

Conturile de activ se crediteaza cu micsorarile, diminuarile elementelor patrimoniale de activ

d.

Conturile de activ se debiteaza cu micsorarile, diminuarile elementelor patrimoniale de activ

b.

Conturile de activ prezinta intotdeauna sold final debitor sau sunt soldate

e.

Conturile de activ se debiteaza cu majorarile, cresterile elementelor patrimoniale de activ

c.

Conturile de activ incep sa functioneze prin a se debita


40.               Dupa continutul economic, nu distingem:

a.

conturi de rezultate

d.

conturi de activ


b.

conturi de mijloace economice

e.

conturi de procese economice

c.

conturi de surse de finantare


41.               Planul de conturi general reprezinta:

a.

matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire descriptiva, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare


c.

matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si subclasa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare

matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire fara   simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare


b.

matricea intregului sistem de conturi , in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire si un simbol cigric, fiind incadrat intr.-o clasa si grupa , in raport cu un anumit criteriu de clasificare


d.

matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire fara   simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare


42.               Unul dintre elementele de mai jos nu defineste un cont sintetic in cadrul planului de conturi. Care este acesta?

a.

familia din care face parte

c.

continutul economic

b.

functia contabila

d.

corespondenta cu alte conturi


43.               Dubla inregistrare consta in:

a.

inregistrarea concomitenta dar cu sume diferite a unei operatii economice sau financiare in doua conturi, si anume, in debitul unui cont si in creditul altui cont

c.

inregistrarea concomitenta si cu aceeasi suma a unei operatii economice sau financiare in doua conturi, si anume, in debitul unui cont si in creditul altui cont

b.

inregistrarea concomitenta dar cu sume diferite a doua operatii economice sau financiare in doua conturi, si anume, in debitul unui cont si in creditul altui cont

d.

inregistrarea concomitenta dar cu sume diferite a doua operatii economice sau financiare in mai mult de doua conturi


44.               Analiza contabila consta in:

a.

cercetarea, pe baza de documente, a fiecarei tranzactii in parte, prin descompunerea ei in elementele componente, in scopul stabilirii conturilor aflate in concordanta si a partii acestora – debit sau credit – in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia respectiva, concomitent si cu aceeasi suma

b.

cercetarea, pe baza de documente, a fiecarei tranzactii in parte, prin descompunerea ei in elementele componente, in scopul stabilirii conturilor corespondente si a partii acestora – debit sau credit – in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia respectiva, concomitent si cu aceeasi suma

c.

cercetarea, pe baza de documente, a fiecarei tranzactii in parte, prin descompunerea ei in elementele componente, in scopul stabilirii conturilor corespondente si a partii acestora – debit sau credit – in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia respectiva, concomitent dar cu sume diferite

d.

cercetarea, pe baza de documente, a fiecarei tranzactii in parte, prin descompunerea ei in elementele componente, in scopul stabilirii conturilor corespondente in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia respectiva, concomitent si cu aceeasi suma

45.               Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o etapa a analizei contabile. Care este acesta?

a.

determinarea modificarilor pe care le produce respectiva tranzactie in structura elementelor patrimoniale, precum si determi-narea sensurilor acestor modificari

b

aplicarea regulilor de functionare a conturilor, in vederea stabilirii partii conturilor corespondente – debit sau credit – in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia analizata, adica stabilirea formulei contabile

c.

stabilirea, pe baza elementelor patrimoniale modificate, a conturilor corespondente in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia analizata

d.

stabilirea rulajelor, a sumelor si a soldurilor finale ale conturilor corespondente

e.

stabilirea naturii si, respectiv, a continutului tranzactiei supuse analizei

46.               Formula contabila reprezinta:

a.

calculul elementelor constitutive ale unui cont

c.

modalitatea de prezentare a unei operatii economice sau financiare prin incadrarea acesteia in debitul unui cont si in creditul altui cont, sub forma de egalitate valorica

b.

modalitatea de asigurare a unei egalitati intre elementele constitutive a doua bilanturi

d.

modalitatea de asigurare a unei egalitati intre elementele constitutive a unui bilant



47.               Unul din elementele de mai jos nu reprezinta un element constitutive al formulei contabile. Care este acesta?

a.

semnul “=” dintre conturile care participa la inregistrare

d.

suma care face obiectul inregistrarii

b.

denumirea contului corespondent debitor

e.

denumirea contului corespondent creditor

c.

documentul justificativ care atesta infaptuirea operatiei




48. Articolul contabil se obtine prin adaugarea la elementele formulei contabile a altor elemente. Unul dintre acestea nu reprezinta un element constitutive al articolului contabil. Care este acesta?


a.

semnatura si numele persoanei care a intocmit articolul contabil

c.

data cind are loc tranzactia

b.

documentul justificativ care atesta infaptuirea tranzactiei


d.

explicatia descriptiva a tranzactiei

49.               Inregistrarea cronologica consta in:

a.

Inregistrarea tranzactiilor consemnate in documente, in ordinea in care acestea au avut loc, sub forma de formule contabile

c.

Inregistrarea tranzactiilor consemnate in documente, indiferent de ordinea in care acestea au avut loc, sub forma de formule contabile

b.

Inregistrarea tranzactiilor consemnate in documente, indiferent de ordinea in care acestea au avut loc, sub forma de articole contabile

d.

Inregistrarea tranzactiilor consemnate in documente, in ordinea in care acestea au avut loc, sub forma de articole contabile

50.               Contabilitatea nu poate fi privita ca:

a.

o disciplina informationala

d.

un limbaj normalizat

b.

un ansamblu de cunostinte teoretice cu valoare universala

e.

o tehnica de inregistrare, prelucrare, clasificare, interpretare si comunicare a informatiilor

c.

o arta



51.        Contabilitatea generala (financiara) indeplineste mai multe functii. Una dintre functiile de mai jos nu apartin contabilitatii financiare. Care este aceasta?

a.

functia de furnizare a informatiilor necesare bugetelor si conturilor previzionale

c.

functia de instrument de verificare si proba, generata de ratiuni juridice si fiscale d. functia de comunicare financiara externa, avand drept scop informarea diverselor categorii de utilizatori ai informatiei contabile

b.

functia de furnizare a informatiilor necesare sintezelor macroeconomice, pentru calcularea conturilor nationale

d.

functia de inregistrare a tranzactiilor intreprinderii, in scopul determinarii periodice a situatiei patrimoniale si financiare si a rezultatului intreprinderii

52 Obiectul de studiu al contabilitatii comporta anumite trasaturi. Una dintre acestea nu caracterizeaza obiectul de studiu al contabilitatii. Care este aceasta?

a.

Contabilitatea studiaza modul in care se asigura gestiunea patrimoniului

d.

Contabilitatea studiaza echilibrul intern al patrimoniului

b.

Contabilitatea studiaza patrimoniul in expresie cantitativ-valorica

e.

Contabilitatea studiaza echilibrul global al patrimoniului

c.

Contabilitatea studiaza patrimoniul in expresie valorica


53.               Imobilizarile necorporale nu cuprind:

a.

Cheltuielile de constituire

d.

Cheltuielile de cercetare

b.

Cheltuielile de dezvoltare

e.

Avansurile si imobilizarile necorporale in curs de executie

c.

Fondul comercial


54.        Dispuneti de urmatoarele date din patrimoniu: cheltuieli de constituire 2.420 u.m.; terenuri 4.300 u.m.; cheltuieli de dezvoltare 1.615 u.m.; impozit pe salarii 1.800 u.m.; credite bancare pe termen lung 4.110 u.m.; furnizori-debitori 1.350 u.m.; produse finite 2.730 u.m.. Care este valoarea activelor circulante si valoarea datoriilor?

a.

2.730 u.m. si 5.910 u.m.

d.

4.080 u.m. si 5.910 u.m.

b.

4.110 u.m. si 5.910 u.m.

e.

4.080 u.m. si 4.110 u.m.

c.

1.350 u.m. si 4.110 u.m.


55.               Care dintre bazele de evaluare de mai jos sunt utilizate in situatiile financiare, in combinatii variate, conform Cadrului conceptual al IASB?

a.

Costul istoric, costul curent, valoarea realizabila

d.

Costul istoric, costul curent, valoarea realizabila, valoarea actualizata

b.

Costul istoric, costul curent, valoarea actualizata

e.

Costul istoric, costul curent, valoarea realizabila, valoarea actualizata, valoarea amortizabila


c.

Costul istoric, costul curent


56.               Care dintre structurile de mai jos sunt vizate direct de evaluarea pozitiei financiare, potrivit Cadrului conceptual al IASB?

a.

activele, capitalurile proprii, veniturile si rezultatele

b.

activele, datoriile, cheltuielile si veniturile

c.

activele, capitalurile proprii, cheltuielile si rezultatele

d.

activele, datoriile si capitalurile proprii

e.

activele, datoriile, cheltuielile si veniturile


57.               Registrele contabile nu cuprind:

a.

Registrul  Cartea-Mare


c.

Registrul de evidenta fiscala


b.

Registrul Jurnal


d.

Registrul Inventar


58.               Evaluarea are in vedere mai multe componente. Una din componentele de mai jos nu are legatura cu evaluarea. Care este aceasta?

a.

obiectul evaluarii

c.

subiectul evaluarii

b.

etalonul monetar

d.

pretul


59.               Plusvaloarea rezultata in urma reevaluarii elementelor patrimoniale de activ se reflecta ca :

a.

rezerve

d.

rezerve din reevaluare

b.

rezultat reportat

e.

prime de capital

c.

rezultat al exercitiului


60. Unul din principiile de mai jos nu sta la baza evaluarii in contabilitate. Care este acesta?

a.

Principiul stabilitatii unitatii monetare

c.

Principiul costului istoric

b.

Principiul permanentei metodelor

d.

Principiul prudentei

61.               Una din operatiile de mai jos nu produce o modificare patrimoniala de tipul:

A+x = P+x

Care este aceasta?

a.

Aprovizionarea cu materii prime de la furnizori

c.

Majorarea capitalului social pe seama rezervelor

b.

Contractarea unui credit bancar pe termen lung

d.

Subscrierea capitalului social

62.               Una din operatiile de mai jos nu produce o modificare patrimoniala de tipul:

A-x = P-x

Care este aceasta?

a.

Se achita prin cont datoria fata de furnizori cu suma de 3.000 lei

c.

Se acorda in numerar un avans unui salariat in valoare de 1.000 lei

b.

Se achita prin banca datoria fata de un creditor cu suma de 2.000 lei

d.

Se achita in numerar datoria fata de stat privind impozitul pe salarii cu suma de 2.000 lei

63.               Una din operatiile de mai jos produce o modificare patrimoniala de tipul: A+x-x = P

Care este aceasta?

a.

se diminueaza capitalul social cu suma de 3.000 lei, prin retragerea unui actionar

c.

se diminueaza capitalul social cu suma de 1.000 lei, cu pierderea inregistrata in exercitiul finanmciar anterior

b.

se alimenteaza casa firmei cu suma de 2.000 lei cu disponibilitati din contul de la banca

d.

se efectueaza o plata in numerar catre un furnizor in valoare de 500 lei

64.. Una din operatiile de mai jos produce o modificare patrimoniala de tipul: A=P+x-x.

Care este aceasta?

a.

se inregistreaza datoria fata de banca cu valoarea dobanzii lunare in valoare de 4.000 lei

c.

se incaseaza creanta de la un client, prin cont, cu suma de 2.000 lei

b.

se plateste in numerar datoria fata de un furnizor de imobilizari in valoare de 1.000 lei

d.

se majoreaza capitalul social cu primele de capital in valoare de 1.000 lei


YES/NO

F.1. In cadrul analizei contabile, aplicarea regulilor de functionare a conturilor are drept scop stabilirea

conturilor corespondente in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia analizata.

F.2. Dubla inregistrare consta in inregistrarea conconitenta dar cu sume diferite a unei operatii in douaconturi, si anume, in debitul unui cont si in creditul altui cont

F.3. A debita un cont inseamna a inregistra o suma in partea stanga a contului.

F.4. A credita un cont inseamna a inregistra o suma in partea stanga a contului

F.5. Rulajul contului reprezinta miscarea sau totalul sumelor inregistrate intr-o perioada de gestiune in

debitul sau creditul unui cont

T.6. Conturile monofunctionale sunt acelea care, la sfarsitul perioadei de gestiune, prezinta un singur fel de sold, fie numai debitor, fie numai creditor

F.7. Conturile bifunctionale sunt acele conturi care pot prezenta, la un moment dat, fie sold debitor, fie sold creditor

8. Formularele tipizate sunt suporturi tehnice de informatii in care continutul, forma si formatul nu suntprestabilite si imprimate

T.9. Evaluarea reprezinta cuantificarea si masurarea, in expresie baneasca, a marimii mijloacelor materiale, a creantelor, plasamentelor, angajamentelor, cheltuielilor, veniturilor si rezultatelorobtinute

F.10. Pentru anumite elemente patrimoniale, la inregistrarea în conturi a acestora se utilizeaza, alaturi de etalonul valoric, si etalonul natural.

T.11. Totalul sumelor cuprinde existentul initial si rulajul elementului patrimonial urmarit cu ajutorul contului

F.12. Soldul contului se stabileste ca diferenta intre totalul sumelor debitoare si totalul sumelor creditoare,preluand semnul totalului mai mic

F.13. Conturile de activ incep sa functioneze prin a se debita si se debiteaza cu existentele de activ, iarconturile de pasiv incep sa functioneze prin a se credita si se crediteaza cu existentele de pasiv

F.14. Conturile de activ se mai crediteaza cu majorarile, cresterile elementelor patrimoniale de activ, iar conturile de pasiv se mai crediteaza cu majorarile, cresterile elementelor patrimoniale de pasiv.

F.15. Caracteristica directivelor contabile europene consta in aceea ca elaborarea lor se face dupa schema unui proces legislativ si nu se bazeaza pe un cadru conceptual care sa asigure coerenta normelor

F.16. Lichiditatea reprezinta capacitatea fiecarui mijloc economic de a parcurge calea normala a ciclului de exploatare pana la transformarea lui in bani

COMPLETION

1. Radiografiind produsele reformei contabilitatii romanesti, se constata cele doua atribute ale sale:europenizarea si INTERNATIONALIZAREA

2. Terenurile au o durata de utilizare______NELIMITATA___________, fiind singurele elemente ale imobilizarilor corporale care nu se amortizeaza

3. Activele______ IMOBILIZATE ______ reprezinta bunurile si valorile cu o durata de folosinta indelungata (mai mare de un an) in activitatea intreprinderii si care nu se consuma la prima utilizare

4. Valoarea amortizabila a activelor necorporale trebuie alocata_______ SISTEMATIC ______ pe durata de viata utila

5. Cheltuielile de constituire cuprind cheltuielile cu înfiintarea, dezvoltarea si fuziunea întreprinderii (taxe de înregistrare si inmatriculare, cheltuieli privind emiterea si vanzarea de actiuni, cheltuieli de prospectare a pietei si de publicitate) numai cand reglementarile permit______ IMOBILIZAREA __________ acestora

6. Concesiunile, brevetele, licentele, marcile, drepturile si valorile similare si alte imobilizari necorporale cuprind toate cheltuielile efectuate pentru_______ACHIZITIONAREA __________ drepturilor de exploatare a unui bun,

activitate sau serviciu (în cazul concesiunilor), a unui brevet, a unui know-how, a unei licente, a unei marci si altor drepturi similare de proprietate industriala si intelectuala

7. Cauza existentei fondului comercial o constituie existenta unor elemente necorporale generate de intreprindere, care nu sunt____ recunoscute _______ distinct în contabilitate (reputatia, clientela, vadul comercial, firma etc.).

8. Caracteristica imobilizarilor corporale este aceea ca acestea participa in procesul muncii cu intreaga lor valoare de____UTILITATE_____, dar se consuma si îsi transmit, in mod treptat, valoarea asupra costurilor noilor produse

9. Valoarea______ AMORTIZABILA _______este alocata sistematic pe durata de viata utila a unui activ corporal, prin alegerea unei metode de amortizare in masura sa reflecte ritmul in care beneficiile economice sunt consumate de catre intreprindere

10. Terenurile au durata de utilizare______NELIMITATA_________-

11. Instalatiile tehnice si masinile sunt mijloace___FIXE______ reprezentate de echipamente tehnologice, aparate si instalatii de masurare, control si reglare, mijloace de transport, animale si plantatii

12. Imobilizarile financiare se mai numesc si__ INVESTITII__financiare pe termen lung

13. Activul curent reprezinta numerar ori echivalente de numerar a caror utilizare nu

este_____ RESTRICTIONATA

14. Materiile prime sunt destinate utilizarii in procesul de productie, participa ___ direct ______la generarea produselor, regasindu-se in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata

15. Ambalajele sunt bunurile utilizate in scopul protectiei pe timpul transportului sau_____ DEPOZITARII _______diverselor active

16. Semifabricatele sunt bunurile al caror proces tehnologic a fost terminat într-o faza de fabricatie si care urmeaza a trece in continuare în procesul tehnologic al altor faze de fabricatie sau se livreaze_____ tertilor

17. Marfurile sunt acele bunuri care au fost cumparate de intreprindere in vederea________ revanzarii

18. Creantele reprezinta valori economice avansate______ temporar ______ de titularul de patrimoniu altor persoane

fizice sau juridice, pentru care acesta urmeaza sa primeasca un echivalent valoric

19. Toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de o valoare avansata si care urmeaza sa dea un echivalent corespunzator se numesc generic_____ DEBITORI

20. Creantele________ COMERCIALE ___________ sunt compuse din creante fata de clienti si efecte de primit

21. Sumele de incasat de la entitatile afiliate sunt generate de reletiile dintre societatea-mama si______ FILIALELE _________ sale

22. Sume de incasat de la entittaile de care compania este legata in virtutea intereselor de participare reprezinta creantele generate de relatiile de decontare ale intreprinderii cu

intreprinderile________ ASOCIATE

23. Creantele privind capitalul subscris si nevarsat sunt reprezentate de creantele generate de relatiile intreprinderii cu_______ ACTIONARII _________sai, referitoare la subscrierile de capital social, efectuate si nedepuse inca.


TRUE/FALSE

T.1. Cheltuielile constituie diminuari de avantaje economice in cursul perioadei contabile, sub forma de iesiri ale valorii activelor sau de crestere a valorii datoriilor, care au ca efect

diminuarea capitalurilor proprii, sub alte forme decat distribuirile in beneficiul proprietarilor capitalului.

T.2. Conturile de cheltuieli de exploatare se debiteaza cu cheltuielile privind consumul de stocuri, lucrari executate si servicii prestate de terti, in cursul perioadei de gestiune

F.3. Conturile de cheltuieli de exploatare se crediteaza cu cheltuielile privind consumul de stocuri, lucrari executate si servicii prestate de terti, in cursul perioadei de gestiune

T.4. La sfarsitul perioadei de gestiune conturile de venituri se inchid prin contul 121 “Profit si pierdere”, astfel:

7xx = 121

F.5. Veniturile sunt recunoscute in contul de rezultate atuci cand are loc o scadere a beneficiilor economice viitoare aferente scaderii unui activ sau cresterii unei datorii, modificare ce poate fi evaluata in mod credibil

F.6. Impozitul pe salarii este partea ce se cuvine bugetului de stat din drepturile cuvenite

salariatilor si este inclus in valoarea salariului net

F.7. Contul 425 “Avansuri acordate personalului” se crediteaza cu avansul acordat salariatilor in cursul lunii, in numerar

T.8. Contul 444 “Impozitul pe salarii” se debiteaza in momentul platii impozitului pe salarii catre bugetul statului, cu ocazia platii chenzinei a II-a

T.9. Durata de viata utila este perioada pe parcursul careia se estimeaza ca intreprinderea va utiliza activul supus amortizarii.

F.10. Din punct de vedere contabil, reevaluarea imobilizarilor corporale are drept

rezultat constituirea rezervei din reevaluare, element de activ inscris in categoria capitalurilor proprii

T.11. Costul mediu ponderat se poate calcula fie dupa fiecare intrare, fie la sfarsitul perioadei de gestiune

F.12. Potrivit metodei FIFO, stocurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie (dupa caz) al ultimului lot intrat. Pe masura epuizarii lotului, stocurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului urmator intrat, în ordine cronologica.

T.13. Factura se intocmeste in momentul livrarii bunurilor, cu sau fara existenta avizului de insotire a marfii

F.14. Contul 409 Furnizori – debitori serveste la inregistrarea sumelor primite drept avans, in casieria unitatii sau in disponibilul la banci, in contul aprovizionarilor ulterioare cu stocuri, lucrari sau servicii

F.15. Contul 427 Retineri din salarii datorate tertilor nu se utilizeaza pentru evidentierea retinerilor si popririlor instituite asupra personalului, datorate tertilor

T.16. Contul 4424 TVA de recuperat reflecta datoriile intreprinderii fata de stat privind taxa pe valoarea adaugata.

F.17. Relevanta se pune in evidenta atunci cand informatiile nu influenteaza deciziile economice, contribuind la evaluarea evenimentelor istorice, prezente sau prognozate de catre utilizatori confirmand sau corectand evaluarile anterioare

F.18. Fisa limita de consum se utilizeaza la consumul materiilor prime cu o frecventa redusa la eliberarea din magazii

T.19. Contul 308 Diferente de preT la materii prime si materiale tine evidenta diferentelor, in plus sau in minus, intre preTul de inregistrare si costul de achizitie, aferente materiilor prime si materialelor consumabile

F.20. Contul 411 Clienti tine evidenta drepturilor de platit clientilor, reprezentand contravaloarea bunurilor, lucrarilor sau serviciilor facturate acestora

T.21. Contul 4426 TVA deductibila nu prezinta sold la sfarsitul lunii

T.22. Balanta de verificare se prezinta ca un tablou enumerativ al tuturor conturilor din Cartea-mare, care furnizeaza informatii in legatura cu soldurile initiale, miscarile sau rulajele intervenite intr-o anumita perioada de gestiune (luna, trimestru, semestru, an) si soldurile finale, la data intocmirii ei

T.23. Omisiunile de inregistrare constau in faptul ca tranzactia nu a fost inregistrata deloc, nici in contul debitor si nici in cel creditor

F.24. Functia de informare a bilantului consta in faptul ca in organizarea procesului cunoasterii contabile, datele si informatiile referitoare la obiectul studiat parcurg un drum ascendent, de la simplu la complex, de la particular la general, bilantul reflectand momentul suprem al acestui flux.

F.25. Functia de generalizare este asigurata de bilant datorita informatiilor extrem de importante pe care le contine, informatii privind mijloacele, sursele si procesele economice si financiare ale unitatii patrimoniale

T.26. Din punct de vedere financiar, rezultazul exercitiului apare ca variatie a trezoreriei intreprinderii in cursul unei perioade date, prin compararea fluxurilor de incasari cu cele de plati

MULTIPLE CHOICE


1.       In raport cu natura lor, cheltuielile care se efectueaza in cadrul unei intreprinderi pot fi grupate pe feluri de activitati, astfel :

a. cheltuieli din activitarea financiara, de exploatare si bancara

b. cheltuieli din activitatea extraordinara, ordinara si financiara

c. cheltuieli din activitatea de exploatare, financiara si extraordinara

d. cheltuieli din activitatea de exploatare, ordinara si financiara

2.       Ponderea cea mai mare in cadrul cheltuielilor o reprezinta:

a. cheltuielile din activitatea financiara

b. cheltuielile din activitatea de exploatare

c. cheltuielile din activitatea extraordinara

d. cheltuielile cu salariile personalului

e. cheltuielile cu creditele bancare

3.       Documentul justificativ in care se determina drepturile salariale cuvenite salariatiilor pentru munca prestata, il reprezinta:

a. lista de avans chenzinal

b. statul de plata al salariilor

c. foaia colectiva de prezenta

d. registrul de evidenta a salariatilor

4.       Ce semnifica inregistrarea contabila urmatoare?              641 = 421

a. plata salariilor

b. inregistrarea statului de plata al salariilor

c. plata avansului chenzinal

d. retineri salariale

5.       Ce semnifica inregistrarea contabila urmatoare? 421 = 444

a. salarii datorate personalului

b. retinerea din salarii a asigurarilor sociale de sanatate

c. retinerea din salarii a impozitului pe veniturile din salarii

d. plata impozitului pe salarii catre bugetul statului

e. retinerea din salarii a contributiei la asigurarile sociale

6.       Contul 421 “Personal-salarii datorate” se utilizeaza pentru:

a. evidentierea decontarilor cu personalul pentru salariile cuvenite inclusiv adaosurile si premiile

b. a reflecta in contabilitate sumele acordate drept avans salariatilor in cursul lunii, in contul drepturilor salariale care se calculeaza si care revin salariatilor la sfarsitul lunii

c. evidentierea retinerilor si popririlor instituite asupra personalului, datorate tertilor

7.       Contul 645 “Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala” se utilizeaza:

a. pentru a evidentia retinerile si popririle instituite asupra personalului, datorate tertilor

b. pentru a reflecta relatiile intreprinderii cu bugetul asigurarilor sociale privind contributiile calculate si datorate de catre aceasta

c. pentru a reflecta evidenta cheltuielilor privind asigurarile si protectia sociala

8.       Dupa continutul economic contul 641 “Cheltuieli cu salariile personalului” este:

a. un cont de surse proprii de finantare

b. un cont de datorii salariale

c. un cont de capitaluri proprii

d. un cont de procese economice

9.       Dupa functia contabila contul 425 “Avansuri acordate personalului” este un cont:

a. bifuctional

b. de activ

c. de pasiv

10.           Care formula contabila nu este in concordanta cu explicatia data?

a. 425 = 5311 Inregistrarea platii avansului chenzinal

b. 345 = 711 Descarcarea gestiunii de produsele finite vandute

c. 5121= 411 Incasarea contravalorii produselor finite vandute

11.           Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura lor, si se grupeaza in :

a. Venituri din activitatea de exploatare, financiara, bancara

b. Venituri din activitatea de exploatare, financiara, bancara si de asigurari

c. Venituri din activitatea extraordinara, ordinara, financiara

d. Venituri din activitatea de exploatare, financiara¸ extraordinara

12.           Dupa functia contabila contul 121 Profit si pierdere este un cont:

a. bifunctional

b. de activ

c. de pasiv

13.           Dupa continutul economic conturile de venituri sunt:

a. conturi de surse proprii de finantare

b. conturi de creante

c. conturi de procese economice

d. conturi de surse straine de finantare

e. conturi bilantiere

14.           Dupa functia contabila contul 419 „Clienti-creditori” este un cont:

a. bifunctional

b. de activ

c. de pasiv

15.           Dupa continutul economic contul 281 „Amortizarea imobilizarilor corporale” este un cont:

a.de imobilizari corporale

b.rectificativ al valorii imobilizarilor corporale

c. de datorii comerciale

16.           Ce semnifica inregistrarea inregistrarea contabila urmatoare:

411                     = %

Clienti                                           707 „Venituri din vanzarea marfurilor”

4427 „TVA colectata”

a. aprovizionarea cu marfuri cu TVA

b. vanzarea de marfuri cu TVA

c. incasarea creantei din vanzarea de marfuri de la clienti

d. vanzarea de marfuri fara TVA

17.           Ce semnifica inregistrarea contabila urmatoare:

607 = 371

a. inregistrarea achizitiei de marfuri

b. inregistrarea vanzarii de marfuri

c. inregistrarea descarcarii de gestiune cu marfurile vandute

d. inregistrarea platii marfurilor achizitionate

18.           Cand TVA colectata este mai mare decat TVA deductibila, rezulta:

a. TVA de plata

b. TVA de recuperat

c. TVA exigibila

d. TVA neexigibila

19.           Cand TVA deductibila este mai mare decat TVA colectata rezulta:

a. TVA de plata

b. TVA de recuperat

c. TVA exigibila

d. TVA neexigibila

20.           Care formula contabila este in concordanta cu explicatia data?

a. % = 404 Achizitia de materii prime de la furnizori

301

4426

b.          411 = % Vanzarea produselor finite

701

4427

c. % = 411         Inregistrarea veniturilor obtinute din vanzarea produselor finite

701

4427

21.           Reglementarile contabile romanesti recunosc trei metode de amortizare, si anume:

a. metoda amortizarii lineare , accelerate si a insumarii cifrelor

b. metoda amortizarii lineare, regresive si accelerate

c. metoda amortizarii lineare, degresive si accelerate

d. metoda amortizarii lineare , a insumarii cifrelor si regresive

22.           Obligatia intreprinderilor de a publica un singur set de situatii financiare, care sa satisfaca necesitatile informationale ale tuturor utilizatorilor, s-a constituit intr-un principiu, numit:

a. principiul intangibilitatii bilantului de deschidere

b. pricipiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv

c. principiul pragului nde semnificatie

d. principiul unicitatii bilantului

e. principiul costului istoric

23.           Capitalul propriu reprezinta:

a. interesesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor acesteia

b. interesesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor acesteia

c. interesesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi inainte de deducerea tuturor datoriilor acesteia

d. interesesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi inainte si dupa deducerea tuturor datoriilor acesteia

e. interesesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi inainte si dupa deducerea tuturor creantelor acesteia

24.           Un ativ corporal nu este recunoscut in situatiile financiare atunci cand :

a. este posibila generarea catre intreprindere de beneficii economice viitoare aferente activului

b.este utilizat o perioada mai mica de un an

c. costul activului poate fi evaluat in mod credibil

25.           Trecerea capitalului subscris nevarsat in categoria capitalului subscris varsat presupune intocmirea urmatoarerei formule contabile:

a. 456 = 1011

b. 456 = 1012

c. 1011 = 1012

d. 1012 = 1011

e. 1011 = 456

26.           Ce semnifica inregistrarea contabila:

213 = 456

a. aportul la capitalul social a unui mijloc fix

b. restituirea catre asociati a unui mijloc fix

c. casarea unui mijloc fix

d. amortizarea unui mijloc fix

27.           108) Dispuneti de urmatoarele date: un mijloc de transport cu o valoare contabila de intrare 100.000 lei si cu o durata de utilizare 5 ani. Care este marimea amortizarii in primul an de folosire calculata dupa metoda amortizarii lineare?

a. 22.000 lei

b. 20.000 lei

c. 25.000 lei

28.           Un element din cele de mai jos nu este cuprins in structura capitalurilor proprii. Care este acesta?

a. rezerve din reevaluare

b. prime de capital

c. capital social

d. subventii pentru investitii

e. rezultatul reportat

29.           Se infiinteaza o societate care emite si subscrie 40.000 de actiuni cu o valoare nominala de 8 RON / actiune. Formula contabila privind subscrierea capitalului va fi:

a. 456 Decontari cu asociatii = 1011 Capital subscris 320.000 RON

privind capitalul nevarsat

b. 1011 Capital subscris = 456 Decontari cu asociatii 320.000 RON

nevarsat                                                     privind capitalul

c. 1012 Capital subscris = 456 Decontari cu asociatii 320.000 RON varsat privind capitalul

d. 456 Decontari cu asociatii = 1012 Capital subscris 320.000 RON

privind capitalul                                       varsat

e. 456 Decontari cu asociatii = 117 Rezultatul reportat 320.000 RON

privind capitalul

30.           Depunerea aporturilor subscrise de catre actionari se inregistreaza prin creditarea unuia dintre conturile:

a. 1011 Capital subscris nevarsat

b. 1012 Capital subscris varsat

c. 456 Decontari cu asociatii privind capitalul

d. 121 Profit si pierdere

e. 117 Rezultatul reportat

31.           Transformarea capitalului subscris nevarsat in capital subscris varsat presupune debitarea unuia dintre conturile:

a. 1011 Capital subscris nevarsat

b. 1012 Capital subscris varsat

c. 456 Decontari cu asociatii privind capitalul

d. 117 Rezultatul reportat

e. 121 Profit si pierdere

32.           Una dintre caile de mai jos nu poate fi folosita pentru majorarea capitalului social. Care este aceasta?

a. emisiunea de noi actiuni

b. capitalizarea unei parti din profitul exercitiilor financiare anterioare

c. conversia obligatiunilor in actiuni

d. anularea de actiuni proprii rascumparate

33.           Pentru majorarea capitalului, o intreprindere retrage de pe piata 1000 de obligatiuni la valoarea nominala de 10 lei/obligatiune si le inlocuieste cu 1000 actiuni la valoarea nominala de 10 lei/actiune. Formula contabila va fi:

a. 161 Imprumuturi din emisiunea = 1012 Capital subscris varsat 100.000 lei

de obligatiuni

b. 1012 Capital subscris varsat = 161 Imprumuturi din emisiunea 100.000 lei

de obligatiuni

c. 161 Imprumuturi din emisiunea = 1012 Capital subscris varsat 10.000 lei

de obligatiuni

d. 1012 Capital subscris varsat = 161 Imprumuturi din emisiunea 10.000 lei

de obligatiuni

e. 161 Imprumuturi din emisiunea = 1011 Capital subscris nevarsat 10.000 lei

de obligatiuni

34.           Imobilizarile necorporale nu cuprind:

a. cheltuielile de constituire

b. creantele imobilizate

c. cheltuielile de dezvoltare

d. concesiunile, brevetele, licentele, drepturile si valorile similare

e. alte imobilizari necorporale

35.           Care dintre erorile de mai jos nu poate fi depistata cu ajutorul balantei de

verificare?

a. erorile de intocmire a balantei de verificare

b. erorile in calculul sumelor din formulele contabile compuse

c. erorile de compensatie

d. erorile de intocmire a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale

e. erorile de inregistrare in Cartea-mare

36.           Dispuneti de urmatoarele date privind stocurile unei intreprinderi:

• Stoc initial: 10 Kg × 10 lei

• Intrari in a)15.03.2006: 100 Kg × 11 lei

cursul perioadei

de gestiune b) 20.03.2006: 50 Kg × 12 lei

• Iesiri in cursul a) 17.03.2006: 80 Kg

perioadei de gestiune b) 25.03.2006: 60 Kg

Costul mediu ponderat calculat la data de 15.03.2006 este de:

a. 11,250 lei

b. 10,909 lei

c. 11,590 lei

d. 11,036 lei

37.           Se unosc urmatoarele date privind stocurile unei intreprinderi:

• Stoc initial: 10 Kg × 10 lei

• Intrari in                                    a) 15.03.06: 100 Kg × 11 lei

cursul perioadei

de gestiune                                 b) 20.03.06: 50 Kg × 12 lei

• Iesiri in cursul                                        a) 17.03.06: 80 Kg

perioadei de gestiune                            b) 25.03.06: 60 Kg

Valoarea totala a iesirilor de stocuri, conform metodei FIFO, este de:

a. 1.590 lei

b. 1.580 lei

c. 1.560 lei

d. 1.570 lei

38.           Formula ontabila de mai jos reprezinta:

(+A)                                               = (-A)

5411 Acreditive în lei                5121 Conturi la banci în lei 5.000 lei

a. plata unui furnizor dintr-un acreditiv deschis in valoare de 5.000 lei

b. reintegrarea sumei de 5.000 lei provenita dintr-unn acreditiv neutilizat, in contul din care a provenit (contul de la banca)

c. deschiderea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei

d. inchiderea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei

39.           Formula contabila de mai jos reprezinta:

(-P)                                         (-A)

401 Furnizori   = 5411 Acreditive în lei 4.760 lei

a. plata unui furnizor dintr-un acreditiv deschis in valoare de 4.760 lei

b. deschiderea unui acreditiv, la dispozitia unui furnizor, in valoare de 4.760 lei

c. constituirea obligatiei de plata a unui furnizor, dintr-un acreditiv, in valoare de 4.760 lei

d. inchiderea unui acreditiv, deschis anterior ladispozitia unui furnizor, in valoare de 4.760 lei

40.           Unul din enunturile de mai jos nu corespunde definitiei stocurilor, conform IAS 2 Stocurile. Care este acesta?

a. Stourile sunt active sub forma de imobilizari, materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaza a fi folosite în procesul de productie

b. Stocurile sunt active detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii

c. Stocurile sunt active in curs de productie in vederea unei vanzari

d. Stourile sunt active sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaza a fi folosite in procesul de productie sau pentru prestarea de servicii

41.           Nota de receptie si constatare de diferente nu se intocmeste:

a. in cazurile cand exista diferente la receptie

b. cand bunurile sunt depozitate in mai multe locuri

c. cand bunurile sunt refuzate la plata

d. cand la receptie nu se constata diferente fata de documentele furnizorului

42.           Bonul de predare – transfer – restituire nu se intocmeste:

a. pentru depozitarea unor bunuri provenite din productia proprie

b. pentru depozitarea unor bunuri provenite de la terti

c. pentru transferul bunurilor între magazii

d. pentru restituirea bunurilor la locurile de depozitare initiale

43.           Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o cauza a deprecierii stocurilor. Care este ecesta?

a. demodarea stocurilor

b. o deteriorare fizica a stocurilor

c. o reducere a costurilor de achizitie sau de productie

d. o reducere a pretului de vânzare

e. erori de productie sau de achizitie

44.           Rezultatul exercitiului financiar se reflecta în contabilitate cu ajutorul:

a. numai a contului 129 Repartizarea profitului

b.numai a contului 121 Profit si pierdere

c.ambelor conturi de mai sus

45.           Veniturile provenite din productie cu caracter stocabil nu cuprind:

a. venituri din lucrari efectuate si servicii prestate

b. venituri sub forma de produse reziduale

c. venituri sub forma de semifabricate

d. venituri sub forma de produse finite

46.           Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o functie a balantei de verificare. Care este acesta?

a. de a realizare a concordantei dintre conturile analitice si cele sintetice

b. functia de instrument de verificare, de control

c. functia de de legatura dintre conturile analitice si cele sintetice si dintre acestea din urma si bilant

d. functia de verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi

e. functia de realizare a dublei reprezentari a patrimoniului

47.           Cu ajutorul balantei de verificare nu se pot identifica:

a. omisiunile de inregistrare

b. erorile de intocmire a balantei de verificare

c. erorile in stabilirea sumelor din formulele contabile compuse

d. erorile de intocmire a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale

48.           Una dintre erorile de mai jos nu poate fi descoperita cu ajutorul balantei de verificare. Care este aceasta?

a. erorile de intocmire a balantei de verificare

b. erorile de inregistrare in Cartea-mare

c. erorile in stabilirea sumelor din formulele contabile compuse

d. erorile de imputatie

49.           Unul din exemplele de mai jos nu conduce la aparitia de erori de inregistrare a sumelor in Cartea-mare. Care este acesta?

a. reportarea corecta a totalului de pe o fila din Cartea-mare pe alta fila

b. reportarea de doua ori a aceleiasi sume din Registrul-jurnal în Cartea-mare

c. înregistrarea în Cartea-mare a altei sume decat cea din Registrul-jurnal, fie datorita inversarii cifrelor, fie datorita omiterii unor cifre din suma respectiva, fie datorita reportarii altei sume decât cea in cauza

d. omiterea reportarii în Cartea-mare a sumei unui cont din articolele contabile intocmite in jurnal

50.           Ca procedeu specific al metodei contabilitatii, bilantul indeplineste mai multe functii. Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o functie a bilantului. Care este aceasta?

a.Functia de sinteza

b. Functia de generalizare

c. Functia de informare

d.Functia de analiza


51. Raportul administratorului este elaborat de catre:

a. administratorul entitatii

b. adunarea generala a actionarilor

c. consiliul de administratie

d. comitetul de audit


52. Notele explicative nu trebuie sa cuprinda:

a. informatii referitoare la salarii

b. informatii referitoare la salariati

c. prezentarea politicilor contabile utilizate

d. informatii generale despre entitate

e. informatii referitoare la conducerea entitatii


53. Variatia trezoreriei nu se poate explica prin actiunea urmatoarelor genuri de activitati:

a. activitati de investitii

b. activitati de finantare

c. activitati financiare

d. activitati de exploatare


54. Unul din exemplele de mai jos nu constituie un exemplu de activitate de exploatare, conform IAS 7. Care este acesta?

a. plati privind impozitul pe profit

b. plati in numerar catre si in numele angajatilor

c. incasari in numerar din vanzarea de bunuri sau servicii

d. plati efectuate pentru achizitionarea de participatii

e. incasari din contracte incheiate in scop de plasament


55. Unul din exemplele de mai jos nu constituie un exemplu de activitate de finantare, conform IAS 7. Care este acesta?

a. varsaminte efectuate de locator pentru reducerea soldului datoriei referitoare la un contract de locatie-finantare

b. incasari din vanzarea de imobilizari necorporale

c. varsaminte efectuate catre actionari pentru achizitia sau rascumpararea actiunilor

d. incasari din emisiunea de actiuni


56. Cu una din valorile de mai jos nu poate fi ajustat rezultatul, pentru determinarea fluxului de lichiditati din exploatare. Care este aceasta?

a. cu elementele de venituri si cheltuieli asociate fluxurilor de trezorerie care vizeaza

activitati de investitii

b. cu variatiile elementelor fondului de rulment asupra trezoreriei

c. cu operatiile care nu au caracter monetar

d. cu variatiile elementelor necesarului de fond de rulment asupra trezoreriei


57. Un activ contingent este:

a. un activ potential care apare ca urmare a unor evenimente anterioare si a caror existenta va fi confirmata prin aparitia sau neaparitia unuia sau mai multor evenimente viitoare sigure, care nu pot fi controlate in intrgime de entitate

b. un activ cert care apare ca urmare a unor evenimente anterioare si a caror existenta va fi confirmata prin aparitia sau neaparitia unuia sau mai multor evenimente viitoare nesigure, care nu pot fi controlate in intrgime de entitate

c. un activ potential care apare ca urmare a unor evenimente anterioare si a caror existenta va fi confirmata prin aparitia sau neaparitia unuia sau mai multor evenimente viitoare nesigure, care nu pot fi controlate in intregime de entitate

d. un activ potential care apare ca urmare a unor evenimente anterioare si a caror existenta va fi confirmata prin aparitia unuia sau mai multor evenimente viitoare nesigure, care nu pot fi controlate in intregime de entitate


58. Un activ financiar nu reprezinta:

a. un instrument de capitaluri proprii

b. un drept contractual de a varsa numerar sau de a livra un alt activ financiar unei alte

entitati

c. numerar

d. un instrument de capitaluri permanente


59. O datorie financiara nu este:

a. un contract care va fi decontat cu propriile instrumente de capitaluri proprii

b. un contract care nu poate fi decontat cu propriile instrumente de capitaluri proprii

c. un contract care poate fi decontat cu propriile instrumente de capitaluri proprii

d. o obligatie contractuala


60. Vanzarea unei imobilizari corporale presupune debitarea contului:

a. 411

b. 6583

c. 409

d. 461

e. 7583


61. Prestarea unui serviciu de transport (transport de marfa) unui client presupune creditarea contului:

a. 461

b. 704

c. 411

d. 7583

e. 409


62. Descarcarea gestiunii de produsele finite vandute presupune debitarea contului:

a. 711

b. 345

c. 701

d. 348


63. Obtinerea de produse finite din productie proprie presupune debitarea contului:

a. 711

b. 701

c. 345

d. 348


64. Incasarea unei creante de la un client, prin banca, nu presupune:

a. creditarea contului 411

b. debitrea contului 411

c. debitarea contului 5121


65. Responsabilitatea stabilirii politicilor contabile revine:

a. directorului economic si personalului din subordine

b. contabilului sef si personalului din subordine

c. consiliului de administratie

d. conducerii entitatii


66. Variatia trezoreriei intreprinderii nu se poate determina pe baza:

a. tabloului fluxului de trezorerie

b. notelor explicative

c. contului de profit si pierdere


67. In contabilitate un provizion nu poate fi recunoscut atunci cand:

a. intreprinderea are o obligatie viitoare ca rezultat al unui eveniment

b. este probabil necesara o iesire de resurse incorporatoare de beneficii economice pentru a onora obligatia

c. intreprinderea are o obligatie prezenta ca rezultat al unui eveniment

d. poate fi facuta o estimare corecta a valorii obligatiei


68. Una din activitatile de mai jos nu reprezinta o activitate de dezvoltare. Care este aceasta?

a. intermedierea sau folosirea intermediara a prototipurilor si modelelor

b. proiectarea, constructia si incercarea unei uzine pilot care este adecvata din punct de vedere economic pentru productia de serie

c. proiectarea, constructia si testarea productiei

d. proiectarea, constructia si incercarea unei uzine pilot care nu este adecvata din punct de

vedere economic pentru productia de serie


69. Un activ necorporal se prezinta in bilant:

a. la cost de achizitie

b. la cost de productie

c. la cost, mai putin ajustarile cumulative de valoare

d. la valoarea justa


70. O datorie nu este curenta daca:

a. nu este exigibila in termen de 12 luni de la data bilantului

b. decontarea este facuta in cursul normal al ciclului de exploatare

c. este exigibila in termen de 12 luni de la data bilantului


71. Plata prin banca, a facturii unui furnizor de utilaje, presupune:

a. creditarea contului 404

b. debitarea contului 401

c. debitarea contului 404

d. creditarea contului 401

e. debitarea contului 5121


72. Descarcarea gestiunii de marfurile vandute presupune:

a. debitarea contului 607

b. creditarea contului 707

c. debitarea contului 371

d. creditarea contului 607


73. Acordarea unui avans prin banca unui furnizor, in contul unor aprovizionari ulterioare de la acesta cu bunuri sau servicii, presupune:

a. debitarea contului 5121

b. debirarea contului 401

c. debitarea contului 409

d. creditarea contului 409

e. creditarea contului 401


74. Plata avansului chenzinal, in numerar, presupune:

a. debitarea contului 5311

b. creditarea contului 5121

c. creditarea contului 425

d. debitarea contului 425


75. Pentru una din operatiile de mai jos nu se utilizeaza contul 4428. Care este aceasta?

a. evidentierea TVA , rezultata din cumparari de bunuri cu plata in rate

b. evidentierea TVA aferenta lucrarilor si serviciilor executate cu plata in rate

c. evidentierea TVA aferenta facturilor nesosite

d. evidentierea TVA aferenta livrarilor pentru care s-au intocmit facturi


76. Una dintre functiile de mai jos nu poate fi atribuita balantei de verificare. Care este aceasta?

a. functia de instrument de analiza a activitatii economice

b. functia de grupare si centralizare a datelor inregistrate in conturi

c. functia de realizare a concordantei dintre conturile analitice si cele sintetice

d. functia previzionala


77. Plata salariilor, in numerar, presupune:

a. creditarea contului 421

b. debitarea contului 421

c. debitarea contului 5311

d. debitarea contului 425


78. Inregistrarea amotizarii anuale a unei imobilizari corporale nu presupune:

a. debitarea contului 281

b. debitarea contului 681

c. creditarea contului 281


79. Descarcarea gestiunii cu un mijloc fix, incomplet amortizat, nu presupune:

a. debitarea contului 6583

b. debitarea contului 281

c. creditarea contului 281

d. creditarea contului 213


80. Vanzarea de marfuri unui client, nu presupune:

a. creditarea contului 4427

b. creditarea contului 707

c. creditarea contului 371

d. debitarea contului 411


81. Inregistrarea in contabilitate a impozitului pe profit nu presupune:

a. creditarea contului 441

b. debitarea contului 691

c. debitarea contului 441


82. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii. Care este acesta?

a. capital subscris varsat

b. rezerve

c. credite bancare pe termen lung

d. prime de capital

e. rezultatul exercitiului


83. Actiunile sunt:

a. efecte comerciale

b. hartii de valoare

c. efecte de primit

d. efecte de platit


COMPLETION


1.       Cheltuielile constituie diminuari de avantaje economice in cursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau diminuari ale valorilor activelor sau de creare de datorii, care au ca efect diminuarea capitalurilor proprii, sub alte forme decat DISTRIBUIRILE in beneficiul proprietarilor capitalului.

2.       Veniturile constituie CRESTERI de avantaje economice in cursul perioadei contabile sub forma de intrarisau cresteri ale activelor sau diminuari ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor.

3.       In cazul unei imobilizari INCOMPLET amortizate, este necesara suportarea pe cheltuieli a valorii ramasa de amortizat. In aceasta situatie, amortizarea inregistrata plus cheltuiala (reprezentand partea neamortizata) egaleaza valoarea contabila de intrare, care reprezinta valoarea de iesire a respectivei imobilizari.

4.       Capitalul STRAIN este partea din capital care provine de la terte persoane in raport cu intreprinderile si care este rambursabil la un anumit termen, ce poate fi lung sau scurt.

5.       Capitalul propriu reprezinta interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa DEDUCEREA tuturor datoriilor acestora.

6.       Evaluarea este procedeul metodei contabilitatii care asigura exprimarea VALORICA a componentelor patrimoniului

7.       Evaluarea reprezinta CUANTIFICAREA si masurarea, in expresie baneasca, a marimii mijloacelor materiale, a creantelor, plasamentelor, angajamentelor, cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor obtinute

8.       Evaluarea stocurilor se bazeaza pe principiul costului istoric, ceea ce implica RECUNOASTEREA stocurilor in contabilitate la costul de achizitie sau la costul de productie

9.       Costul mediu ponderat se calculeaza ca un RAPORT între valoarea totala a stocului inital plus valoarea intrarilor si stocul initial plus valoarea stocurilor intrate

10.            Atunci cand valoarea actuala a unui stoc este inferioara valorii sale contabile de o maniera REVERSIBILA, se recunoaste in contabilitate un provizion pentru depreciere.

11.            Cu ocazia PRIMEI recunoasteri in contabilitate, stocurile achizitionate de la terti sunt evaluate la cost de achizitie.

12.            Cu ocazia INVENTARIERII generale, stocurile se evalueaza la valoarea de piata

13.            La inchiderea exercitiului financiar, stocurile sunt evaluate la minimum dintre COST si valoarea de piata

14.            La vanzarea sau la darea in consum, adica la INCETAREA recunoasterii in contabilitate, stocurile, in principiu, se evalueaza la valoarea la cost istoric

15.            Metoda IDENTIFICARII specifice consta in identificarea valorii contabile de intrare pentru lotul de stocuri iesit spre vanzare sau consum

16.            Contul 431 Asigurari sociale reflecta relatile intreprinderii cu bugetul asigurarilor sociale privind CONTRIBUTIILE calculate si datorate de catre aceasta

17.            Veniturile provenite din productia cu caracter stocabil se reflecta in contabilitate, pe masura obtinerii si DEPOZITARII lor, ca venituri din productia stocata

18.            Productia cu caracter NESTOCABIL, concretizata in lucrari executate si servicii prestate, se reflecta in contabilitate, pe masura terminarii, receptionarii si facturarii catre clienti, direct ca venituri realizate din lucrari executate si servicii prestate

19.            Contul 413 Efecte de primit se utilizeaza pentru a tine evidenta creantelor COMERCIALE pentru bunuri, lucrari sau servicii livrate si facturate clientilor, a caror decontare urmeaza sa se efectueze prin intermediul instrumentelor de plata, sub forma de efecte de comert (cambie, trata, bilet la ordin etc.).

20.            Contul 511 Valori de încasat reflecta valorile de incasat prin banca pe baza CECURILOR sau biletelor de ordin primite de la clienti si depuse spre incasare in banca

21.            O pondere importanta in cadrul veniturilor de exploatare o reprezinta veniturile din vanzarea marfurilor, executarea lucrarilor si prestarea serviciilor. Aceste venituri sunt reflectate in contabilitate cu conturi din grupa 70 cifra de afaceri

22.            Crearea veniturilor are la baza principiulindependentei exercitiului, care, in esenta, precizeaza ca venitul trebuie creat in momentul VANZARII bunurilor, lucrarilor, serviciilor catre terti (adica in momentul emiterii facturii catre client), indiferent de momentul incasarii contravalorii facturii

23.            Contul 4426 TVA deductibila se utilizeaza pentru evidentierea taxei pe valoarea adaugata, inscrisa in facturile primite de la furnizori pentru bunurile, lucrarile, serviciile achizitionate de la acestia, platita acestora si DEDUCTIBILA din punct de vedere fiscal.

24.            Dupa continutul economic, contul 4426 TVA deductibila este un cont de creante, iar dupa functia contabila, este un cont de ACTIV

25.            Contul 4428 TVA neexigibila este utilizat pentru evidentierea taxei pe valoarea adaugata neexigibila, rezultata din vanzarile si cumpararile de bunuri, lucrari si servicii executate cu plate in rate, precum si a celei aferente facturilor NESOSITE sau pentru livrarile pentru care nu s-au intocmit facturi

26.            Tehnica de intocmire a balantelor de verificare ANALITICE consta in preluarea din registrul Cartea-mare dezvoltatoare a sumelor totale si a soldurilor tuturor conturilor analitice, deschise în cadrul aceluiasi cont sintetic

27.            Erorile de intocmire a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale sunt determinate de calcule gresite efectuate cu ocazia ADUNARII sumelor debitoare sau creditoare din conturi, ori cu ocazia stabilirii soldurilor finale ale acestora

28.            Erorile de compensatie se datoreaza reportarii gresite a sumelor din documentele justificative în Registrul-jurnal sau din Registrul-jurnal in Cartea-mare, in sensul ca s-a trecut o suma in plus intr-o parte a unui cont sau a mai multor conturi si alta suma in minus, egala cu aceea trecuta in plus, in aceeasi parte a unuia sau mai multor conturi, astfel încat pe total cele doua categorii de erori se COMPENSEAZA

29.            Erorile DE IMPUTATIE se datoresc reportarii unei sume exacte ca marime din Registrul-jurnal în Cartea-mare, atat la debit, cat si la credit, insa nu in conturile la care trebuia sa fie trecuta, ci in alte conturi, care nu corespund continutului economic al tranzactiei respective

30.           Amortizarea reprezinta alocarea valorii amortizabile a unui activ de-a lungul duratei sale de viata ESTIMATA

31.            Provizioanele se definesc ca fiind datorii INCERTE din punct de vedere al exigibilitatii sau al valorii

32. Situatiile financiare ale entitatilor se____ AUDITEAZA ______de catre persoane fizice sau juridice autorizate,

conform legii

  1. Instrumentele financiare______ DERIVATE__sunt contracte bazate pe marfa care dau oricareia dintre partile contractante dreptul de decontare in numerar sau prin alte instrumente financiare

SUBIECTE NOI:


51.Una din functiile balantei de verificare nu se regaseste prin cele de mai jos:

a.Functia de verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi

b.Funcia de realizare a concordantei dintre conturile analitice si cele sintetice

c.Functia de legatura dintre registrul jurnal si registru inventar

d.Functia de legatura dintre cont si bilant


52.La o societate comerciala datele privind TVA-ul se prezinta astfel:

TVA deductibila in luna curenta 1.500.000 lei

TVA colectata in luna curenta 1.700.000 lei

TVA de recuperat in luna anterioara 200.000 lei

Prorata TVA 100%

Indicati inregistrarea corecta in luna curenta privind operatiile cu TVA


a.     4427=4426 1.500.000 lei

4427=4423 200.000 lei

4423=4424 200.000 lei


b. .4427=4426 1.500.000 lei

4427=4424 200.000 lei

c.      4427=4426 1.500.000 lei

4427=4423 200.000 lei

d.     4427=4426   1.500.00 lei

4427=4424 200.000 lei

4423=4427 200.000 lei

53. Indicati formula contabila corecta pentru cumpararea materialelor consumabile de la furnizor in conditiile practicarii inventarului permanent:

Pret de cumparare: 30.000.000 lei ,.TVA 19%:

a.     % =401 35.700.000

301            30.000.000

4426 5.700.000

b.     301= 401 30.000.000

c.      =40135.700.000

601          30.000.000

4428       5.700.000

d.     %= 40135.700.000

601 30.000.000

4428         5.700.000

e.   %= 40135.700.000

30130.000.000

4428 5.700.000

54.Dupa numarul de egalitati pe care le cuprind balantele de verificare ale conturilor sintetice pot fi de mai multe feluri. Precizati care afirmatie nu corespunde realitatii:

a. cu o serie de egalitati

b. cu doua serii de egaliati

c. cu cinci serii de egaliati

d. cu trei serii de egalitati

e. cu patru serii de egalitati

55 .Se cunosc : valoarea contabila a unui mijloc fix 8.500.000 lei. amortizarea calculata 7.500.000 lei. Operatia contabila de scoatere din evident a mijlocului fix este:

a. % =213 8.500.000

281 7.500.000

658      1.000.000

b. %=213 8.500.000

281 7.500.000

681 1.000.000

c.% = 213 8.500.000

281 7.500.000

471 1.000.000

d. % = 213 8.500.000

471 7.500.000

281 1.000.000

e.     % = 213 8.500.000

471      7.500.000

681 1.000.000


56. Care este formula contabila corecta privind majorarea capitalului social prin emisiune de actiune in baza urmatoarelor date:

a. % = 456 51.000.000

1012 22.500.000

1041 28.500.000

b .456 = 1011 28.500.000

c.456 = % 28.500.000

1012 22.500.000

1041         6.000.000

d.456 = % 56.000.000

1011 22.500.000

1041 23.500.000

e. 456 = % 28.500.000

1011 22.500.000

1041 6.000.000

57. Conform Directivei a IV a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, un set complet de Situatii financiare anuale , se compune din:

a. bilant. cont de profit si pierdere, situatia modificarii capitalului propriu, situatia fluxurilor de trezorerie , politici contabile si note explicative

b. bilant si cont de profit si pierdere

c. raportul sindicatului , cont de profit si pierdere, situatia modificarii capitalului propriu, situatia fluxurilor de trezorerie , politici contabile si note explicative

d. balanta, bilant, cont de profit si pierdere, situatia fluxurilor de trezorerie

e. situatia fluxurilor de trezorerie, bilant si cont de profit si pierdere


58.Formula contabila de mai jos exprima:

%= 401”Furnizori”

371 “Marfuri”

4426 “TVA deductibila”


a. inregistrarea de regularizare

b. inregistrarea reducerii oferite de furnizor

c. regularizarea TVA cu ocazia exigibilitatii

d. inregistrarea TVA a marfurilor vandute

e. inregistrarea marfurilor achizitionate de la furnizori si a TVA aferent



F.42.Dupa continutul economic al contului , distingem numai conturi de mijloace economice si conturi de surse de finantare.

F.44. IASB are ca obiectiv elaborarea si publicarea , in interesul publicului , de standard contabile international ce au trebuie si vor trebui sa fie respectate cu ocazia prezentarii situatiilor financiare, precum sis a asigure acceptarea si aplicarea acestor norme la nivel national.

F.29.Actiunile proprii sunt reprezentate de actiuni cotate si necotate ,obligatiuni emise si rascumparate, obligatiuni cotate si necotate achizitionate de intreprindere in vederea obtinerii de venituri financiare intr-un termen scurt.

F. 1.Actiunile sunt hartii de valoare care dau dreptul altor personae fizice sau juridice de a participa la formarea capitalului unei societati comerciale. NU S-A VALIDAT IN 2009

T.2.Capitalul propriu reprezinta interesul rezidual al actionarilor in activele intreprinderii dupa deducerea tuturor datoriilor acestora.

F.3.Subscrierea capitalului social se inregistreaza in contabilitate:

1011 ‘Capital social subscris nevarsat ‘ = 456 ‘ Decontari cu asociatii privind capitalul social ‘

T.4.Capitalul strain este partea din capital care provine de la terte persoane in raport cu intreprinderea si care este rambursabil la un anumit termen.

F.5.Cheltuielile sunt recunoscute in contul de rezultate atunci cand a avut loc o crestere a beneficiilor economice viitoare aferente cresterii unui activ sau diminuarii unei datorii , modificare care poate fi evaluata in mod credibil.

T.6.Conturile din Cartea Mare nu figureaza in balanta de verificare in ordine crescatoare a simbolurilor acestora.NU S-A VALIDAT IN 2009

T.7.Necesitatea reflectarii tuturor elementelor patrimoniale impune deschiderea in contabilitate a cate un cont distinct pentru fiecare dintre ele.

T.8.Formula contabila pentru plata prin banca a TVA-ului este urmatoarea:

4423”TVA de plata”=5121”Conturi curente la banci”

F.9.Formula contabila pentru compensarea TVA-ului de recuperat cu TVA de plata este:

4424”TVA de recuperate “ = 4423”TVA de plata”

F. 10.Valoarea net contabila este egala cu valoarea contabila de intrare inregistrata in conturile rectificate si valoarea de rectificat reflectata in conturile rectificative.

T.11.Cheltuielile sunt recunoscute in contul de rezultate atunci cand a avut loc o scadere a beneficiilor economice viitoare aferente diminuarii unui active sau a cresterii unei datorii, modificate ce poate fi evaluate in mod credibil.

F.12.Soldul creditor al contului de profit si pierdere evidentiaza rezultatul sub forma pierderilor nete si apare in pasivul bilantului ca o reducere a capitalurilor proprii.

F.13.In debitul contului 5121 “Coturi curente la banci” sunt inregistrate sumele platite de furnizori.

T.14.Formula contabila pentru ridicarea de la banca a disponibilitatilor banesti este”

581”Viramente interne”=5121”Conturi curente la banci”.

F.15. Contul 471 “Cheltuieli inregistrate in avans” colecteaza veniturile effectuate anticipat sau in avans privind reparatiile capital neprevizibile.

T.16.Formula contabila pentru inregistrarea facturii de chirie este urmatoarea”

612”Cheltuieli cu redeventele ,locatiile de gestiune si chiriile”=401”Furnizori”.

F.17.Contul 411 Clienti tine evident drepturilor de platit clientilor , reprezentand contravaloarea bunurilor, lucrarilor sau serviciilor facturate acestora.

T.18.Contul 4427”TVA colectata” nu prezinta sold la sfarsitul lunii.

T.19.La sfarsitul perioadei de gestiune conturile de venituri se inched prin contul 121”Profit si pierdere”, astfel:

7xx=121


1. Pretul de evaluare si inregistrare a creantelor este denumit VALOAREA NOMINALA.

2. Cele mai semnificative conturi rectificative sunt conturile privind ACTIVELE care inregistreaza micsorarea ireversibila a valorii imobilizarilor necorporale si corporale ca urmare a uzurii lor si conturile privind ajustarile pentru deprecierea reversibila a valorii activelor.(IN 2009 NU S-A VALIDAT )

3.Conturile de CHELTUIELI si conturile de VENITURI se inched la sfarsitul fiecarei perioade financiar contabile prin contul 121 “Profit si pierdere”.

4.BALANTA DE VERIFICARE face parte din categoria procedeelor specific metodei contabilitatii, alaturi de cont si bilant contabil.

5.Conturile de trezorerie dupa continutul economic sunt CONTURI de BILANT si au functia contabila de ACTIV.

6.Conturile de datorii pe termen scurt au functia contabila de PASIV.

7.Conturile de ACTIVE IMOBILIZATE evidentiaza fluxurile si valorile economice destinate sa serveasca o perioada indelungata in activitatea unitatii patrimoniale ,fara a se consuma dupa prima utilizare.

8.Se vorbeste de TVA de RECUPERAT  atunci cand tva colectata < TVA deductibila.

9.Conturile de CHELTUIELI evidentiaza resursele utilizate in cadrul activitatilor de exploatare, financiare si extraordinare.

10.Soldul DEBITOR al contului de profit si pierdere evidentiaza rezultatul sub forma pierderilor nete care apar ca o reducere a capitalurilor proprii.

11.Contul 4426TVA deductibila se utilizeaza pentru evidentierea taxei pe valoarea adaugata , inscrisa in facturile primate de la furnizori pentru bunurile , lucrarile, serviciile achizitionate de la acestia, platita acestora si DEDUCTIBILA  din punct de vedere fiscal.

12.Dupa continutul economic , contul 4426 TVA deductibila este un cont de creante , iar dupa functia contabila ,este un cont de ACTIV.

13.Soldul CREDITOR al contului de profit si pierdere reprezinta profitul creat ca sursa de finantare in urma excendentului veniturilor asupra cheltuielilor.



MATCHING


Balanta de verificare ajuta la depistarea urmatoarelor erori:

a. erori de intocmire a balantei

b. erori de inchidere a conturilor

c.erori de stabilire a sumelor din formulele contabile compuse

d.erori de inregistrare in cartea mare


1.apar din cauza calculelor gresite effectuate cu ocazia adunarii sumelor debitoare sau creditoare din conturi, ori cu ocazia stabilirii soldurilor finale ale acestora;

2.se produc cu ocazia adunarii sumelor din coloane sau transcrierii acestora din registrul cartea mare in formularul de balanta

3. se datoreaza reportarii gresite a sumelor din jurnal in cartea mare , sau de la o pagina la alta a registrului cartea mare

4. apar din cauza adunarii gresite a sumelor in aceste formule contabile


1  B

2 A

3 D

4 C

Din categoria erorilor ce nu se pot descoperi cu ajutorul balantei de verificare putem consemna:

a.erorile de imputatie

b. erori de compensatie

c. omisiuni de inregistrare

d. erori de inregistrare in registrul jurnal



5. operatia economica nu a fost inregistrata deloc nici in contul debitor , nici in contul creditor

6. apar din cauza reportarii unei sume exacte ca marime din jurnal in cartea mare , atat la debit , cat si la credit, insa nu in conturile la care trebuia sa fie trecuta

7. reportare gresita a sumelor din documentele justificative in jurnal sau din jurnal in cartea mare

8. apar din cauza stabilirii gresite a conturilor corespondente , inregistrarii unor operatii de doua ori, stat la debit, cat si la credit,inversarii formulei contabile sau intocmirii unei formule contabile corecte, dar cu alta suma mai mare sau mai mica


5. C

6. A

7. B

8. D


Corectarea erorilor de inregistrare se face astfel:

a. erorile din registrele contabile de evident cronologica

b. erorile din registrele contabile de evident sistematica



9. se corecteaza prin taierea cu o linie, inscrierea alaturi, cu cerneala albastra, a sumei si vizarea de catre contabilul sef pentru certificarea valabilitatii corecturii

10. se corecteaza numai prin formulele contabile de stornare



9. B

10. A




Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 139
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved