CAUTARE SI SALVARE PE MARE

CAUTARE SI SALVARE PE MARE

Generalitati.

Participarea navei la operatiunile de cautare si salvare pe mare - SAR (Search and Rescue) presupune cunoasterea modului de actiune al navei si al echipajului in toate etapele acestor operatiuni.

Succesul operatiunilor de cautare si salvare pe mare este asigurat de actiunea coordonata a navelor si a aeronavelor implicate si de modul in care comandantii de nave implicate in actiune au priceperea necesara conducerii echipajelor.

Cautarea pe mare cu nava izolata sau in cooperare cu alte nave sau aeronave se executa in cadrul operatiunilor de cautare - salvare a unor nave, ambarcatiuni, om la apa.

Aceasta manevra se executa pe baza unor informatii despre locul ultimei semnalari, parametrilor probabili de miscare ai tintei, situatia hidrometeorologica din zona (vant, curent, vizibilitate, precipitatii etc).

Pe timpul executarii cautarii pe mare se executa observare vizuala si radar, distanta de observare depinzand de dimensiunile tintei si de conditiile de vizibilitate.

ACORDAREA ASISTENTEI UNEI NAVE AFLATE IN PERICOL.

Orice nava care solicita ajutor inseamna ca nu mai poate manevra si este asezata de obicei intre valuri, avand oscilatii puternice (ruliu) si o banda mare in bordul de sub vant. De asemenea, ea nu poate folosi mijloacele de salvare, acestea fiind in imposibilitate de a fi lansate la apa, sau fiind avariate. De aceea, in majoritatea cazurilor, acordarea ajutorului depinde numai de nava salvatoare. Pe timpul manevrei de apropiere de nava aflata in pericol si care urmeaza a fi asistata, trebuie sa se tina seama de urmatorii factori:

- la localizarea navei avariate este posibil ca aceasta sa deriveze sub vant mai repede decat o ambarcatiune de salvare, de aceea se concentreaza cautarea in vantul navei avariate;

- o nava cu bord liber redus si partial scufundata, deriveaza mai incet decat o ambarcatiune de salvare;

- o epava poate deriva facand un unghi foarte mare cu directia vantului dominant;

- daca se localizeaza resturi ale epavei, ambarcatiunile de salvare se vor gasi sub vantul epavei (de regula), dar se va cauta si in vant;

- se cerceteaza si zona in care supravietuitorii au fost impinsi de valuri;

- comandantul unei nave ce ia parte la salvare trebuie sa execute toate ordinele primite de la CSS (Coordinator Surface Search coordonatorul cautarii de suprafata), prin mesaje standard.

O nava poate receptiona diferite semnale de pericol emise de o nava in primejdie, sub forma de semnal de alarma, de apel, de pericol, direct sau retransmis, un mesaj retransmis printr-o aeronava de la un CRS (Coast Radio Station), sau un semnal vizual sau acustic emis de nava in pericol.

In momentul receptionarii unuia din aceste mesaje, urmatoarele actiuni vor fi imediat intreprinse la nava:

- va confirma primirea sau, dupa caz, retransmiterea mesajului;

- va incerca sa goniometreze semnalul de pericol;

- va comunica urmatoarele informatii navei in pericol: identitatea / pozitia / viteza si ETA / Ra la nava in pericol;

- va mentine veghe in 500 KHz, 2182 KHz si VHF Ch 16;

- va folosi radarul neintrerupt;

- in apropiere de zona sinistrului va pune veghe suplimentara pe intreg orizontul.

Nava ce se va indrepta spre zona sinistrului va determina pozitia, drumul, viteza si ETA celorlalte nave care acorda asistenta.

Nava care acorda asistenta va cauta sa capete toate informatiile care o pot ajuta in operatiunile de SAR:

- identitatea navei in pericol;

- pozitia;

- natura sinistrului si tipul asistentei necesare;

- informatii diverse ca: drumul, viteza, intentia comandantului, numarul de persoane, daca ele se mai afla la bord, felul marfii si cantitatea in cazul in care este periculoasa.

Va fi importanta si obtinerea informatiilor referitoare la:

- starea meteo de la locul sinistrului;

- ora abandonului;

- numarul persoanelor ranite;

- numarul de mijloace de salvare lansate.

- daca EPIRB sau SART sunt la bord sau in apa.

Cand exista raniti, se vor lua informatii referitoare la acestia: numele, varsta, sexul, nationalitatea pacientului, pulsul, temperatura, locul afectat de durere, natura ranii, simptome, felul, cantitatea, forma si momentul administrarii medicamentelor, abilitatea pacientului de a manca si bea, daca exista facilitati pentru helicopter.

Acordarea asistentei unui sinistru costier.

Sinistrul costier este evenimentul de navigatie produs in limitele apelor costiere, la care unul sau toate urmatoarele nave pot fi disponibile a participa:

1. Nave;

2. Aeronave;

3. Helicoptere;

4. Facilitati de salvare cu baza la uscat.

In sinistrul costier, activitatile de salvare se coordoneaza de catre RCC (Rescue Coordination Center) care este o unitate responsabila de promovare, organizare si coordonare eficienta a cautarii si salvarii in limita unei zone de cautare si salvare.

Specificul sinistrului costier consta in disponibilitatea unui mai mare numar de resurse umane si tehnice ce pot fi puse la dispozitia celor ce efectueaza cautarea si salvarea.

Operatiunile se desfasoara in aceeasi maniera, cu specificatia ca pregatiri de genul celor ce se fac pentru transferul sau transportul supravietuitorilor cu helicopterul se fac la navele care participa la operatiuni.

Intr-un incident costier in care exista supravietuitori, RCC-ul local trebuie sa pregateasca interventia medicala la fata locului, venita de la uscat. Statia locala de coasta CRS poate actiona ca un intermediar in astfel de proceduri.

Decizia incetarii activitatilor de cautare si salvare in cadrul unui incident costier va fi luata de CSS, dupa consultarea cu autoritatile de la uscat prin CRS.

SALVAREA UNEI NAVE AFLATE IN PERICOL.

Nava care acorda asistenta unei nave in pericol va manevra pe cel mai scurt drum cu putinta si cu viteza maxima catre locul sinistrului. In apropierea acestuia, daca nu exista un CSS sau un OSC (On Scene Commander), va manevra cu precautie pentru a putea detecta eventualele semne sau semnale ale supravietuitorilor, va intari veghea si va organiza o cautare vizuala si cu radarul pe un sector de 360⁰. In cazul depistarii unui mijloc ce are nevoie de salvare, sau de supravietuitori in apa, va manevra cu nava, sau va lasa la apa propriile ambarcatiuni pentru salvarea acestora:

- daca supravietuitorii sunt in apa, nava de salvare monteaza in borduri plase de catarat sau lanseaza barci de salvare cu oameni (inotatori), pregatiti pentru a interveni;

- lansarea ambarcatiunilor se face sub vant;

- se vor lua masuri de precautie pe timpul ridicarii la bord a supravietuitorilor;

- in caz de mare rea sau incendiu, nava va remorca in zona o pluta de salvare pentru ambarcarea supravietuitorilor;

- se va folosi uleiul pentru linistirea valurilor, dar se va tine cont de faptul ca navele deriveaza mai repede decat petele de ulei;

- se va folosi o statie de transbordare care poate fi chiar pluta de salvare lansata de nava, folosita pentru a prelua rapid supravietuitorii adusi de barcile de salvare;

- apropierea de supravietuitori cu nava, in vantul acestora, se va face in functie de situatie, mai ales cand conditiile nu permit lansarea la apa a barcilor de salvare.

ACORDAREA ASISTENTEI UNEI AERONAVE AFLATE IN PERICOL.

- aeronavele de regula se scufunda repede, de aceea trebuie intervenit foarte repede;

- nava salvatoare trebuie sa raspunda statiei care a emis mesajul transmitand identitatea, pozitia si actiunile pe care le intreprinde;

- ca mesaj direct de la aeronava - raspunde si retransmite mesajul CSS;

- nava salvatoare trebuie sa dea pilotului urmatoarele informatii:

- directia si forta vantului;

- informatii despre mare si vreme;

- nava, va naviga paralel cu drumul de amerizare.

Daca aeronava amerizeaza langa nava, atunci nava trebuie:

- sa transmita relevmente pentru dirijarea aeronavei;

- sa transmita semnale care sa permita aeronavei sa goniometreze nava;

- ziua sa emita fum negru;

- noaptea sa aprinda un proiector vertical si luminile de pe punte.

SALVAREA UNEI AERONAVE AFLATE IN PERICOL.

- nava sa aiba o barca gata de lansare, plasele de catarare montate;

- supravietuitorii de la bord pot fi echipati cu veste de salvare si mijloace de semnalizare.

Metodele de recuperare, sunt cele apreciate de comandantul navei.

- de regula, echipajul se catapulteaza;

- daca nu s-a catapultat, prima operatiune este scoaterea pilotului din scaun, fara declansarea mecanismului de catapultare.

MANEVRA NAVEI PENTRU ACORDAREA ASISTENTEI UNEI NAVE/AERONAVE AFLATE IN PERICOL.

Manevra are loc in general pe mare rea, de aceea, atat pe timpul apropierii navei cat si pe timpul manevrarii barcii de salvare, trebuie dovedita o atentie si o abilitate deosebite, acordarea ajutorului depinzand in marea majoritate a cazurilor numai de nava salvatoare. Apropierea pentru acordarea asistentei se poate executa in mai multe moduri, astfel:

lansarea si ridicarea barcii in vantul navei naufragiate sau avariate: Nava se apropie cat mai mult posibil de epava si in vantul acesteia, barca lasandu-se la apa in bordul de sub vant. Nava naufragiata va fila ulei pentru a usura venirea barcii pentru interventie, iar la intoarcerea barcii, nava salvatoare va veni cat mai aproape de nava naufragiata, pentru a scurta drumul barcii si a realiza sub vantul sau adapost pentru manevrarea barcii.

lansarea si ridicarea barcii sub vantul navei naufragiate sau avariate: se foloseste mai ales atunci cand epava nu poate fila ulei, uleiul fiind filat de nava salvatoare, in vant. Barca se lanseaza la apa si manevreaza sub protectia uleiului filat in vantul navei salvatoare, mai mult stand pe loc si asteptand derivarea navei naufragiate spre barca.

lansarea barcii in vantul navei avariate si ridicarea sub vantul ei: La lansare, barca va fi protejata de corpul navei salvatoare, iar la intoarcere de corpul navei naufragiate. Daca nava naufragiata nu poate fila ulei, nava salvatoare fileaza ulei sub vantul navei naufragiate, apoi vine in vant si cand cele doua nave au derivat in zona cu pata de ulei se lanseaza la apa barca de interventie. La intoarcere, barca asteapta pana cand nava salvatoare trece sub vant si a filat iar ulei intre ea si epava.

filarea barcii de salvare din remorca: Nava de salvare sta in vantul navei naufragiate si lasa la apa o barca de salvare care se leaga la bord cu o parama de remorcaj, cu care se fileaza barca spre bordul din vant al epavei. Parama poate fi filata si din barca, pentru a se regla distanta dorita. Nava naufragiata va fila ulei, iar nava salvatoare va manevra astfel ca barca sa fie permanent tinuta perpendicular pe nava naufragiata, dar cu atentie, deoarece prin punerea masinii se poate pune in pericol barca proprie.

acostarea la nava naufragiata: Se face cu prova, perpendicular pe bordul de sub vant al navei naufragiate, dar cu mare atentie, deoarece aceasta deriveaza si loveste barca de interventie si ingreuneaza manevra de plecare. Barca se mentine pe pozitie, fiind legata cu o barbeta, iar  guvernarea se executa de obicei cu o rama.

acordarea asistentei direct cu nava: Atunci cand marea este foarte rea si nu permite lansarea barcii, legatura intre cele doua nave se face cu ajutorul bandulei. Pentru ca manevra sa reuseasca, nava salvatoare va trebui sa fie la o distanta cat mai mica fata de nava naufragiata, tinandu-se cont de viteza cu care deriveaza navele:

- daca nava salvatoare S deriveaza mai repede decat nava naufragiata N, se va manevra pentru a se veni sub vantul navei naufragiate, cu pupa sa pe linia dupa care deriveaza pupa navei naufragiate si se va astepta ca pupa acesteia sa ajunga la mica distanta, cand se arunca bandula; Tot timpul acestei manevre, masinile trebuie sa fie gata de pus pe mars inapoi, pentru a evita un eventual abordaj;

- daca N deriveaza mai repede decat S, S va trece in vantul lui N si se va lasa derivata spre N, manevra decurgand identic ca mai sus.

N W N

S

S W

Nava salvatoare S deriveaza mai Nava naufragiata N deriveaza mai

repede deca nava naufragiata N. repede decat nava salvatoare S.

Acordarea asistentei cu nava, unei nave aflate in pericol.

Modul de actiune la receptionarea unui mesaj de pericol de naufragiu.

La primirea unui mesaj de pericol, la bordul navei se desfasoara urmatoarele activitati:

actiunea imediata;

actiunile urmatoare;

pregatirea navei si a ambarcatiunilor de salvare;

stabilirea unui punct de coordonare al actiunilor de salvare.

Actiunea imediata:

confirmarea mesajului;

determinarea relevmentului radio la transmitatorul mesajului daca este posibil prin goniometrare D/F - Direction Finder, sau alte mijloace;

stabilirea legaturii radio clare, obtinerea identitatii navei, pozitiei, drumului, vitezei si ETA;

mentinerea legaturii radio;

mentinerea observarii radar (dublarea cartului radar);

instalarea unor posturi suplimentare de observare vizuala;

obtinerea definirii tintei.

Actiunile urmatoare

contactarea prin radio coasta a Centrului de Coordonare a Salvarii (RCC);

plotarea tintei, stabilirea drumului de intalnire si ETA;

retransmiterea semnalului de pericol si pe alte frecvente daca este oportun;

plotarea celorlalte nave aflate in apropriere si determinarea parametrilor de miscare ai acestora;

procurarea de informatii despre situatia din zona sinistrului: starea vremii, numarul victimelor, numarul total al persoanelor implicate in zona, numarul si tipul ambarcatiunilor de salvare, cereri de materiale de urgenta;

starea de alerta pe puntea de comanda, trecerea pe guvernarea manuala.

Pregatirile la nava

pregatirea infirmeriei navei pentru primirea victimelor;

pregatirea ambarcatiunilor de salvare pentru lansare imediata la apa;

pregatirea echipajelor ambarcatiunilor de salvare (costume de scafandru, veste de salvare);

pregatirea scarii de bord, paramelor, plaselor de salvare, macaralei etc.;

verificarea luminilor (proiectoarelor) de salvare;

verificarea existentei bandulelor;

verificarea sistemului de comunicatie puntea de comanda - ambarcatiunile de salvare;

ordonarea starii de "stand by" la masina cu mentinerea maximumului de viteza.

Stabilirea unui punct de coordonare al actiunilor de salvare (CSS coordinator surface search):

In lipsa unei nave sau aeronave specializate coordonarea actiunilor de salvare va fi asumata de nava cea mai potrivita din zona.

Rolul punctului de coordonare a salvarii.

Nava care isi asuma rolul de coordonator al actiunilor de salvare trebuie sa execute urmatoarele activitati:

ridica pavilionul international "FR" pe timpul zilei si un semnal luminos distinctiv pe timpul noptii;

alege metoda de cautare potrivita functie de conditiile meteo si de navigatie din zona;

determina pozitia probabila a tintei;

mentine si controleaza comunicatiile dintre navele participante la operatiunea de salvare;

determina valoarea derivei totale in zona;

adapteaza metoda de cautare functie de conditiile meteo din zona si de informatiile primite de la celelalte nave;

stabileste zona de cautare functie de conditiile predominante;

marcheaza pozitia probabila a tintei cu o geamandura.

Pe timpul desfasurarii acestor operatiuni, ofiterul de cart trebuie sa mentina nava pe drumurile stabilite si sa inregistreze cu atentie toate deplasarile reale ale navei, facand notarile de rigoare in jurnalul de bord, necesare la reconstituirea operatiunii; de asemenea, vor fi notate limitele zonelor de cautare, rezultatele pozitive sau negative ale cautarii.

Indatoririle comandantului.

Pe timpul unei operatiuni de cautare si salvare, comandantul trebuie sa se afle pe puntea de comanda si sa conduca personal nava, datorita faptului ca zona de cautare este o zona activa prin prezenta mai multor nave, riscul de coliziune este ridicat si este nevoie de reactii rapide pentru rezolvarea problemelor aparute pe timpul navigatiei. Comandantul alege metoda de cautare, supravegheaza deplasarea navei functie de aceasta, supravegheaza comunicatiile, face analiza comunicatiilor, verifica facilitatile medicale si tratamentul medical acordat supravietuitorilor, indruma activitatea ofiterilor cu mai putina experienta.

Indatoririle ofiterului cu navigatia.

Intr-o operatiune de cautare si salvare pe mare, rolul ofiterului cu navigatia este foarte important. Ofiterul cu navigatia executa urmatoarele operatiuni:

plotarea zonei de cautare;

determinarea schimbarilor de drum in conformitate cu metoda de cautare aleasa;

in cazul asumarii coordonarii actiunii de salvare, trebuie sa ploteze pozitiile raioanelor de cautare si ale celorlalte nave participante la operatiune, pentru a realiza intreaga imagine a zonei de cautare;

inregistrarea si urmarirea actiunilor din raioanele de cautare;

calculul ETA, coordonarea miscarilor cu cele ale aeronavelor implicate in actiunea de cautare;

calculul vitezei si a consumului de combustibil functie de marimea navei si de timp;

luarea in consideratie a posibilitatii unor schimbari neprevazute a metodei de cautare, functie de ultimele informatii;

determinarea timpilor de intalnire cu celelalte nave ce participa la cautare.

Indatoririle ofiterului de cart.

Ofiterul de cart trebuie sa execute urmatoarele operatiuni:

tinerea navigatiei (determinarea pozitiei navei, drumului, vitezei etc.);

veghea radar, in special in raioanele active ale zonei de cautare (dublarea cartului radar);

consemnarea semnalelor speciale;

monitorizarea conditiilor de vreme;

mentinerea comunicatiilor cu Centrul de Coordonare al Salvarii si cu celelalte nave participante la operatiunea de salvare, care vor cuprinde:

- ultimele rapoarte meteo;

- rezultatele cautarii in diferite zone;

- pozitiile raportate ale naufragiului si ale supravietuitorilor;

- ultimele informatii obtinute de la supravietuitori;

- rapoartele primite de participantii la operatiunea de cautare;

- schimbari in starea vremii;

- nevoi de materiale si de echipament;

- rapoarte despre poluarea mediului;

- rapoarte despre pericole de navigatie;

- semnale de recunoastere.

evitarea traficului;

veghea continua si conducerea navei in absenta comandantului.

ETAPELE OPERATIUNII DE CAUTARE CU NAVA IZOLATA.

Etapele operatiunii de cautare pe mare cu nava izolata sunt:

- instiintarea;

- apropierea (intalnirea) de (cu) punctul probabil al tintei determinat anterior, tinand cont de eroarea in determinarea pozitiei sale initiale si in deplasare;

- cautarea in zona probabila.

METODELE RECOMANDATE IN EXECUTAREA CAUTARII PE MARE CU NAVA IZOLATA.

Metodele recomandate in executarea cautarii pe mare cu nava izolata sunt:

- cautarea in patrat crescator (expanding square search pattern);

- cautarea in triunghi echilateral (sector search pattern);

- cautarea pe linii paralele - alternativ paralele (parallel track search pattern);

cautarea in tandem cu o nava si o aeronava.

Cautarea se executa in zone delimitate, fiecare nava participanta la operatiunea de cautare primeste un raion propriu de cautare.

Pentru executarea cautarii cu succes este nevoie ca nava proprie sa se deplaseze folosind paralelele indicatoare, functie de un reper fix la coasta sau de un reper plutitor.

Metoda de cautare se alege functie de marimea navei si de conditiile de vreme, in special vizibilitatea.

Pentru determinarea elementelor necesare in planificarea operatiunii de cautare si salvare, trebuie sa se tina cont de distanta de vizibilitate a diferitelor ambarcatiuni, functie de vizibilitatea la un moment dat si de tipul ambarcatiunii; astfel, s-au calculat aceste valori cuprinse in tabelul de mai jos:

CAUTAREA CU NAVA IZOLATA IN PATRAT CRESCATOR

Cautarea in patrat crescator se executa cu o nava sau cu un elicopter.

Aceasta metoda se foloseste pentru cautarea navelor si a ambarcatiunilor, folosindu-se pentru orientare un reper fix la coasta. Se naviga pe laturile unei spirale obtinute prin schimbare de drum de 90 cu lungimea egala cu "p", "2p" etc. unde "p" este bataia mijloacelor de descoperire.

Controlul pozitiei se face prin estima sau prin manevra pe paralelele indicatoare trasate functie de un reper fix (manevra fara deriva sau functie de o baliza - manevra cu deriva).

Cand se folosesc mai multe aeronave, acestea vor zbura la altitudini diferite, pe segmente de zbor diferite cu 45 fata de directia initiala.

CAUTAREA CU NAVA IZOLATA IN TRIUNGHI ECHILATERAL SAU IN SECTOR.

Aceasta metoda se foloseste in general pentru situatia in care pozitia tintei este cunoscuta cu o precizie rezonabila, pentru cautarea unor zone mici, pentru executarea manevrei "om la apa"; pentru orientare, se foloseste o geamandura fumigena sau un reflector radar; se naviga pe laturile unor triunghiuri echilaterale, prin schimbare de drum de 120 de valoare "p"; dupa prima parcurgere a drumurilor de cautare, se reincepe cautarea cu abatere de drum de 30

Controlul preciziei se face prin manevra pe paralelele indicatoare trasate fata de reperul plutitor lansat la apa.

CAUTAREA PE MARE CU GRUPUL DE NAVE.

Cautarea cu grupul de nave se executa pe drumuri paralele, in cazul in care este nevoie sa se acopere o zona mare de cautare, pozitia tintei este cunoscuta cu aproximatie si este nevoie de o acoperire uniforma a zonei.

CAUTAREA PE DRUMURI PARALELE CU DOUA NAVE.

Aceasta metoda se adopta pentru acoperirea uniforma a unei zone mai largi de cautare si cand se cunoaste pozitia aproximativa a tintei.

Rezolvarea grafica a manevrei de cautare cu doua nave pe harta este urmatoarea:

- se reprezinta pozitia initiala probabila a tintei;

din aceasta pozitie se traseaza directia derivei totale;

se traseaza primul drum de cautare paralel cu directia probabila (corectata ca urmare a actiunii derivei totale) de deplasare a tintei de o parte si de alta a drumului tintei la o distanta determinata (aleasa);

se traseaza al doilea drum de cautare, perpendicular pe primul drum de cautare (stanga, dreapta) pe o lungime determinata, functie de marimea raionului de cautare;

- se traseaza al treilea drum de cautare paralel cu primul drum de cautare pe o lungime egala cu primul drum si in continuare se traseaza al treilea, al patrulea drum de cautare etc. ca mai sus, functie de marimea raionului de cautare;

- cautarea incepe pe primul drum de cautare de la o distanta determinata.

CAUTAREA PE DRUMURI PARALELE CU TREI NAVE.

Algoritmul de rezolvare grafica a manevrei este asemanator cu cel prezentat la cautarea cu doua nave, cu diferenta ca se executa cu o nava pe directia probabila de deplasare a tintei si cu celelalte nave de o parte si de alta a acesteia; de regula, se planifica doua treceri (la nevoie mai multe treceri).

CAUTAREA PE DRUMURI PARALELE CU PATRU NAVE.

Algoritmul de rezolvare grafica a manevrei este asemanator cu cel prezentat la cautarea cu doua nave, cu diferenta ca se vor planifica doua treceri (la nevoie mai multe treceri).

CAUTAREA PE DRUMURI PARALELE CU CINCI SAU MAI MULTE NAVE.

Algoritmul de rezolvare grafica a manevrei este asemanator cu cel prezentat la cautarea cu trei nave, cu diferenta ca se va planifica o singura trecere (la nevoie mai multe treceri).

CAUTAREA PROGRESIVA IN LINIE, IN TANDEM - O NAVA SI UN AVION.

Cautarea in tandem nava - avion se adopta pentru a mari probabilitatea de descoperire pe timpul cautarii; nava se deplaseaza pe drumul probabil al tintei, iar aeronava se deplaseaza pe drumuri alternativ paralele deasupra navei de cautare (se pot folosi mai multe aeronave la altitudini diferite de zbor ).

CAUTAREA FARA SUCCES.

CSS (Coordinator Surface Search) trebuie sa caute pana la pierderea oricarei sperante. Cand se ia hotararea de incheiere a cautarii fara succes, se va tine cont de urmatorii factori

probabilitatea ca daca sunt supravietuitori in viata, acestia ar fi fost in zona cautata

tinta ar fi fost detectata daca s-ar fi aflat in suprafata cautata

timpul ramas disponibil navelor de cautare de a ramane in zona a expirat;

probabilitatea ca supravietuitorii sa fie inca in viata, functie de conditiile meteo este zero: