IMPACTUL APLICARII PREVEDERILOR LEGISLATIEI NATIONALE SI INTERNATIONALE IN PORTURILE MARITIME

Ca rezultat al actelor de terorism din 11 septembrie din Statele Unite, comunitatea maritima internationala reconsidera riscurile care pot ameninta securitatea navelor, echipajelor si porturilor. A fost recunoscut faptul ca o nava insasi poate fi folosita ca o arma, sau pentru a transporta persoane, echipamente sau arme de distrugere in masa pentru realizarea atacurile teroriste. Porturile pot fi utilizate ca zone pentru indeplinirea acestor acte care pot avea mari consecinte in imediata apropiere a teritoriului portuar. Ca rezultat, multe organisme internationale evalueaza masurile care pot fi luate pentru reducerea riscurilor pentru nave si porturi, care sa afecteze cat mai putin operatiunilor obisnuite.

Acesta este un Raport Special al activitatii Grupului de Lucru privind examinarea masurilor, pentru protectia bunurilor maritime civile ( nave, echipaje, infrastructuri etc.) impotriva actelor de terorism. Este un comentariu al actiunilor intreprinse de Grupul de Lucru in conformitate cu sarcinile stabilite in Programul de Lucru al Consiliului de Planificare pentru Navigatia Maritima pentru 2001-2002 aprobat de SCEPC.

1.Cadrul General

La sedinta plenara a PBOS din cadrul Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic (EAPC) din 25-26 septembrie 2001, Consiliul de Planificare a avut un schimb de pareri impotriva terorismului maritim si in special actiunile PBOS care pot fi luate pentru protectia navelor, echipajelor si infrastructurilor, avand in vedere atacurile teroriste de la 11 septembrie din Statele Unite, in lumina acestor discutii, Consiliul de Planificare a convenit ca Grupul de Lucru PBOS (PWG), in cooperare cu SACLANT, trebuie sa cerceteze ce poate face PBOS pentru a imbunatati protectia navelor comerciale, echipajelor si infrastructurilor de transport maritim impotriva actelor de terorism. Grupul de Lucru a fost invitat sa faca aceasta activitate si sa raporteze rezultatele la plenara PBOS 2002 din cadrul Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic (EAPC). De asemenea a fost invitat SACLANT sa redacteze un document care sa furnizeze propuneri impotriva terorismului si protectia navelor comerciale care pot servi ca baza pentru discutiile Grupului de Lucru din cadrul Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic (EAPC) la sedinta din ianuarie 2002 de la Brussels.

La sedinta din ianuarie 2002 de la Brussels, Grupul de Lucru a luat in considerare documentul realizat de SACLANT, care stabilea propunerile initiale privind protectia bunurilor maritime civile impotriva atacurilor teroriste, incluzand o evaluare a vulnerabilitatii si masurile posibile de raspuns. Acest document a fost o versiune corectata si redusa a documentului BI-Strategic Command (SC) (SACLANT si SHAPE) care a fost prezentata Directorului NATO IMS, cu semnaturile Sefilor de Stat Major BI-SC, pentru aprobarea Comisiei Militare (MC) si a Consiliului. A fost aprobata de SACLANT, pentru distribuirea membrilor PBOS si Partenerilor.

In timpul discutiilor pe marginea documentului SACLANT, Grupul de Lucru a fost de parere ca desi multe dintre masurile anti-terorism stabilite in document sunt la nivel national, fara responsabilitatea NATO, NATO poate actiona ca o autoritate catalizatoare si convingatoare care sa incurajeze Natiunile sa implementeze o serie de masuri. Ca rezultat al discutiilor Grupul de Lucru a convenit ca protectia bunurilor maritime civile este in primul rand o responsabilitate nationala, iar rolul NATO va fi in principal de coordonare, in plus, Grupul de Lucru a recunoscut ca munca initiala in acest domeniu a fost intreprinsa de Organizatia Maritima Internationala (IMO), Organizatia Internationala a Muncii (ILO) si alte organisme internationale si de aceea nu trebuie sa existe o dublare a acestor eforturi. A fost convenit ca activitatea de baza a Grupului de Lucru va fi de a colecta si a schimba informatii de la natiuni si de a monitoriza munca facuta de MO.

Grupul de Lucru a remarcat ca, Comitetul Permanent al IMO privind Siguranta Maritima, reconsidera masurile tehnice si juridice internationale existente privind terorismul si ca propunerile vor fi tratate la Conferinta Diplomatica a IMO privind Securitatea Maritima din decembrie 2002,pentru a adopta noi regulamente pentru imbunatatirea securitatii navei si portului. Avand in vedere acestea, Grupul de Lucru 1-a invitat pe Seful delegatiei Marii Britanii, care este un participant activ in activitatile IMO, sa actioneze ca persoana de legatura intre PBOS si IMO si sa raporteze rezultatele sedintelor care au loc.

Pe data de 15 martie 2002, Consiliul Nord-Atlantic (NAC) a aprobat documentul BI-SC care stabileste masurile pe termen scurt pentru consolidarea pozitiei Aliantei in vederea raspunderii la posibilele atacuri teroriste. Acest document include o recomandare prin care SCEPC insarcineaza PBOS sa serveasca ca punct central pentru recomandarea masurilor anti-terorism privind protectia bunurilor maritime civile impotriva actelor de terorism si pentru a raporta stadiul activitatilor sale. Avand in vedere deciziile luate de Consiliu, Directorul CEPD, ca Presedinte a Sesiunii Permanente a SCEPC, i-a scris Presedintelui PBOS sa insarcineze Consiliul de Planificare sa intreprinda anumite actiuni in conformitate cu deciziile luate de Consiliu.

La sedinta din 12 iunie din cadrul Consiliului Parteneriatuiui Euro-Atlantic, Grupul de Lucru a dezbatut un document corectat si revizuit, redactat de SACLANT. A fost convenit ca documentul revizuit este un document valabil, cu care a fost insarcinat PBOS de catre Consiliu, prin SCEPC, pentru a fi actualizat conform cerintelor. De asemenea a fost specificat ca versiunea secreta va fi actualizata si republicata pe 10 iulie 2002 si va fi modificata conform cerintelor.

De asemenea Grupul de Lucru a precizat ca Programul de Actiuni stabilit in Appendixul din Anexa documentului, asigura o cale de urmat pentru activitatea viitoare si a convenit ca aceasta munca va trebui armonizata cu ceea ce s-a realizat la IMO si la alte organisme internationale.

Ca rezultat al acestor discutii, Grupul de Lucru a propus si aprobat o serie de amendamente la EAPC (PBOS-PWG)WP(2002)6, inclusiv cele referitoare la evaluarea vulnerabilitatii bunurilor maritime civile stabilite in Partea I si a luat in considerare declaratia SACLANT, ca acestea vor fi incorporate in urmatoarea revizuire a documentului.

De asemenea, Grupul de Lucru a luat in considerare o sinteza a actiunilor IMO si a altor organisme internationale privind dezvoltarea masurilor juridice si tehnice de securitate maritima, precizate intr-un document de catre Seful delegatiei Marii Britanii. Referitor la actiunile luate de IMO si precizate in acest document, Grupul de Lucru a luat in considerare ca:

Comisia IMO pentru Securitate Maritima (MSC) a elaborat legislatia internationala privind noi propuneri de urmarire rapida pentru nave si securitate portuara; aceste masuri au fost aprobate de MSC la sedinta din mai 2002 si vor fi propuse pentru aprobarea oficiala la Conferinta Diplomatica din decembrie 2002, cu o data tinta pentru implementare in 2004 ;

Deoarece problematica securitatii portuare are o arie mai larga decat cea pentru nave, este prevazut un proiect comun intre IMO si Organizatia Internationala a Muncii (ILO), pentru a analiza cerintele de securitate ce sunt in partea terestra a porturilor;

Activitatea pe care o face IMO si ILO pentru modernizarea identificarii identitatii marinarilor si comentariile membrilor asupra muncii IMO si cum vor fi implementate propunerile acesteia.

De asemenea Grupul de Lucru a recunoscut ca ar putea fi necesara examinarea legislatiei nationale si a regulamentelor internationale, incluzand acelea de la MO, pentru a indeplini masurile pe care le-ar planui NATO. Avand in vedere acestea, Grupul de Lucru a convenit sa continue monitorizarea actiunilor realizate de MO si alte organizatii internationale, precum si la nivel national si a invitat membrii sa furnizeze informatii tinand cont de bazele legale nationale, pentru implementarea masurilor anti-terorism si stadiul actiunilor luate in respectivele natiuni.

Raspunzand solicitarii Consiliului catre PBOS, care a insarcinat Consiliul de Planificare sa raporteze evolutia activitatii acestuia, Grupul de Lucru a convenit ca un Raport Special va fi pregatit pentru analizare si aprobare de catre Consiliul de Planificare ia Sedinta Plenara din cadrul Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic, pentru supunerea ulterioara Consiliului prin SCEPC.

In conformitate cu sarcinile de la Consiliu privind protectia bunurilor maritime civile, Grupul de Lucru coordoneaza aceasta activitate cu implicarea Consiliului de Planificare pentru Navigatia Maritima in Planul de Actiune pentru imbunatatirea Pregatirii Civile impotriva Posibilelor Atacuri impotriva Populatiei Civile cu Agenti Chimici, Biologici sau Radiologiei.

Grupul de Lucru continua sa monitorizeze activitatea IMO si a altor organisme internationale, si in special statutul Partii B propuse a Codului International de Securitate Maritima care este realizat de Grupul de Lucru Intersesional pentru Securitatea Maritima (ISWG), care s-a intalnit pe 09-13 septembrie 2002.

La Seminarul privind Resursele de Navigatie Maritima 2002, al Consiliului de Planificare pentru Navigatia Maritima (PBOS), desfasurat la Madrid in septembrie 2002, participantii au examinat activitatea desfasurata de NATO si in particular PBOS, privind protectia bunurilor maritime civile. Concluziile si recomandarile care au rezultat de la Seminar, vor fi luate in considerare de Grupul de Lucru pentru activitatea viitoare, in timpul urmatoarei perioade de lucru.

2. Masuri pe termen scurt pentru protectia bunurilor maritime civile

In Anexa l a acestui Raport Special este o versiune corectata, neconfidentiala a unui document aprobat de Consiliu pe 15 martie 2002, care stabileste masurile pe termen scurt care sa intareasca pozitia de aparare a NATO, ca raspuns a unui posibil atac terorist. Este impartit in doua parti, care cuprind raspunsul la Masurile Militare pe Termen Scurt subliniate in documentul Consiliului.

Partea intai evalueaza vulnerabilitatea Bunurilor Maritime Civile. Aceasta subliniaza diversitatea unui atac potential si dupa aceea precizeaza acele bunuri considerate a fi cele mai vulnerabile. Cea mai mare parte a evaluarii este bazata ca rationament pe amenintare necunoscuta foarte generala, de aceea opiniile difera intre natiuni. Lista va fi actualizata periodic prin consultare cu PBOS.

Partea a doua cuprinde protejarea bunurilor maritime si masurile de raspuns. Pentru a fi eficiente, masurile anti-terorism trebuie sa cuprinda intreaga gama a operatiunilor maritime, incluzand porturi, nave, bunuri strategice, canale de navigatie inguste si puncte aglomerate. Masurile implica noi proceduri, asociate cu pregatire, imbunatatirea echipamentelor, legislatie noua, exercitii si o revizuire a fortelor alocate contra terorismului.

Implementarea masurilor este in principal o responsabilitate nationala si mai putin o responsabilitate a NATO. Cea mai mare parte a muncii in acest domeniu a fost facuta de IMO si alte organisme si nu ar trebui dublata. Totusi, NATO poate furniza sfaturi si poate actiona ca un catalizator pentru a incuraja implementarea acestor masuri.

Activitatea intreprinsa de IMO si alte organizate internationale

IMO a pregatit legislatia internationala intr-un program rapid pentru a asigura masuri mai bune pentru securitatea navelor si porturilor. Masurile convenite la sedinta Comitetului pentru Siguranta Maritima (MSC), din mai 2002 vor fi propuse pentru aprobarea oficiala la Conferinta Diplomatica din decembrie 2002. Ca urmare a procedurii de amendament a IMO, aceasta va permite ca data tinta 2004, pentru implementare. De asemenea, IMO a facut progrese la un alt program de masuri care vor trebui luate inainte, in principal prin cooperarea cu alte organisme internationale. Aceste masuri suplimentare nu vor fi gata pentru aprobare, pana in decembrie.

Grupul de Lucru Intersesional al IMO pentru Securitate Maritima a realizat un Cod International de Securitate Maritima. Acest document stabileste cadrul general pentru securitatea maritima, care poate fi aplicat navelor comerciale si facilitatilor portuare. Codul contine prevederi obligatorii (in Partea A) si indrumari (in Partea B), referitoare la evaluarea securitatii navelor si porturilor. El solicita ca membrii Guvernului sa se asigure ca, companiile de navigatia maritima si operatorii realizeaza evaluari ale securitatii navei si Planuri de Securitate a Navei. Aceste Planuri de Securitate a Navei vor identifica caracteristicile fiecarei nave, amenintarile potentiale si unde pot apare cele mai multe riscuri. De asemenea el solicita membrilor Guvernului sa se asigure ca evaluarea facilitatilor portuare si Planurile de Securitate a Portului sunt pregatite pentru porturile lui.

Un raport detaliat asupra activitatilor si actiunilor luate de IMO si alte organisme privind realizarea masurilor de securitate este precizat in Anexa 2 la acest Raport Special.

Activitatea ulterioara

Ca parte a Programului de Lucru PBOS aprobat, in perioada 2002 - 2003, Grupul de Lucru PBOS va continua sa monitorizeze si sa raporteze asupra activitatii desfasurate la IMO si alte organizatii internationale. Grupul de Lucru va servi ca punct central pentru recomandari despre masurile anti-terorism privind protectia bunurilor maritime civile. El va colecta si va facilita schimbul de informatii intre sursele internationale si natiuni si va informa atat cat este necesar Consiliul, SCEPC, Autoritatile Militare NATO si alte parti interesate. Grupul de Lucru isi va desfasura activitatea in stransa colaborare cu SACLANT si alte Autoritati Militare NATO. Se vor lua masuri pentru a nu dubla eforturile celorlalte natiuni si organisme internationale.

Sarcinile specifice pentru activitatea ulterioara a PBOS, sunt precizate in Programul de Actiune din Apendix l, Anexa l a acestui raport.

Recomandari

CONSILIUL DE PLANIFICARE este invitat:

sa ia in considerare faptul ca in urma unei sarcini primite de la Consiliul de Planificare PBOS-54, Grupul de Lucru a indeplinit activitatea in cooperare cu SACLANT, sa examineze ce poate face PBOS pentru a imbunatati protectia navelor comerciale, echipajelor si infrastructurilor de navigatie maritima impotriva actelor de terorism si daca acest lucru este reflectat in Programul de Lucru PBOS aprobat de SCEPC;

- sa sprijine parerile Grupului de Lucru ca protectia bunurilor maritime civile este in primul rand o responsabilitate nationala si ca rolul NATO poate fi in principal de coordonare si distribuire a informatiilor; si ca activitatea de baza din acest domeniu este facuta de IMO si alte organisme internationale si de aceea nu trebuie sa existe o dublare a acestor eforturi in NATO;

- sa ia in considerare ca Consiliul a aprobat un document BI-SC, care precizeaza masurile pe termen scurt pentru a consolida pozitia Aliantei, in vederea raspunderii la posibilele atacuri teroriste si ca documentul precizeaza de asemenea sarcini distincte de la Consiliu catre PBOS;

- sa ia in considerare ca Grupul de Lucru a analizat propunerile si masurile pentru protectia bunurilor maritime civile precizate in versiunea corectata a documentului BI-SC, aprobat de Consiliu si pregatit de SACLANT, facand amendamente cand a fost necesar, fiind de acord ca este un document in vigoare cu care PBOS a fost insarcinat de Consiliu prin SCEPC , actualizandu-1 daca este necesar.

- sa ia in considerare ultima versiune revazuta si corectata a documentului aprobat de Consiliu, mentionata in Anexa l a acestui Raport; si daca documentul include o evaluare a vulnerabilitatii bunurilor maritime civile si masurile de raspuns posibile care pot fi luate;

- sa ia in considerare ca in urma unei adrese de la Consiliu, SCEPC a insarcinat Consiliul de Planificare sa serveasca ca punct central pentru recomandari despre masurile anti-terorism privind protectia bunurilor maritime civile; si sa raporteze asupra stadiului activitatii;

- sa sprijine parerile Grupului de Lucru, ca activitatea principala pentru PBOS trebuie sa fie colectarea si schimbul de informatii intre natiuni si monitorizarea activitatii depuse de IMO si celelalte organisme internationale;

- sa ia in considerare ca, Comisia Permanenta a IMO privind Siguranta Maritima realizeaza noi propuneri de masuri tehnice si juridice internationale privind terorismul; ca aceste masuri vor fi analizate la Conferinta Diplomatica a IMO privind Securitatea Maritima din decembrie 2002, unde este preconizat a fi adoptate noi regulamente pentru imbunatatirea securitatii navei si portului; si ca raportul privind aceste masuri este precizat in Anexa 2 a acestui Raport;

- sa ia in considerare ca la invitatia Grupului de Lucru, Seful delegatiei PBOS a Marii Britanii actioneaza ca persoana de legatura intre PBOS si MO si raporteaza rezultatele activitatii organismului;

- sa ia in considerare ca o descriere a activitatii desfasurate si a actiunilor intreprinse de IMO si alte organizatii internationale privind realizarea masurilor de securitate pentru nave, echipaje si porturi, este precizata in Anexa 2 a acestui Raport;

- sa ia in considerare ca Grupul de Lucru recunoaste ca ar putea fi necesar sa examineze legislatia nationala si regulamentele internationale, inclusiv cele de la IMO, pentru a intreprinde orice masuri pe care le-ar putea planui NATO;

- sa ia in considerare ca activitatea desfasurata de NATO si PBOS privind protectia bunurilor maritime civile, a fost prezentata la Seminarul PBOS 2002 asupra Resurselor de Navigatie Maritima de la Madrid, si ca concluziile si recomandarile stabilite la Seminar vor fi luate in considerare de catre Grupul de Lucru in activitatea ulterioara, ce va fi desfasurata in timpul perioadei urmatoare;

- sa ia in considerare ca, in conformitate cu sarcinile sale primite de la Consiliu privind protectia bunurilor maritime civile, de asemenea Grupul de Lucru coordoneaza aceasta activitate cu implicarea PBOS in Planul de actiune pentru imbunatatirea pregatirii civile impotriva posibilelor atacuri impotriva populatiei civile cu agenti chimici, biologici sau radiologiei.

- sa ia in considerare ca, ca parte a solicitarii Consiliului catre PBOS, Consiliul de Planificare este nevoit sa raporteze privind stadiul activitatii sale; sa sustina acest Raport, subiect al amendamentelor facute in timpul discutiilor sedintei plenare si sa fie de acord ca trebuie inaintat catre Consiliu, prin SCEPC, pentru analizare;

- sa insarcineze Grupul de Lucru sa continue activitatea de protectie a bunurilor maritime civile, in conformitate cu Programul de Actiuni mentionat in Apendix l al Anexei l la acest Raport, si sa ia in considerare ca aceasta activitate va include servirea ca punct central pentru recomandarea masurilor anti-terorism privind protectia bunurilor maritime civile, continuand monitorizarea si raportarea activitatii desfasurate in cadrul IMO si altor organizatii internationale, si colectarea si facilitarea schimbului de informatii intre natiuni si sursele internationale, pentru a informa atat cat este necesar Consiliul, SCEPC, Autoritatile Militare NATO si alte parti interesate - sa invite Grupul de Lucru sa raporteze asupra activitatii ulterioare desfasurate in viitoarea perioada de lucru, la Sedinta Plenara PBOS din 200