CATEGORII DOCUMENTE
Afaceri Calculatoare Casa masina Didactica pedagogie Diverse Educatie Finante Geografie Istorie & politica Legislatie Limba Management Sanatate Tehnologie

Agricultura	Asigurari	Comert	Confectii	Contabilitate	Contracte	Economie
Transporturi	Turism	Zootehnie

Navigatie

LUCRARILE CARE SE EXECUTA IN ATELIERELE DE ASAMBLAT

Navigatie

+ Font mai mare | - Font mai mic

DOCUMENTE SIMILARE
CARACTERISTICI DE VOLUM SI GREUTATE - NAVA DETERMINAREA CARACTERISTICILOR PROPULSIVE ALE ELICELOR Metode si tehnici pentru cresterea eficientei activitatii portuare Sistemul portuar din Romania Managementul optimizarii subsistemului de transfer portuar RAPORT PRELIMINAR CU PRIVIRE LA STUDIU GEOTEHNIC PE AMPLASAMENT TULCEA VTMS STATIE DGPS ORAS TULCEA JUD. TULCEA INSTALATIA DE ANCORARE INVELISUL EXTERIOR AL NAVEI SCULE SI UTILAJE TEHNOLOGICE FOLOSITE LA ASAMBLAREA NAVEI ELICEA CA PROPULSOR NAVAL

LUCRARILE CARE SE EXECUTA IN ATELIERELE DE ASAMBLAT

Asamblarea panourilor plane si a osaturii pe panouri

Asamblarea sectiilor plane

Asamblarea sectiilor de volum de extremitati

Asamblarea sectiilor de dublu fund

Asamblarea sectiilor de bord sau dublu bord

Executarea peretilor gofrati

Asamblarea sectiilor de suprastructura

Asamblarea capacelor de la gurile de magazii

Operatii de intoarcere a sectiilor si de transport la halele de sablare - vopsire si la montaj

1. LUCRARI DE PREGATIRE A CUPLARILOR

Debitarea tablelor si profilelor se executa prin unul din procedeele folosite in mod curent: taiere oxi-gaz, taiere cu plasma, taiere cu foarfeca ghilotina. Prelucrarea canalului de sudura se executa in general prin taiere oxi-gaz sau cu plasma, de preferinta la masini automate sau portative. Formele mai speciale ( prelucrare U, U/ V, etc. ) se prelucreaza la masini unelte sau prin alte procedee ( cioplire cu pistolul pneumatic, polizare .Dupa debitarea sau prelucrarea prin taiere oxi-gaz se curata prin polizare.zgura si metalul ars rezultate din taiere. Bavurile cauzate de taierea cu foarfeca ghilotina vor fi polizate la nivel. Adancimea imperfectiunilor muchiilor pentru sudare dupa debitare sau prelucrare nu trebuie sa depaseasca limitele mentionate in documentatia de executie ( desene, manual de asigurare a calitatii ). Daca nu este altfel specificat, adancimea rizurilor nu va depasi 0,5 mm.Cand aceste valori sunt depasite muchiile se indreapta prin polizare si unde este cazul, prin sudare si polizare.Marginile tablelor ( pieselor ) ce se sudeaza ( canal de sudura + zone alaturate pe o latime de 10 15 mm ) trebuie sa fie curate si sa nu prezinte oxizi, rugina, grasimi, sau alte impuritati.Curatarea marginilor in vederea sudarii se executa prin periere sau prin polizare.

In situatiile in care grundul pasivant, depaseste grosimea prescrisa de producator , in fisa tehnica, ca accesibila pentru sudare,pentru siguranta obtinerii unor imbinari de colt de buna calitate, se recomanda indepartarea grundului pasivant de pe marginile osaturii si table, Pentru a se asigura asezarea corespunzatoare a suportului ceramic in dreptul intersectiilor, cordoanele de sudura cap la cap sudate deja se vor poliza la nivelul tablei,pe partea radacinii pe o portiune de 15-20 mm ,realizandu-se o trecere lina intre zona polizata si cea nepolizata( fig. 10 anexa 1).

Tablele (piesele) ce urmeaza a fi sudate nu trebuie sa fie umede in timpul prinderii in puncte de sudura. In cazul existentei umezelii, imbinarea va fi uscata cu flacara oxi-gaz, sau printr-o alta metoda (ex.: cu jet de aer uscat si lipsit de urme de ulei).

Principalele forme si dimensiuni ale rosturilor utilizate in S.N.D.Galati, conform procedurilor de sudare avizate , sunt urmatoarele :

IMBINaRI CAP LA CAP

Nr. Crt	Indicativ referinta	Tip imbinare	b mm		c mm	˚ ]	s mm]	Procedeul de sudare			Pozitia de sudare
	I1	b						ELECTRIC MANUAL			toate pozitiile
								MAG fara suport ceramic			orizontal vertical lateral
	I2							AUTOMAT SUB FLUX			orizontal
	I3
	V1	b

 

ELECTRIC MANUAL

orizontal

vertical

peste cap

MAG fara suport ceramic

orizontal

vertical peste cap

V₂

MAG pe suport ceramic plat cu latime canal suport 10-12mm

sarma

plina

V₃

sarma

tubulara

V₄

AUTOMAT SUB FLUX

orizontal

L₁

  s

 

c

ELECTRIC MANUAL

MAG fara suport ceramic

lateral

L₂

MAG pe suport ceramic plat cu latime canal suport 10-12mm

sarma

plina

L₃

sarma

tubulara

X₁

b

 

> 12

ELECTRIC MANUAL

toate pozitiile

MAG fara suport ceramic

X₂

MAG pe suport ceramic rotund ø10mm

sarma

plina

sarma

tubulara

X₃

> 24

AUTOMAT SUB FLUX

orizontal

Nr. Crt	Indicativ referinta	Tip imbinare	b mm		c mm	˚ ]	s mm]	Procedeul de sudare		Pozitia de sudare
	T1	s						ELECTRIC MANUAL		toate pozitiile
								MAG fara suport ceramic
	T2						> 7
								AUTOMAT SUB FLUX		orizontal
	TV1	c

 

s

ELECTRIC MANUAL

toate pozitiile

 

MAG fara suport ceramic

 

TV₂

MAG pe suport ceramic rotund ø10mm

sarma

plina

 

sarma

tubulara

TK₁

c

> 12

ELECTRIC MANUAL

MAG fara suport ceramic

TK₂

MAG pe suport ceramic rotund ø12mm

sarma

plina

sarma

tubulara

Observatii :

- Pentru alte forme si dimensiuni de prelucrare ale rosturilor prezentate ca detalii in documentatia de executie , are prioritate documentatia .

Valorile permise ale nealinierii sau dezaxarii tablelor si metode de corectare in cazul depasirii limitelor admise, vor fi conform Manual de asigurare a calitatii pe proiect. Tolerantele la formarea panourilor sunt urmatoarele :

Asamblarea in vederea sudarii

.Asamblarea prin prindere in puncte de sudura se executa prin procedeul electric manual cu electrozi inveliti. Sau prin procedeul MIG-MAG cu sarma plina sau tubulara.

Polaritatea curentului folosit la prinderea in puncte de sudura: inversa ( polul

"+ "la electrod ) in cazul electrozilor cu invelis bazic, iar in cazul electrozilor cu invelis rutilic ,polaritate directa ( polul " - "la electrod) sau asa cum este specificat de producator pe pachetul de electrozi.

Se vor folosi numai electrozi care indeplinesc conditiile de depozitare, manipulare si uscare conform prescriptiilor.Transportul si utilizarea electrozilor la fiecare loc de munca se face in cutii termoizolante prevazute cu capac etans.

Valoari orientative ale curentului de sudare ( se vor consulta si indicatiile de pe pachetul de

electrozi ):

Electrodul trebuie sa fie intr-un plan perpendicular pe elementele imbinate cap la cap si intr-un plan bisector la imbinarile de colt. Unghiul dintre electrod si directia de sudare 70 - 80º. Zgura si stropii de sudura se vor indeparta obligatoriu. Amorsarea arcului se face intotdeauna intr-un punct ce urmeaza a fi acoperit cu sudura. Este interzisa amorsarea arcului electric in afara imbinarii, pe materialul de baza. Grosimea punctelor de sudura pentru imbinari cap la cap, trebuie sa fie0,6 0,7 din grosimea materialului dar max. 3 mm pentru piese pana la 10 mm si 3 .6 mm pentru piese cu grosimea mai mare de 10 mm. In cazul imbinarilor de colt, punctele de prindere trebuie sa aiba calibrul 0,8 1din calibrul sudurii propriu-zise

Lungimea unei suduri de prindere trebuie sa fie de ( 2 - 2,5 ) ori grosimea materialului care se sudeaza, dar nu mai mare de 70 mm

Distantele dintre punctele de prindere (pasul) trebuie sa fie aproximativ egale, 300 - 400 mm ( in situatii deosebite cand realizarea acestor distante nu este posibila , valorile se pot micsora in functie de situatia concreta ); in cazul pieselor subtiri pana la 10 mm, distanta dintre punctele de prindere va fi 50 - 150 mm . La prinderea in puncte de sudura a elementelor de osatura care urmeaza a fi sudate discontinuu, se va tine cont si de dimensiunile sudurilor discontinui si indicatiile date in Tabelelul de suduri / proiect.

Punctele de prindere trebuie sa fie incluse in cordoanele de sudura discontinui si nu intre acestea.

Pentru table ≤ 7 mm prinderea in puncte de sudura a osaturii se va efectua cu un rost (luft) de 1 mm, realizat cu ajutorul distantierelor confectionate in S.N.D.Galati. Aceste distantiere se vor amplasa la intervale de 300 -500mm. In cazul imbinarilor care se intersecteaza, punctele de sudura se vor executa la o distanta 'h' fata de punctul de intersectie, de min. 100 mm In cazul sudarii automate cap la cap a panourilor, distanta de la primul punct de sudura pana la marginea tablei, va fi de cca. 100 mm.Placutele de capat vor avea dimensiunile 80x300 si aceeasi grosime cu tablele panoului. Ordinea de executie a punctelor de sudura va fi co

In cazul sudurilor de colt bilaterale, prinderea se face succesiv pe ambele parti, mentinand cu echere unghiul corect . Piesele groase si rigide se prind in suduri in mai multe straturi ( de obicei doua) care se depun in sensuri opuse si in trepte pentru a evita suprapunerea inceputurilor si sfarsiturilor de suduri .Atunci cand sudura propriu-zisa se executa cu preancalzire, prinderea in puncte de sudura se va executa cu preancalzirea locala a metalului de baza, la o temperatura egala cu temperatura de preancalzire pentru sudare sau mai mare ca aceasta cu pana la 50⁰.

Preancalzirea se executa lent si uniform cu flacara oxiacetilenic. Se preancalzeste locul ce se prinde, precum si portiunile alaturate pe o latime de 4 ori grosimea tablei, insa nu mai putin de 100 mm de ambele parti ale imbinarii.Nu se va efectua operatia de prindere in puncte de sudura la temperaturi ale mediului ambiant sub -10 C, fara precautii speciale( preincalzire ).Nu se admite prinderea in puncte de sudura a unor imbinari realizate printr-o centrarea fortata, sau corectarea asamblarii dupa prinderea cu sudura, in ambele cazuri existand pericolul de fisurare.

Punctele de sudura trebuie sa fie de calitate. Ele nu trebuie sa prezinte defecte ca: pori, santuri, cratere, fisuri, etc. Punctele de sudura de calitate se vor topi bine in timpul procesului de sudare propriu-zisa.Punctele de sudura care prezinta defecte se vor indeparta prin polizare si vor fi inlocuite cu altele de buna calitate..In cazul utilizarii elementelor tehnologice temporare (pieptini),se vor respecta urmatoarele indicatii:

A. Distanta ditre pieptini:

a) la sectii plane: d ≥ 800 mm;

b) la sectii cu raza de curbura mare (bordaje, sectii de fund): d ≥ 500 mm;

a)     la sectii de curbura mica (gurna, extremitati) d ≥ 300 mm;

B.     Pieptinii se vor monta pe partea completarii la radacina, si numai daca nu este posibil, se pot monta si pe partea cusaturii de baza.

C.    Grosimea punctelor de sudura a = 2 - 5 mm in functie de grosimea pieptenului.

D. Lungimea totala a punctelor de sudura pe pieptene, va fi cel mult un sfert din distanta dintre pieptini.

E.   Lungimea punctului de sudura L = 20 - 40 mm.

In cazul in care sudarea propriu -zisa se efectueaza pe suport ceramic , asamblarea tablelor se va realiza numai cu ajutorul elementelor tehnologice temporare ( pieptini sau bride+pene ),dispuse pe partea radacinii. Acestea vor avea decupare corespunzatoare pentru a permite lipirea suportului ceramic. Latimea suportului ceramic impreuna cu folia autoadeziva este de cca.80 mm.Executantul are responsabilitatea de a alege, regla si mentine parametrii procesului asa cum au fost precizati pentru a evita aparitia neconformitatilor.

Limitele de acceptabilitate ale pregatirii in vederea sudarii(forme si dimensiuni rosturi,dimensiuni puncte de prindere) vor fi cele prezentate in aceasta instructiune, corelate cu valorile din documentatia de executie.

In cazul depasirii limitelor permise se vor efectua remedieri conform recomandarilor din Manualul de asigurare a calitatii pe proiect sau conform Norme de calitate si remediere 01.60.11.00"c",daca nu este altfel specificat

TOLERANTE PENTRU DIFERITE TIPURI DE IMBINARI

Tip de imbinare	Tip de sudare	Standard	Limita	Remediere
IMBINARE CAP LA CAP FARA TESIREA MARGINILOR	Sudare manuala	G £ t / 2	G £ 5 mm	t £ 6 mm Cand 5 < G < 12 mm suprafata de imbinare va fi tesita, se va monta placuta pentru mentinerea baii de sudura si se va suda imbinarea. Craituiti partea din spate dupa indepartarea placutei de sustinere a baii de sudura si terminati sudura. Cand G>12 mm, inlocuiti partial tabla
	Sudare automata	G = 0 2 mm		t £ 20 mm.
PRELUCRARE ½ V	Sudare manuala	G £ mm R =0-2 mm q	G £ mm R £ mm q	t ≥ 6 mm
	Sudare automata
PRELUCRARE K	Sudare manuala	G £ mm R =0-2 mm q	G £ mm R £ mm q	t ≥ 16 mm
	Sudare automata
IMBINARE CU TESIREA MARGINILOR IN V DOAR PE O PARTE	Sudare manuala	G £ mm q =	G £ mm q	t = pana la 16 mm.
	Sudare automata	G £ mm	G £ mm
IMBINARE CU TESIREA MARGINILOR IN V PE O PARTE CU PLACUTA TEMPORARA DE SUSTINERE A BAII DE SUDURA	Sudare manuala	G = 4 - 8 mm q = 60	q =	t = pana la 38 mm. Material temporar de sustinere a baii de sudura
	Sudare automata	G = 4 - 8 mm q = 60	q =	t = pana la 38 mm.
IMBINARE CU TESIREA MARGINILOR IN V NORMALA SI CRAITUIRE PE SPATE	Sudare manuala	G £ mm R = 0 - 2 mm q = 50	G £ mm R £ mm q = 45	t = 6 16 mm.
	Sudare automata	G £ mm R ³ mm q ³		t = 6 25 mm.
IMBINARE CAP LA CAP CU TESIREA MARGINILOR IN X CU TESIRI EGALE	Sudare manuala	G £ mm R =0-2 mm q = 50	G £ mm R £ mm q	t ≥ 16 mm
	Sudare automata	G £ mm R ³ mm q ³		Ambele parti vor fi sudate in pozitie orizontala t ≥ 20 mm
IMBINARE CAP LA CAP CU TESIREA MARGINILOR IN X CU TESITURI INEGALE	Combinarea sudarii manuale / automate	G £ mm R £ 2 mm 6mm£h£t/3	G < 5 mm	t ≥ 16 mm R max.depinde de limitele aprobate ale procedurii h = t/3 Pentru pozitia peste cap, partea a va fi sudata prima
		q ³	q ³
		a 70	a
IMBINARE DE COLT CU TESITURI INEGALE	Sudare manuala	G £ mm R =0-2 mm q ³ 50	G £ mm R £ mm q ³	t ≥ 6 mm
	Sudare automata	G £ 1 mm R ³ mm q ³
IMBINARE IN "T" CU PRELUCRARE IN "K"	Sudare manuala	G £ mm R =0-2 mm q ³ 50	G £ mm R £ mm q ³	t = 19 la 38 mm. Vezi si tipul 11
	Sudare automata	G £ 1 mm R ³ mm q ³
IMBINARE IN "T" CU PRELUCRARE IN "JJ"	Sudare manuala	G £ 1,5 mm R £ 3 mm q ³ 25 r = 6 8 mm	G £ mm R £ mm q ³ r = 8 10 mm	Aceasta imbinare poate fi utilizata cand grosimea materialului depaseste 38 mm. Pentru t£ 38 mm se utilizeaza imbinarea nr.10.
IMBINARE DE COLT IN T FARA PRELUCRARE lungimea piciorului sudurii		G £ 3 mm.		1. Cand 3 < G £ 5 mm lungimea piciorului va fi marita la o valoare egala cu lungimea normata + (G-3)
				2. Cand 5 < G £ 16mm sudura pe placuta temporara de sustinere a baii de sudura, indepartarea placutei si incheierea cu sudura de completare la radacina
				3. Cand G > 16 mm Nota:Punctul 3 si 4 se vor negocia intotdeauna cu insp. de clasa
				t2 £ t £ t1; G£ mm a=5mm+lungime picior sudurǎ Nu se va aplica in zona de marfǎ sau in zone cu tensiuni perpendiculare pe adaus

DISTANTA INTRE SUDURI

Distanta minima intre sudurile invecinate

Sudura cap la cap fata de sudura cap la cap

Sudura cap la cap fata de sudura de colt a unei intarituri Taiere in zigzag peste cordoanele

de sudura

Sudura cap la cap fata de marginea tablei / imbinarea cu o tabla adiacenta

Reparatie cu insertie de tablǎ (in baza IACS nr. 47, Partea A "Standarde de Calitate in Constructiile si Reparatiile Navale - Constructii Noi", rev. 1 - 1999)
Detalii	Standard de reparatie	Observatii
Reparatie cu insertier de tablǎ (2) L (2) B (1) (2) L (2) B R (1)	L = 300 mm minimum B = 300 mm minimum R = 5t min. 100 mm minimum se va suda mai intai cordonul cu tabla de insertie cordonul original se va desprinde si se va suda deasupra la minimum 100 mm
Repararea sectiei construite cu tablǎ de insertie (3) Lmin (3) (2) (1) 150 150 (4) (3) (4) (4)	Lmin ≥ 300 mm Ordinea de sudare (1) (2) (3) (4) Rostul sudurii cap la cap se va umple la ultima trecere (4)

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Vizualizari: 1289
Importanta:

Comenteaza documentul:

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved

Distribuie URL
https://www.scrigroup.com/afaceri/transporturi/435/LUCRARILE-CARE-SE-EXECUTA-IN-A43799.php

Adauga cod HTML in site
<a href="https://www.scrigroup.com/afaceri/transporturi/435/LUCRARILE-CARE-SE-EXECUTA-IN-A43799.php" target="_blank" title=" - https://www.scrigroup.com/afaceri/transporturi/435/LUCRARILE-CARE-SE-EXECUTA-IN-A43799.php">LUCRARILE CARE SE EXECUTA IN ATELIERELE DE ASAMBLAT</a>