Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


ANALIZA FACTORILOR CARE INFLUENTEAZA INCASARILE LA PENSIUNILE DIN ZONA BUSTENI-SINAIA

Turism



+ Font mai mare | - Font mai mic



UNIVERSITATEA 'TRANSILVANIA' DIN BRASOV

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE



SPECIALIZAREA FINANTE BANCI

ANALIZA FACTORILOR CARE INFLUENTEAZA     INCASARILE LA PENSIUNILE DIN ZONA

BUSTENI-SINAIA

Introducere

Teoria economica studiaza fenomenele si procesele economice pornind de la premise ca acestea nu se desfasoara la intamplare, ci pe baza unor legi proprii, relative stabile si relative repetabile, specific naturii acestor fenomene.

Deoarece fenomenele din economie sunt, in general, cuantificabile legile economice pot fi descrise sub forma unor legaturi cantitative, a unor determinari numerice intre aceste fenomene. Acest fapt face posibilaa utilizarea statisticii simatematicii de catreteoria economica.

In momentul actual, impulsionata puternic de revolutia tehnico-stiintifica cu    realizari de virf in domeniul calculatoarelor electronice-econometria a devenit un instrument indispensabil teoriei si practicii economice pentru investigarea riguroasa a fenomenelor si proceselor economice.Un model econometric este constituit dintr-un numar de ecuatii sau relatii matematice in care variabilele sunt marimi economice: profit, cost, cheltuieli, consum, investitii etc.

In momentul actual, tipologia modelelor econometrice este extrem de diversificata. Totusi, in functie de anumite criterii de clasificare, ele se pot incadra in citeva tipuri sau clase principale. Acestea sunt: modele unifactoriale(legea cererii, modelul consumului etc) si modele multifactoriale, modele liniare si modele neliniare(functia exponential, hiperbola, functia logistica etc), modele partiale si modele agregate, modele statice si modele dinamice, modele cu o singura ecuatie si modele cu ecuatii multiple, modele rationale si modele decizionale.

Romania a inregistrat un excedent de circa trei milioane de euro referitor la incasarile din turism pe primele trei luni ale anului si se va mentine la un nivel excedentar in 2006, desi numarul de turisti straini va scadea, a declarat, presedintele Autoritatii Nationale pentru Turism (ANT), Ovidiu Iuliu Marian.

Pe primele trei luni, Romania a inregistrat incasari din turism de 158 milioane de euro, in timp ce banii cheltuiti de turistii romani care au plecat in strainatate se cifreaza la 155 milioane de euro. Suntem in excedent, pe care il vom mentine pe parcursul anului, desi pe litoral numarul de turisti straini va inregistra o scadere', a spus presedintele ANT, citat de Rompres.

Pentru realizarea acestui proiect vom analiza indicatorii economici de la 15 unitati turistice din zona Busteni-Sinaia. Principalul obiectiv al unitatilor este sa isi creasca valoarea incasarilor, motiv pentru care ne propunem efectuarea unei analize multifactoriale asupra celor cinci factori de influenta asupra valorii incasarilor:

In anexa nr.1 sunt prezentate valorile variabilelor ce influenteaza incasarile si este prezentata legenda.

In urma analizei regresiei, se asteapta un coeficient negativ pentru variabila explicativa zile turisti (x2), pentru variabila pret mediu/zi (x3) si pentru valoarea investitiilor (x4), si coeficienti pozitivi pentru celelalte doua variabile independente x1 si x5.

Aplicind Testul Student observam ca modelul este:

t = 2237.45+ 5.35 NT+ 0.49 NZ-2.42 PM-21.6 VI+ 11.99 CP

Deoarece ratia Student se compara cu valoarea teoretica Student pentru a= 0.05% si 9 grade de libertate, ,a variabilelor NT si CP este , rezultind ca a ¹ 0 si , rezultind ca a ¹ 0,demonstreaza faptul ca variabilele NT si CP contribuie la explicarea variatiei variabilei VI.

Deoarece ratia Student se compara cu valoarea teoretica Student pentru a= 0.05%

si 9 grade de libertate, ,a variabilelor NZ, PM, VI este , rezultind ca a = 0,si , rezultind ca a = 0,si

, rezultind ca a = 0, demonstreaza ca variabilele NZ, PM si VI

nu contribuie la explicarea variatiei variabilei VI.

Intervalele de incredere pentru cei 5 estimatori ai coeficientilor variabilelor explicative sunt: ICa1: [ 2.48; 8.23], ambele positive indica legatura directa intre VI si NT, ICa2: [-0.82; 1.81], semnul se schimba de la - la +, a poate lua valoarea 0, deci nu este semnificativ diferit de 0, ICa3: [ -59.06, 54.20], semnul se schimba de la - la +, a poate lua valoarea 0, deci nu este semnificativ diferit de 0, ICa4: [ -50.09, 6.88], semnul se schimba de la - la +, a poate lua valoarea 0, deci nu este semnificativ diferit de 0 si

ICa5: [ 4.79, 19.18], valorile positive indica legatura dintre VI si CP.

Numai variabilele NT si CP sunt variabile exogene semnificative.

Pentru noul model cu doua variabile explicative se obtine tabela de regresie prezentata in Tabelul nr.3 din anexa. Valorile teoretice calculate cu acest model:

t = 2402.13+ 5.19NT+ 12.43CP

Se poate observa ca acest model are coeficientii semnificativ diferiti de 0, dupa cum indica ratiile Student calculate, care sunt mai mari decit valoarea teoretica din tabela Student, valorile P-value, care sunt mai mici decat 5%, precum si intervalele de incredere ale coeficientilor, care nu schimba semnul de la limita inferioara la cea superioara, deci nu contin valoarea 0.

Intervalele de incredere sunt:

ICa : [ 1447.73, 3356.53]

ICa : [ 2.51, 7.86] si ICa : [ 5.49, 19.37]

Coeficientul de determinatie de 77.61% indica validitatea modelului liniar, iar coeficientul de corelatie multipla de 0.88 indica o corelatie puternica intre cele 3 variabile VI,NT si CP

In urma aplicarii Testului Fisher ipotezele sunt:

H : a = a = a = a = a = 0 ( toti coeficientii sunt nuli, nici o variabila explicativa nu isi aduce contributia la explicarea variabilei y; termenul constant a nu prezinta interes)

H : exista cel putin un coeficient nenul

Tabelul de analiza a variantei pentru modelul cu doua variabile explicative, dupa eliminarea variabilelor nesemnificative x2, x3, x4.

Valoarea teoretica Fisher cu 2 si 12 grade de libertate si cu pragul de semnificatie a=0.05 este

F*=20.8

Se accepta ipoteza alternativa si se respinge ipoteza nula, regresia este global semnificativa, modelul este bine construit.

Si modelul cu cinci variabile explicative, este global semnificativ, deoarece F tabelar este 4.77 si F* =9.06, pentru un prag de semnificatie de 0.25%.

Aplicind testul de stabilitate pe intreaga perioada(CHOW),vom testa stabilitatea modelului cu cinci variabile explicative.

Pasul 1: se estimeaza coeficientii modelului pentru primele 7 unitati turistice.

Asa cum se poate observa din Tabelul nr.6, nici unul din coeficientii de regresie nu este semnificativ diferit de 0, valorile P-value sunt mai mari decit pragul acceptat de 0.05, toate intervalele de incredere ale estimatorilor coeficientilor schimba semnul de la - la +, deci contin valoarea 0. Nici testul Fisher nu indica o regresie global semnificativa, Significance F avind o valoare mult mai mare decit 5% (15.96%).

Variantele din tabelul ANOVA sunt:

SSE= 1479021 ;SSR= 13314,33; SST= 1492335

Pasul 2: Se estimeaza coeficientii modelului pentru urmatoarele 8 unitati turistice.

Concluzia este asemanatoare cu cea de la primele unitati turistice: nici unul din coeficientii de regresie nu este semnificativ, intervalele de incredere ale estimatorilor coeficientilor contin valoarea 0, testul Fisher nu indica o regresie global semnificativa.

Variantele din tabelul ANOVA sunt:

SSE=

SSR=

SST=

Pasul 3: Se calculeaza valoarea Fisher F 0.788 si F tabelar= 8.94

Cum 0.788< 8.94, rezulta ca se accepta H , adica nu exista diferente semnificative intre varianta reziduurilor pe toate unitatile turistice si suma variantelor reziduale pe cele doua grupe de unitati turistice alese. Se poate accepta stabilitatea coeficientilor pe toate unitatile turistice.

Pentru a analiza Variabilele Dummy,am considerat ca pentru modelul pe care il testam este importanta introducerea unei variabile calitative, in felul acesta vom putea segmenta cele doua grupe de indivizi si vom putea determina daca acest criteriu de segmentare este cu adevarat relevant.

Pentru ca modelul presupune o serie instantanee de date si anume 15 unitati turistice, consideram ca este important daca unitatea respectiva are 3 stele sau nu. In tabelul nr. 2 am prezentat variabilele NT si CP precum si variabilele Dummy.

T teoretic este 2.20, se observa ca este mai mare decat -0.88 ceea ce inseamna ca cele 3 stele ale unitatii turistice nu au influenta semnificativa asupra valorii incasarilor.

Aplicind Testul Durbin-Watson ,deducem ca ipotezele sunt urmatoarele:

H : = 0 si H : ¹ 0

Pentru a testa ipoteza nula calculam DW:

DW= 2.47

d = 0.95

d = 1.54

4- d = 2.46

4- d = 3.05

Pentru ca 2.47>2.46, ne aflam in zona de incertitudine, nu se poate spune daca exista sau nu autocorelatie.

Concluzii

Prin estimarea si testarea datelor aflate la dispozitie am ajuns la concluzia ca valoarea incasarilor pentru cele 15 unitati turistice este influentata semnificativ de numarul de turisti si de cheltuielile publicitare ale unitatilor.Valoarea incasarilor este direct proportionala si influentata de toate celelalte variabile: numarul de turisti, numarul de zile petrecute de acestia in zona respectiva,pretul cazarilor,cheltuielile publicitare efectuate de catre proprietarii pensiunilor si nu in ultimul rind de valoarea investitiilor. Am aplicat testul de semnificatie globala si concluzia la care am ajuns a fost ca regresia este global semnificativa si ca modelul este bine construit. Observam ca variabilele zile turisti,pretul mediu pe zi si valoarea investitiilor influenteaza intr-un mod negative valoarea incasarilor,respectiv cresterea acesteia.De asemenea am testat daca introducerea uneia sau a doua variabile suplimentare ar fi imbunatatit calitatea ajustarii, dar am respins ipoteza alternativa si am acceptat ipoteza nula conform careia nu ar fi fost adusa o imbunatatire.

Am acceptat stabilitatea coeficientilor pe toate unitatile turistice si am testat daca a avea 3 stele influenteaza semnificativ valoarea incasarilor, am ajuns la rezultatul ca nu trebuie introdusa in model nici o variabila suplimentara pentru ca nu este semnificativa.

In ceea ce priveste autocorelatia erorilor, nu putem spune daca pentru acest model avem sau nu autocorelatie, insa,in urma testelor aplicate, cu o probabilitate de 95% putem afirma ca modelul este bine construit.

ANEXA

Valoarea incasarilor(mil lei)

Numar turisti (sute persoane)

Zile turisti (zile)

Pret mediu/zi (zeci mii lei)

Valoarea investitiilor ( zeci mii lei)

Cheltuieli publicitare (sute mii lei)

- Tabelul nr. 1-

X1: numarul de turisti /an ( sute persoane)

X2: zile turisti(nr.zile)

X3: pret mediu/zi ( zeci mii lei)

X4: valoarea investitiilor ( zeci mii lei)

X5: cheltuieli publicitare ( sute mii lei)

Legenda:

Y=VI(valoarea incasarilor)

X1= NT(numar turisti)

X2= ZC(zile concediu)

X3=PM(pret mediu)

X4= VI(valoarea investitiilor)

X5=CP(cheltuieli publicitare)

valoarea tncasarilor(mil lei)

numar turisti (sute persoane)

Cheltuieli publicitare ( sute mii lei)

Variabilele Dummy

Tabelul nr2 Variabilele Dummy

BIBLIOGRAFIE:

1:Statistica in turism 2005 - Teorie Si Aplicatii

Autor(i): Nicoleta Petcu

Categoria: Diverse

Editura: Albastra

Turism - reglementarea activitatii

Categoria: Drept

Editura: Best Publishing [2003]

www.iturism.ro

www.infoturism.ro



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1633
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved