Alpinism - Realizari intre anii 1951 -1982

Cum am lasat sa se inteleaga din nota de la inceputul cartii, lucrarea noastra nu trebuie privita ca o istorie a turismului si alpinismului din Romania. Nu am avut acces la toate datele si informatiile care sa ne permita, eventual, sa redactam o asemenea lucrare. Ea si-a propus sa fie doar o contributie continind datele si informatiile pe care am reusit sa le culegem din consultarea publicatiilor vremii, din cercetarea unor mari biblioteci si arhive cu documente vechi sau din surse si arhive particulare.

In paginile ce urmeaza, prezentam, pe ani, intr-o exprimare concisa, insotita de un comentariu limitat doar la eventualele precizari necesare, datele si informatiile ce am izbutit sa le obtinem. Ne referim la actiuni de cataratura - la premiere de vara sau de iarna - la scoli de alpinism etc.

Ascensiuni. Anul a inceput cu doua ascensiuni de iarna pe Albisoara Crucii de pe versantul nord-estic al Caraimanului (Bucegi): prima a fost intreprinsa de alpinistii de la C.C.A. - Emilian Cristea si Pompiliu Moise in ziua de 23 februarie; a doua-de alpinistii de la Clubul Metalul, ascensiune condusa de instructorul Constantin Georgescu, cu 18 muncitori, la o saptamina dupa cea dintii, adica la 2 martie; tot in luna martie, o echipa de patru alpinisti de la C.C.A. a facut o excursie pe ruta Busteni-Valea Urzicii-Briul Mare al Costilei-Valea Priponului-Valea Cerbului-Busteni; in aceeasi zi si alpinistii de la Progresul au intreprins aceeasi tura, condusi fiind de Mircea Gheorghiu; alta echipa a mers pe Valea Morarului sub conducerea lui Ion Tache si a patra, pe Valea Adinca, sub conducerea lui Erwin Csallner; s-a inaugurat un nou sistem de asceniuni, numite "in stea", constind din parcurgerea vailor ce conduc spre, Virful Omul unde se intilnesc: Valea Cerbului, Valea Morarului. Valea Malaesti, Valea Gaurei si Valea Obirsiei; in vara, diferite echipe au parcurs traseele: fisura din Pintenul Vaii Albe, Trei surplombe, Furcile, Surplomba Mare, Creasta Costila-Galbenele, Umarul Galbenelelor, prin alpinistii George Petrescu, Garabet Ingian, Gheorghe Babi, Emilian Cristea. Valentin Atanasiu, Victor Maciuca si altii.

Premiere. 25 martie 1951 - hornul din peretele dinspre sud al Vaii Costila, premiera de iarna, alpinistii de la Spartac; 24-27 iunie - traseul Fisura Santinelei Vaii Cerbului, alpinistii de la C.C.A. (Emilian Cristea, Aurel Irimia, Radu Constantin); - 17 iulie - Creasta Piticului din Padina lui Calinet (Ion Coman, Norbert Hiemesch); august 1951 - Fisura de la Scari, din Valea Jepilor, asociatia Avintul (Ion Zainescu, Miron Malusel, Hi ca Enache, Constantin Nemes si Gheorghe Cristoloveanu); 9 9 decembrie 1951 - premiera de iarna a traseului Furcile, din peretele Galbenelelor, echipa Dinamo Bucuresti (Emil Fomino antrenorul sectiei si Gheorghe Atanasiu).

SCOLI DE ALPINISM. Am vorbit in paginile precedente de scoala de alpinism de la cabana Curmatura. Rezultatele acestei prime scoli a C.G.M. fiind remarcabile, conducatorii sectiei de turism-alpinism au hotarit ca si in anul 1951, sa se continue cu aceasta remarcabila actiune. Astfel, la 8 aprilie 1951 a luat fiinta prima scoala de alpinisti de iarna organizata de C.G.M.[1]. Cursurile s-au desfasurat in minunatele vai din jurul lacului Bilea , in Muntii Fagarasului. Elevii, 36 la numar, dintre care 4 fete, au fost recrutati dintre cei ce s-au evidentiat la scoala de alpinism de vara. Director a fost Dumitru Gheorghe, iar dintre instructori ii mentionam pe George Petrescu, Simon Culica, Ilie Munteanu, Garabet Ingian, Erwin Csallner, Mircea Craciunescu, Vladi Pislaru, Virgil Georgescu. Dintre elevi, in afara de cei amintiti in alta parte, erau fetele Elena Bologa si Paula Ionescu. S-au predat lectii despre proprietatile fizice si caracteristicile mecanice ale straturilor de zapada, despre conditiile care favorizeaza declansarea avalanselor, despre pericolele ce se pot ivi cu prilejul ascensiunilor in munti, cum si despre masurile de precautie ce trebuie luate pentru evitarea lor, despre echipamentele folosite in expeditiile alpine, despre metode si mijloace de orientare, cum si despre metode de acordare a primului ajutor. Sedinta festiva de incheiere a cursurilor a fost deschisa de instructorul principal. Directorul scolii, Dumitru Gheorghe, a facut o ampla dare de seama, aratind ca, intre altele, cursantii au strabatut intr-o singura zi distanta lacul Bilea-Virful Negoiu si retur; Constantin Messinger, responsabilul sectiei de turism a C.G.M., a incheiat seria cuvintarilor.

La 1 iunie 1951, in Cheile Turzii a avut loc cea de a doua scoala de alpinism de vara organizata de sectia de turism-alpinsm a CGM. Au participat, in conditiile amintite mai sus 56 de elevi din orasele Sibiu, Fagaras, Medias, Sighisoara, Petresti si Cluj[3]. Conducerea scolii a avut-o Dumitru Gheorghe, director tehnic a fost George Petrescu, iar instructori Garabet Ingian, Elena Bologa etc.

O a treia scoala de alpinism de vara (a doua din 1951) a avut loc in masivul Bucegi, la Pestera Ialomitei, elevii avind ca teren de exercitiu atit Turnul Seciului, cit si peretele din muntele Batrina. La aceasta scoala au luat parte 112 cursanti, din toata tara, fiind indrumati de 22 instructori; director a fost Dumitru Gheorghe, instructor principal, George Petrescu, iar printre ceilalti instructori se aflau Simon Culica, Valentin Atanasiu, Pompiliu Moise, Mircea Craciunescu, Ion Tache, Elena Bologa, Dinu Cunescu etc. Cursul a durat 32 de zile, intregul material necesar escaladarilor, precum si intretinerea fiind puse la dispozitie de C.G.M.

Alte actiuni. Din initiativa Sectiei de turism-alpinism a C.G.M., un grup de zece instructori de alpinism a mers doua saptamini in pesterile de la Padis, pentru a ajuta oamenii de stiinta ce se ocupau cu studiul pesterilor.

La inceputul anului 1952 s-a facut un bilant ai anului precedent, elogiindu-se activitatea sectiilor sindicale Locomotiva-Grivita Rosie si Stiinta Brasov. Cu acest prilej s-a precizat ca sectiile alpine bucurestene au efectuat 171 de ascensiuni cu 1 172 de participanti, dar s-a criticat si faptul ca nu s-au infiintat suficiente sectii de baza de turism si alpinism. Se cerea acordarea unei mai mari atentii la formarea cadrelor, fapt pentru care C.G.M. a infiintat mai multe scoli de organizatori si conducatori de excursii, instructori de alpinism, indrumatori G.M.A.[4], cabanieri cum si cursuri de indrumare medico-sportiva .

Mircea Bogdan, membru in Comisia Centrala de Alpinism, a elogiat activitatea depusa de alpinisti in 1951, mentionind si o serie de premiere, ca varianta traseului Bisericuta din Valea Malaesti si un traseu in Turnul Seciului, fara a da numele participantilor. Tot el a evidentiat pe alpinistii care au parcurs, intr-o singura zi, doua trasee, ignorind faptul ca in 1946 au fost alpinisti care au izbutit sa parcurga cite trei trasee intr-o singura zi.

Ascensiuni. Ca antrenament si ca mijloc de popularizare a alpinismului si a cataraturii, s-au intreprins o serie de ascensiuni: aprilie - traseul Picatura si Creasta Picaturii (o echipa de la Clubul Stiinta); Pintenul Vaii Albe (o echipa de la Vointa); iunie, in cinstea zilei de 26 iunie (infiintarea C.C.F.S.), alpinistii din asociatiile oraselor Sibiu, Brasov, Cimpina, Tirgu-Mures, Bucuresti, Busteni, Fagaras au escaladat traseele Trei surplombe, Surplomba Mare, Furcile, Rosculet, Creasta Costila-Galbenele si altele; la 27 iulie in Piatra Craiului s-au desfasurat "Escaladele pacii', la care au participat absolventi ai scolilor de alpinism escaladind traseul Hornul Adinc (Walter Gutt, Flamura Rosie-Brasov); creasta Cornul Caprei (Alexandru Floricioiu, Metalul-Brasov); Creasta Frumoasa (Petre Toc, Metalul-Brasov); hornul din Briul Rachitii (Flamura Rosie-Brasov); traseul Central din peretele Piscului Rece (Emil Fomino, Vointa-Bucuresti si echipa Flamura Rosie-Brasov). Tot in 1952, un grup de fete - Viorica Stoica, Madeleine Ertl, Liliana Mihailovici, Marta Mihaileanu, Nela Saragea, Rodica Dragusanu, Olga Badina - urca trasee ca: Rosculet, Coman, ambele din Umarul Galbenelelor, fisura din Scorusi, Hornul din valea Costilei, Creasta Costila-Galbenele, Hornul Comanescu, Marea Surplomba, Furcile etc.

Premiere. In ianuarie, Clubul Dinamo a deschis o tabara de antrenament de iarna la Plaiul Foii, in Piatra Craiului[6]. Cu aceasta ocazie s-a realizat premiera traseului Moara Dracului (Gheorghe Atanasiu si Paul Fozocos); trei alpinisti de la Asociatia Stiinta (Romeo Frindihan, Stefan Cojoc si Valeriu Ardeleanu) au traversat iarna masivul Ceahlau; martie - o echipa a C.C.A. a urcat, iarna, partea superioara a Vaii Urzicii; iar echipa Vointa, Creasta Vulturilor, ambele in Bucegi; martie - echipa C.C.A. formata din Emilian Cristea si Aurel Irimia a parcurs, iarna, creasta masivului Fagarasului intre Porcesti si Rudarita; alpinistii au folosit cort izoterm, au dormit in saci speciali si s-au hranit cu vitamine si alimente concentrate; ei au declarat ca cele mai dificile portiuni din traseu le-au intilnit intre Podragu-Simbata si Urlea-Rudarita ; aprilie - trei alpinisti de la Clubul Dinamo (Paul Fozocos, Gheorghe Atanasiu si David Popa) au escaladat in conditii de iarna traseul Surplomba Mare din Bucegi; 15 mai - Peretele sudic al Caraimanului (Emil Fomino si Andrei Ghitescu); iunie - traseul Surplombelor din peretele Vaii Tapului-Bucegi, alpinistii asociatiei Vointa (Emil Fomino si Andrei Ghitescu); 1 iulie - traseul Eftimie Croitoru, situat in peretele Vaii Albe-Bucegi, a fost escaladat dupa 33 de ore de cataratura, cu un bivuac in perete, de echipa C.C.A. (Aurel Irimia cap de coarda, Emilian Cristea si Constantin Radu); 10 iulie - traseul Grotelor din peretele Galbenelelor, echipa asociatiei Progresul (Ion Baltes si Gheorghe Coman) cu ocazia implinirii unui an de la infiintarea asociatiei; august - traseul Surplomba Centrala din peretele Galbenelelor echipa Clubului Vointa (Andrei Ghitescu si Iosefina Petroff), dupa trei tentative; traseul Fisura Suspendata din peretele Policandrului, alpinistii de la C.C.A. (Aurel Irimia si altii); - creasta Costila- Galbenele (Viorica Stoica si Liliana Mihailovici); - traseul Furcile (Viorica Stoica si Madeleine Ertl); - octombrie - C.G.M. a organizat o tabara la cabana Pestera. Instructorii Aurel Irimia, Mircea Craciunescu, Constantin Nemes capi de coarda, avind ca secunzi mai multi elevi, au efectuat o serie de premiere in zona; - traseul Frontal clin Turnu Seciului (Emilian Cristea, Constantin Radu); - traseul Central din Turnul Seciului (Victor Maciuca); - Fisura Soimilor din peretele Horoabei (Mircea Craciunescu, Constantin Nemes).

SCOLI DE ALPINISM. In luna august 1952 a functionat la cabana Podragu din Muntii Fagarasului o tabara alpina de perfectionare, instructor principal fiind Mircea Craciunescu[8]. Cu aceasta ocazie unii instructori au realizat o serie de premiere cu grupele lor: Aurel Irimia, instructor al fetelor, traseul 23 August (Aurelia Apostol, Elena Dumitrache, Smaranda Stoica); instructor Mircea Craciunescu, Surplomba din peretele nordic al Ucii Mari (Nicolae Dobre, Victor Maciuca, Venuti Feruccio, cap schimbat); instructor Constantin Nemes, Fisura Strungii din peretele nordic al Ucii Mari; instructor Constantin Radu, Fisura nord-vestica din peretele nordic al Ucii Mari (Ludovic Lucuta, Florin Stan, Horvath Atila).

In luna septembrie o noua scoala de alpinism de vara si-a deschis portile la Pestera Ialomitei, avind doua serii. Director a fost Ion Tache iar printre instructori: Mircea Craciunescu, instructor principal, Aurel Irimia, George Petrescu, Constantin Radu, Constantin Nemes, Nicolae Dobre, Nicolae Jitaru, Florin Stan si altii. Dintre elevi retinem pe Tudor Hurbean, Viorica Stoica, Ion Culea, Ion Sirbulescu, Constantin Onose, Suzana Roth si altii.

Alte activitati si intimplari. Pretioase contributii la cunoasterea tehnicii cataraturii au adus prin articole, Mircea Gheorghiu (legarea in coarda, cataratura libera, ramonajul, rapelul)[9], Mircea Bogdan (Perioada pregatitoare in antrenamentul alpinistilor si Perioada de tranzitie in alpinism ), Emil Fomino (Asigurarea in alpinism si Cataratura libera in alpinism ), Emilian Cristea (Bivuacul in perete al alpinistului ).

In decembrie 1952 functia de presedinte al C.C.F.S. a fost incredintata lui Manole Bodnaras.

Anul 1953 a adus o noutate in alpinismul romanesc: s-a trecut la cataratura competitionala, cu intreceri contra cronometru pe distante scurte, (30-40 de metri diferenta de nivel).

Ascensiuni: februarie - Emilian Cristea si Aurel Irimia de la C.C.A. au facut o tura de schi de la Sinaia la Cheia; martie-aprilie - o echipa a asociatiei Stiinta (Romeo Findrihan, Marius Bucurescu, Al. Bresteanu si O. Smighelschi, studenti la Institutul politehnic Bucuresti) a parcurs pe timp de iarna muntii dintre Jiu si Olt, in 6 zile; echipa C.C.A. (Emilian Cristea, Aurel Irimia si Margarit Blagescu) a traversat creasta Muntilor Rodnei[13]; aprilie - echipa asociatiei Spartac (Dinu Cernescu, Paul Holitzer si Paul Nocevin) a efectuat o tura pe Vaile Malin-Scorusi-Galbenele; iunie - o echipa formata din Ion Puscas (Spartac-Sinaia), Victor Maciuca (Metalul Bucuresti), Nicolae Jitaru si Gheorghe Jitaru (Avintul Busteni) a suit Fisura sudica din Turnul Seciului (capi de coarda au fost Victor Maciuca si Nicolae Jitaru); - echipa Gh. Atanasiu (Dinamo-Brasov) si Iosefina Petroff (Vointa-Bucuresti) - Fisura II, din peretele Horoabei; echipa Spartac, formata din Barbu Olanescu, Vlad Popescu, Mihai Serdaru si Dinu Cernescu, a efectuat o tura de creasta, traversind in luna iulie masivii Ezer, Papusa, Piatra Craiului si Bucegi; septembrie - echipa Locomotiva, formata din Mircea Craciunescu si Tudor Hurbean, a parcurs , trei trasee in aceeasi zi: Trei Surplombe (1h 40'), Furcile (35') si Surplomba Mare (1h 45'); Ion Baltes si Nicolae Dobre de la aceeasi asociatie au suit traseele Furcile si Rosculet, iar Gheorghe Stroescu si Tudor Florian, traseul Surplomba Mare si au traversat peretele Galbenelelor; septembrie - trei echipe ale asociatiei "Spartac" conduse de Ion Rostea, Ladislau Karacson si Vasile Ioachim, au escaladat traseul Furcile; o echipa din Sibiu a asociatiei Progresul, condusa de Mircea Vladoianu, a fost in Surplomba Mare.

Premiere. Pornind de la progresele inregistrate in anii precedenti de alpinismul romanesc, pentru anul 1953 vom prezenta numai premierele de la gradul IV in sus si numai pe acelea despre care am reusit sa obtinem unele date certe ca: data efectuarii, componenta echipei, timpul de cataratura: 25-27 martie - parcurgerea crestei masivului Retezat, iarna, pe ruta cabana Pietrile-culmea Lolaia-Virful Retezat-Virful Bucura-Virful Peleaga- Virful Papusa-Taurile Vaii Rele-Virful Morile-Piciorul Lancitiului-cabana Baleia[14] (Mircea Gheorghiu, Pompiliu Moise, Nicolae Dobre); 3 mai - traseul Petriu din Piatra Altarului, gradul IV B (Emil Fomino, Iosefina Petroff, Marcian Bleahu; iulie - traseul Oblic din peretele Vaii Tapului, gradul IV B (Andrei Ghitescu, Iosefina Petroff, Matei Schenn); 15 iulie - traseul Frontal din Tancul Uriasului din Valea Seaca a Caraimanului, gradul IV A (Gheorghe Rosculet, Gheorghe Atanasiu, Ion Ionescu); 24 iulie - traseul Policandrului, gradul V B (Emil Fomino Andrei Ghitescu Dorin Grigorescu); traseul Direct din Turnul Malaesti, gradul V B (Ion Coman, Walter Gutt, Ion Vladareanu-cap schimbat); - Fata sud vestica a Turnuletului, gradul IV A (Mircea Craciunescu, Gheorghe Atanasiu); - Fisura Directa din peretele Tatarul Mare, gradul IV A (Emil Fomino, Norbert Hiemesch); - Fisura sudica din Turnul Seciului, gradul IV A (Ion Puscas, Victor Maciuca, Nicolae si Gheorghe Jitaru); octombrie - varianta Fisurii Albastre, gradul VI A (Aurel Irimia, Emilian Cristea); - octombrie - Fisura din Coltul Berbecului, Valea Jepilor, gradul V B (Victor Maciuca, Gheorghe Udrea, Alexandru Statescu, Constantin Dumitrescu); Surplomba Mare din peretele Galbenelelor, gradul IV A (Viorica Stoica, Andrei Canarache); Surplomba Mare din peretele Galbenelelor, gradul IV A (Viorica Stoica, Liliana Mihailovici, Olga Badina, Madeleine Ertl); Fisura Rasucita, gradul IV A (Viorica Stoica, Rodica Dragusanu), ultimele patru trasee fiind premiere feminine.

SCOLI DE ALPINISM. In 1953 a avut loc la cabana de la lacul Bilea cea de a doua si ultima scoala de alpinism de iarna organizata de sectia de turism a C.G.M. Au participat 38 de tineri absolventi ai scolilor de vara. Instructor principal a fost Pompiliu Moise, instructori Aurel Irimia, Silvian Schiller, Nicolae Dobre, Gheorghe Udrea, Constantin Nemes[15]. Desi organizatoric nu a fost la inaltimea scolilor precedente, si de aici s-au ridicat elemente de valoare ca Tudor Hurbean, Nicolae Jitaru, Ladislau Karacsony, Ion Baltes si Florin Stan.

Alte activitati. In acest an s-a izbutit o rodnica cercetare a Pesterii Ialomitei efectuata de catre Daniel Coman, cercetator al Academiei si colaborator al Comitetului Geologic, Mihail Serban, sef de lucrari la Institutul de Speologie din Cluj, Iosif Viehmann, profesor de stiinte naturale si colaborator al Comitetului Geologic, Maria Pintea, asistenta la Institutul de Speologie din Cluj, medicul J. Saragea si L. Fronescu, student la geologie. Pe toata durata cercetarii alpinistii Ion Mihai si Valentin Atanasiu au oferit echipei de cercetatori un sprijin competent si sustinut, colaborind efectiv cu acestia la mai toate actiunile intreprinse.

Alpinism competitional In calendarul competitional pe anul 1953 a aparut, pe linga celelalte sporturi competitionale, si alpinismul, desi peste tot in lume alpinismul si chiar cataratura nu erau considerate sporturi competitionale. Adeptii noului sistem au trecut la o serie de operatiuni preliminare cum au fost: clasificarea turelor alpine, asimilarea turelor alpine cu competitiile sportive, conditii pentru obtinerea categoriilor si titlurilor sportive etc.

La 14 mai 1953 Comitetul pentru Cultura Fizica si Sport a emis o decizie prin care se aproba un nou regulament privind clasificarea sportiva. Printre ramurile sportive mentionate in noul regulament figura si alpinismul. Pentru a se stabili un echivalent intre activitatile alpine si celelalte activitati cu caracter sportiv s-a purces la "catalogarea turelor alpine' pe baza carora s-au fixat apoi normele de clasificare sportiva. Iata mai jos, catalogul "turelor' alpine, incepind cu gradul III A, facut in anul 1953:

GRADUL III A

A - Bucegi

Pintenul Vaii Albe cu virful (traseul de vest).

- Hornul Central (Comanescu).

- Umarul Galbenelelor - traseul Coman.

- Virful Picatura.

- Fisura Scorusilor.

- Hornul Negru din Valea Tapului.

- Creasta dintre Valea Tapului si Valea Urzicii.

- Fata nordica a Coltului Galbenelelor - traseul Beldie.

- Creasta Uriasului din Valea Seaca a Caraimanului.

- Coltul Strungii Picatura, prin Valea Seaca a Caraimanului.

- Turnul Seciului - traseul Comanescu.

- Creasta Malinului.

- Hornul din peretele Costilei.

B - Piatra Craiului

Umerii Pietrei Craiului.

- Peretele Poienii inchise.

- Acul Crapaturii.

- Peretele de la Ceardacul Stanciului.

- Peretele Marelui Grohotis - traseul sudic.

- Degetul lui Calinet - traseul Coman.

- Degetul lui Calinet - traseul vestic.

GRADUL III B

A. Bucegi

Peretele sudic al Claii Mari.

- Creasta Costila-Galbenele.

- Fisura sudica din Coltul Malinului.

- Fisura sud-vestica din peretele Costilei.

- Spalatura Vaii Seci.

- Hornul Vulturilor.

- Creasta Picatura - inclusiv virful.

B - Piatra Craiului

Peretele lui Ivan.

- Muchea din Padina Lancii.

- Creasta Frumoasa din Padina lui Calinet.

- Canionul din Cioringa Mare.

- Degetul lui Calinet - traseul Fomino.

- Peretele Marelui Grohotis - traseul central.

C - Cheile Bicazului.

- Piatra Altarului.

D - Muntii Fagarasului

- Scara Negoiului.

GRADUL IV A

A. Bucegi

Creasta Vaii Albe - traseul Coman.

- Fisura Rosculet - Picatura, fata sud-vestica a virfului.

- Hornul Mare al Tapului.

- Umarul Galbenelelor - traseul Rosculet.

- Creasta Vaii Albe - traseul complet[17].

B - Piatra Craiului

Peretele Mic din Padina Lancii.

- Muchia lui Ivan.

- Muchia Rosie.

- Peretele Piscul cu Brazi.

- Hornul din Briul Rachitii.

GRADUL IV B

A - Bucegi

Peretele Galbenelelor - traseul simplu[18], surplomba.

- Peretele Vaii Albe - traseul Coman (Fisurile Centrale).

- Furcile.

- Peretele Galbenelelor - traseul Coman.

B - Piatra Craiului

Creasta Hornului din Padina lui Calinet.

- Hornul Adinc din Padina lui Calinet.

GRADUL V A

A - Bucegi

Surplomba din peretele Galbenelelor - traseul complet.

- Fisura Santinelei.

- Peretele sudic al Priponului.

- Turnul Seciului - fisura sudica.

B - Piatra Craiului

- Peretele Piscului Rece.

GRADUL V B

- Peretele Galbenelelor - traseul Celor trei surplombe.

- Pintenul din peretele Vaii Albe.

- Traversarea est-vest a peretelui Galbenelelor[19].

- Bisericuta din Malaesti.

Decizia prevedea urmatoarele categorii si norme de clasificare pentru alpinism :

BARBATI

Maestrii

a)Sa fi condus echipe de alpinism de diverse categorii pe doua trasee de gradul V A si doua de gradul V B, toate diferite.

b)Sa fi efectuat sase escalade diferite (vara): trei de gradul V A si trei de gradul V B, in cap de coarda.

c)Sa fi efectuat trei ascensiuni diferite (iarna): doua de gradul III A si una de gradul III B, in cap de coarda.

d)Sa aiba doi ani vechime ca alpinist, de categoria I-a[20].

Categoria I-a

a)Sa fi efectuat opt escalade diferite (vara): patru de gradul IV A si patru de gradul IV B, in cap de coarda[21].

b)Sa fi efectuat trei ascensiuni diferite (iarna): doua de gradul II B si una de gradul III A, in cap de coarda.

c)Sa fi condus colective pe sase trasee diferite (vara), unul de gradul II A, unul de gradul II B, unul de gradul III A, unul de gradul III B, unul de gradul IV A, si unul de gradul IV B, in anul de clasificare.

Categoria II-a

a)Sa fi condus colective pe patru trasee diferite (vara) de gradul II A.

b)Sa fi efectuat patru escalade diferite (vara): doua de gradul II B si doua de gradul III A, in cap de coarda.

c)Sa fi efectuat doua ascensiuni (iarna): una de gradul 1 B si una de gradul II A, in cap de coarda.

d)Sa fi participat la doua escalade (vara) de gradul IV si la o ascensiune (iarna) de gradul II B.

e)Sa stie sa dea primele ajutoare unui accidentat.

f)Sa stie sa se orienteze si sa intocmeasca o schita asupra regiunii in care se afla.

Categoria III-a

a)Sa fi condus colective pe patru trasee diferite (vara): doua de gradul 1 A si doua de gradul 1 B.

b)Sa fi participat la patru escalade (vara): doua de gradul II A si doua de gradul II B.

c)Sa posede cunostinte de manipulare a corzii si de asigurare.

d)Sa aiba cunostinte generale asupra vietii de tabara (facerea focului, prepararea hranei, construirea bivuacului de vara).

FEMEI

Maestru

a)Sa fi condus echipe de alpiniste sau alpinisti de diverse categorii pe trei trasee diferite (vara): doua de gradul IV A si unul de gradul IV B.

b)Sa fi efectuat patru ture diferite (vara) de gradul III B, in cap de coarda.

c)Sa fi efectuat trei ascensiuni (iarna): doua de gradul I B si unul de gradul II A, in cap de coarda.

d)Sa aiba doi ani vechime ca alpinista de categoria I.

Categoria I

a)Sa fi efectuat patru escalade (vara): doua de gradul II B si doua de gradul III A, in cap de coarda.

b)Sa fi participat la doua escalade (vara) de gradul IV A.

c)Sa fi participat la patru ascensiuni (iarna): doua de gradul 1 B si doua de gradul II A.

d)Sa stie sa dea primele ajutoare unui accidentat.

e)Sa stie sa se orienteze si sa intocmeasca o schita asupra regiunii in care se afla.

Categoria II-a

a)Sa fi condus echipe pe patru trasee diferite (vara): doua de gradul II A si doua de gradul II B.

b)Sa fi participat la trei escalade diferite (vara): una de gradul III A, una de gradul III B si una de gradul IV A.

c)sa fi participat la doua ascensiuni de iarna de gradul 1 A.

d)Sa aiba cunostinte generale asupra vietii de tabara (facerea focului, prepararea hranei, construirea bivuacului de vara si de iarna etc.).

Categoria III-a

a)Sa fi condus colective pe trei trasee diferite (vara): doua de gradul 1 A si unul de gradul 1 B.

b)Sa fi participat la patru escalade (vara): doua de gradul II A si doua de gradul II B.

c)Sa posede cunostinte de manipulare a corzii si asigurare.

Iata si alte conditii ce se cereau pentru obtinerea titlurilor: titlul de maestrul emerit al sportului se acorda numai de Comitetul de Cultura Fizica si Sport de pe linga Consiliul de Ministri la propunerea presedintilor comisiilor centrale. Titlul de maestru al sportului se acorda numai de Comitetul pentru Cultura Fizica si Sport de pe linga Consiliul de Ministri la propunerea comitetelor regionale pentru Cultura Fizica si Sport si de Comitetul pentru Cultura Fizica si Sport al orasului Bucuresti.

Primul campionat de alpinism pe echipe, "contra timp' al R.P.R.[22] a fost anuntat intre 20 si 31 august 1953 , in Costila, pe traseele: Marea Surplomba cu iesirea in Hornul Coamei, Furcile, Trei Surplombe, de echipe formate din trei cataratori . Pina la urma, "campionatul' a avut loc pe Turnul Seciului la intrarea in Valea Horoabei. Concursul a durat trei zile. Iata si rezultatele obtinute de noua echipe din cele unsprezece prezente la concurs, pe zile :

Ziua I-a[25]. STIINTA -Valeriu Vladareanu si Remus Stoicovici, cel mai rapid secund. Au parcurs traseul 1, cel mai lung si cel mai dificil- mers corect.

2 C.C.A. - Aurel Irimia, Iosif Strumpp si Emilian Cristea. Traseul frontal nr. 2 din Turnul mare al Seciului. Echipa a fost penalizata cu cinci minute, deoarece Emilian Cristea a abandonat o carabiniera in traseu.

3 VOINTA - Andrei Moldovan, Gheorghe Fenyes si Adalbert Kerekes. Traseul central nr. 2. Andrei Moldovan s-a dovedit a fi un alpinist inzestrat cu insusiri alese.

4 FLAMURA ROSIE - Ion Boitorii, Bratya Zoltan si Florin Stan. Traseul nr. 1. S-a remarcat capul de coarda, Ion Boitoru.

5 LOCOMOTIVA - Nicolae Lorincz, Ion Baltes si Mircea Craciunescu. Traseul nr. 2. S-a mers corect. S-au pierdut minute pretioase in rapel.

6 PROGRESUL - Ion Mihai, Petre Bogoiu si Serban Severin. Capul de coarda, Ion Mihai a fost surpriza campionatului. Datorita lui, echipa Progresul s-a clasat pe locul II.

7 AVINTUL - Niculae Jitaru, Constantin Nemes si Gheorghe Alexandru. Au parcurs traseul nr. 2.

8 DINAMO - Gheorghe Atanasiu, I. Ionescu si Gheorghe Rosculet. Au parcurs traseul nr. 1. Gheorghe Rosculet a dovedit o tehnica desavirsita si siguranta in trecerea portiunilor dificile.

9 CONSTRUCTORUL - Gheorghe Anghelescu, Constantin Frasinet si Dumitru Alexe. Traseul nr. 2[26].

Au fost descalificate asociatiile METALUL si SPARTAC, deoarece intr-una din zile componentii acestor echipe n-au introdus coarda intr-un piton obligatoriu.

Ziua a II-a.

1 VOINTA - Andrei Moldovan, Matei Schenn si Gh. Pali. Traseul nr 1.

2 C.C.A. - Aurel Irimia, Denes Efemer si Mircea Enache[27]. Traseul nr. 3. Au terminat ascensiunea in conditii perfecte, dar au pierdut timp pretios la rapel.

3 STIINTA - Ion Wasi, Valeriu Vladareanu si Remus Stoicovici. Traseul nr. 2.

4 FLAMURA ROSIE - Ion Boitoru, Mihai Paican si Florin Stan. Traseul nr. 2.

5 LOCOMOTIVA - Tudor Hurbean, G. Stroescu si Ion Baltes. Traseul nr. 3.

Ziua a III-a.

1 PROGRESUL - Traseul frontal nr. 2. Una dintre echipele care concura pe merit la primul loc.

2 C.C.A. - Traseul central. Echipa a fost penalizata deoarece a abandonat o a doua carabiniera si a pierdut timp la manevrarea corzilor.

3 VOINTA - Traseul frontal. Andrei Moldo_van. Gheorghe Pali si Matei Schenn.

Buna comportare au avut asociatiile LOCOMOTIVA si DINAMO. Din formatia LOCOMOTIVA s-au remarcat Nicolae Lorincz si Tudor Hurbean (cap de coarda). De asemenea, capul de coarda al echipei AVINTUL, Traian Flucus, a aratat ca poseda o buna tehnica a escaladei. Din echipa militarilor, care a cuprins si doi gimnasti, s-a remarcat Aurel Irimia, posesorul unor calitati exceptionale. Dar iata clasamentul general in care s-a situat pe primul lor asociatia VOINTA :

1. VOINTA 108'87'3/5. Andrei Moldovan, Adalbert Kerekes, Matei Schenn, Gheorghe Fenyes si Gheorghe Pali.

2. PROGRESUL 109'13'l/5. Ion Mihai, Erwin Csallner, Petre Bogoiu, Serban Severin si Mircea Vladoianu.

3. C.C.A. 120'39'3/5. Aurel Irimia, Emilian Cristea, Mircea Enache, Iosif Strumpp si Elemer Denes.

4. AVINTUL 126'37'l/5. Niculae Jitaru, Traian Flucus, Constantin Nemes, Gheorghe Alexandru si Al. Lichiardopol.

5. LOCOMOTIVA 137'41'4/5. Tudor Hurbean, Gheorghe Stroescu, Ion Baltes, Nicolaie Lorincz si Mircea Craciunescu[28].

6. DINAMO 148'25'4/5. Gheorghe Atanasiu, Ion Ionescu, Gheorghe Rosculet, Constantin Ducaru si Paul Fozocos.

7. FLAMURA ROSIE 153'50'. Ion Boitorii, Mihai Paican; Florin Stan, Zoltan Bratya si Gheorghe Andreica.

8. STIINTA 165'32'4/5. Valeriu Vladareanu, Remus Stoicovici, Ion Wasi si Romeo Findrihan.

9. CONSTRUCTORUL 188'12'2/5. Gheorghe Anghelescu, Constantin Frasinel, Dumitru Alexe, Ion Chiciorea si Octav Bratila.

Ascensiuni. Anul 1954, al doilea de alpinism competitional, a fost destul de bogat in ascensiuni de antrenament, desi s-au publicat destul de putine date. Principalele actiuni pot fi astfel prezentate: 23 mai - Hornul din peretele Costilei a fost urcat de echipa Metalul condusa de Ion Chiciorea; 13 iunie - trei echipe ale asociatiei Progresul, conduse de Erwin Csallner, Mircea Gheorghiu si Alexandru Bibescu, au parcurs traseele -Rosculet si Coltul Galbenelelor; doua echipe ale asociatiei Vointa, conduse de cei mai jos citati, au escaladat: Gheorghe Ionescu - creasta Policandrului si - hornul Costilei; iar de la Metalul, Ion Chiciorea - creasta Policandrului; La 19 si 20 iunie s-au facut urmatoarele ascensiuni: asociatiile Stiinta si Metalul Brasov, traseele Pintenul Vaii Albe si Trei Surplombe; Vointa Cluj si Oradea - Trei Surplombe; Vointa Bucuresti ^'Fisura din Coltul Berbecului; Metalul Bucuresti - Fisura Suspendata; Progresul - traseul Grotelor; Flamura Rosie - creasta Policandrului; 5 septembrie - Vointa (Paul Fozocos), Pintenul Vaii Albe si Metalul (Ion Chiciorea) - Fisurile Centrale.

Premiere: Bucegi, 30 iulie - Muchia din peretele Costilei, grad IV A (Paul Fozocos, Ion Ionescu); 22-23 august - Fisura Verde din peretele Vaii Albe, grad V B (Walter Kargel, Andrei Ghitescu, cu bivuac in perete); 7 octombrie - traseul Lespezilor din peretele Vaii Albe, grad V A (Aurel Irimia, Ladislau Karacsony, Victor Maciuca); Muchia vestica a Turnuletului, grad IV A (Aurel Irimia, Mircea Enache); Fisura din Fata Inalta, Valea Seaca a Caraimanului, grad IV B (Tudor Hur-bean, Nicolae Jitaru, Gheorghe Andreica); Ceahlau, traseul Andrei Ghitescu, din Turnul lui Budu, grad IV A (Andrei Ghitescu, I. Risleacov, T. Oroveanu); Piatra Mare, creasta sud-estica din Piatra Scrisa, grad IV B (Norbert Hiemesch s.a.); Piatra Craiului, Muchia dintre Timbale, grad IV A (Paul Holitzer, Gheorghe Russu, Vasile Ioan); Rarau, 28 iunie - Pietrele Doamnei, peretele de nord-vest al pietrei intiia, grad IV A (Emilian Cristea, Victor Maciuca); Vadul Crisului, traseul nr. 1 (de la cruce), grad IV B (Gheorghe Papp, Adalbert Kerekes, Bela Kiss).

Premiere feminine: Fisura din Malin, grad III A, creasta Picaturii, grad III A si traseul Grotelor, grad III B (Viorica Stoica, Rodica Dragusanu); traseul Central din Turnul Seciului, grad IV A (Viorica Stoica, Nela Saragea); Fisura Suspendata, grad V A (Viorica Stoica, Olga Badina, Nela Saragea); Valea Ripa Zapezii - iarna - si Albisoara Crucii - iarna - (Viorica Stoica si alte fete).

Calendarul sportiv intern pe anul 1954 al Comitetului pentru Cultura Fizica si Sport[29] cuprindea si alpinismul, pentru intiia oara, dupa cum urmeaza: - campionatul republican individual masculin si feminin: 5 VI-22VII; etapa I-a, pe zone: 5-11 VI - Bucuresti, Ploiesti, Brasov, Sibiu, Cluj. Tirgu-Mures, Oradea, Piatra-Neamt si Pitesti; etapa a II-a, finala: 18-22 VII; 2 campionatul republican pe echipe intre asociatii (masculin si feminin): 15-28 VIII.

Separat de "calendarul' aratat mai sus, a existat si Calendarul sportiv intern pe anul 1954 al asociatiilor, care cuprindea pentru alpinism: 1 - concurs de iarna cu alpinistii din asociatii sportive (16-20 III) in organizarea asociatiei Metalul, la Bicaz; 2 - concurs de asociatie, cu alpinistii proprii (25-30 V) in organizarea asociatiei Spartac, in Bucegi; 3 - alpiniada sindicala, cu participarea echipelor reprezentative ale asociatiilor sportive sindicale (5-12 VIII) in organizarea Comisiei centrale sindicale, in Bucegi; 4 - cupa Avintul, cu echipele reprezentative ale asociatiilor sportive (25-30 IX) in organizarea asociatiei Avintul, in Bucegi; 5 - cupa 7 Noiembrie, cu reprezentativele asociatiilor sportive (10- 17 X) in organizarea asociatiei Metalul, in Cheile Bicazului.

Asimilarea turelor alpine cu competitiile sportive. La 31 mai 1954, Comitetul pentru Cultura Fizica si Sport de pe linga Consiliul de Ministri a emis o decizie privitoare la asimilarea turelor alpine cu competitiile sportive. Decizia stabilea conditiile ce trebuiau indeplinite pentru efectuarea turelor alpine. Astfel, se cerea in primul rind ca echipele sa fie formate din cel mult opt alpinisti, in turele de gradul 1 A la 3 A inclusiv, vara, si de la 1 A la 2A inclusiv, iarna, si din cel mult trei alpinisti la turele de la gradul 3 B in sus, vara, si 2 B in sus, iarna. In al doilea rind, se preciza cine trebuie sa dea aprobarile pentru efectuarea turelor, si anume:

a)colectivul sportiv;

b)consiliul asociatiei sportive;

c)comisiile de alpinism regionale, orasenesti si raionale pentru premierele alpine

d)colegiul central de antrenori din Comisia centrala de alpinism, pentru taberele alpine.

Dupa aceasta punere de acord a turelor alpine cu celelalte activitati sportive, pentru obtinerea categoriilor si a titlurilor, s-a simtit nevoia unui curs de unificare a metodelor de antrenament in alpinism, pentru folosirea uniforma a metodelor de escalada, asigurari, comenzi etc., in conditiile in care nu s-au mai organizat scoli de alpinism.

Comisia centrala de alpinism din cadrul C.C.F.S. a initiat in masivul Piatra Craiului, la cabana Curmatura prima tabara de unificare a metodelor de antrenament la alpinism, fiind sprijinita de Directia de Turism si Excursii din C.C.S. Aceasta tabara a functionat intre 1 si 10 iulie 1954, condusa de un colectiv de antrenori din Colegiul central al Comisiei centrale de alpinism. In aceasta tabara au participat antrenori din Bucuresti, Sibiu, Tirgu-Mures, Fagaras, Cluj etc.[30].

Prima intrecere alpina feminina pe 1954. Iata rezultatele primei intreceri feminine, cistigata de Asociatia Stiinta, intrecere efectuata pe traseul nr. 2 din peretele Horoabei - aproape o lungime de coarda :

1. Stiinta 12'55'3/5. Nela Saragea si Olga Badina.

2. Vointa 13'36'4/5. Anelise Kolovrath si Ecaterina Rosu.

3. Flamura Rosie 15'18'2/5, Maria Georgescu, Suzana Roth si Petruta Pop.

4. Progresul 17'24', Valentina Rusu si Petruta Tudor.

5. Metalul 21'05" 4/5, Mioara Stefanescu, Virginia Eramian si Georgeta Arpadi[31].

Intrecerile masculine. Au avut loc pe Turnul Seciului si peretele muntelui Batrina, timp de o saptamina. Campionatul republican a fost cistigat de alpinistii de la echipa Dinamo[32]. Iata rezultatele inregistrate :

1. Dinamo 66'33'3/5, Tudor Hurbean, Niculae Jitaru, Gheorghe Pali, Dumitru Enoiu si Victor Popescu. Tudor Hurbean a fost cel mai bun cap de coarda.

2. C.C.A. 66'44'4/5, Aurel Irimia, Emilian Cristea, Mircea Enache, Victor Maciuca si Ladislau Karacsony.

3. Progresul 80'05'3/5, Ion Mihai, Petre Bogoiu, Serban Severin, Alexandru Bokor si Gheorghe Atanasiu.

4. Avintul 90'10'2/5, Traian Flucus, Ion Teleanu, Ion Bancila, Gheorghe Pop si Gheorghe Jitaru.

5. Vointa 96'41', Nicolae Lorincz, Ion Ionescu, Paul Fozocos si Adalbert Kerekes.

6. Stiinta 110'8'2/5, Remus Stoicovici, George Petrescu, Valeriu Vladareanu, Marcel Palade.

7. Flamura Rosie 116'06'4/5, Stan Florin, Ion Puscas, Ion Boitoru, Gheorghe Andreica si Ion Hostea.

8. Locomotiva 153'51'l/5, Ion Baltes, Pantazi Mihalascu, Gheorghe Stroescu, Vasile Tarta si Ion Badea.

9. Metalul, echipa a fost descalificata.

Acest campionat a fost comentat de Gheorghe Epuran in ziarul Sportul popular nr. 2484 din 31 august 1954, in felul urmator, obiectiv si corect, fiind un adevarat model de comentariu sportiv :

Nu toate echipele au dat importanta antrenamentului, unele au constituit echipele in graba, in ajunul competitiei.

La Dinamo, antrenorul Gheorghe Rosculet a privit cu seriozitate toate amanuntele. A fost singura echipa care nu a facut greseli. Tudor Hurbean a fost cel mai rapid cap de coarda.

la C.C.A., echipa a fost intinerita cu noi elemente, Victor Maciuca si Ladislau Karacsony. Din cauza neomogenitatii echipei s-au facut manevre de corzi si pregatirea rapelelor gresite. Capi de coarda au fost Aurel Irimia si Victor Maciuca.

La Progresul, se observa ca iesirile saptaminale si cantonamentul nu sint suficiente pentru pregatire. A iesit in evidenta Serban Severin, iar Alexandru Bokor a fost cel mai virstnic alpinist.

La Avintul, capul de coarda Traian Flucus s-a dovedit a fi foarte rapid. L-a egalat pe Tudor Hurbean in prima lungime de coarda.

La Vointa, Nicolae Lorincz, Ion Ionescu s-au catarat cu multa indeminare'.

Schimbari de titulaturi. In 1954, Confederatia Generala a Muncii - C.G.M. - si-a schimbat titulatura in Consiliul Central al Sindicatelor - C.C.S. - iar Sectia de turism s-a transformat in Directia de turism a C.C.S.

Pozitii pentru adevaratul alpinism. Sub titlul Probleme actuale in alpinism - premise pentru o noua orientare[33], Emilian Cristea a scris un interesant articol. El califica "preocupare ingusta' activitatea unor colective ce isi formau si pregateau echipele doar pentru concursurile cronometrate, limitindu-se la 5-6 cataratori, selectionati dupa iuteala parcurgerii traseelor artificiale (30-40 de metri). Aceasta formula duce, spunea autorul articolului, la buni acrobati, la vedetism, dar face ca nivelul alpinismului romanesc sa ramina "sub posibilitati'. De asemenea, el protesta impotriva baterii exagerate de pitoane (sic.).

Noi consideram ca practicarea cataraturii competitionale duce la desfiintarea sau la deteriorarea grava a alpinismului in general si a alpinismului de masa in special. Acest punct de vedere a fost exprimat clar si in Buletinul informativ nr. 2/1956, al Comisiei centrale de alpinism de pe linga C.C.F.S., unde se scria: "intrecerile pe stinci au ingustat si limitat activitatea alpina, provocind pe de o parte neglijarea altor preocupari, iar pe de alta parte a angrenat numai virfurile, neglijind ridicarea cadrelor noi si angrenarea lor in practicarea acestui sport'.

Alpinistii cehoslovaci in muntii nostri. In 1954 conducatorii alpinismului romanesc au invitat un grup de alpinisti cehi intr-un schimb de experienta[34]. Era pentru a treia oara cind alpinistii cehi veneau la noi . Grupul lor a fost format din Arno Puskas - renumit catarator, Vladimir Prohaska, Otto Jelnic - conducatorul echipei, Radovan Kuchar - maestru al sportului, Bohumil Sa-vatos, lulius Andrasi, Jaroslav Mlezak, Iosef Velika, Harnicek si Ivan Lehotsky. Din partea romanilor au participat Aurel Irimia, Tudor Hurbean, Paul Fozokos, Andrei Gaghy, Dan Lubenescu, Petre Bogoiu, George Petrescu, Gheorghe Udrea si Traian Flucus. La sosire s-au tinut si citeva cuvintari, cehii spunind: "Dupa cite stim, in anumite puncte, conceptiile in tara dvs. relativ la practicarea alpinismului difera de cele din tara noastra. Avem speranta ca la aceasta intilnire vom gasi un punct de vedere comun, pe baza caruia activitatea noastra sa mearga in paralel in viitor'.

Alte fapte. Prin decizia nr. 1605 din 31 decembrie 1954, semnata de presedintele C.C.F.S., pentru aprobarea regulamentului privind clasificarea sportiva cu incepere de la 1 ianuarie 1955, se anuleaza decizia nr. 394 din 14 mai 1953. Noua decizie se refera la obtinerea titlurilor si categoriilor sportive, indicind cine le acorda si in ce conditiuni. La 11 si 12 decembrie 1954 a avut loc sedinta Biroului Comisiei Centrale de Alpinism la care s-a discutat raportul prezentat de subcomisia de ture si competitii, cu privire la activitatea pe anii 1953 si 1954; tot atunci s-a ales Comisia Centrala de Alpinism pentru anul 1955: Constantin Messinger - presedinte, Stefan Gaspar[36], Constantin Dumitrescu, Mircea Bogdan, Emilian Cristea, Costin Stefanescu, Viorica Stoica, Nicolae Dobre, Andrei Canarache; presedintele colegiului de antrenori: Mircea Bogdan.

Calendarul intern pe anul 1955 al C.C.F.S. prevedea pentru anul 1955, la alpinism, campionatul republican individual (masculin si feminin), campionatul republican pe asociatii si parcurgerea crestei masivului Fagarasului. In afara acestuia s-a mai intocmit un calendar intern al Directiei sport din C.C.S. si altul al asociatiilor sportive[37].

Parcurgerea, iarna, a crestei Carpatilor Meridionali si a Muntilor Fagarasului. Alpinistii de la asociatia Vointa, Alexandru Floricioiu, Andrei Moldovan, Nicolae Lorincz, Paul Fozocos si Ion Dragomir, au inceput parcurgerea crestei Carpatilor Meridionali simbata 19 februarie 1955. Fiind prea multi si lipsiti de experienta turelor lungi care solicita multa energie, avind si un echipament inferior, au terminat ascensiunea la 30 martie, dar la Sinaia au ajuns numai doi: Alexandru Floricioiu si Paul Fozocos. Aceiasi traseu a fost parcurs si de echipa asociatiei C.C.A.[38]: locotenent Aurel Irimia, soldat Ladislau Karacsony si antrenorul lor, Emilian Cristea. Ei au plecat de la Baile Herculane duminica 20 februarie 1955. Fiind mai bine echipati, avind mai multa experienta si numarul participantilor limitat la 3, au terminat traseul si au ajuns la Sinaia in ziua de 26 martie. In aceeasi perioada a avut loc parcurgerea crestei masivului Fagarasului de la Porcesti la Plaiul Foii. Au participat un numar de_zece echipe, avind plecarea la urmatoarele date: simbata 19 martie, asociatia Vointa, echipa I-a formata din Alexandru Floricioiu si Paul Fozocos, care efectuau parcurgerea Carpatilor Meridionali, si echipa a II-a formata din Ion Vladareanu, Liviu Munthiu si Norbert Hiemesch; luni 21 martie au luat startul alpinistii asociatiei Flamura Rosie: Ion Boitoru, Florin Stan, P. Holitzer. Echipa Stiinta a plecat la 22 martie in urmatoarea formatie: Gheorghe Lupas, Remus Stoicovici, Gheorghe Vatasanu si Ilie Roda. Asociatia Metalul a avut doua echipe: cea formata din Ion Ghiciorea, Gheorghe Udrea, Gheorghe Angelescu si Alexandru Statescu, iar a doua formata din Gheorghe Atanasiu, Andrei Gaghy, Ion Coman si C. Frasinel (de la asociatia Constructorul). Asociatia Locomotiva a plecat la 24 martie, avind in componenta echipei pe urmatorii: Mircea Craciunescu, Nicolae Dobre, Constantin Radu, Florian Tudor si Gheorghe Alexandru; Asociatia Progresul - la 25 martie, cu doua echipe: Erwin Csallner. Petre Bogoiu, Ion Mihai si echipa a II-a: Mircea Vladoianu, Gheorghe Dumitrescu, Serban Severin si G. Benko; Asociatia Dinamo - la 26 martie: Tudor Hurbean, Nicolae Jitaru si Dumitru Enoiu, iar de la Bilea alaturindu-se si Victor Maciuca. Echipa C.C.A., mentionata mai sus care parcurgea creasta Carpatilor Meridionali, a fost completata pe creasta Muntilor Fagarasului.

Trasee alpine realizate in premiera in anul 1955. Trasee de iarna: 23-24 ianuarie - Briul Mare al Costilei (Walter Kargel, Andrei Ghitescu); 19 februarie - 30 martie - parcurgerea crestei Carpatilor Meridionali, asociatia Vointa (Alexandru Floricioiu Paul Fozocos) 20 februarie 26 mai - parcurgerea crestei Carpatilor Meridionali, asociatia C.C.A. (Aurel Irimia, Ladislau Karacsony, Emilian Cristea 20 februarie - traversarea Buta-Peleaga-Pietrile (alpinistii de la Flamura Rosie-Lupeni); 3-6 martie - parcurgerea crestei Muntilor Rodnei (alpinistii de la asociatia Stiinta). Trasee de vara - Bucegi: 15 iunie - traseul Muchia Brinelor, din peretele Vaii Albe, grad V A (Dan Lubenescu, Andrei Ghitescu); 17 august - Fisura din Fata Inalta din Caraiman, grad IV B (Tudor Hurbean, Gheorghe Andreica, Dumitru Enoiu); 7 septembrie - traseul Surplombelor din peretele Coltului Strungii Galbenelelor, grad V A (Florin Stan, Ion Stanciu); 12 septembrie - traseul Andrei Ghitescu din peretele Vaii Costila, grad V B (Dan Lubenescu, Walter Kargel); 5 octombrie - traseul Fisura Rosie, din peretele Vaii Albe, grad V B (Emil Fomino Ion Ionescu, Dorin Grigorescu); 7 Octombrie -Muchia Pintenului Vaii Albe, grad IV A (Aurel Irimia, Ladislau Karacsony); 11-15 octombrie - traversarea peretelui Vaii Albe, grad V A (Aurel Irimia, Ladislau Karacsony, Matei Schenn) , octombrie - Fisura Albastra din peretele Vaii Albe , grad VI B (Alexandru Floricioiu, Norbert Hiemesch); Piatra Craiului: 11 august - peretele Vaii Crapatura (Lupas, Lazar, Ciutac); 15 august - Fisura Jderului, Valea Crapaturii, grad IV A (Traian Flucus s.a.); 27 august - Fisura intrerupta (Victor Maciuca s.a.); 16 noiembrie - traseul Diana, din Turnul Mare al Dianei, grad IV A (Emil Fomino, Paul Fozocos); Cheile Turzii: 31 mai - peretele Priporului, grad IV A (Remus Stoicovici); Cheile Bicazului; 31 mai - Fisura Lastunilor, din Piatra Mariei (Paul Fozocos, Liviu Munthiu). Premiere feminine - Bucegi: traseul Nemes, grad III A (Viorica Stoica-Canarache, Olga Badina, George Petrescu); traseul Frontal din Turnul Seciului, grad IV A (Viorica Canarache, Nela Saragea, Olga Badina); Cheile Bicazului: Fisura Directa din Suhard, grad IV A (Viorica Canarache, Olga Badina, Nella Saragea); Creasta Frumoasa din Suhard, grad III B (Viorica Canarache, Rodica Dragusanu); traseul Clasic din Piatra Altarului, grad IV A (Viorica Canarache, Rodica Dragusanu); Cheile Turzii: Coltul Sansil, grad III B si Coltul Rotunjit, grad III A (Viorica Canarache si alte fete).

Campionate. La campionatul republican pe anul 1955 de pe Rarau, in concursul de viteza, au invins:

la fete :

Asociatia Stiinta (Nela Saragea, Madeleine Ertl s.a.) ;

Vointa (Maria Popescu); 3. Metalul (Mioara Stefanescu si Georgeta Arpadi);

la masculin:

Dinamo (Tudor Hurbean);

C.C.A. (Aurel Irimia);

Dinamo (Nicolae Jitaru);

Dinamo (Ion Baltes);

Echipa C.C.A.;

Stiinta (Remus Stoicovici);

Vointa (Alexandru Floricioiu);

C.C.A. (Matei Schenn);

Progresul (Petre Pogonici);

Vointa (Norbert Hiemesch).

Alte fapte si activitati. La 1 martie 1955[42], s-a publicat tabelul sportivilor care au primit titlul de maestru al sportului. La alpinism figurau: Emilian Cristea si Aurel Irimia.

Complexul "Alpinist R.P.R.'. In dorinta de a dezvolta cit mai mult alpinismul in rindul muncitorilor, al elevilor si studentilor, Comitetul pentru Cultura Fizica si Sport a introdus in miscarea de cultura fizica complexul "Alpinist R.P.R.". Normele obligatorii cerute de regulamentul complexului erau: 1. examen teoretic, 2. normele practice speciale. Lectiile teoretice au cuprins notiuni de geografie, orientare, folosirea hartii si busolei, materialele alpine (fringhie, ciocan, piton, carabiniera), noduri, asigurare etc. Normele practice constau din[43] doua ture alpine de gradul 1B, un curs de orientare cu teme de gradul II, coborire 20 metri in rapel, urcare 5 metri cu nodul Prusik, montarea si demontarea cortului, transportarea unui accidentat, aruncarea grenadei la tinta, baterea pitoanelor, legarea in coarda si asigurarea, cataratura, regula celor trei puncte de sprijin. Cursantii care treceau normele mentionate obtineau insigna si brevetul "Alpinist R.P.R.' ce le dadea dreptul sa practice cataratura, unde, pentru obtinerea categoriei a III-a, se cerea acest brevet. S-a intentionat ca insigna "Alpinist R.P.R.' sa fie baza de masa a alpinismului. A si fost o vreme (in primul an, la asociatia Locomotiva, 26 tineri au primit insigna, iar in tara 264 sportivi si sportive), dar, cu timpul, aceasta frumoasa si rodnica activitate a incetat, incit s-au prezentat la concursuri si campionate unele si aceleasi nume, oprind astfel promovarea elementelor tinere care, asa cum s-a vazut mai tirziu, au adus un salt calitativ.

Ascensiuni. Printre ascensiunile efectuate in 1956, locul intii l-a ocupat parcurgerea crestei Carpatilor Meridionali, iarna, de catre echipa Vointa, formata din Alexandru Floricioiu, Paul Fozocos si Norbert Hiemesch (martie-aprilie). Alpinistii de la asociatia Progresul-Sibiu au efectuat 34 ture de antrenament de diferite grade, ca cele din Trei surplombe, Santinela Vaii Verzi, Pintenul din peretele Vaii Albe, Surplomba Mare - toate in Bucegi. Cataratorii Victor Maciuca (C.C.A.) si Gheorghe Atanasiu (Energia) au escaladat dificilul traseu Fisura Albastra din Bucegi. In august 1956, o echipa de alpinisti din R.D.G., formata din Friedrich Deus, Erwin Bratz, Gunter Muller, Horst Kastner, Gerhard Kropf, Peter Deus si Walter Weller, a vizitat muntii nostri, impartiti in doua grupe, condusi fiind de George Petrescu, busteneanul Ion Puscas si Walter Kargel au escaladat traseele: Creasta Costila-Galbenele, Furcile si Surplomba Mare, toate din Costila, dupa care au coborit la Pestera Ialomitei si de acolo au mai suit doua trasee in Turnul Seciului. Capi de coarda, in toate turele, au fost cei trei romani.

Premiere de iarna: traversarea peretelui Vaii Costila, de la vest la est (Dan Lubenescu - Stiinta, Walter Kargel - Metalul si Vasile Birlea); Valea Urzicii (Viorica Canarache, Olga Badina, Rodica Dragusanu - Stiinta); traversarea muntilor Rodnei, Suhard si Caliman (Aurel Irimia, Ladislau Karacsony - C.C.A.); Briul Mare al Costilei (Viorica Canarache, Olga Badina - Stiinta).

Premiere de vara: Bucegi, 10 iulie - Fisura din Santinela Blidului Uriasilor, grad V A (Nicolae Jitaru, Tudor Hurbean, Ion Baltes); 20 august - Fisura Rasucita din Tancul Mic, grad IV B (Florin Stan, Pompiliu Pascu); traseul Bisericuta, din Valea Malaesti (Gheorghe Pop, Constantin Nemes, Ion Dragos - Energia Busteni); Ceahlau: Hornul Clopoteilor, din Ocolasul Mare, grad V A (M. Stanciu, Gheorghe Rosculet); traseul nr. 1, Frontal, din Ocolasul Mare, grad V A (Gheorghe Andreica, M. Stanciu s.a.); Vadul Crisului: traseul nr. 2, grad IV A (Gheorghe Papp, Adalbert Kerekes, Bela Kiss); Cheile Bicazului: traseul Gentiana, din peretele sudic al Suhardului Mic, grad IV B (Emil Fomino, Erwin Csallner, Andrei Siursa); Fisura Centrala, grad IV A si Fisura Frumoasa, din acelasi perete (aceeasi echipa).

Premiere feminine: Creasta Vulturilor - Policandrului (Olga Badina - Stiinta, Cornelia Pavel - Flamura Rosie, Mioara Stefanescu - Energia).

PREMIERA FISURII ALBASTRE. Anul 1956[44] a adus alpinismului romanesc o realizare de mare prestigiu - escaladarea Fisurii Albastre din peretele Vaii Albe din masivul Bucegi, de catre echipa asociatiei Vointa, sectia Brasov, compusa din Alexandru Floricioiu si Norbert Hiemesch .

Istoric. Peretele Vaii Albe a atras atentia alpinistilor nostri inca din 1934. Atunci, o disputa sportiva intre Nicolae Dimitriu si Nicolae Comanescu a dus le "dreptul de exclusivitate' a primului la aceasta fata a muntelui Costila. In virtutea acestui "drept', Nicolae Dimitriu, insotit de alti alpinisti, a incercat in doua rinduri strabaterea peretelui pe un traseu care mai tirziu s-a numit Fisurile Centrale, fara un rezultat pozitiv, traseu a carui premiera, pina la urma, a revenit echipei Ion Coman si Oscar Schobesch. Traseul Fisura Albastra a fost "incercat', pe drumul de acces catre el in 1945[46] de catre Toma Boerescu, Gheorghe Rosculet si Emilian Cristea . In 1946, echipa Niculae Baticu si Emilian Cristea si-a propus sa faca o tentativa de ascensiune a acestei fisuri, fara ca primul sa stie de "incercarea' precedenta. Au plecat de la refugiul Costila, insotiti de mai multi prieteni. Un incendiu izbucnit in padure i-a obligat, insa, sa renunte la proiect, trebuind sa lupte pentru stingerea incendiului. Anul urmator, Emilian Cristea a perseverat sa urce Fisura Albastra, folosind, dupa spusele lui, cinsprezece secunzi, trei sute de pitoane, trei sute metri coarda si, ca timp, sapte ani . In 1951, dupa vreo saptezeci de metri de escalada din Fisura Albastra, echipa formata din Aurel Irimia si Emilian Cristea a parasit-o, intrind intr-o varianta, in dreapta. Anul urmator, cei doi cataratori au ajuns la optzeci metri sub creasta, de unde nu au mai putut avansa, incercarile ulterioare, cu sederi de trei patru zile in traseu, nu le-au adus nici un avans. Seful clubului din care faceau parte i-a chemat si le-a pus in vedere sa faca aceasta escalada, altfel le va taia orice subventie. Fata de acest "ultimatum', alpinistii Irimia si Cristea au urcat din nou pe drumul de acum cunoscut si au stat cinci zile in perete. In punctul de unde nu au mai putut avansa. Nu se inventase pina atunci sistemul de sfredelire a stincii si nici pitoanele de expansiune. Epuizati dupa aceasta sedere prelungita, au cerut celui de al treilea membru din echipa Radu Constantin, ce se afla in circurile Vaii Albe, sa vina in creasta cu fringhii pentru a-i scoate din acel loc. Acesta s-a executat. A luat cu el doua corzi de cite optzeci metri fiecare, a trecut pe la refugiul Costila in speranta ca va mai gasi acolo pe cineva sa-l ajute. Negasind pe nimeni, a pornit singur cu povara pe Valea Costilei, catre creasta. Cind a ajuns acolo se innoptase astfel ca nu mai putea dirija corzile catre locul unde se aflau colegii lui. In discutiile purtate, au hotarit sa amine operatiunea pentru a doua zi. Constantin Radu a depozitat tot materialul in creasta Vaii Albe si s-a dus la cabana Caraiman unde a dormit. Dimineata a plecat pe intuneric de la cabana si a sosit in creasta o data cu zorile. De acolo, din creasta, dupa ce a legat la capatul celor doua corzi o teava, le-a lasat in jos. In timpul parcurgerii celor optzeci de metri cu tractiune de sus, cei doi au mai batut citeva pitoane in fisurile aparute in cale. In anul urmator 1953 coborind din creasta, ei au pitonat de sus in jos cei optzeci de metri, montind si un cablu de sirma. Traseul a fost urcat apoi in cinstea zilei de 2 octombrie.

Cucerirea Fisurii Albastre. Tot in 1953 cinci tineri care schiau pe Valea Alba, in scurtele lor opriri, priveau grandiosul perete asupra caruia se facuse atita vilva. Fiind necunoscuti, nu se vorbise de ei nici ca schiori, nici ca alpinisti. Dar erau curajosi si indrazneti, calitati specifice virstei. Nici nu aveau experienta, scoala si antrenamentul necesare unei ascensiuni deosebite. Atractia mare i-a facut sa-si propuna sa urce o varianta, stiind ca Fisura Albastra fusese escaladata. Cine au fost acesti cinci baieti ? Se numeau Alexandru Floricioiu, Norbert Hiemesch, Ion Vladareanu, Walter Gutt si Ilie Drasoveanu, toti brasoveni. Au inceput un antrenament metodic, parcurgind, rind pe rind, traseele de dificultate mare ce fusesera realizate pina la vremea aceea. Socotindu-se destul de antrenat, la 5 iulie 1954, Alexandru Floricioiu s-a hotarit sa refaca traseul Fisurii Albastre[49]. Nu mica i-a fost insa mirarea, cind, ajuns la bivuacul II, adica dupa aproximativ saptezeci de metri de escalada pe fisura propriu-zisa, a vazut ca traseul predecesorilor o parasea, traversind peretele spre dreapta, pe o serie de brine, iesind in creasta pe o fata verticala, la o distanta de circa optzeci de metri fata de adevarata fisura, care, de la bivuacul II, se inalta catre creasta Vaii Albe, cu peste doua sute de metri, fiind barata de un tavan imens. A urcat vechiul drum si, sfatuindu-se cu ceilalti, s-a hotarit sa incerce escaladarea adevaratei Fisuri Albastre. Pentru aceasta au stabilit un ingenios plan de bataie, nefolosit de nimeni pina atunci in alpinism, sau necunoscut noua. Echipa s-a despartit in doua grupe: prima a mers la monumentul Eroilor de pe muntele Caraiman si de acolo, privind peretele si creasta cu o luneta puternica, dirijau la stinga sau la dreapta celalalt grup ce se gasea pe creasta Vaii Albe, pina ce acesta a ajuns perfect pe verticala Fisurii Albastre. Acestia au insemnat locul pentru viitoarele operatiuni. In septembrie 1954, echipa Alexandru Floricioiu si Norbert Hiemesch a intrat in traseu in timp ce echipa Walter Gutt, Ion Vladareanu si Ilie Drasoveanu a mers pe creasta Vaii Albe, avind sarcina ca de acolo sa aprovizioneze cu alimente si materiale pe cei ce se aflau in ascensiune. Walter Gutt a coborit in rapel pina deasupra surplombei a treia si de acolo dirija in jos tot ce primea de sus, cu ajutorul corzilor. Echipa din perete, de la bivuacul II in sus, a urmat o fisura verticala situata intre fisura principala si bivuac. Componentii ei au avut grija, mai intii, ca, folosind o pensula si o cutie cu vopsea rosie pe care o adusesera cu ei, sa deseneze o sageata cu virful indreptat in sus, spre surplombe si sa scrie: "Aceasta este Fisura Albastra". Dupa douazeci de metri de escalada au trebuit sa faca un traverseu dificil catre stinga pentru a reintra in traseul normal, unde au gasit o mica platforma de regrupare. De acolo au putut urma o lungime de coarda ajungind pina la baza unui horn unde s-a facut o noua regrupare. Au suit hornul, care in partea superioara se ingusteaza devenind totodata surplombant. Dupa depasirea surplombei, ascensiunea a continuat pe o fisura verticala intretaiata de straturi de gresie ce de-a creat calatorilor dificultati, deoarece s-a dovedit friabila si nu a permis baterea pitoanelor. Fisura principala fiind intrerupta de un asemenea briu de gresie si nemaiexistind posibilitati de inaintare pe verticala, situatia a fost salvata printr-un traverseu la dreapta de circa opt metri, exclusiv din gresie, ce conduce spre o mica platforma, tot din gresie, numita de acum bivuacul "nr. III". Dupa mari eforturi, cei trei au reusit sa cistige din fisura Albastra inca doua lungimi de coarda. Se aflau acum la douazeci de metri sub partea inferioara a celor trei surplombe ce formeaza uriasul tavan. Acesta, pe linga dificultatile ce le prezinta, ofera avantajul unei "uriase umbrele' care apara pe alpinisti in caz de ploaie. Pentru a trece prima surplomba, cu ajutorul scaritelor, au facut un traverseu la stinga pina la baza unei fisuri lungi, putin surplombanta, singurul punct posibil de trecere. Dupa treizeci de ore de escalada efectiva, cu cinci nopti dormite in perete, echipa a fost nevoita sa coboare. A revenit in cursul aceluiasi an, insa fara sa izbuteasca parcurgerea intregului traseu. La inceputul Lui iulie 1955, au reintrat in Fisura Albastra Alexandru Floricioiu si Norbert Hiemesch. Acum s-a dat lupta cea mare cu surplombele. Cei douazeci de metri ai primei surplombe au fost trecuti "centimetru cu centimetru', in lupta cu gresia, cu fisurile cimentate, cataratorii fiind nevoiti sa stea atirnati in corzi la trei sute de metri deasupra circurilor. Dupa zece ore de munca incordata, in conditii foarte grele, au reusit sa depaseasca muchea aeriana formata din convergenta primelor doua surplombe. Au vazut apoi ca singura posibilitate de a depasi cea de a treia surplomba o oferea o fisura "finala', care pe alocuri era cimentata. Pentru depasirea acestei surplombe alpinistii au fost obligati sa dea dovada de o deosebita finete in cataratura. Regruparea s-a facut pe o mica platforma ce se gasea suspendata la capatul acestei fisuri. Mergind mai departe, ei au recurs la un nou traverseu catre stinga si au dobindit astfel posibilitatea de a ajunge pe un briu de iarba, lung de aproximativ patruzeci de metri, foarte ingust, care se termina cu un mic horn sub al patrulea bivuac. Dupa ce echipa a ajuns deasupra celei de a treia surplombe, acolo de unde Walter Gutt ii facea aprovizionarea, a iesit in creasta prin acelasi sistem ca si cel folosit de Gutt, adica cu asigurare de sus. Tinerii au revenit in 1956 si au terminat aceasta ultima parte a traseului. Ajungind deasupra acelui horn (bivuacul IV), au putut vedea clar ca singura iesire posibila spre creasta incepe numai citiva metri mai sus de bivuacul IV; au urcat-o, apoi au traversat catre dreapta spre o prispa de gresie ce i-a condus spre fisura finala si, in sfirsit, au ajuns in creasta Vaii Albe.

CONCURSURI SI CAMPIONATE DE CATARATURA. Calendarul intern al C.C.F.S. pe 1956 cuprindea : campionatul republican pe echipe - masculin si feminin - cupa de iarna, in doua etape, una in Piatra Craiului, alta in Retezat. A mai fost organizat si un campionat intern al asociatiilor. Cupa de iarna, etapa I-a masculin, s-a disputat in Piatra Craiului intre 16-22 februarie pe parcursul a 50 de kilometri. Rezultatul a fost urmatorul: 1. Flamura Rosie (Florin Stan, Ion Boitoru, P. Radulescu si Iosif Schneider); Dinamo (Nicolae Jitaru, M. Stanciu, Ion Baltes si Gheorghe Andreica); C.C.A. (Aurel Irimia, Emilian Cristea, Ladislau Karacsony), toate cu cite 800 de puncte; 2. Locomotiva, Flacara si Progresul, cu cite 750 de puncte; 3. Stiinta, 720 puncte. Concursul feminin s-a desfasurat de-a lungul a zece kilometri. Toate echipele au venit grupate, totalizind cite 150 puncte: Stiinta (Viorica Canarache, Olga Badina, Carmen Codreanu si Rodica Dragusanu); Progresul (Petra Tudor, Ana lupceanu si Geta Dobre); Flamura Rosie (Maria Picu, Maria Ratoi, Suzana Roth si Smaranda Stoica).

Campionatul republican de catarare. Nedispunind de date asupra desfasurarii intregului campionat, consemnam mai jos ceea ce s-a publicat la vremea respectiva: mansa a II-a - locul l, asociatia Energia, 53'04'3/10; 2. C.C.A., Dinamo, Flamura Rosie; mansa a III-a - locul 1. Dinamo, 43'10' (Tudor Hurbean si Nicolae Jitaru); 2. C.C.A., 61'15'; clasamentul general: 1. C.C.A., 2h 55'25'; 2. Dinamo, 2^h55'42'; 3. Energia, 3^h28'12'; 4. Flamura Rosie; 5. Vointa; 6. Progresul.

Cupa Dinamo - 1956, Cheile Turzii.) Proba de echipe - traseul Sansil: 1. Dinamo, 14' 37" (Nicolae Jitaru, Ion Baltes si Tudor Hurbean); 2. Vointa, 25'45'; 3. Dinamo II, 26'10'; C.C.A. (Matei Schenn, Ladislau Karacsony) a abandonat in urma unor greseli tehnice facute de capul de coarda pe prima lungime[50]. Proba individuala s-a disputat pe 40 metri in Creasta Ciorilor.: 1. Ion Baltes, 46'4/10 ;' 2. Tudor Hurbean, 47'/l/10; 3. Nicolae Jitaru, 53'; 4. Echipa Vointa, 57'2/10; 5. Gheorghe Andreica, l'OO; 6. M. Stanciu, 1'00'5/10; 7. I. Oancea, ril'2/10. Cupa capitalei s-a desfasurat in jurul Vaii Albe si a fost cistigata de asociatia Stiinta . Lipsesc alte amanunte.

Alte activitati si intimplari. Asociatiile Constructorul, Flacara, o parte din alpinistii de la Metalul si Minierul s-au contopit intr-o singura asociatie sportiva Energia, sub conducerea lui Savu Ceausescu[52], iar asociatiile Recolta si Avintul s-au contopit sub numele de asociatia Recolta, sub conducerea lui Vasile Grigore .

CONFERINTA PE TARA A COMISIEI CENTRALE DE ALPINISM. In luna iunie 1956 a avut loc in padurea Branesti, de linga Bucuresti, conferinta pe tara a Comisiei Centrale de Alpinism[54]. Constantin Dumitrescu a citit raportul de activitate al comisiei pe perioada 1955- 1956, aratind ca in cadrul biroului comisiei centrale s-a acordat preponderenta intereselor unor colective mai importante (Vointa, C.C.A., Dinamo). Munca depusa de comisiile locale s-a indreptat prea mult spre alpinistii fruntasi, neglijindu-se asigurarea bazei de masa a alpinismului (masculin si feminin). Nu s-au depus suficiente eforturi pentru atragerea femeilor in practicarea acestui sport, cum si pentru dezvoltarea activitatii de cercetare. Discutiile provocate de raport au fost foarte interesante, analizindu-se toate problemele, propunindu-se si unele solutii. Apoi s-a ales noua comisie centrala de alpinism.

Biroul comisiei era alcatuit din Constantin Messinger, presedinte, Constantin Dumitrescu, Emilian Cristea, Emil Fomino, Mircea Bogdan, Aurel Irimia, Nicolae Dobre, Ileana Goilavu, Erwin Csallner.

Un fapt deosebit. Aparitia, in 1956, a Buletinului informativ, editat de Comitetul de Cultura Fizica si Sport de pe linga Consiliul de Ministri si redactat de Comisia Centrala de Alpinism, a constituit un fapt de o deosebita importanta, mai ales ca acest Buletin era in intregime consacrat alpinismului. Cum reiese si din "cuvintul inainte', prin editarea lui se urmarea umplerea unui gol de informatie, cum si realizarea unei mai bune legaturi intre comisia centrala si comisiile regionale, intre fruntasii sportivi si antrenori, arbitri etc. Continutul buletinului era foarte variat, tratindu-se probleme de metodica (mijloace si metode de instruire), se descriau premierele si escaladele realizate, traversarile de iarna, se dadeau informatii privitoare la schi, cum si cronica privind activitatea alpinistilor atit in tara cit si peste hotare. Dobindirea insignei "Alpinist R.P.R.' de catre cit mai multi tineri a constituit o preocupare permanenta a Buletinului. Publicatia nu era tiparita, ci multiplicata la Gestetner. Dintre articolele mai deosebite amintim: Cit mai multi tineri sa primeasca insigna "Alpinist R.P.R', de Nicolae Dobre; Principale metodei de instruire in alpinism, de Emil Fomino; Cronica activitatii alpine in anul 1955; Piatra Craiului si Retezatul-iarna 1956, de Emilian Cristea; O echipa de fete iarna pe Valea Urzicii, de Viorica Canarache; Pe crestele Carpatilor Orientali, de Aurel Irimia etc.

In cursul acestui an s-au efectuat numeroase ascensiuni atit pentru antrenament, cit si pentru desavirsirea maestriei. S-au realizat adevarate performante, obtinindu-se timpi de parcurgere extrem de mici. Carpatii Meridionali au fost parcursi in lunile februarie-martie de trei echipe: Progresul-Sibiu (Mircea Vladoianu, Marius Constantinescu); Dinamo (Tudor Hurbean, Nicolae Jitaru si Ion Puscas); o echipa C.C.S. (Tudor Florian, Ion Mihai, Gheorghe Atanasiu, Ion Chiciorea, Gheorghe Cristea si Florin Stan). Fisura Albastra din peretele Vaii Albe-Bucegi a cunoscut o mare afluenta in toamna 1957, fiind "vizitata' de trei echipe: Dinamo (Tudor Hurbean si Nicolae Jitaru); Flamura Rosie (Pompiliu Radulescu si Florin Stan) si o echipa mixta - Aurel Irimia (C.C.A.) si Alexandru Floricioiu (Vointa). Varianta Fisurii Albastre a fost suita de echipele: Energia (Gheorghe Udrea si Stefan Focse, in trei ore si jumatate); Metalul, doua echipe (Dumitru Alexe - Ion Chiciorea si Alexandru. Statescu - Walter Kargel, in cinci ore si jumatate).

Premiere de iarna, Bucegi: ianuarie - traseul Santinela Vaii Cerbului (Aurel Irimia, Matei Schenn, Ladis-lau Karacsony, Emilian Cristea); februarie - creasta Vulturilor-Policandrului (Valentin Garner s.a.); Piatra Craiului: februarie - Briul de Mijloc de la Valea Crapaturii pina la saua Funduri (Valentin Garner, Mircea Popescu); martie - Creasta Piticului si creasta Cornul Caprei (Alexandru Floricioiu, Norbert Hiemesch).

Premiere de vara, Bucegi: 28 aprilie - traseul Victoriei, din Vilcelul lui Teodoru, grad IV B (Florin Stan, Pompiliu Pascu, Dumitru Porcescu); 20 iunie Furca Dreapta din peretele Galbenelelor. grad V A Octav Bratila, Gheorghe Papp) 16 iulie - Muchia estica a Turnuletului, grad IV A (Matei Schenn, Ladislau Karacsony); 9 septembrie - Fata nord-estica a Blidului Uriasilor, grad IV B (Ion Baltes, Ion Chiciorea); 9 septembrie - Fisura din peretele Gavanului Mare, grad V B (Alexandru Floricioiu, Ion Mihai); traseul 9 Septembrie si traseul Prieteniei romane-iugoslave, din Blidul Uriasilor, grad VA (Tudor Hurbean, Valentin Garner, Nicolae Jitaru); Traseul Balcoanele grad V B (Florin Stan, Nicolae Calin) traseul Dinamo, din Briul Mare al Costilei (Nicolae Jitaru, Ion Baltes, Gheorghe Andreica); Piatra Mare: traseul Victor Maciuca, grad IVB (Tudor Hurbean, Nicolae Jitaru); Piatra Craiului 9 iunie - Lespezile Lirei din Briul Cioringa Mare, grad V B (Alexandru Floricioiu, Paul Fozocos, Ion Oancea); 20 iulie - traseul Izvorului, din Padina Inchisa, grad V B (Valentin Garner, Emil Fomino); 14 august - Fisura nordica, din Turnul Marc al Dianei, grad VA (Valentin Garner s.a.); 21 august - Fisura Cenusie, din Turnul Galben al Dianei, grad IV A (Norbert Hiemesch, Serghie Ivancenco, Ion Rusu); 17 septembrie - Fisura de la Portita Padinei Popii, grad IV A (Gheorghe Craciun s.a.); traseul Santinela Padinei inchise, grad IV A (Emil Fomino, Gabi Stoenescu, Chirita); Peretele vestic din Padina lui Calinet, grad IV B (Norbert Hiemesch, Alexandru Floricioiu; Muntii Mehedinti: Fisura Marinarilor (Nicolae Jitaru, Ion Puscas); Cheile Bicazului: Fisura Lastunilor, grad IV A (Paul Fozocos, Liviu Munthiu); Fisura Turnuletului, grad VA (Alexandru Statescu, Dumitru Alexe); Fisura Neagra, grad V B (Gheorghe Udrea Stefan Focse); Fisura Grotelor, grad IV B- (Ion Chiciorea, Alexandru Statescu) traseul incepatorului (Stefan Focse si Gheorghe Udrea).

Cataratura competitionala. Calendarul intern al C.C.F.S. pe 1957 cuprindea: alpiniada de iarna a Carpatilor, alpiniada peretelui Vaii Albe si campionatul republican de cataratura.

Iata rezultatele la alpiniada de iarna: Feminin: 1 Progresul (Geta Dobre, Petra Tudor, Linda Herbert si Ana lupceanu), 2456 puncte; 2 Recolta, 2315 puncte; 3 Locomotiva, 2281 puncte si 4 Energia, 1412 puncte; Masculin: 1 C.C.A. (Aurel Irimia, Matei Schenn, Emilian Cristea si Ladislau Karacsony), 3476 puncte; 2 Vointa (Alexandru Floricioiu, Paul Fozocos, Norbert Hiemesch), 3473 puncte; 3 Progresul (Victor Maciuca, Mircea Gheorghiu, Serban Severin), 3045 puncte; 4 Flamura Rosie, 2550 puncte; si 5 Locomotiva, 1424 puncte.

La 1 iulie 1957 a inceput concursul pentru cupa peretelui Vaii Albe. Au participat noua echipe: Dinamo, C.C.A., Vointa, Locomotiva, Progresul, Flamura Rosie cu doua echipe si Energia, tot cu doua echipe. S-au escaladat traseele: Eftimie Croitoru, Lespezile, Fisura Suspendata si Dinamo, din Blidul Uriasilor. Nu am putut afla rezultatele si nici numele participantilor.

Campionatul republican. Nu se cunosc rezultatele de la inceputul campionatului. Sintem doar in posesia celor de la jumatatea lui: Feminin: 1 Vointa (Angela Popescu si Elena Pascau); 2 Flamura Rosie (Erika Schneider si Cornelia Popa); 3 Energia (Mioara Stefanescu, Lelia De-metrescu); 4 Recolta (Viorica Canarache, Olga Badina si Nela Saragea). La combinata au cistigat Energia-Flamura Rosie (Rada Slujitoru, Alma Baeder si Mariane Wagner); Masculin: 1 Flamura Rosie (Pompiliu Radulescu si Florin Stan); 2 Vointa; 3 C.C.A; 4 Dinamo.

Finala campionatului republican - 1957. Nu se cunosc rezultatele decit de la masculin, iar numele participantilor - numai de la echipa clasata pe locul l: C.C.A. (Aurel Irimia, Matei Schenn si Ladislau Karacso-ny); 2 Flamura Rosie; 3 Vointa; 4 Dinamo si 5 Energia.

Cupa Dinamo - 1957, Piatra Mare. 1 Vointa (Norbert Hiemesch si I. Ionescu); 2 Dinamo (Tudor Hurbean, I. Enache si Nicolae Jitaru); 3 Energia; 4 Locomotiva. Cel mai rapid cap de coarda a fost Tudor Hurbean (13'52'9/10).

Campionatul orasului Bucuresti. Comisia de alpinism de pe linga Comitetul orasenesc de cultura fizica si sport al orasului Bucuresti a organizat alpiniada de vara - 1957, la care au participat 40 de alpinisti din asociatiile: Progresul - Ion Mihai si Victor Maciuca au urcat traseul Eftimie Croitoru; Flamura Rosie Florin Stan si Pompiliu Radulescu, Fisura Rasucita; Energia - Walter Kargel, Stefan Focse, Remus Stoicovici, Gheorghe Udrea, Ion Chiciorea si Ladislau Biro, Fisura Rasucita; Stiinta - Dan Lubenescu si I. Birgeaga au escaladat traseul Rosculet.

"Cupa prieteniei'. Cu ocazia vizitei alpinistilor bulgari si iugoslavi, in 1957, s-a organizat ,,Cupa prieteniei'. Cu acest prilej s-a facut in premiera, dupa cum am mai aratat, traseul 9 septembrie din ,,Blidul Uriasilor-Bucegi si traseul prieteniei romano-bulgare in apropierea Blidului. Pe traseul 1 de concurs, o echipa a Romaniei formata din Tudor Hurbean cap de coarda, Valentin Garner si Nicolae Jitaru au urcat in 3h0'17', batind 25 de pitoane. Prima echipa a Bulgariei - formata din Anghel Petrov, cap de coarda, Hristo Popov si Ivan Borisov - a urcat in 2h37'07', fara a bate vreun piton. La ora 16 si 50 a intrat in concurs prima echipa a Romaniei alcatuita din Matei Schenn, cap de coarda, Ladislau Karacsony si Aurel Irimia. La numai cinci minute de la plecare, capul de coarda, grabindu-se excesiv, cade, astfel ca echipa a fost silita sa abandoneze. Cu prilejul acestei intilniri, alpinistii straini participanti nu au manifestat un interes deosebit pentru competitiile de acest gen[55]. Articolul in care se relata acest concurs, semnat de Emilian Cristea si Mircea Tudoran, se incheia cu constatarea ca bilantul intilnirii prietenesti dintre alpinistii romani si bulgari (iugoslavii participind doar ca observatori permite sa se conchida ca lotul reprezentativ al tarii noastre nu a obtinut rezultatele scontate si ca alpinistii de peste hotare ce ne-au vizitat tara nu agreaza caracterul competitional in cazul alpinismului.

INFIINTAREA UNIUNII DE CULTURA FIZICA SI SPORT, iulie - 1957. In urma Hotaririi din 2 iulie a Comitetului Central al P.M.R. si a Consiliului de Ministri al R.P.R. cu privire la reorganizarea miscarii de cultura fizica si sport din Republica Populara Romana s-a infiintat Uniunea de Cultura Fizica si Sport, cum si federatiile pe ramuri de sport[56]. Totodata pentru turism si alpinism s-a prevazut infiintarea Asociatiei Turismul Popular. S-au constituit comitetele regionale U.C.F.S. si s-a intocmit Regulamentul de organizare si functionare a colectivului sportiv. La plenara Comitetului de organizare a U.C.F.S. , care a avut loc sub conducerea lui Manole Bodnaras, s-au luat masuri pentru impulsionarea activitatii sportive, organizarea federatiilor, a cluburilor, pentru cresterea calitativa a sportului, ca acestea sa contribuie la pregatirea fizica si morala a maselor largi de oameni ai muncii

ALPINISTII ROMANI PE MONT BLANC. Raspunzind invitatiilor organizatiilor muncitoresti ale alpinistilor elvetieni si francezi, F.S.G.T. si S.A.T.U.S., alpinistii Nicolae Dobre, Alexandru Statescu, Gheorghe Udrea s-au deplasat la o tabara de pregatire din Franta[58]. Sub conducerea experimentatului ghid Rene Thomas, s-a facut scoala si exercitii pe ghetarii ,,Mer de glace' si "Le Tour' si escalade pe "Aiguille du Tour' si "Aiguille de Purt-cheller'. Comportarea, cunostintele si aptitudinile de cataratori ale romanilor l-au convins pe pretentiosul ghid Rene Thomas sa-i lase sa escaladeze singuri Aiguille de Purtcheller. S-au format doua corzi avind capi de coarda pe Alexandru Statescu si Gheorghe Udrea, iar secund pe Nicolae Dobre. Traseul avea 8 lungimi de coarda, catarare libera pe stinca si zapada, alpinistii gasind pe el doar trei pitoane, doua lame metalice si un piton de lemn. In final, echipa a urcat si pe Mont Blanc.

La Tohan, in judetul Brasov, s-a infiintat o noua asociatie, Torpedo, avind ca antrenor pe Emil Fomino. Asociatia numara 60 de alpinisti din care Valentin Garner, categoria I-a, Mariane Wagner, Rudolf Wolgesi si Mircea Popescu, categoria a II-a. Au realizat si unele premiere, cu toate ca nu dispuneau in acea vreme de materialele necesare, de schiuri etc.

La 1 octomhrie 1957, printre cei 60 de sportivi fruntasi ce au primit titlul de maestru al sportului s-au numarat si alpinistii Viorica Canarache si Alexandru Floricioiu.

Ascensiuni. Seria ascensiunilor de antrenament si pentru implinirea de norme necesare la clasificare a continuat si in 1958. Din multitudinea lor, mentionam citeva.

Doua echipe au parcurs, iarna, creasta Carpatilor Meridionali: Metalul-Bucuresti (Ion Chiciorea, Ladislau Biro, Alexandru Statescu si Stefan Focse) si I.T.B. Traseul Fisura Rasucita a fost urcat de echipa I.T.B. (Florin Stan, Ion Baltes si Ion Mihai), traseul Eftimie Croitoru, de Metalul (Ion Chiciorea si Ladislau Biro). In plus, echipele I.T.B., Metalul si Flamura Rosie au suit toate traseele din Turnul Seciului in amintirea lui Victor Maciuca mort aici intr-un accident. Echipa Dinamo (Alexandru Floricioiu Tudor Hurbean, Nicolae Jitaru) a efectuat ascensiunea traseelor Rosculet, Fisura Suspendata si Eftimie Croitoru. Tot Dinamo (Alexandru Floricioiu si Tudor Hurbean) a escaladat Fisura Albastra, in sase ore si jumatate, iar varianta Fisurii Albastre (Nicolae Jitaru s.a.), in cinci ore.

Premiere. Anul 1958 a adus alpinismului noi premiere in masivii Bucegi: august -traseul Fisura Mare din peretele Vaii Costila grad V B (Alexandru Floricioiu, Tudor Hurbean cap schimbat ); 8 octombrie - traseul Tavanelor din peretele Central al Turnului Malaesti, grad V B (Liviu Munthiu, Ion Coman); Fisura Mult Dorita, grad VI A (Octav Bratila si altii); Fisura Insorita, grad V A (Pompiliu Pascu s.a.); traseul Tavanelor, din Santinela Vaii Verzi, grad V B (Nicolae Calin s.a.); traseul dintre Fisuri, peretele Urlatorii Mari, grad V B (Nicolae Calin, Pompiliu Pascu si altii); traseul Tavanelor din Briul Mare al Costilei, grad IV B (Nicolae Jitaru, s.a.); Fisura din Caldarea Bucsoiului, grad IV B (Nicolae Jitaru, Gheorghe Rosculet); traseul Oblic din Costila (Pompiliu Radulescu s.a.); traseul Celor patru Surplombe din peretele Horoabei[59] - traseul Victor Maciuca, grad IV B (Gheorghe Udrea, Stefan Focse); traseul Metalul, din peretele Horoabei, grad IV A (Ladislau Biro, Gheorghe Udrea); Piatra Craiului: 20 iulie - traseul Floarea de Colt, din Turnul Mare al Dianei, grad V B (Valentin Garner, David Toacse); 27 iulie - Muchia celor trei Tancuri din peretele Padinei inchise, grad IV A (Norbert Hiemesch s.a.); iulie - Muchia nord-estica din Briul Rachitii (Alexandru Floricioiu, Paul Fozocos, Ioan Oancea); Fisura de Cristal, Piatra Craiului Mica, grad V A (Alexandru Floricioiu, Norbert Hiemesch); 28 octombrie - Fisurile Centrale din Padina lui Calinet, grad V A (Valentin Garner, Karol Schepp); traseul din Coltul Santinelei Refugiului, Piatra Craiului Mica, grad IV A (Emil Fomino s.a.); traseul Santinela Refugiului (Valentin Garner, Mircea Popescu, Iuta Mathias); traseul Roland (Wilhelm Lazar, Valentin Garner, Gheorghe Craciun). Cheile Bicazului: septembrie - Fisura Artei, grad VI B (Alexandru Floricioiu, Tudor Hurbean, Nicolae Jitaru); traseul Fisura Diagonala din Surduc (Ion Mihai, Florin Stan).

Concursuri, campionate si alpiniade. O data cu infiintarea U.C.F.S., constituirea federatiilor si a Asociatiei Turismul Popular, alpinismul nu a mai figurat in Calendarul competitional al noului for, (U.C.F.S.), competitiile alpine urmind sa fie organizate de noua asociatie, in curs de constituire. Prima etapa a concursurilor a avut loc in luna septembrie in Bucegi, pe traseele Eftimie Croitoru, Lespezi si Fisura Suspendata. Au realizat cite 560 de puncte echipele: Dinamo (Alexandru Floricioiu), C.C.A. (Aurel Irimia), Metalul (Alexandru Statescu, Stefan Focse), Torpedo (Valentin Garner), I.T.B. si Vointa; cite 555 puncte - Steaua Rosie-Sibiu (Hono Breit) si Progresul (Ion Baltes, Florin Stan)[60].

Alte fapte si activitati. In octombrie 1958 au aparut primele indrumari[61] privind modul in care va functiona Asociatia turistilor. Ea avea ca scop, dupa cum se evidentia in cuprinsul indrumarilor, atragerea maselor de oameni ai muncii in practicarea turismului si alpinismului. La 9 decembrie 1958 au aparut instructiuni privind infiintarea cercurilor de turism .

Ascensiuni. Seria ascensiunilor de antrenament sau din placerea de a urca a continuat si in anul 1959. Au fost escaladate, intre altele, traseele: Fisura Artei (Alexandru Floricioiu - Dinamo si Gheorghe Udrea - Metalul-Bueuresti), (Nicolae Jitaru - Dinamo si Stefan Focse - Metalul-Bucuresti); Fisura Neagra (Nicolae Jitaru si Stefan Focse); Fisura Eftimie Croitoru si Fisura Suspendata (Walter Kargel si R. Ostrowski); Fisura Eftimie Croitoru si traseul Lespezi (Ion Puscas si Nita Cornel-Caraimanul); Trei Surplombe (Ion Dragomir - Vointa-Bucuresti si Nicolae Marian - Dinamo Brasov); Pintenul Vaii Albe (Ion Oancea si Ion Dragomir - Vointa Bucuresti); Fisura Mare (Ladislau Karacsony si Aurel Irimia - C.C.A.); traseul Lespezi (Nicolae Marian si Ladislau Karacsony - C.C.A.).

Premiere. In 1959 numarul premierelor a fost mai mare decit cel inregistrat in anii precedenti. Numai la etapa a sasea a Alpiniadei Carpatilor s-au escaladat, in patru zile, 23 de trasee, din care: sapte in Muntii Retezatului, opt in Cheile Vaii Buta, opt in Cheile Vaii Taia. La 27 aprilie - Creasta Arpaselului din muntii Fagarasului a fost parcursa dinspre est (Alexandru Floricioiu si Tudor Hurbean, cap schimbat); Bucegi - Fata sud-estica a Pintenului Vaii Albe, grad V B (echipa Vointa Bucuresti); Surplombele din peretele Policandrului, grad IV B (Paul Fozocos, Ion Oancea s.a.); Muchia din Santinela Blidului Uriasilor, grad IV B (Ladislau Karacsony, Aurel Irimia, Matei Schenn, Emilian Cristea); traseul 23 August, din peretele sudic al Claii Mari, grad VI B (Ladislau Karacsony, Matei Schenn, Aurel Irimia), Piatra Craiului: Muchia insorita din Padina Popii, grad IV B (Norbert Hiemesch, Ion Coman); 14 iulie - Muchia Coloanelor din Orga Mare, Padina inchisa, grad IV A (Ion Coman s.a. cap schimbat).

Concursuri, alpiniade, cupe. Desi in Calendarul intern competitional al U.C.F.S. alpinismul nu mai figura, totusi concursurile si alpiniadele au continuat, ca urmare a afilierii lui la Federatia de schi-bob, aflata sub conducerea lui Petre Focseneanu. Acesta, avind o veche experienta sportiva, a hotarit: popularizarea alpinismului in rindul tineretului, reorganizarea alpiniadelor, organizarea taberelor de pregatire si de instruire, atit a instructorilor de alpinism, cit si a incepatorilor.

In februarie 1959 a avut loc in masivul Retezat etapa a doua, de iarna, a alpiniadei. S-au prezentat la start doar sapte formatii (Dinamo, Vointa, I.T.B., C.C.A., Tor-pedo, Metalul si Caraimanul-Busteni) din care doar primele trei au terminat intrecerea. Echipa Caraimanul-Busteni (Ion Puscas, Gh. Dragus si Nita Cornel), din lipsa de echipament, a abandonat concursul la lacul Gales. De asemenea, Torpedo a abandonat in mod justificat. Nu acelasi lucru se poate spune despre echipa C.C.A. (Aurel Irimia, Ladislau Karacsony si Matei Schenn); ajungind la cabana Baleia cu o mica intirziere, s-a constatat ca Aurel Irimia nu mai poate continua drumul. In consecinta, echipa a fost completata cu Emilian Cristea si a plecat in continuarea traseului in formatie completa, dar a abandonat curind, inapoindu-se la cabana Pietrile[63]. Dinamo, avind cea mai frumoasa comportare, a ocupat locul I, cu 1583 puncte (Alexandru Floricioiu, Tudor Hurbean si Nicolae Jitaru); locul 2 Vointa, cu 1017 puncte (Paul Fozocos si Ion Oancea); iar pe locul 3 I.T.B. cu 390 puncte (Ion Mihai, Florin Stan si Ion Baltes).

Dupa afilierea sectiilor de alpinism la Federatia de schi-bob, s-a instituit formula "Alpiniada Carpatilor', in patru etape. Etapa I-a a avut loc in luna iulie 1959, in Bucegi. La caminul alpin din Busteni s-au prezentat 63 alpinisti din 18 sectii[64] (Dinamo-Brasov, Metalul-Bucuresti, I.T.B., Flamura Rosie, Vointa-Bucuresti, Locomotiva, I.C.F. - baieti si fete, Stiinta, C.F.R.-Petrosani, Grivita Rosie, Recolta, Carpati, Prahova, Vointa-Brasov, Energia-Sibiu, Torpedo, Caraimanul), efectuind 21 de trasee Intre Valea Costilei si Valea Galbenelelor (Metalul - traseul Furcile si Surplomba Mare; C.C.A. si I.T.B. - Fisura Rasucita). Etapa a doua a Alpiniadei Carpatilor a avut loc in luna iulie in Piatra Craiului. S-au prezentat 75 de alpinisti din 22 de sectii. S-au efectuat traseele: Lespezile Lirei, grad V B (Norbert Hiemesch si Gheorghe Cristea, Vointa-Brasov); Fisura nord-vestica din Turnul Mare al Dianei, grad V A (Matei Schenn si Ladislau Karacsony, C.C.A.); peretele vestic din Padina lui Calinet, grad V A (Nicolae Jitaru, Nicolae Marian, Dinamo-Brasov); Creasta Cornul Caprei, grad IV A (Alfred Walter, Victor Popescu si Gheorghe Mustata, Poiana-Cimpina); Muchia sudica din Briul Rachitii (Paul Fozocos, Alexandru Zolotaru, Dumitru Minzaru si Gheorghe Marcu, C.F.R.-Petrosani); Degetul lui Calinet, grad III A (Ion Puscas, Ion Bratu, Gheorghe Toth Pali - Caraimanul si Ion Nicolae, Dumitru Mihai si Gheorghe Firu - Grivita Rosie). Au mai concurat sectiile Constructorul-Bicaz, C.F.R. Cluj si Vointa-Cluj. Etapa a treia s-a desfasurat in regiunea Pesterii Ialomitei. Au participat zece sectii: C.C.A., Dinamo-Brasov, Flamura Rosie-Bucuresti, Metalul-Bucuresti, Caraimanul-Busteni, Betonul-Bicaz, Carpati-Ploiesti, C.F.R. Cluj, Metalul-Cluj si Vointa-Cluj. In octombrie, in Piatra Craiului a avut loc ultima etapa a Alpiniadei Carpatilor la care au participat 75 de alpinisti. Ei au escaladat Fisurile Centrale - Dinamo (Nicolae Marian s.a.); Zavorul Calinetului - Vointa-Brasov (Gheorghe Cristea si Norbert Hiemesch) si alpinistii de la Poiana-Cimpina; Creasta Piticului - C.F.R. Petrosani; Hornul Adinc - Carpati Ploiesti; Degetul lui Calinet - Locomotiva si I.C.F.; Fisura Cenusie - Vointa Bucuresti si Stiinta Bucuresti; Hornul Festivalului - Caraiman Busteni; Fisura nordica - C.C.A.; traseul Floarea de Colt - Dinamo; traseul 23 August - Vointa Cluj; Muchea vestica din Briul Rachitii - Energia si Steaua Rosie Sibiu. Alpiniada fetelor a avut loc in Cheile Turzii.

Asociatia Vointa-Oradea a organizat un concurs de alpinism dotat cu cupa 23 August, in defileul Crisului Repede. Au participat tinerii care practicau acest sport numai de un an, sub indrumarea instructorilor Gheorghe Papp, Iuliu Szabo si Adalbert Kerekes, obtinindu-se rezultate remarcabile.

Scolile de alpinism-cataratura. Insemnatatea detinuta de scolile sportive in dezvoltarea miscarii sportive din tara noastra a determinat Federatia de Schi, Bob si Alpinism sa organizeze in 1959, in Cheile Bicazului, la Lacul Rosu, o scoala cu instructorii de alpinism, care-si fixase ca obiectiv, printre altele, si unificarea metodelor de predare. Conducerea scolii a fost incredintata lui Alexandru Floricioiu. S-au predat urmatoarele materii: alpinism, geografie, geologie, educatie fizica, orientare in teren, fauna si flora. S-au tinut si lectii de alpinism subteran. Printre instructori se numarau: Paul Fozocos, Emil Fomino, Emilian Cristea, Alexandru Statescu. Dupa parerea lui Paul Fozocos, dintre cursanti, cel mai bun era clujeanul Sabin Doctor, urmat de: Alexandru Zolotaru (Petrosani), Stefan Csiki (Tirgu-Mures), Traian Caluda (Ploiesti), Francisc Covaci, (Cluj), Iosif Schneider (Sibiu), Serban Severin (Cisnadie). Au mai luat parte alpinistii din Oradea, Hunedoara, Cimpina, Busteni, Sinaia, Turda si Victoria[65].

Scoala de alpinism. La Pestera Ialomitei[66] a fost organizata scoala cu alpinisti incepatori. A avut 30 de participanti din care 10 fete. Cursurile au durat 15 zile . S-au evidentiat: Erwin Wrobel si Adriana Stoia, din grupa condusa de Aurel Irimia; Petre Cristina si Elena Petre, din grupa condusa de Tudor Hurbean; Dumitru Chivu si Eleonora Achim, din grupa condusa de Alexandru Floricioiu; Serban Petre si Mariana Barbulescu, din grupa condusa de Paul Fozocos. A vorbit Alexandru Floricioiu, spunind intre altele: ,, In anul 1953, la Bilea, a avut loc ultima tabara de alpinism. Printre elevii de atunci se numarau: Tudor Hurbean, Nicolae Jitaru, Ladislau Karacsony, Ion Baltes si Florin Stan. Ce surprize frumoase ne vor rezerva elevii de la Pestera ?' intr-adevar, unii din elevi s-au comportat pe masura maestrilor.

Alte fapte si intimplari. In anul 1959 a fost reorganizat Oficiul National de Turism ,,Carpati' [68]. In cadrul noilor masuri, oficiul a primit ca sarcini organizarea de actiuni turistice si alpine interne, cum si asigurarea celor mai bune conditii materiale pentru practicarea lor. De asemenea, O.N.T. a primit ca sarcina si organizarea turismului international. Printre realizarile mai insemnate amintim efectuarea de reparatii capitale la unele cabane montane si stimularea excursiilor prin acordarea de reduceri pe C.F.R., fara servicii, in cazul excursiilor individuale , biletele avind o valabilitate de 30 de zile.

Intre 29 septembrie si 3 octombrie 1959, F.R.S.B.A. a intreprins o actiune de valorificare a traseelor alpine din muntii Paringului si Retezatului.

Paul Fozocos a organizat o scoala de alpinism cu 30 mineri de la Lupeni si Petrosani si a initiat infiintarea asociatiilor Viscoza-Lupeni si C.F.R. Petrosani[70].

S-a realizat filmul Avalansa. Cu prilejul premierei, a luat cuvintul si Aurel Irimia care a aratat ca alaturi de el au figurat ca protagonisti si alti sportivi de frunte ai alpinismului din Romania, mentionind pe Paul Fozocos, Alexandru Statescu, Matei Schenn, Ladislau Karacsony[71].

In cursul acestui an au fost organizate zece alpiniade: trei de iarna (doua masculine si una feminina) si sapte de vara, din care una feminina, intre 1 si 10 martie, s-a desfasurat in masivul Fagarasului alpiniada de iarna (masculina), organizata de F.R.S.B.A. Au escaladat: Muchea Albota (Alexandru Floricioiu - Dinamo si Tudor Hurbean -Vointa Bucuresti); Muchea Vistei Mari (alpinistii de la Torpedo); Muchea Zanoaga (alpinistii de la C.C.A. - Casa OfiteriToi- Brasov, pe scurt C.O.B.); Muchea Dragusului (alpinistii de la I.T.B.); Muchea Turnurile si Virful Podragul (alpinistii de la Vointa Brasov); Muchea Piscul Bilii (alpinistii de la Stiinta Bucuresti); Muchea Girdomanului cu iesire pe Virful Ucea Mare (alpinistii de la Metalul Bucuresti, condusi de Alexandru Statescu, care poseda multa experienta in ascensiunile de iarna); ruta Podragul - Bilea au efectuat-o alpinistii de la Corvinul, Caraimanul si Textila-Cisnadie.

La 18-19 iunie a avut loc in Piatra Craiului alpiniada Carpatilor. Ea a inaugurat sezonul alpin de vara. S-au urcat mai multe trasee, efectuindu-se si unele premiere. Au participat 70 de echipe cu 150 sportivi. Pentru buna lor comportare s-au evidentiat sectiile: Dinamo, Celuloza-Zarnesti, Torpedo, Tractorul-Brasov, iar dintre sportivi - Nicolae Jitaru, V. Boros) Nicolae Marian, D. Focseneanu, St. Matei si E. Sandu de la Dinamo Brasov; Avel Ritisan de la Corvinul Hunedoara; Valentin Garner si Sp. Rusu de la Torpedo.

In zilele de 16-17 iulie a avut loc etapa a doua a alpiniadei, in Bucegi, organizata de U.C.F.S.-Ploiesti. Au luat startul 17 sectii, cu 55 echipe si 115 alpinisti. In dorinta acumularii unui numar cit mai mare de puncte, unele asociatii au prezentat si concurenti insuficient pregatiti, formind echipe cu cite un cap de coarda bun, in timp ce secundul era un incepator, pentru care traseul s-a dovedit mult prea greu. S-au escaladat, intre altele, traseele: Fisura Mult Dorita, grad VI A (Valentin Garner); traseul 23 August, din Claia Mare, grad VI B (Gheorghe Ene - Metalosport); Fisura Albastra, grad VI B (Nicolae Jitaru - Dinamo); Muchea Strungii, grad V B (Matei Schenn - COB). Iata clasamentul: 1 Torpedo, 126 puncte; 2 Metalosport, 114 puncte; 3 Metalul, 80 puncte; 4 C.O.B., 76 puncte; Dinamo, 60 puncte; Vointa-Brasov, 60 puncte.

A treia etapa a alpiniadei de vara - organizata de U.C.F.S.-Brasov - a avut loc in Piatra Craiului. Cuvinte de lauda se cuvin asociatiilor care s-au straduit sa pregateasca un numar cit mai mare de alpinisti: Tor-pedo, 22; Corvinul Hunedoara, 16; Matasea Rosie Cisnadie, C. O. Brasov si Celuloza Zarnesti, cite 10; Metalul Cluj, 9.

Au fost escaladate traseele: : Floarea Republicii, grad V B (C. Malusel - Torpedo s.a.); Izvorul, grad V A (Gheorghe Craciun si Gheorghe Betor - Torpedo); Umarul din Padina Popii, grad V A (Valentin Garner si R. Goges - Torpedo); traseu) intrerupt, grad IV B (Traian Flucus, St. Burzea si St. Craciun, Ion Bancila - Celuloza Zarnesti); Floarea de Colt, grad V B (G. Wachmann s.a. - Vointa Sibiu); Fisura de Cristal, grad V A (Ion Colesiu si Ion Lolu - Celuloza Zarnesti); Umarul din Padina Popii, V A. (Emilian Cristea si Nicolae Lucut - C.O.B.).

In Cheile Turzii, E. Wrobel si C. Boghea au urcat Coltul Crapat, grad V A. Acelasi traseu l-au facut si alpinistii de la Metalul-Cluj. Sase echipe de la Corvinul Hunedoara au suit creasta sudica din Cheile Rosia, grad IV A, iar C.F.R. Petrosani, Hornul din Tancul. Rosia.

Intre 20 si 23 august a avut loc alpiniada 23 August, cind au fost omologate si 24 premiere. In Piatra Craiului: traseul Alveolelor, din Padina Popii; Surplomba Neagra, din regiunea Timbalelor, grad V A, si alte zece trasee, de catre Ladislau Karacsony, Hono Breit, Stefan Focse, Nicolae Jitaru, Paul Fozocos si Mariana Barbulescu. In Cheile Bicazului: traseele Fisura Artei (Alexandru Floricioiu, Tudor Hurbean, Nicolae Jitaru, Dinamo, apoi de Al. Boros - Dinamo, Gheorghe Craciun si Valentin Garner - Torpedo); Muchea din peretele Surducului (Al. Boros s.a.) Fisura Centrala din Suhard (Gheorghe Craciun si Valentin Garner). In Bucegi: traseul 23 August, din Claia Mare, grad VI B (omologat de Gheorghe Udrea si altii); Fisura Santinelei, din Valea Cerbului, au urcat-o Jeana Lixandru si Dumitru Albiei.

Bilantul anului 1960, dupa ultima etapa a alpiniadei Carpatilor: au fost angrenate 339 echipe din 25 de asociatii si cluburi; la 1 noiembrie 1960 erau legitimati 1019 de alpinisti fata de 138 in 1959, dar numarul alpinistilor cap de coarda a fost mic[72]. S-a remarcat echipa Torpedo (antrenor Valentin Garner), care pina in ultima etapa a fost in fruntea clasamentului. Iata si numele asociatiilor participante: Torpedo, Vointa, C.O.B., Dinamo si Tractorul - din Brasov; Metalosport, Metalul, Grivita Rosie, Stiinta si I.T.B. - din Bucuresti; Petrochimia, Prahova si Carpati - din Ploiesti; Corvinul-Hunedoara; Celuloza-Zarnesti; Matasea Rosie-Cisnadie; C. S. Muresul; Caraiman-Busteni Metalul-Cluj; C.F.R.-Petrosani; Steaua Rosie si Energia-Sibiu; Cimentul-Bicaz; Viscoza-Lupeni si Vointa-Sibiu.

Clasamentul final: 1 C. O. Brasov, 4389 puncte; 2 Metalosport, 4171; 3 Torpedo, 2889; 4 Corvinul, 2205; 5 Celuloza, 1696; 7 Matasea Rosie, 1637; 8 Metalul Bucuresti, 824; 8 Vointa Brasov, 792; 25 Energia, 5.

Premiere. Anul 1960 a depasit, ca numar, anul 1959 in realizarea de premiere. Piatra Craiului: 15 mai - traseul Central din Padina inchisa, grad V A (Nicolae Jitaru, Mircea Opris, Ion Colesiu); 16 iunie - traseul Turnuletul din peretele Padina Popii, grad IV A (Matei Schenn, Emilian Cristea, R. Schuller); 17 iunie - traseul Frontal din Turnul Galben al Dianei, grad IV A (Aurel Irimia, Emilian Cristea); 18 iunie - Umarul Padinei Popii, din Turnul Mare al Dianei, grad V A (Ladislau Karacsony, Emilian Cristea); 7 iulie - Fisura in "S', din Valea Podurilor, grad IV A (Nicolae Jitaru, Stefan Csiki); Surplomba Neagra din Valea Podurilor, grad V A (Nicolae Jitaru, Gheorghe Rosculet) si Hornul Mic din Coltii Gemeni, Valea Podurilor, grad IV A (Nicolae Jitaru, Gheorghe Rosculet); 11 iunie - traseul Marian Nicolae, Valea Podurilor, grad IV B (Nicolae Jitaru, Nicolae Marian); 15 iulie - Muchia Arinului din Padina lui Calinet, grad IV A; 1 august - Hornul peretelui central din Padina Inchisa, grad IV B (Ladislau Karacsony, Aurel Irimia); 7 august - Lespezile Florilor de Colt, peretele Padinei inchise, grad V B (Gheorghe Craciun s.a.); 20 august - traseul 23 August din peretele Padinei Popii, grad V A (Valentin Garner, Gustav Geherbe); 20 august - traseul Alveolelor din peretele Padinei Popii, grad V A (Valentin Garner, Gustav Geherbe); J8 august -Creasta Prieteniei, din Padina lui Calinet, grad V A (Ion Coman s.a) 6 septembrie - Fisura Inghetata din Turnul Mare al Dianei, grad IV B (echipa Torpedo); 8 septembrie - traseul Viesparul, din peretele de la Ceardac, grad V A (18 septembrie - Creasta Soimilor din Padina lui Calinet, grad IV B (Norbert Hemesch, Heinz Apfelbach); 29 septembrie - traseul Gentiana, din Padina Popii, grad V A (Valentin Garner, Gheorghe Bety); 29 septembrie - Hornul Suspendat din peretele Acului Crapaturii, grad V A (Gheorghe Craciun s.a.); Muchia Scarii din Padina lui Calinet, grad IV A (Nicolae Jitaru, Mircea Opris); Fisura Intrerupta din Prapastiile Zarnestilor, grad IV B (Nicolae Jitaru s.a.); Muntii Retezatului: Muchia Ascutita din Coltii Pelegii, grad IV B (Avel Ritisan, F. Severineanu); Muntii Trascaului: Creasta sudica din Cheile Poienii, grad IV B (Bogamery, s.a.); Muntii Bucegi: Fisura din Fata Inalta, din Valea Seaca a Caraimanului, grad IV B (Tudor Hurbean, Nicolae Jitaru); Muntii Fagarasului: ianuarie - Muchia Tarita pina in Virful Tarita si Creasta Podragelului, premiera de iarna (Valentin Garner, Gheorghe Craciun, Lazar Wilmos).

Ascensiuni. Alpinistii asociatiei Corvinul Hunedoara (antrenor Dan Pichiu) au traversat, iarna, masivul Retezat (Maria Glatz, Ioan Kokh si Ion Silea au parcurs prima etapa - cabana Baleia - Cabana Pietrile; dupa ce s-au odihnit, Ion Silea si Ioan Kokh au escaladat creasta Vulturilor, iar apoi, dupa ce au dormit intr-un iglu, au traversat Virful Peleaga, Piciorul Peleaga, Valea Lapusnicului, Plaiul Mic si au ajuns la cabana Buta; acolo s-au intilnit cu alpinistii de la Filatura Lupeni care, si ei, se pregateau de traversare). In luna februarie, Creasta Piticului din Piatra Craiului a fost escaladata pentru a doua oara, iarna, de echipa Torpedo (Valentin Garner, Gheorghe Craciun, Stefan Ciortea).

Premiere. Punind accentul pe realizarea de premiere, F.R.S.B.A. a obtinut in 1961 un numar record, (220 de noi trasee, prin Vointa Bucuresti (54), la care si-au dat concursul Alexandru Floricioiu, Nicolae Calin, Pompiliu Pascu, Marin Dumitru, Paul Fozocos, Ion Dragomir, Constantin Ursulescu si Tudor Hurbean, antrenor Mircea Bogdan: Casa Ofiterilor Brasov ((47), prin Aurel Irimia, Ladislau Karacsony, Matei Schenn si Petre Cristina (antrenor Emilian Cristea); Torpedo (43), prin Valentin Garner, Gheorghe Craciun; (din cele 43 realizate de Torpedo, trei premiere au fost de iarna).

Premiere de iarna. Sportivii asociatiei Vointa Sibiu, infiintata in 1960, au escaladat in premiera de iarna, in masivul Fagarasului, urmatoarele trasee: Creasta nordica a Ciortei, peretele nordic al Ciortei, creasta Serbota-Negoiul, peretele nordic al Caltunului - supranumit "peretele de gheata' - creasta Caltunului si creasta Serbotei. Au participat doua echipe: una formata din H. Fabritius s.a. iar cealalta din O. Ivancenco, J. Reiner si G. Wachmann. In Bucegi, in luna martie, echipa Dinamo (Nicolae Jitarul, Ion Colesiu, Nicolae Marian) a escaladat, in premiera de iarna, traseul Eftimie Croitoru din peretele Vaii Albe. Aceeasi echipa a mai escaladat atunci, in cadrul concursului, traseul Trei Surplombe, din peretele Galbinelelor si un traseu din Turnul Seciului.

Premiere de vara. Bucegi: 27 august - traseul Incurcat, din peretele Vaii Gaura, grad IV B (Ion Coman s.a., cap schimbat); Piatra Craiului: 11 august - Hornul Piticului, din Padina lui Calinet, grad IV A; 15 august - Creasta din Briul cu Flori, Briul Cioringa Mare, grad IV A; 7 septembrie - Fisura Verde, din Padina lui Calinet, grad V A; 11 septembrie - Hornul Mare de la Ceardacul Stanciului, grad V A; 22 septembrie - Acul de sus al Crapaturii, traseul Hencz, grad IV B (E. Glatzer, Gheorghe Negustoru); 25 septembrie - Santinela Padinei Popii, grad IV A; 28 octombrie - traseul Singele Voinicului; peretele Padinei Popii, grad V A (Valentin Garner, Mihai Gabor); 28 octombrie - Lespezile Padinei Popii, grad V A (Valentin Garner, Karol Schepp); Cheile Dimbovicioarei si Cheile Brusturetului: traseul Central din Fata Galbinarilor, grad V A (Nicolae Calin s.a.); Fisura intrerupta din Fata Galbinarilor, grad V A (Nicolae Calin s.a.); Creasta Pinilor, grad IV A (Nicolae Calin s.a.); traseul Fisura Grotelor, grad IV A (Pompiliu Pascu, Constantin Ursulcscu); traseul Cerbului, din Santinela Cheilor Dimbovicioarei, grad IV A (Nicolae Calin s.a.); traseul Fisura din Fata Cascadelor, grad V B (Pompiliu Pascu s.a.); traseul Fata Ascunsa din Valea Muierii, grad V A (Nicolae Calin s.a.); traseul Pintenul, din Valea Muierii, grad V A (Nicolae Calin s.a.); traseul Marele Diedru din Fata Lutului, grad V B (Nicolae Calin s.a.); traseul Hornul Vinat, din Lunca Bombosoaiei, grad IV B (Dumitru Enoiu, Pompiliu Pascu); traseul Fata din Lunca Bombosoaiei, grad IV A (Nicolae Calin s.a.); Masivul Postavaru - Pietrele lui Solomon: traseul Central, grad IV B (Busuioc Paun, Simion Schmidt); traseul Alveolelor, grad IV A (Busuioc Paun, Gheorghe Papp); traseul Streasina Crestei, grad IV A (Busuioc Paun, Gheorghe Papp); traseul Creasta cu Tavan (Busuioc Paun, Gheorghe Papp); Piatra Mare: traseul Soimilor din Sura Mare, grad IV A (Busuioc Paun, I. Domsescu, Ladislau Kacuks); traseul nord-vestic din Scaune, grad IV A (Busuioc Paun, Gheorghe Papp); Cheile Bicazului: traseul Santinela de la Gitul Iadului, grad VI A (Pompiliu Pascu, Constantin Ursulescu s.a.).

Concursuri, alpiniade. In 1961, alpinismul a fost reintrodus in calendarul intern sportiv al U.C.F.S. In acest an federatia a pus accentul pe cresterea pregatirii alpinistilor, in general, si, in special, a celor 1200 de noi legitimati. Calendarul cuprindea: 1. alpiniada republicana, o etapa de iarna si una de vara; 2. alpiniada 23 August in Cheile Bicazului, muntii Bucegi si Piatra Craiului.

La 8-12 martie 1961 a avut loc in Bucegi alpiniada republicana de iarna. S-au efectuat trasee de cataratura: creasta Ghinturii, creasta Picaturii, creasta Costilei. Alpinistii de la Dinamo-Brasov au escaladat traseul Trei Surplombe, de care am mai vorbit, de la ora 5 dimineata si pina a doua zi la ora trei si jumatate. Patru echipe Vointa Brasov, C.O.B.I., Metalosport si Metalul I Bucuresti au primit punctajul maxim de 100 puncte. Din rindul alpinistilor s-au remarcat: Aurel Irimia, Alexandru Statescu, Norbert Hiemesch, Tudor Hurbean. O comportare frumoasa au mai avut Nicolae Jitaru, Serban Severin, Dan Lubenescu si Valentin Garner. Echipele mai putin experimentate au parcurs vai si creste. Dintre ele s-au evidentiat Corvinul-Hunedoara, Caraimanul-Busteni, Muresul, Tirgu-Mures si Prahova Ploiesti.

Alpiniada de vara, prima etapa, a avut loc in Bucegi, in luna iunie. S-au prezentat 69 de echipe din 27 sectii cu 106 alpinisti. Au fost efectuate ascensiuni pe diferite trasee, astfel: traseul Floarea de colt (Ladislau Karacsony s.a. C.O.B.); traseul Gentianei (Aurel Irimia si Pompiliu Moise, C.O.B.); fisura Morarului (Petre Cristina si Gheorghe Cincu, C.O.B.); traseul Balcoanele (Corvinul, Stiinta si Metalul Bucuresti)[73]; traseul Tavanele din Santinela Vaii Verzi (Metalosport si Torpedo).

La 16 iulie a avut loc etapa a II-a in Piatra Craiului. Se pare ca numai aceasta a adunat la start 80 de echipe cu aproximativ 200 de alpinisti, rodul muncii antrenorilor Valentin Garner (Torpedo), Gheorghe Rosculet (Dinamo), Norbert Hiemesch (Vointa Brasov), Traian Flucus (Celuloza Zarnesti), Dan Pichiu (Corvinul Hunedoara), Alexandru Zolotaru (Jiul Petrosani) si Ion Chiciorea (Metalul 23 August). S-au remarcat: Traian Giurgiu si Francisc Wild de la Metalul Cluj, Gheorghe Avram, Vasile Tamas de la Jiul Petrosani, Gavril Zold si Wilhelm Pasca de la Voointa Cluj). Constantin Ducaru, Ion Colesiu si Dumitru Chivu de la Dinamo, Petre Bordea si Traian Pisu de la Corvinul Hunedoara, Constantin Coman si Dumitru Abagiu de la Torpedo, Mircea Brataseanu si Gheorghe Cristea de la Vointa Brasov, Ion Teleanu si Niculae Banut de la Celuloza Zarnesti, Igor Popovici, Voicu Tolan si Teutsch Henz de la Metalul 23August. Au participat doar doua fete de la Matasea Rosie.

Intre 21 si 23 august 1961 la traditionala alpiniada din Bucegi, Piatra Craiului si Cheile Bicazului, organizata de F.R.S.B.A., au participat 15 echipe de cataratori din diferite cluburi si asociatii. Concursul s-a desfasurat dupa cum urmeaza :in Bucegi - o coarda condusa de Ion Silea (Corvinul Hunedoara) a escaladat traseul 23 August din Claia Mare; echipele formate din: Valentin Garner si Gheorghe Craciun (Torpedo), Ion Mihai si Petre Bogoiu (I.T.B.) au realizat varianta Fisurii Albastre; Nicolae Jitaru si Dumitru Chivu - Fisura Albastra; in Cheile Bicazului: traseul Fisura Artei a fost urcata de Alexandru Statescu si Ion Chiciorea (Metalul) in sase ore; de Petre Cristina si Ladislau Karacsony (C.O.B.), in trei ore si 40 de minute. Dupa aceasta escalada, antrenorul echipei declara despre Petre Cristina: "mezinul echipei si ucenic in acest sport, talentat catarator si plin de entuziasm tineresc, a terminat traseul in cap de coarda, ca un maestru al sportului'; in Piatra Craiului au participat doar echipele Caraiman (Busteni), Vointa (Bucuresti) si Jiul Petrosani[74]. Iata si clasamentul pe anul 1961 :

1 Vointa Bucuresti 3956 p.

2 C. O. Brasov 3546 p.

3 Torpedo Zarnesti 3186 p.

4 .Corvinul Hunedoara 2016 p.

5 Vointa Brasov 1076 p.

6 Dinamo Brasov 908 p.

7. Metalul Cluj. 773 p.

8. Metalul Brasov 400 p.

9 Vointa Sibiu 388 p.

10 Caraimanul Busteni 244 p.

11 Vointa Oradea 202 p.

12 Jiul Petrosani 186 p.

13 Celuloza Zarnesti 174 p.

14 Matasea Cisnadie 146 p.

15 Petrochimia Ploiesti 140 p.

16 Stiinta Bucuresti 136 p

17 Grivita Rosie 114 p.

18 Cimentul Bicaz 98 p.

19 Prahova Ploiesti 82 p.

20 Poiana Cimpina 56 p,

21 Viscoza Lupeni 54 p.

22 Muresul 52 p.

23 Carotajul Ploiesti 28 p.

24 Carpati Ploiesti 28 p.

25 Vointa Cluj 26 p.

26 I.T.B. 11 p.

Analizind acest clasament, se pot trage mai multe concluzii: a. diferenta sensibila intre punctajul primului clasat si cel al ultimului, cum si intre primul clasat si cel de-al saselea clasat; b. unele sectii nu aveau decit 3-4 alpinisti, fapt care se explica prin munca mai slaba pentru promovarea acestui sport, cum si prin rezultatele mai slabe; c. Federatia a omologat 220 de premiere, dar unele dintre acestea sint cu semn de intrebare; d. Federatia a reusit sa imprime o disciplina si un stil de lucru sportiv.

Comisia de alpinism Bucuresti a organizat in masivul Bucegi o alpiniada de iarna, la care au fost invitati sa ia parte alpinistii incepatori si cei cu categoria a II-a si a III-a (nu se mentioneaza data).

Iata si clasamentul: 1 Spartac 80 p; 2 Stiinta 70 p; 3 Metalosport 55 p.; 4 Locomotiva-Grivita Rosie 50 p.; 5 .Metalul 23 August 35 p; 6 I.S.C.H. 30 p; 7 I.T.B. 10 puncte.

In zilele de 12 si 13 august s-a desfasurat etapa a II-a, de vara a acestei alpiniade, tot in Bucegi. Au urcat: Dan Zincenco (Stiinta) Fisura Rosie; Igor Popovici (Metalul) si Marius Anitia (Stiinta) - Fisura Mult Dorita. La aceasta alpiniada s-au afirmat urmatorii cataratori: Dumitru lordache si Dumitru Albiei de la Grivita Rosie, Sergiu Cononovici, Igor Popovici de la Metalul, Nicolae Saftoiu si Eugen Petrean de la Spartac.

Clasamentul etapei: Metalul - 80 puncte, Grivita Rosie si Spartac - cite 45 de puncte; Stiinta - 40 de puncte'; I.T.B., Vointa si I.S.C.H. - cite 10 puncte.

La a treia etapa a alpiniadei Bucurestiului au participat multe fete care au escaladat trasee dificile. Au fost evidentiate sectiile Stiinta, Grivita Rosie si Metalul, pentru atragerea elementului feminin in practicarea alpinismului.

Iata si clasamentul acestei ultime etape: Metalul - 60 de puncte, Spartac - 55, Stiinta - 50, Grivita Rosie - 30, Vointa - 20, I.T.B. si I.S.C.H. - cite 10 puncte.

Ascensiuni. Echipa asociatiei Vointa Bucuresti formata din Nicolae Calin si Ion Dragomir a parcurs creasta Carpatilor Meridionali plecind din Valea Prahovei peste muntii Bucegi, Piatra Craiului, Fagarasului, Capatinii, Lotrului, Paring si Retezat.

La alpiniada internationala din R. P. Bulgara, din acest an, au participat Ladislau Karacsony si Dumitru Chivu - C.O.B., Ion Silea de la Corvinul Hunedoara si alpinistii de la Vointa Bucuresti

Premiere de iarna. Bucegi: 2 ianuarie - Fisura Albastra (Igor Popovici s.a.); martie - Fisura Soimilor, din peretele Horoabei (Nicolae Calin, Pompiliu Pascu s.a.); traseul Balcoanele (Nicolae Jitaru, Mircea Opris); peretele Urlatorilor (Nicolae Jitaru s.a.).

Premiere de vara. Piatra Mare: traseul estic din Scaune, grad IV A (Busuioc Paun, Gheorghe Crisan); traseul Creatia, gradul IV A (Busuioc Paun, Gheorghe Crisan, Ion Dragomir); Creasta Doinelor, grad IV A (Busuioc Paun, Gheorghe Crisan, A. Kope); traseul Santinela, grad IV A (Busuioc Paun, Z. Hilgers, C. Constantinescu); Cheile Bicazului: Surplomba de la Gitul Iadului, grad VI A (Nicolae Calin s.a.); traseul Pintenilor, grad VI A (Dumitru Chivu, Ladislau Karacsony); traseul Pintenul lui Catalin, grad V B (Dumitru Chivu, Ladislau Karacsony); Fisura Strungii cu Mesteceni, grad V B (Aurel Irimia, Matei Schenn, Ladislau Karacsony); Vadul Crisului: traseul nr. 3-7 Noiembrie, grad IV A (Bela Szabo, C. Bologh, Iuliu Sass); Cheile Buta-Retezat: traseul Fata nordica, grad IV B (Valentin Garner, Gheorghe Craciun); traseul Surplomba Centrala din peretele sud-vestic, grad IV A (Valentin Garner, Gheorghe Craciun).

Concursuri, alpiniade. In 1962, alpinismul a iesit din competenta Federatiei de Schi-Bob. In cadrul U.C.F.S. s-a constituit "Comisia centrala de turism-alpinism', incluzind si orientarea turistica. Presedintele comisiei a fost ales Radu Manescu. In aprilie 1962 a avut loc conferinta pe tara a comisiilor de turism-alpinism, la care au participat presedintii comisiilor regionale si raionale de turism si alpinism. Au prezentat referate presedintii comisiilor din Cluj, Brasov si Bucuresti.

Calendarul competitiilor sportive republicane pe anul 1962, la capitalul alpinism, prevedea: alpiniada de iarna in Muntii Fagarasului (10-19 martie); etapa a II-a, de vara, in Bucegi (22-23 iunie), Retezat, Cheile Turzii Cheile Dimbovicioarei (20-21 iulie), Piatra Craiului (20-22 septembrie), Bucegi (26-27 octombrie); alpiniada 23 August (trasee de gradul V si VI) - in Cheile Bicazului si Piatra Craiului (21-24 august).

Dupa alpiniada de iarna din Muntii Fagarasului s-au comunicat doar rezultatele, conform carora echipele C. O. Brasov, Dinamo Brasov, Vointa Bucuresti, Unirea Bucuresti, Vointa Brasov si Metalul Bucuresti au totalizat cite 100 de puncte. La alpiniada republicana de vara din Bucegi s-au prezentat 55 de echipe din 20 de sectii si au fost escaladate 29 de trasee. Cu acest prilej, s-a evidentiat Metalul Bucuresti (antrenor Ion Chiciorea), care a prezentat 6 echipe, Vointa Brasov (antrenor Norbert Hiemesch), - 5 echipe, Torpedo (Valentin Garner), Vointa Bucuresti (Mircea Bogdan) si C. O. Brasov (Emilian Cristea) - cite 4 echipe. In toamna a avut loc finala. S-au obtinut urmatoarele rezultate: C. O. Brasov - 898 puncte, Vointa Bucuresti - 774 puncte, -Dinamo -509 puncte. Dintre alpinistii tineri s-au remarcat Dumitru Chivu, Gheorghe Ursulescu, H. Fabritius, Avel Ritisan, Ion Silea. Dintre ceilalti - Aurel Irimia, Ladislau Karacsony si Alexandru Floricioiu.

Comisia de turism-alpinism a orasului Bucuresti a organizat o alpiniada de vara. Se cunosc cei care s-au remarcat la etapa de toamna: la feminin - Elena Preda si Eugenia Cernea (Spartac), Adriana Facheru si Rodica Anitia (Stiinta), Elena Petre (Grivita Rosie); la masculin - Adrian Condor, Radu Alexandrescu si Teofil Bora (Stiinta), Gheorghe Firu si Gheorghe Sandu (Grivita Jrosie), Toma Vaduva si Constantin Ionescu (Unirea); la tineret - Niculae Sbircea, cu asigurare de sus.

Alte fapte si activitati. Alpinistii de la Vointa Oradea, Adalbert Kerekes si Gheorghe Fenyes, campioni republicani in 1953, au facut un curs de initiere in alpinism cu peste 20 de tineri, pe peretii de la Vadul Crisului si Suncuius[75].

Ascensiuni. In tot cursul anului, atit vara cit si iarna, au continuat ascensiunile de antrenament si cele pentru obtinerea categoriilor.

Premiere de iarna. Dupa cum am aratat, la inceputul anului 1963 alpinistii au avut o mare realizare, premiera de iarna a Fisurii Albastre, iar in februarie au escaladat Creasta Arpaselului din Muntii Fagarasului[76], care din nefericire s-a soldat cu un tragic accident

Sectia alpina a clubului Stiinta instalase o tabara la cabana de la lacul Bilea din Muntii Fagarasului. In dimineata de 7 februarie 1963 au plecat de acolo patru tineri alpinisti care si-au propus sa parcurga creasta Arpaselului, de la vest la est. Primul - Marius Anitia - era student la medicina, un om plin de dirzenie; al doilea - Igor Popovici, era un matematician care aplica rigorile acestei discipline si cu prilejul ascensiunilor. Ceilalti doi erau alpinisti hunedoreni, Ion Silea si Nicolae Zamfir si isi faceau studiile la Bucuresti, fiind cunoscuti prin performantele obtinute in tara si peste hotare. Seara ei nu s-au mai intors la cabana. Prietenii, de indata ce au aflat de disparitia echipei, au plecat din Bucuresti pe acelasi traseu, au descoperit si au fotografiat ultimele lor urme lasate in zapada. In ziua de 11 februarie, catre ora prinzului, ajungind in punctul cel mai inalt al crestei Arpaselului, acestia au descoperit urmele care dovedeau ca echipa a trecut pe acolo, dupa efectuarea traseului. Catre sfirsitul primaverii, topirea zapezilor a descoperit patru trupuri neinsufletite legate prin aceeasi coarda. Anitia a avut asupra sa un aparat fotografic incarcat cu un film color sensibil. Dupa developarea filmului, fotogramele au constituit dovada incontestabila a parcurgerii crestei de catre echipa care a avut acest tragic sfirsit[77].

Premiere de vara. Piatra Craiului: traseul Hornul Negru, din abruptul Marelui Grohotis, grad IV B (Nicolae Jitaru, s.a.); Fisura oblica din Timbale, grad V B (Mircea Opris, Gheorghe Negustoru, Nicolae Jitaru, Ion Colesiu); traseul Scara de fier, din Padina lui Calinet, grad IV B (Petrica Teaca, Emil Coliban); Muchea Suspendata din Padina lui Calinet, grad IV B (Emil Coliban, Petrica Teaca); Muntii Surian: traseul 23 August, din Cheile Taia, grad VA (Gheorghe Vrajitoru, N. Nevezi); Muntii Banatului: traseul Comorilor din Cheile Nerei, grad V A .(Ladislau Karacsony, Emilian Cristea); Cheile Bicazului: traseul Metalul Hunedoara din Cheile Bicajelului, grad V A (Nicolae Nagy, Avel Ritisan); Hornul Mare din peretele Politele Bardosului, grad V B (Matei Schenn, Avel Ritisan); Fata Mare din peretele Politele Bardosului, grad V A (Matei Schenn, Avel Ritisan); Muntele Gutii: 18 august - peretele Turnului Straja Mare, grad IV B (Ion Coman s.a., cap. schimbat); 21 septembrie - Surplomba Neagra, grad IV B (Ion Coman s.a., cap schimbat).

Activitatea alpina peste hotare. Doua echipe de alpinisti romani au fost in R. P. Bulgaria, unde au realizat urmatoarele escalade: traseul al doilea congres al P.C.B., grad VI (Paul Fozocos, Norbert Hiemesch); traseul Vinclu, grad VI (Paul Fozocos, Norbert Hiemesch); traseul Cernata Stena (peretele Negru), grad VI B (Dumitru Chivu, Ladislau Karacsony); traseul Ripa Centrala, grad V (Paul Fozocos, Norbert Hiemesch).

Concursuri, alpiniade, campionat. In calendarul competitiilor sportive republicane pe 1963, pentru alpinism au fost prevazute urmatoarele manifestari: alpiniada republicana, etapa a I-a de iarna in masivul Retezatului, intre 1 si 10 martie; etapa a I-a de vara in masivul Bucegi, intre 22-23 iunie; etapa a II-a de vara in masivul Piatra Craiului, intre 20-21 iulie; etapa a III-a, finala, in Cheile Bicazului, intre 11 si 15 septembrie; alpiniada festiva, intre 21-24 august.

A patra editie a alpiniadei republicane de iarna din masivul Retezat s-a desfasurat cu participarea a 15 echipe. Pe locurile 1-5 s-au clasat echipele sectiilor: Casa Ofiterilor Brasov, C.F.R. Petrosani, Dinamo Brasov, I.T.B. Bucuresti si Vointa Bucuresti cu cite 600 de puncte; 6 Siderurgistul Hunedoara, 455; 7 Vointa Brasov, 450; 8 Grivita Rosie, 250; 9 Caraimanul Busteni, 190: 10 Metalul Cluj 160; 11 Prahova Ploiesti, 135; 13 Petrochimia Ploiesti, 100; 14-15 IPIP Ploiesti si Vointa Oradea cu cite 75 puncte. S-a constatat ca echipele Dinamo (antrenor Nicolae Jitaru), Vointa Bucuresti (antrenor Mircea Bogdan), Casa Ofiterilor (antrenor Emilian Cristea) si Vointa Brasov (antrenor Norbert Hiemesch), continuau sa se prezinte pe linie ascendenta. Buna comportare au avut I.T.B. si Siderurgistul Hunedoara. Surpriza etapei a produs-o insa C.F.R. Petrosani (antrenor Gheorghe Zolotaru). Despre desfasurarea alpiniadei republicane, de vara, etapa I-a si a II-a, nu s-a dat nici un comunicat. La etapa a III-a, care a avut loc in muntele Suhard-Cheile Bicazului, au luat startul doar sapte echipe. Locul 1 l-a ocupat Dinamo Brasov (antrenor Nicolae Jitaru) cu timpul 79 minute si 30 secunde; pe locul 2 s-a clasat Vointa Bucuresti (antrenor Mircea Bogdan), cu 82 minute si 19 secunde; locul 3 Casa ofiterilor Brasov (antrenor Emilian Cristea), cu 85 minute; locul 4 Siderurgistul Hunedoara, cu 93 minute si 2 secunde; locul 5 Vointa Brasov (antrenor Norbert Hiemesch), cu 104 minute si 55 secunde; locul 6 C.F.R. Petrosani (antrenor Gheorghe Avram), cu 108 minute si 8 secunde; locul 7 I.T.B cu III minute si 4 secunde. S-au remarcat Mircea Opris, Nicolae Jitaru, Gheorghe Negustoru si Ioan Colesiu.

Alte activitati.

Pe plan extern au avut loc citeva intilniri amicale cu alpinistii bulgari, cehi, poloni sau iugoslavi.

La Pietrele lui Solomon, masivul Postavarul, au reinceput competitii de "viteza si de rezistenta'[78].

Alpinistii de la Sibiu (asociatia Independenta) au initiat un curs de alpinism, antrenor fiind Toma Boerescu. S-au evidentiat Ion Muresan , Ion Branca, Rodica Bacila s.a. [79].

Premiere. Bucegi: traseul Hornul Mare de la Izvor din peretele sudic al Claii Mari, grad IV B (Dumitru Chivu, Aurel Irimia, Ladislau Karacsony[80]); Muchia sudica din peretele Claii Mari, grad VA (Dumitru Chivu, Ladislau Karacsony); 25 octombrie - traseul Dintele Babei, din muntele Grohotisul, grad IV A (Ion Coman, Norbert Hiemesch); Cheile Bicazului: traseul Finala '64, grad V B (Emil Coliban, Gheorghe Craciun, Valentin Garner); traseul A XX-a aniversare, grad VI A (Avel Ritisan, Nicolae Nagy, Ladislau Halmaghi); traseul Siderurgistul, grad V A (Avel Ritisan Iosif Betegh); traseul Metalul Hunedoara, grad V A (Avel Ritisan, Iosif Betegh); Vadul Crisului: traseul Grota cu Porumbei, grad IV A (Ion Coman, Norbert Hiemesch).

Activitatea de peste hotare. Walter Kargel a urcat in Alpi traseul Barenkopf, peretele de nord din Hohe Tauern. In muntii Bulgariei a fost Alexandru Floricioiu.

Concursuri si alpiniade. In martie s-a desfasurat in masivul Retezat etapa I-a, de iarna, a alpiniadei republicane. Pe locurile 1-4 s-au clasat: Dinamo Brasov, A.S.A. Brasov (fost C.O.B.), Metalul Cluj si Siderurgistul Hunedoara cu cite 950 puncte; iar pe locurile 5-12 - Caraimanul Busteni, C.F.R. Petrosani, Creatia Brasov, Grivita Rosie, I.T.B., Matasea Rosie Cisnadie, Metalul Bucuresti, Prahova Ploiesti cu cite 600 puncte. Nu s-au dat nume. Despre etapa de vara nu s-a publicat nimic. S-a dat doar rezultatul etapei a III-a, finala, cisti-gatoarea etapei fiind C.F.R. Petrosani (antrenor Alexandru Zolotaru). Clasamentul general: 1 A.S.A. Brasov, 2 Dinamo, 3 C.F.R. Petrosani, singura echipa care a parcurs traseul etapei finale fara penalizari.

Ascensiuni. Echipa Emil Coliban si altii au reusit a doua escalada de iarna a traseului Balcoane din peretele Vaii Costila.

Premiere. Bucegi: traseul Fisura Alba din peretele Vaii Albe, grad V A (Emil Coliban s.a.); Fisura Mare din peretele Vaii Costila si Fisura Albastra, premiere feminine in cap de coarda (Taina Dutescu, Emil Coliban, Mircea Sandulescu); Piatra Craiului: 15 august - traseul Surplombele din Patria inchisa, grad VI A (Valentin Garner, Stefan Ciortan); Muchia Bondarului din Valea Podurilor, grad IV A; Cheile Bicazului: traseul Vinatorilor de munte din Turnul Bardosului, grad V A (Ladislau Karacsony, Emilian Cristea).

Concursuri, alpiniade. Calendarul competitiilor sportive republicane pe 1965 prevedea, pentru alpinism, alpi-niada republicana; etapa I-a de iarna, in masivul Bucegi, intre 1 si 28 februarie; etapa a II-a de iarna, in Piatra Craiului, 7 zile, intre 10 martie si 10 aprilie; etapa I-a de vara, in masivul Bucegi, in luna iulie; etapa a II-a de vara in masivul Bucegi, 3 zile intre 22-24 august; etapa finala in masivul Piatra Craiului, 4 zile, in intervalul l-15 septembrie; premiere alpine in perioada 1 iunie si 5 august.

La alpiniada de iarna s-a introdus un nou sistem. Nu s-a mai facut circuit ca in Retezat, ci s-au facut ascensiuni pe trasee de gradul 3-5 (de vara). S-a stabilit ca la aceste alpin iade vor participa numai maestri ai sportului si sportivi posesori ai categoriei I-a.

Clasamentul general al anului 1965 s-a prezentat astfel: locul 1 Dinamo Brasov, 66 puncte (Nicolae Jitaru, Mircea Opris si Ion Colesiu, antrenor Alexandru Floricioiu); 2 Metalul Hunedoara, 56 puncte (Avel Riti-san, Nicolae Nagy si I. Halmagyi, antrenor Dan Pichiu); 3 A.S.A. Brasov, 54 puncte (Aurel Irimia, Dumitru Chivu si Matei Schenn, antrenor Emilian Cristea); 4 I.T.B., 53 puncte; 5 A.S.A. Brasov II, 51 puncte; 6 C.F.R. Petrosani, 41 puncte; 7 Sanatatea Bucuresti, 41 puncte; 8 Torpedo Zarnesti, 36 puncte; 9 Vointa Brasov, 36 puncte; 10 Grivita Rosie, 31 puncte.

Alpinism peste hotare. Doi romani, Aurel Irimia si Gheorghe Craciun, au participat la festivitatea prilejuita de "Anul Alpilor', care a avut loc la Chamonix - Franta. Cu aceasta ocazie au urcat pe Mont Blanc du Tacul (4 248 metri), Aiguille du Midi (3 842 metri) si Dent du Geant ^(4 013 metri)[81].

Alte fapte si activitati. Comisia centrala de turism-alpinism a organizat in perioada 25 iunie - 6 iulie, in masivul Bucegi, un curs pentru perfectionarea antrenorilor si instructorilor de alpinism.

Premiere. Bucegi: 9 iulie - traseul Hermann Buhl din Tancul Mic, grad V A (Dan si Doru Vasilescu); traseul Anotimpurile, peretele Portitii Caraimanului, grad V B (Nicolae Zbircea, Mihai Szalma); Cheile Bicazului: Hornul Crinului de Munte, peretele Pintenilor, grad VI A (Nicolae Nagy, Gheorghe Vrajitoru); Valea Cernei: iulie - Fisura Bobot, grad V B (Francisc Wild, Istvan Koc-sik); Cheile Rimetilor: traseul Hornul Mare, grad IV B (Barice M. Gyongyosi); traseul Prieteniei, grad V B, (Barlo Boros, Valentin Craciun, Gyongyosi, Kalman).

Alpiniade si concursuri. Calendarul competitional republican pe 1966 cuprindea: etapa a I-a, de iarna, 1-28 februarie, in Piatra Craiului; etapa a II-a, de iarna, 19-28 martie, in Bucegi; etapa I-a, de vara, 23-24 iunie, in Bucegi; etapa a II-a, de vara, 23-24 august, in Piatra Craiului; etapa finala, 8-10 septembrie, in Bucegi; premiere intre 1 iulie si 5 august.

Rezultatul etapei finale si clasamentul general a fost urmatorul :

1 A.S.A. Brasov I (Aurel Irimia, Dumitru Chivu si Matei Schenn); 2 A.S.A. Brasov II (Nicolae Sbircea, J^iJial^zalirLa si Nicolae Calin); 3 Metalul Hunedoara (Avel Ritisan, Emeric Betegh si Namau).

Clasamentul general al alpiniadei republicane: locul 1 A.S.A. Brasov; 2 Dinamo; 3 Sanatatea Arad;(JXJni-rea Cluj; 5 Sanatatea Bucuresti; 6 Creatia Brasov.

Premiere. Bucegi: Traseul Sperantei din peretele Vaii Albe, grad VI B (Mircea Opris, Nicolae Jitaru, s.a.); Muntii Ciucas: 29 octombrie - Turnul Goliat, grad IV B (Ion Coman s.a.); Cheile Bicazului: traseul Intersectat, grad VI A (Dumitru Chivu, Matei Schenn); traseul Turnul de Fildes, peretele Pintenilor, grad VI A (Mircea Opris, Nicolae Jitaru, Ion Colesiu); traseul Finala '67, grad IV B (Paul Fozocos s.a.); Muntii Fagarasului: 26 iunie - traseul Frontal din Coltul Balaceni, grad IV A (Ion Coman s.a.).

Alpinism peste hotare. Cehoslovacia: traseul Zastrabia Vaza-Tatra, grad VI (Walter Kargel, s.a.); traseul Zelta Stena, grad VI (Walter Kargel, s.a.); Bulgaria: traseul Studentilor din Maliovita, grad IV (Ion Coman, Paul Fozocos); traseul Sprincenelor, grad V (Paul Fozocos, Nicolae Jitaru, cap schimbat); traseul al doilea congres al P.C.B., grad VI (Paul Fozocos, Nicolae Jitaru, cap schimbat).

Campionate, concursuri, alpiniade. Calendarul competitional sportiv republican pe 1967 prevedea pentru alpinism: alpiniada republicana, etapa de iarna, l-8 martie, in masivul Retezat; etapa de vara, 24-25 iunie, in masivul Bucegi; etapa finala, 28-30 iulie in Cheile Bicazului; omologari ele premiere intre l-4 septembrie; alpiniada festiva 18-20 august, in Bucegi.

Alpiniada a pus accentul pe cataratura competitionala. S-a revenit astfel la forma din 1953. La etapa a II-a a campionatului republican de "alpinism', la care au luat parte 40 de cataratori, in proba de "sprint' efectuata pe lungimea unei corzi, Traian Flucus, de la Celuloza Zarnesti (39 de ani) a realizat o performanta remarcabila, clasindu-se pe locul VI (40 de metri in 2 minute si 59 secunde)[82]. La etapa finala a campionatului republican de cataratura competitionala au luat parte A.S.A. Brasov cu trei echipe, Metalul Hunedoara, Unirea Cluj, Celuloza Zarnesti, Progresul Bucuresti, Dinamo Brasov, Sanatatea Bucuresti si Vointa Brasov, 26 de concurenti din patru orase ale tarii. In clasamentul general, locul I l-a ocupat A.S.A. Brasov I (Aurel Irimia, Dumitru Chivu, Matei Schenn si Nicolae Sbircea), locul 2 A.S.A. Brasov III (Nicolae Nagy, Em. Vrajitoru si I. Kocsik), 3 - Celuloza Zarnesti; 4 - Metalul Hunedoara; 5 - Unirea Cluj; 6 - A.S.A. Brasov II (Tudor Hurbean si Pompiliu Pascu); 7 - Dinamo Brasov (Alexandru Floricioiu, Ladislau Karacsony).

Anul 1967 a adus schimbari in organizarea alpinismului romanesc. O data cu transformarea Uniunii de Cultura Fizica si Sport in Consiliul National pentru Educatie Fizica si Sport, s-a infiintat si Federatia Romana de Turism-Alpinism, in locul Comisiei Centrale de Alpinism. Activitatea Federatiei a fost stabilita de urmatorul :

STATUT

Capitolul I. Scop si sarcini

Art. 1 - Federatia Romana de Turism-Alpinism (prescurtat F.R.T.A.) este organ republican de specialitate cu caracter obstesc, avind ca scop organizarea si dezvoltarea activitatii de alpinism si turism sportiv din R.S.R.

Art. 2 - F.R.T.A. Isi desfasoara activitatea sub conducerea si indrumarea C.N.E.F.S., pe baza planurilor si a bugetului propriu, exercitindu-si atributiunile stabilite prin legea 29/1967 cu privire la dezvoltarea activitatii de educatie fizica si sport.

Art. 3 - F.R.T.A. este persoana juridica si se bucura de toate drepturile ce sint conferite persoanelor juridice prin legi si alte acte normative.

Capitolul II. Organele F.R.T.A

Art. 4 - F.R.T.A. are urmatoarele organe de conducere - Comitetul federal, - biroul federal.

Art. 5 - Pot fi alesi in organele F.R.T.A. persoane care au dovedit pricepere si atasament pentru miscarea sportiva, persoane care prin activitatea lor au contribuit la dezvoltarea turismului si alpinismului in patria noastra. De asemenea, in organele de conducere ale Federatiei vor fi alese cadre de specialitate, activisti ai miscarii sportive, fruntasi.

Art. 6 - Alegerea membrilor tuturor organelor F.R.T.A. se va face prin vot deschis, cu majoritate simpla.

Art. 7 - Conferinta pe tara a F.R.T.A. se tine din 6 in 6 ani la convocarea Comitetului Federal. Conferinta poate fi convocata in sedinta extraordinara la cererea a cel putin 2/3 din membrii Comitetului Federal, atunci cind nevoile activitatii o cer. Convocarea se face cu cel putin 30 zile inainte de data desfasurarii conferintei.

Art. 8 - Conferinta federatiei este constituita din reprezentanti ai comisiilor judetene, municipale si orasenesti de turism-alpinism, membrii comitetului federal, ai comisiilor si colegiilor centrale ale federatiei, reprezentanti ai sectiilor de turism-alpinism din cluburi, asociatii si scoli, cadre de specialitate care activeaza in domeniul alpinismului si turismului. Ca invitati pot participa reprezentanti ai unor organe si organizatii care au sarcini in domeniul activitatii de educatie fizica si sport. Numarul delegatilor cu vot deliberativ si cel al invitatilor va fi stabilit de catre Comitetul Federal din rindul reprezentantilor comisiilor teritoriale, ai cluburilor, si asociatiilor, profesorilor de educatie fizica, arbitrilor, antrenorilor si sportivilor.

Art. 9 - Conferinta Federatiei este valabil constituita daca sint cel putin 2/3 din numarul delegatilor stabiliti. Hotararile Conferintei se adopta prin vot deschis cu majoritate simpla a celor prezenti, care au drept de vot deliberativ.

Art. 10 - Conferinta Federatiei are urmatoarele atributiuni :

dezbate activitatea desfasurata de Comitetul Federal ;

dezbate si aproba planul de masuri pentru perioada urmatoare ;

desemneaza Comitetul Federal;

adopta modificari ale Statutului Federatiei, pe care le supune spre ratificare C.N.E.F.S.

Comitetul federal

Art. 11 - Organul de conducere al F.R.T.A. este Comitetul Federal. Comitetul Federal este format din 35-45 membri desemnati in Conferinta Federatiei.

Art. 12 - Comitetul Federal se intruneste cel putin o data pe an in adunare ordinara si ori de cite ori este nevoie, la convocarea Biroului Federal. Sedinta este valabil constituita daca participa cel putin 2/3 din membrii Comitetului Federal. Hotarirea se adopta prin vot deschis, cu majoritate simpla a membrilor prezenti.

Art. 13 - Comitetul Federal are urmatoarele atributiuni :

a)dezbate pe baza orientarii date de C.N.E.F.S. planuri de dezvoltare a activitatii de alpinism si turism sportiv ;

b)stabileste calendarul competitional cu caracter republican si international la alpinism si turism sportiv, sprijina comisiile judetene in organizarea sistemului competitional local (oras, judet, interjudetene);

c)discuta si aproba bugetul federatiei, precum si masurile pentru imbunatatirea bazei materiale ;

d)numeste colegiile si comisiile federatiei ;

e)intretine si dezvolta relatii cu federatiile sportive din alte tari si cu federatiile sportive internationale ;

f)desemneaza dintre membrii sai Biroul federal si ii revoca pentru lipsa de activitate sau abateri; coopteaza membrii in cazul descompletarii comitetului federal;

g)acorda titlul de presedinte sau membru de onoare al federatiei unor persoane care aduc o contributie deosebita la dezvoltarea ramurii de sport respective ;

h)aproba regulamentul de organizare si functionare al federatiei.

Art. 14 - Membrii comitetului Federal au urmatoarele sarcini :

a)sprijina desfasurarea activitatii de turism si alpinism, mai ales in judetul si localitatea unde domiciliaza ;

b)informeaza federatia de felul in care se indeplinesc hotararile sale, precum si normele generale ale Statutului si Regulamentului de organizare si functionare, in baza carora se desfasoara activitatea federatiei.

Primul comitet federal a fost format din: Abrudan Mariana, Andrici Alexandru, Arsene Grigore, Belu Gheorghe, Bleahu Marcian[83], Borza Alexandru, Brailoiu Dan, Bucurescu Cristian, Cristea Emilian, Coman Ion, Cuba Cristian, Dobre Niculae, Dragomirescu Mihai, Epuran Gheorghe, Florea Lucia, Floricioiu Alexandru, Giurculescu Ion, Giurgiu Traian, Grabovschi Nicolae, Ganischi Sergiu, Gavrus Gheorghe, Huidan Mihalcea, Iliescu Ion, Irimia Aurel, Lita Georgeta, Lazarescu Dan, Lazar Dumitru, Mihailescu Mircea, Perhinschi Victor, Popescu Maria, Perju Mihai, Pichiu Dan Vifor, Reyl Rolf, Schultheiss Hedwiga, Popescu Gabriel, Stefanescu Costin, Talodi Zoltan, Trofin Petrache, Voisanu Gheorghe, Weissortel Gustav.

Biroul federal: presedinte - Trofin Petrache, vicepresedinte - Gavrus Gheorghe, secretar general - Mihailescu Mircea, membri - Bucurescu Cristian, Reyl Rolf, Borza Alexandru, Popescu Gabriel, Giurculescu Ion, Dobre Niculae, Floricioiu Alexandru, Irimia Aurel.

Componenta Comisiei tehnice centrale de alpinism: 1 Dobre Niculae, presedinte; 2 Alexandru Statescu, antrenori; 3 Irimia Aurel, competitii-clasificari; 4 Fozocos Paul, arbitri; 5 Radu Constantin, afilieri-legitimari-transferari; 6 Floricioiu Alexandru, metodica; 7 Albiei Dumitru, disciplina; 8 Slavoaca Radu, materiale-documentare-propaganda; 9 Giurculescu Ion, medicala; 10 Colan Dionisie, secretariat.

Premiere de iarna. Bucegi: martie - Fisura Suspendata din peretele Policandrului (Iosif Ghetie, Alexandru Popper); Premiere de vara Bucegi: traseul Fluturele de Piatra din peretele Policandrului, grad V B (Iosif Ghetie s.a.); 16 iunie - Marele Tavan al Vaii Galbenelelor, grad V A (Walter Kargel, Radu Slavoaca); 29 septembrie - traseul Tavanelor de Argint, creasta Costila-Galbenele, grad V A (Dan Vasilescu s.a.); Cheile Bicazului: traseul Finala '68, grad IV B (Paul Fozocos, Gheorghe Udrea s,a.); traseul Armata, grad VI B (Dumitru Chivu, Aurel Irimia, Matei Schenn); Cheile Nerei: mai - Fisura Pintenului, grad IV B (Francisc Wild, Wilmos Ilies, Walter Eisele).

Campionate, concursuri, alpiniade. Calendarul republican al competitiilor sportive pe 1968 cuprindea, pentru alpinism: campionatul republican (echipe seniori), etapa de iarna (18-24 martie in masivul Retezat, etapa de vara (22-23 iunie) in masivul Bucegi, etapa finala (25-28 iulie) in Cheile Bicazului; alpiniada republicana a tineretului - etapa de iarna (15-18 februarie) in masivul Ciucas - etapa de vara (22-23 iunie) in masivul Bucegi; alpiniada 23 August - etapa festiva (16-18 august) in masivul Bucegi; omologarea de premiere (11-15 septembrie).

Campionatul republican, seniori. Masivul Retezat a gazduit in luna martie etapa de iarna. Clasamentul a fost urmatorul: 1 Metalul Hunedoara, 100 de puncte (Avel Ritisan - un excelent animator, Emeric Betegh si I. Dumitras); 2 A.S.A. Brasov II, 99 puncte (Aurel Irimia, Nicolae Sbircea si Andrei Kope); 3 C.S.U. - I.P.G.G., 97 puncte (Petre Bordea, Dan Vasilescu si Petre Batu); 4 C.F.R. Petrosani, 96 puncte; 5 Dinamo Brasov, 96 puncte; 6 Sanatatea Bucuresti, 95 puncte.

In Cheile Bicazului a avut loc etapa finala a campionatului republican. Clasamentul general, alcatuit prin a-ditionarea rezultatelor de la cele trei etape, se prezenta astfel: 1 Metalul Hunedoara, 142 puncte (Avel Ritisan, Emeric Betegh, Gh. Barabassi si Ion Dumitras; antrenor Dan Pichiu); 2 C.S.U.-I.P.G.G., 140 puncte (Dan Vasilescu, Petre Bordea, Petre Batu si Mircea Sandulescu antrenor Matei Schenn); 3 A.S.A. Brasov II, 139 puncte (Aurel Irimia, Nicolae Sbircea si Andrei Kope); 4 A.S.A. Brasov I; 5 Sanatatea Bucuresti; 6 Creatia Brasov; 7 Dinamo; 8 C.F.R. Petrosani; 9 Sanatatea Arad. O buna si demna comportare au avut-o studentii de la I.P.G.G. In 1968 s-a organizat campionatul republican pentru tineret, cu o etapa de iarna si una de vara. Redam clasamentul final: feminin - 1 C.S.U.-I.P.G.G. (Georgeta Nitescu, Maria Branescu si Eva Sekeli); 2 Dinamo; 3 Grivita Rosie; masculin - 1 A.S.A. Brasov I (L. Cocis, P. Dragos si I. Iordan); 2 A.S.A. Brasov II; 3 Dinamo.

In cinstea zilei de 23 August 1968 a avut loc alpiniada festiva cu participarea alpinistilor bulgari. Ev. Hristov, St. Stoicov, K. Dolopciev, M. Gaidarov, I. Kondi-lorov. Dintre alpinistii romani au luat parte Avel Ritisan, Emil Coliban, Mircea Opris, Nicolae Nagy si Nicolae Sbircea. Au fost escaladate trasee de gradul IV si V, ca: Fisura Rasucita, traseul celor Trei Surplombe, Balcoanele si Fisura insorita, toate in Costila-Bucegi.

Sectia de alpinism a C.S.U.-I.P.G.G. (presedinte Nicolae Dobre, un alpinist sobru si competent), a organizat in 1968 prima alpiniada-Studenteasca, la care au fost invitate si celelalte sectii alpine din tara. Prima etapa, de iarna, a avut loc in masivul Bucegi la 14 aprilie. Au participat: Grivita Rosie cu 11 sportivi, Sanatatea Bucuresti cu 5 sportivi, Centrul universitar Brasov-Creatia Brasov cu 14 sportivi si C.S.U.-I.P.G.G. cu 39 sportivi. S-au parcurs trasee de gradul l-3 B. Etapa a doua, de vara, s-a desfasurat tot in Bucegi la 13 octombrie, participind: Grivita Rosie cu 6 sportivi, Sanatatea Bucuresti (3), Centrul universitar Iasi (11), Institutul de fizica atomica si C.S.U.-I.P.G.G. cu 33 sportivi. S-au parcurs trasee de la gradul 1 B la 6 A. Clasamentul general se prezenta astfel: 1 C.S.U.-I.P.G.G., 293 puncte; 2 Grivita Rosie, 84 puncte; 3 Centrul universitar Iasi, 63 puncte; 4 Sanatatea Bucuresti, 45 puncte; 5 C.U.B.- Creatia Brasov, 27 puncte, si Institutul de Fizica Atomica, 18 puncte.

Nu putem mentiona toate echipele participante, dar pentru cunoasterea unei activitati vom cita pe cele masculine care au efectuat trasee de la gradul IV in sus, iar pe cele feminine - de la gradul III: Grivita Rosie (feminin) - traseul Flamura Rosie (Roxana Teodorescu s.a.); masculin - Fisura Rasucita (Lucian Mainescu si Cornel Diaconescu) si Fisura Mult Dorita (Gabriel Teodorescu s.a.); C.U.Iasi - Fisura Rasucita (Alexandru Brumarescu si Sandu Craciun); C.S.U.-I.P.G.G. (feminin) - traseul Veverita (Veronica Ghetie, Maria Branescu si Valentina Popescu); masculin - traseul Balcoanele (Petre Bordea si Petre Batu), traseul Policandru (Mircea Sandulescu s.a.), Fisura Rasucita (Gheorghe Peteu, Teodor Sandulescu si Victor Birca); Doru Vasilescu a omologat traseul Hermann Buhl.

Alpiniada peste hotare. Muntii Rila din Bulgaria au gazduit, intre 10 iulie si 4 august, o alpiniada internationala la care au luat parte si alpinistii din R.D.G., R.F.G., Cehoslovacia, Iugoslavia, Polonia si Romania. De la noi au participat Mircea Opris, Avel Ritisan, Emil Coliban, sub conducerea lui Nicolae Dobre. Echipa romana, avind cap de coarda pe Mircea Opris, a reusit prima escalada, dupa premiera, a Virfului Golian Cupen, pe fata nordica; de asemenea, au urcat traseul Vejdite, grad VI B, (Emil Coliban, s.a.) si traseul Al VIII-lea Congres, grad VI B (Avel Ritisan, s.a.).

Alte fapte si activitati. F.R.T.A., ca si celelalte federatii raspunzatoare de discipline sportive pentru care se organizau competitii europene si mondiale, a alcatuit un "lot', lotul R.S.R. - 1968, la alpinism. Masculin: Aurel Irimiia, Alexandru Floricioiu, Avel Ritisan, Matei Schenn, Dumitru Chivu, Nicolae Nagy, Nicolae Sbircea, Gheorghe Vrajitoru, Mihai Szalma, Mircea Opris si Alexandru Szy-lagy; antrenorul lotului Dan Pichiu. Pe parcursul anilor vor apare asemenea loturi la tineret si la feminin.

Activitatea de munte in 1968 era supravegheata si de alte trei organizatii cu preocupari turistice mai largi, mai complexe: Biroul de Turism pentru Tineret, Sectia de turism din cadrul U.G.S.R. si Oficiul National de Turism. De remarcat este faptul ca, la inceput, toate cele trei organizatii nou create s-au ocupat intens si de alpinism. Cu timpul, ultimele doua si-au indreptat atentia, cu precadere, spre alte sfere ale activitatii (turism pe litoral, circuite, excursii peste hotare, odihna si tratament in statiuni balneoclimaterice etc.). B.T.T., in schimb, continua sa se preocupe intens si de alpinism. Succesele acestei organizatii turistice care isi desfasoara activitatea sub egida Comitetului Central al U.T.C. sint demne de invidiat[84].

Ascensiuni. Echipa Iosif Ghetie, Gabriel Teodorescu a parcurs, iarna, creasta Carpatilor Meridionali in 28 de zile (februarie-martie).

Premiere. Bucegi: 14 septembrie - traseul Central din Umarul Galbenelelor, grad IV B (Radu Slavoaca, Halina Lascar); traseul Dinamo '69, grad V B (Mircea Opris, s.a.); Hornul Mare din peretele Galbenelelor, grad IV .B. (Dan si Doru Vasilescu); traseul Hornul Agatat,. Grad IV A (Petre Bordea, Gheorghe Petcu); Cheile Bicazului: traseul Fisura Artei, grad VI B (Taina Dutescu, Emil Coliban, premiera feminina); 11 mai - traseul Santinela de la Gitul Iadului, grad VI A (echipa Grivita Rosie, premiera feminina); Cheile Nerei: mai - creasta nordica, grad IV A (Francisc Wild, Titus Stefanov, Toth); septembrie - traseul Direct din Turnul Begului, grad V A (Walter Eisele, Francisc Wild, cap schimbat); Fisura Frontala, grad IV A (Francisc Wild, Adam Silier); Muntii Buila: traseul Creasta cu Pini, grad IV A (Iosif Ghetie, Nicolae Tatulescu); Muntii Retezatului: Creasta Vulturilor, grad IV A (Dan Vasilescu, Petre Bordea).

Ascensiuni peste hotare. La aniversarea a 100 de ani de la nasterea lui Vladimir Ilici Lenin, alpinistii sovietici au sarbatorit acest eveniment printr-o ascensiune in Muntii Pamirului, pe Virful Lenin (7 134 metri) invitind la aceasta festivitate reprezentantii mai multor natiuni. Din partea Romaniei au participat la ascensiune brasoveanul Ion Coman si secretarul federal Mircea Mihailescu. Alte doua ascensiuni s-au efectuat in Tatra cehoslovaca: peretele nordic din Ganek grad VI (Valentin Garner, Wolfgang Ginzel); traseul Oschelpanzer, grad VI (Valentin Garner si un ceh).

Alpiniade, campionate, concursuri. Anul 1969 a debutat cu o initiativa importanta: hotarirea F.R.T.A. de a se renunta la cronometru in concursurile de cataratura si introducerea unor probe tehnice in conformitate cu cerintele alpinismului mondial.

Calendarul competitiilor sportive republicane pe 1969 cuprindea: campionatul republican, etapa de iarna, 24-30 martie, in masivul Retezat; etapa I de vara,. 5-8 iunie, in masivul Piatra Craiului; etapa a II-a de vara, 25-27 iulie, in Cheile Bicazului; etapa a III-a de vara (finala), 3-7 septembrie, in masivul Bucegi; alpiniada republicana a tineretului, etapa de iarna 20-23 februarie in masivul Ciucas; etapa de vara (finala), l-3 august, in masivul Bucegi; Cupa federatiei la alpinism, 22-28 septembrie (omologarea premierelor alpine).

Campionatul republican de alpinism, seniori, etapa de iarna, a avut loc in masivul Retezat. Au participat opt echipe. Juriul a fost condus de Ion Coman. Clasamentul etapei s-a prezentat astfel: 1 A.S.A. Brasov, 101 puncte, 19h42' (Dumitru Chivu, Nicolae Nagy si Matei Schenn); 2 Sanatatea Bucuresti, 101 puncte, 20h42' (Simion Codreanu si Emil Coliban); 3 C.F.R. Petrosani, 101 puncte, 22h42', (Nicolae Nevezi, Gheorghe Vrajitoru si Dumitru Birlida); 4 C.S.U.-I.P.G.G.,-101 puncte, 24h02'; 5 Dinamo, 101 puncte, 26h49' 6. Unirea Cluj 101 puncte, 44h59'; 7 Metalul Hunedoara 81 puncte. Revelatia etapei a fost asociatia Sanatatea Bucuresti.

Intre 3 si 6 septembrie s-a desfasurat in Bucegi ultima etapa a campionatului republican de alpinism, seniori. S-au prezentat echipele: Sanatatea Bucuresti, C.S.U.- I.P.G.G.., C.F.R. Petrosani, A.S.A. Brasov, Dinamo Brasov, Creatia Brasov, deci numai cinci echipe, ultima nefiind admisa deoarece nu avea formele regulamentare. S-au facut relatari in presa privind escaladele pe traseele Fisura Mult Dorita, grad VI A (Dan Vasilescu, Petre Bordea, Mircea Sandulescu) si traseul Policandru, grad V B (A.S.A. Brasov). Clasamentul final al anului arata astfel: 1. A.S.A. Brasov, 2. Sanatatea Bucuresti, 3. C.F.R. Petrosani, 4. C.S.U.-I.P.G.G., 5. Dinamo Brasov.

In luna februarie 1969 a avut loc alpiniada de iarna pentru tineret in masivul Ciucas. Au participat 14 echipe de baieti si 4 de fete din sectiile alpine ale cluburilor si asociatiilor: A.S.A. Brasov, Dinamo Brasov, C.S.U.- I.P.G.G., Politehnica Brasov, Celuloza Zarnesti, Vointa Brasov, Creatia Brasov, Grivita Rosie, Torpedo Tohan si C.F.R. Petrosani. Clasamentul etapei: masculin - 1 Dinamo (Florian Bancila, Petre Silaghi, Andrei Barlq, Gheorghe Comsa); 2 Celuloza Zarnesti (Nicolae Coltea, Nicolae Bulmez, Nicolae Munteanu); 3 A.S.A. Brasov (Petre Dragus, Ion Andrei, Ion Gaibar, Ilie Irodan); feminin - 1 C.S.U.-I.P.G.G. (Georgeta Bordea, Maria Dra-nesou, Veronica Ghetie); 2 Dinamo Brasov (Viorica Gheoarca, Rodica Marcu, Hilde Martin la o ora si patruzeci de minute dupa campioane); 3 Politehnica Brasov (Crina Nitescu, Floarea Serban, Rodica Oprea, Doina Caramidar).

Etapa de vara la tineret s-a desfasurat in masivul Bucegi unde, din cele 18 echipe participante la etapa de iarna, s-au prezentat numai 12, noua de baieti si trei de fete. Neparticiparea unor echipe si la etapa de vara a afectat clasamentul final, care nu mai apare semnificativ sub raportul valorii echipelor si a fiecarui concurent al lor.

Alpiniada universitara, editia a doua, si-a desfasurat etapa I-a de iarna, la 27 aprilie, in masivul Bucegi. Au fost prezente urmatoarele sectii de alpinism: C.S.U.- Politehnica Brasov, ai carui sportivi au urcat Fisura insorita (Maxim Nicolau si Gheorghe Sipeteanu), si echipa Traian Tisa si Vasile Cojocaru; Fisura Rasucita (Nicolae Alexandru, Sorin Muntz si Ionel Popita). De asemenea: C.S.U.-Universitatea Iasi, Fisura insorita (Virgil Vasloban si Lucian Holban); traseul Balcoane (Alexandru Brumarescu, Akos Bajosi, Zoltan Covacs si Gheorghe Lungu); C.S.U.-I.P.G.G., Fisura Rasucita (Nicolae Tatulescu, Mircea Sandulescu, Doru Vasilescu si Alexandru Stan); Grivita Rosie, Muchea peretelui Costilei. Etapa a doua, de vara, a avut loc tot in Bucegi, la 12 octombrie. Au fost prezente: C.S.U.-Politehnica Brasov, care a escaladat - Fisura Mult Dorita (Maxim-Nicolau si Zoltan Tomai); traseul Herman Buhl (Vasile Cojocaru si Wilhelm Lofler); traseul Balcoane (Traian Tisa, Florin Sipeteanu si Moise Sauchea); Fisura insorita (Sorin Muntz, Peter Ring si Ionel Popita); Fisura Rasucita (Paul Giuroiu, Ioan Hodor si Larion Cirlan); creasta Costila-Galbenele (Crina Nitescu, Eva Covacs si Floarea Serban); C.S.U.-Universitatea Iasi - Fisura Mult Dorita (Gheorghe Lungu si Zoltan Covacs); traseul Policandru (Akos Bajosi si Nicolae Florea); traseul Balcoane (Nicolae Matasaru, Teodor Saloziuc, Lucian Holban, Costache Benea si Alexandru Brumarescu); traseul Hermann Buhl (Virgil Grigori, Virgil Vasloban); creasta Costila Galbenele (Ana Simon, Gabriela Iosub); Grivita Rosie - traseul Trei Surplombe (Teodor Tomov si Mircea Ivanovschi); Sanatatea Bucuresti - Fisura Suspendata (Alexandru Patrascu si Simion Codreanu); Vointa Sibiu - traseul Furcile (Adolf Meltzer si Dieter Ungar); Sanatatea Oradea - traseul Furcile (Peter Obermayer si Iosif Ilyes); traseul Marea Surplomba (Vasile Szoszollocsy si Petru Wittmann); C.S.U.- I.P.G.G. - Fisura Albastra (Iosif Ghetie si Alexandru Bulgar); traseul Lespezile (Doru Vasilescu si Alexandru Stan); Fisurile Centrale (Laurentiu Popper, Costin Ganea, Victor Panaitescu, Nicolae Tatulescu, Nicolae Anghelide, Mircea Sandulescu si Alexandru Bratila); traseul Lespezile (Petre Bordea, Gheorghe Peteu si Petre Batu-Mihai Ghetie si Maria Branescu).

Clasamentul alpiniadei universitare: 1 C.S.U.-I.P.G.G., 2 C.S.U.-Politehnica Brasov, 3 C.S.U.-Universitatea Iasi, 4 Grivita Rosie, 5 Vointa Sibiu, 6 Sanatatea Oradea, 7 Sanatatea Bucuresti, 8 A.S.A. Brasov.

In 1969, C.N.E.F.S. a acordat urmatoarele titluri si distinctii: titlul de maestru emerit al sportului, la alpinism, lui Aurel Irimia si Alexandru Floricioiu, titlul de maestru al sportului la alpinism lui Avel Ritisan, Nicolae Nevezi, Dumitru Chivu si Matei Schenn,distinctia "Merite in activitatea sportiva' lui Nicolae Dobre si Ion Coman.

In anul 1969 au obtinut categoria I-a un numar de 53 sportivi astfel: municipiul Bucuresti - 18, judetul Brasov - 18, judetul Cluj-5,; judetul Hunedoara - 5, judetul Iasi - 4, judetul Arad - 2 si judetul Bihor- 1. Pe asociatii C.S.U.-I.P.G.G. Bucuresti (Dan Vasilescu, Iosif Ghetie, Doru Vasilescu, Petre Bordea, Alexandru Stan, Gheorghe Peteu, Emanuel Cosmovici, Mircea Sandulescu, Nicolae Tatulescu, Petre Batu, Maria Branescu si Georgeta Bordea); Grivita Rosie - Bucuresti (Teodor To-mov); Sanatatea - Bucuresti (Alexandru Patrascu, Emil Coliban si Simion Codreanu); Dinamo - Brasov (Adrian Tanase, Liviu Ciucasel, Mircea Opris, Andrei Barla, Petre Silaghi, Gheorghe Comsa, Constantin Condrea); A.S.A. - Brasov (Nicolae Nagy); Celuloza - Zarnesti (Traian Flucus, Alexandru Silaghi, Nicolae Banut, Stefan Stravoiu, Stefan Sperchez, Nicolae Coltea); Creatia - Brasov (Calin Ripea, Eugen Bindu, Gheorghe Crisan, Andrei Kope); Unirea Cluj (Valentin Craciun, Dinu Bucur, Nicolae Gyongyosi, Domokos Kalman, Bela Vigh); Sanatatea - Oradea (Petre Obermeier); Sanatatea - Arad (Francisc Wild, Walter Eisele); C.F.R. - Petrosani (Gheorghe Vrajitoru, Vasile Tamas, Dumitru Birlida); Metalul - Hunedoara (Ion Schiau, Emeric Betegh); Universitatea - Iasi (Zoltan Covacs, Akos Baj6si, Gheorghe Lungu[85]).

LOTUL REPUBLICAN LA ALPINISM PE 1969. Seniori: Dumitru Chivu, Emil Coliban, Liviu Ciucasel, Nicolae Nagy, Mircea Opris, Avel Ritisan, Matei Schenn, Adrian Tanase si Dan Vasilescu.

Feminin: (Taina DutescuD Viorica Gheoarca, Rodica Marcu, Georgeta Nitescu.

Tineret: Ioan Andrei, Nicolae Bulmez, Florian Bancila, Marian Dinu, Ioan Gaibar, Simion Metente, Iosif Nacu, Dumitru Prvoia, Gheorghe Runceanu, Ioan Runceanu, Stefan Sperchez, Nicolae Sparghiu, Alexandru Stan si Nicolae Zarnescu.

Tot in 1969 a avut loc o intilnire cu alpinisti din Bulgaria, Cehoslovacia si Austria. Din partea bulgarilor au participat: Mihail Kovacev si Ognaian Baldjinski. Cehoslovacii au fost reprezentati de Jiri Svecik, Wladimir Farcas si Jiri Jira, iar austriecii de Hans Maunter. S-au facut ture de prezentare pe Valea Galbenelelor, Circurile-Vaii Albe, Briul Costilei.

Prin H.C.M. nr. 140 din 1969, s-a constituit un organism de prevenire a accidentelor si de salvare a celor accidentati pe munte. Despre istoricul actiunilor de salvare-intreprinse mai inainte si despre noul organism, numit SALVAMONT, vom relata in paginile urmatoare.

Premiere. Masivul Bucegi: traseul Aurel Irimia din Claia Mare, grad VI A (Nicolae Nagy, Dumitru Chivu); Masivul Buila: 10 iulie - traseul Lunii, grad V A (Iosif Ghetie, Nicolae Tatulescu); 30 iulie - traseul Pasarea Phoenix din Claia Strimba, grad VI A (Iosif Ghetie Nicolae Tatulescu, Alexandru Bulgar), 11 septembrie - traseul Hornul Surpat, grad IV A (Gheorghe Peteu, Mircea Sandulescu), 14 septembrie - traseul Surplombele Livezii cu Mesteceni, din peretele Livezii cu Mesteceni, grad V B (Nicolae Tatulescu, Gheorghe Peteu, Mircea Sandulescu), 19 septembrie - traseul Frontal, creasta nord-estica din Santinela Cheii, grad IV A (Dan Vasilescu, A-lexandru Bulgar), traseul Hornul cu Cheie, grad IV B (Iosif Ghetie, Marin Gherasim), traseul Hornul Ploilor, grad V A (Iosif Ghetie, Constantin Georgescu), traseul Brindusa de toamna -Stogosoare I, grad V A (Dan si Doru Vasilescu), 4 iunie - Creasta cu Pini-Stogosoare II, grad IV A (Iosif Ghetie, Nicolae Tatulescu), 14 august - traseul Turnul Mirajului-Stogosoare III, grad V A (Nicolae Tatulescu, Iosif Ghetie, Mircea Sandulescu).

Ascensiuni si expeditii peste hotare. Turcia: expeditia in Anatolia, sectorul nordic si ascensiunea Virfului Er-ciyes (3 910 metri) (Ion Coman, Valentin Garner); Polonia: 10-15 martie - Muchia sud estica din Mnich (Iosif Ghetie, Dan Vasilescu); Bulgaria: 5-12 august - traseul Sprincenelor, Maliovita, grad VI A (Iosif Ghetie, Dan Vasilescu), traseul al VIII-lea congres al P.C.B., grad VI B (Dan Vasilescu, Iosif Ghetie, Alexandru Bulgar), traseul Silven, grad VI A (Alexandru Bulgar, Dan Vasilescu, Iosif Ghetie), traseul Armata poporului, grad VI A (Dan Vasilescu, Iosif Ghetie, Alexandru Bulgar); Cehoslovacia : traseul Zabikon, Tatra, grad VI (Nicolae Nagy, Paul Fo-zocos).

Campionatul republican de alpinism, inca din 1969, F.R.T.A. a introdus o inovatie in desfasurarea concursurilor: renuntarea la criteriile calendaristice ianuarie-decembrie, si inlocuirea acestor criterii cu altele, adica incepind cu luna iunie si terminind anul urmator in martie - aprilie.

Etapa I-a de vara s-a efectuat in masivul Piatra Craiului intre 5 si 8 iunie 1969, cind s-au escaladat traseele: Floarea de colt, grad V B, echipa C.S.U.-I.P.G.G. 23 August " V A, " A.S.A.-Brasov Fisura nordica " V A. " Metalul-Hunedoara Alveolelor " V A, " C.F.R.-Petrosani Gentianei " V A, " Grivita Rosie Fisura Cenusie " V B, " Dinamo-Celuloza-Zarnesti si Unirea-Cluj Diana grad IV B, echipa Sanatatea-Bucuresti Singele Voinicului " IV B, " Sanatatea-Arad

Etapa a II-a de vara a avut loc in Cheile Bicazului intre 25 si 27 iulie 1969, pe traseele :

Santinela de la Gitul Iadului grad VI B, echipa Celuloza-Zarnesti

Fisura Artei " VI B, " C.F.R.-Petrosani

Fata Mare din Politele Bardosului ,, VI A, " A.S.A.-Brasov

a XX-a aniversare " VI A, " Sanatatea"

Pintenul Catalin " V Bucuresti

Strungii cu Mesteceni " V B, " Dinamo-Brasov

Pintenul Catalin " V B, " Sanatatea-Arad

Fisura Neagra " V B, " Unirea-Cluj

Hornul Mare din Politele Bardosului V B, " Metalul-Hunedoara, Creatia-Brasov.

Etapa a treia de iarna s-a desfasurat in masivul Retezat, in perioada 10-15 martie 1970. La etapele de vara opt echipe aveau cite 75 de puncte, iar in etapa de iarna numai trei echipe au efectuat traseul in totalitatea lui. Clasamentul general: 1 A.S.A.-Brasov, 2 Sanatatea-Bucuresti, 3 Metalul-Hunedoara, 4 Dinamo-Brasov, 5 C.F.R.-Petrosani, 6 Celuloza-Zarnesti, 7 Unirea-Cluj, 8 Sanatatea-Arad.

Paralel cu campionatul seniorilor s-au desfasurat si intrecerile feminine si de tineret, dupa acelasi sistem, vara-iarna. Nu s-au dat nume, ca si la concursurile de seniori.

Etapa I-a, de iarna, a alpiniadei universitare a avut loc in masivul Bucegi, la 5 aprilie 1970. Au participat: C.S.U. - Universitatea Iasi, ai carui sportivi au efectuat traseul Balcoane (Zoltan Covacs si Akos Bajosi - Alexandru Brumarescu si Virgil Grigori); Politehnica Brasov - traseul Balcoane (Maxim Nicolau, Moise Sanchia si Florin Moraru), traseul Herman Buhl (Vasile Cojocaru, Wilhelm Lofler si Paul Giuroiu), Fisura Insorita (Traian Tisa, Nicolae Alexandru si Marian Lala), Fisura Rasucita (Zoltan Tomai, Ionel Popita si Ioan Hodor); C.S.U.-I.P.G.G. - traseul Hermann Buhl (Dan Vasilescu si Marian Dinu), Tavanele Vaii Verzi (Petre Batu, Traian Hanes si Laurentiu Popper); Politehnica Timisoara, A.S.A. Brasov, Sanatatea Bucuresti, Grivita Rosie, C.F.R. Sibiu, Vointa Sibiu, Metalul Hunedoara si Creatia Brasov.

Etapa a II-a de vara a alpiniadei universitare s-a desfasurat tot in masivul Bucegi la 18 octombrie 1970. Au luat parte C.S.U. Politehnica Brasov, sportivii sai au urcat Fisura insorita (Zoltan Tomai, Ion Dornauer si Marian Lala), traseul Flamura Rosie (Crina Nitescu, Eva Covacs si Floarea Serban); C.S.U. Universitatea Iasi - Fisura Rasucita (Virgil Grigori, Mircea Maftei si Alexandru Brumarescu); Dinamo Brasov - Fisura Rasucita (Mircea Stingaciu, Iosif Nako si Florian Bancila); Grivita Rosie - traseul Hermann Buhl (Octavian Mihalus si Teodor Tomov); C.S.U.-I.P.G.G. - Fisura Suspendata (Mircea Sandulescu si Marin Gherasim), Fisura Rasucita (Dan Vasilescu, Traian Manea, Costin Ganea, Dumitru Dunca si Mircea Alexandru), Fisura Suspendata (Gheorghe Peteu si Theodor Sandulescu). In clasamentul general primele trei locuri au fost ocupate de: C.S.U.-I.P.G.G., Politehnica Brasov si Universitatea Iasi.

O mentiune deosebita trebuie facuta pentru C.S.U.-I.P.G.G., care a deschis o noua zona alpina, Buila-Vinturarita, primind pentru aceasta "Cupa F.R.T.A. - 1970' si "Medalia de aur', ca realizatori ai traseului Pasarea Phoenix de gradul VI. Au primit diplome urmatorii alpinisti care au efectuat premiere in zona: Iosif Ghetie, Dan Vasilescu, Alexandru Bulgar, Nicolae Tatulescu, Mircea Sandulescu, Doru Vasilescu, Gheorghe Peteu, Marian Dinu, Nicolae Anghelide, Veronica Ghetie, Mihai Pupeza si Nicolae Manea.

Excursii si ascensiuni peste hotare. In anul 1970 alpinistii romani au facut o serie de deplasari peste hotare in vederea intensificarii schimburilor de experienta si a perfectionarii maestriei lor sportive. S-au deplasat sase grupuri: doua in Bulgaria, doua in Cehoslovacia si cite unul in Turcia si Italia, la care au participat 13 alpinisti si 3 insotitori. Expeditia din Turcia si-a propus ca scop principal escaladarea virfului Araratul Mare, obiectiv ce nu a putut fi atins, deoarece acest munte era scos din circuitul alpin. A fost, in schimb, escaladat, pe trei variante, virful Erciyes (3 916 metri) din Anatolia centrala. Grupul a fost condus de Ion Coman. In Italia alpinistii au facut o deplasare organizata de F.R.T.A., sub conducerea secretarului federal, profesorul Mircea Mihailescu, la care au participat componenti ai lotului republican si campioni republicani in acelasi timp, Dumitru Chivu si Mircea Opris. Ascensiunile ultimilor doi pe traseul Leonesse-Tron din masivul Gran Paradiso, grad IV, si pe virfurile Breithorn (4165 metri) si Kleine Matterhorn (3891 metri) au fost sub posibilitatile lor. In Cehoslovacia, echipa alcatuita din Nicolae Nagy si Paul Fozocos a participat la tabara internationala de la lacul Poprad (Tatra inalta). Romanii au suit traseele Puskas, grad VI, din Volova Turnia, si traseul Puskas din peretele Osargance (peretele dracului), grad VI. Cea de a doua echipa prezenta in Cehoslovacia, compusa din Dumitru Birlida si Ion Sin, insotiti de antrenorul Alexandru Zolotaru, membri ai asociatiei C.F.R.-Petrosani, a mers pe traseele Puskas, grad VI, si Stanislavski, grad V, din Zabia Veza (2 340 metri). In Bulgaria, prima echipa formata din Traian Flucus si Petre Bogoiu a fost la intilnirea internationala de la Maliovita, in muntii Rila, iar a doua echipa (Alexandru Bulgar, Dan Vasilescu si Iosif Ghetie) a parcurs traseele Academik, grad VI A, din virful Elenin (2 692 metri), Sprincenelor, grad VI A, din virful Zlie Zib (2 678 metri), al VIII-lea congres, grad VI A, din peretele Rosu, a XX-a aniversare, grad VI A, din peretele sud-estic al Dvuglavului (2 605 metri) si traseul Academik, grad VI A, din Acele Diavolului.

Ascensiuni. Parcurgerea crestei Carpatilor Meridionali a cunoscut o mare afluenta in acest an: 19 ianuarie - 8 februarie, pe ruta Sinaia-Baile Herculane, echipa Dinamo Brasov (Adrian Tanase, Mircea Opris, Mircea Noaghiu, Gheorghe Comsa); 23 ianuarie - 12 februarie, Sinaia-Baile Herculane, echipa Celuloza Zarnesti (Traian Flucus, Ion Colesiu, Alexandru Silaghi, Petru Silaghi); 5 februarie - 11 martie, Baile Herculane-Sinaia, echipa Sanatatea Bucuresti (Alexandru Pa-trascu, Mihai Pachitac, Mihai Stancu); 12 februarie - 21 martie, Sinaia-Baile Herculane, echipa Sanatatea Bucuresti (Emil Coliban, Simion Codreanu, Petre Bogoiu); 24 februarie - 21 martie, Sinaia-Baile Herculane, echipa A.S. C.F.R. Petrosani (Gheorghe Vrajitoru, Dumitru Birlida, Moise Boda).

Premiere de iarna. Intre 10 si 13 ianuarie 1971 echipa Emil Coliban si Tania Dutescu a realizat o performanta exceptionala, premiera de iarna, in formatie mixta, a traseului Sperantei, din peretele Vaii Albe-Bucegi (Cele trei nopti petrecute in perete sint o marturie ca aceasta echipa ar fi putut, inca de pe atunci, intreprinde si escalade de importanta internationala); 22 ianuarie -traseul Trei Surplombe[86] din peretele Galbenelelor, echipa (Dumitru Chivu, Nicolae Nagy); 28-29 ianuarie - traseul Fisura Albastra din peretele Vaii Albe, a doua ascensiune de iarna (Iosif Ghetie, Cezar Manea, cap schimbat).

Premiere de vara cu noi regiuni de cataratura, deschise: Cheile Virghisului, 10 august - traseul Vinatorilor de munte, grad IV A (Nicolae Nagy, Alexandru Brumarescu); 11 august - Citadela Darimata, grad IV B (Nicolae Nagy, Dumitru Chivu); 12 august - Santinela Pesterii, grad IV B (Matei Schenn, Alexandru Brumarescu); 13 august - Surplomba Pesterii Mari, grad V A (Nicolae Nagy, Dumitru Chivu, cap schimbat); 14 august - Turnul Porumbeilor, grad IV B (Dumitru Chivu, Matei Schenn); 16 august - traseul Marius, grad IV B (Dumitru Chivu, Matei Schenn); 16 august - traseul Meresti, grad IV B (Nicolae Nagy, Alexandru Brumarescu); Piatra Craiului: 7 iulie - traseul Surplomba Hornului din peretele canionului Cioringa Mare, grad V B (Dumitru Chivu, Matei Schenn); Fata nordica a Turnului Mare al Dianei, grad V A (Nicolae Nagy, Emilian Cristea); iulie - Fisura Galbena, din Cioringa Mare, grad V A (Dumitru Chivu, Matei Schenn); traseul cu Narcise, din Cioringa Mare, grad IV B (Dumitru Chivu, Matei Schenn); Postavarul: 22 august - traseul numarul l, din Vanga Mare, grad V A (Adrian Tanase, Liviu Ciucasel, C. Condrea); traseul Surplomba de Aur, din Cheile Risnovului, grad V A (Nicolae Nagy, Dumitru Chivu, cap schimbat).

Ascensiuni peste hotare. Polonia. Prin intermediul F.R.T.A., a fost programata pentru anul 1971 o deplasare a cinci alpinisti ai C.S.U.-I.P.G.G., in Tatra poloneza, pentru zece zile: Nicolae Dobre, presedintele sectiei (conducator), Dan Vasilescu (antrenor), Alexandru Bulgar, Mircea Sandulescu si Nicolae Tatulescu. In regiunea Monch (calugarul) alpinistii nostri au escaladat: 3 septembrie - traseul Clasic din peretele nord-vestic din Mnich, grad IV (Dan Vasilescu, Alexandru Bulgar, cap schimbat); traseul Uznansky din peretele sudic, grad V (Mircea Sandulescu, Kostek); traseul Robakevici Uchmanski din Kopanad-Vrotami, grad V (Mircea Sandulescu, Nicolae Tatulescu, cap schimbat); 4 septembrie - traseul Zabi-Mnich, pe creasta Zabia-Lalea, grad V (Dan Vasilescu, Alexandru Bulgar, cap schimbat); traseul Uztupsky din peretele vestic Zabi-Mnich, gradul V (Mircea Sandulescu si polonezul Kostek, cap schimbat); o septembrie - traseul Clasic din peretele nordic Mnich, grad VI (Dan Vasilescu, Alexandru Bulgar, cap schimbat); traseul Orlovsky din peretele nord-vestic Mnich, grad V (Mircea Sandulescu, Kostek); traseul Robakevici din acelasi perete, grad III (Uznansky, Nicolae Dobre si Nicolae Tatulescu); Alaska Taina Dutescu a fost in 1971 pentru studii in America de Nord. Acolo a cunoscut mai multi alpinisti. In august, impreuna cu Joseph LaBelle, a urcat, in masivul St. Elias, din Alaska, doua trasee: Steele si Lucarna (5 227 metri).

Alte fapte importante. La 18 martie 1971 a aparut decretul prezidential nr. 78 prin care s-a infiintat Ministerul Turismului.

Ascensiuni. Incepind din 1971 si continuind in 1972, sectia de alpinism a asociatiei Sanatatea Bucuresti a organizat, cu persoane din afara asociatiei, excursii de initiere alpina[87], la care au participat intre 15 si 40 de amatori, la fiecare iesire. Numai in 1972 s-au efectuat zece ture, iar ca rezultat, in toamna, au fost legitimati la sistemul competitional treisprezece alpinisti.

Premiere de iarna. Bucegi: traseul Eftimie Croitoru si traseul Andrei Ghitescu (Emil Coliban s.a.); martie - traseele Policandru, Fisura Mult Dorita, Fisura Pintenului Vaii Albe si Fisurile Centrale (Iosif Ghetie, Stefan Gradinaru); Piatra Craiului: traseul Surplomba Hornului din Canionul Cioringa Mare (Nicolae Nagy, Dumitru Chivu).

Premiere de vara. Bucegi: Fisura de la Grota Lupului, creasta cu Zimbri, grad V- B (Nicolae Nagy, I. Petrie); Hornul din Valea Lupului, grad V B (Dumitru Chivu, Nicolae Nagy, Matei Schenn); Hornul Jepilor Mici, grad V B (Alexandru Brumarescu, A. Tritoni); Hornul Vinclu, grad V B (Cezar Manea, Serban); Piatra Mare: Fisurile Gemene, grad IV A (Lala Marian, s.a.); Buila Vinturarita: creasta Margareta din Claia Strimba, grad IV B (Mihai Pupeza s.a.); traseul 23 August din peretele Livezii cu Mesteceni, grad IV B (Dan Vasilescu s.a.); Cheile Bicazului: traseul Fecioarei din peretele Mariei, grad V A (Dan Vasilescu, Dumitru Dunca, Alexandru Bulgar); traseul lui Peste din Suhard, grad IV B (Dam Vasilescu, Dumitru Dunca s.a.); Piatra Craiului: Hornul Suspinelor, grad IV B, Surplomba cu Garoafe, grad IV B si traseul Sindileriei, grad IV B, toate din Padina Sindileriei (Nicolae Nagy, Emilian Cristea); Valea Cernei: traseul Victoria, grad V A (A. Silier. I. Wottinger, I. Almasi); traseul Scorpionul, grad IV B (Nicolae Balmez, Emil Luzan, V. Tiponut); Surplomba Cenusie, grad V A (Eugen Seracin, Fl. Bretoteanu, L. Soras).

Ascensiuni peste hotare. Pamir: Virful Comunismului (1 495 metri), nou record romanesc de altitudine (Alexandru Floricioiu, Adrian Tanase Virful Panoramik (5 800 metri), (Paul Fozocos); Iran: Muntele Demavand (5 671 metri) (Ion Coman, Anton Demeter s.a.); Polonia: la intilnirea reprezentantilor tarilor socialiste au participat si doi romani, Dumitru Chivu si Matei Schenn.

Alpinisti straini la noi in tara. Intre 7 si 18 februarie 1972, alpinistii cehi si germani Fritz Bender, Ivan Dieska, Gustav Ginzel, Dieter List, Zdenek Lukes, Frontisek Pulpan, Jan Snab si Vaclav Sirl au parcurs creasta masivului Fagarasului, iar intre 21 si 28 februarie, grupul, sub conducerea lui Ginzel de la Slavia din Praga, a efectuat traversarea Muntilor Rodnei.

Ascensiuni de vara. Bucegi: 17 septembrie - Fisura Albastra; Cheile Bicazului: 16 august - Fisura Artei.

Ascensiuni de iarna. Bucegi 26-27 decembrie - Fisura Albastra, a treia ascensiune de iarna (Iuliu Ilyes s.a.); 31 decembrie - varianta Fisurii Albastre (Petre Santo, Mircea Sandulescu); Muntii Fagarasului: martie - Creasta Arpaselului - dubla traversare, dus-intors (Iosif Ghetie, Mihai Pupeza); Carpatii Meridionali (Dan Vasilescu, Cezar Manea, Petre Santo).

Premiere. Bucegi - stinca Sf. Ana: traseul Hornul Suspendat, grad IV B (M. Ene s.a.); traseul Discordiei, grad IV A (Mihai Sirbu, M. Ene); traseul Mihai Sirbu, grad IV A (Andrei Virlan s.a.); Buila Vinturarita: traseul Paianjenul Galben, din Claia Strimba, grad VI B (Dan Vasilescu, Cristian Andreescu s.a.); traseul Gradinaru, din peretele Livezii cu Mesteceni, grad IV B (Cristian Andreescu s.a.); traseul Fagul Trasnit, grad IV B (Mihai Pupeza, Dan Vasilescu, Cristian Andreescu s.a.); traseul Diedrul cu Brazi din Santinela Cheii, grad IV B (Dan Vasilescu, Crina Nitescu); Hornul Surprizelor, grad IV A (Iosif Ghetie, Constantin Georgescu, Nicolae Tatulescu); Muntii Postavaru - Vanga Mare: Fisura Centrala, grad V A (C. Condrea, Adrian Tanase); traseul Hoinarilor, grad IV B (Adrian Tanase, Liviu Ciucasel, Florin Bancila); Valea Cernei: Hornul cu Trandafiri, grad IV A (Nicolae Balmez, Emil Luzan, N. Gruner); traseul Pintenul lui Belvedere, grad IV B (Francisc Bitai, N. Griiner); diedrul Galben, grad IV B (G. Ardelean, D. Pandiu, E. Pop).

Ascensiuni peste hotare. Caucaz. Usba de nord (Emil si Taina Coliban, Ion Zincenco s.a.); Alpi: Mont Blanc (4 807 metri) (Constantin Mititeanu).

Anul 1974 se remarca prin ascensiuni si premiere dificile de iarna.

Ascensiuni: 2 ianuarie - varianta Fisurii Albastre (Mihai Pupeza, Ella Turculet); aceeasi echipa a mai escaladat trasee din Tancul Mic, Hermann Buhl, Balcoane si Policandru; traseul Fisura Rosie (fara Hornul Negru), grad V B (Emil Coliban s.a.); 5 ianuarie - Fisura Mult Dorita, grad VI A (Marius Stoenescu s.a.); Muntii Fagarasului: februarie - Coltul Balaceni (Mircea Opris, Liviu Ciucasel - cu bivuac in perete); Cheile Bicazului: Santinele de la Gitul Iadului, grad VI A (Mircea Opris, Adrian Tanase).

Premiere de iarna: 2 ianuarie - Fisura Rosie, cu iesire prin traseul Eftimie Croitoru (Petre Santo, D. Popovici); traseul 23 August, grad VI B (Marius Stoenescu s.a.).

Premiere de vara. Bucegi: traseul Tavanelor - Sf. Ana, grad IV A (Andrei Virlan s.a.); Cheile Bistritei: traseul Corlate, grad IV B (Marin Gherasim, Dan Vasilescu); Buila Vinturarita: traseul Mihai Szalma, din Claia Strimba, grad VI A (Marius Stoenescu, Csaba s.a.); Valea Cernei: Fisura Diavolulu grad V B (G. Saplacan, Eugen Seracin, Nicolae Balmez, E. Pop, T. Molin); Hornul Soimului, grad V B (Nicolae Baimez, Emil Luzan, I. Wottinger); Hornul cu Fereastra, grad IV A (G. Saplacan, T. Fiscber, Gh. Gruia); Hornul din Belvedere, grad IV B (Francisc Bitai, N. Griiner); traseul Frontal, grad IV A (G. Ardelean, D. Pancliu); Muntii Trascaului - Cheile Poienii: creasta Veveritei, grad IV A (G. Bodea, N. Anca); traseul Turnul Cetatii, grad IV B (G. Bodea, N. Anca); traseul Sierra Maestra, grad V A ( I. Opris, G. Bodea); Fisura Centrala, grad IV B (G. Bodea, I. Opris); Cheile Bicazului: traseul Fecioarei, grad V A (Dan Vasilescu, Alexandru Bulgar, D. Dunca); Vadul Crisului: traseul Grota Zinelor, grad V A (Kiss Tlyes, Ioan Botos, Carol Kajtsa).

Ascensiuni peste hotare. Caucaz: Ceghet Kara Basi, creasta vestica (3 770 metri), Pic Sciurovski (4 259 metri) si Virful Elbrus (5 633 metri), (Walter Kargel); Virful Ghermoghenov, grad III A (Iosif Ghetie s.a.); Virful Ceghet Kara Basi, grad IV B (Nicolae Moldoveanu, Alexandru Patrascu); Pic Sciurovski, peretele de nord, grad. V B (Emil Coliban, Avel Ritisan, Nicolae Moldoveanu, Ion Zincenco); Elbrus si Pic Sciurovski (Iosif Ghetie s.a.); Cehoslovacia: Ceski Ray - Muntii Elbei (Valentin Garner).

Ascensiuni de iarna. Retezat: creasta Vintului, grad III A (Sanda Dumitrescu, Rita Duta, Laura Cordas); Bucegi: traseul Hermann Buhl, grad V A si traseul Fisura Rasucita, grad IV B (Liliana Becea, si alte fete); Creasta Carpatilor Meridionali (Valentin Garner, Florin Mihailescu, Ion si Nicolae Cojanu, in 16 zile, record absolut).

Premiere. Masivul Postavarul, peretele sudic: creasta Iepurasului, grad V A; Muchia Lupului cel rau, grad V B (Alexandru Patrascu s.a.); Piatra Mare: traseul Tineretii - Prapastia Ursilor, grad IV B (Paun Busuioc, Al. Sipeteanu, Blasiu Orban); traseul Tisei, grad IV B (Gh. Spataru s.a.); traseul Milenei, grad V A (Al. Sipeteanu s.a.); traseul Soimilor, grad V A (D. Simbotin, FI. Ularu); Cheile Bicazului: traseul Lacrima de Piatra, grad VI A (Mircea Noaghiu, C. Padureanu); traseul Iasi '75, grad V A (M. Bucholtzer, Vicol Sfilaru); Valea Cernei: traseul Viperei, grad IV A (Eugen Seracin, T. Molin); traseul Codrut, grad IV B (A. Neron, L. Krutsch); Fisura Garofitei, grad IV B (Nicolae Balmez, Emil Luzan); traseul Haiducilor, grad IV B (Nicolae Balmez, Emil Luzan, G. Saplacan); traseul Hercules, grad V A (Eugen Seracin, G. Saplaoan, V. Tiponut); Piatra Cuiului: 22 iunie - traseul Vulturilor, din Turnul Spirlei (Mircea Opris s.a.); Cheile Bistritei - Arnota: traseul Armata, grad IV B (Dan Vasilescu, Marian Petcu); Muchia Cucuvelelor, grad V A (Dan Vasilescu, Gabriel Vlad, Dan Tescoveanu); Cheile Costestilor: traseul Universitatea '75, grad IV B (Dan Vasilescu, Marin Gherasim, Marian Petcu, cap schimbat); Buila Vinturarita: traseul Iris, din Claia Strimba, grad VI B (Cristian Andreescu, Marian Petcu s.a.); Muntii Trascaului - Cheile Poienii: traseul Hornul Mare, grad IV B (A. Szabo, I. Morek), traseul Rasaritului , grad VA (D. Oigs, Constantin Mititeanu); Cheile Rimetilor: traseul Cuibul cu Soimi, grad V B (Marius Marcus, C. Radoi, Costin Gondea).

Ascensiuni peste hotare. Bulgaria: traseul Clasic din Maliovita, grad V (Liliana Becea, Laura Cordas); Afganistan: Koh e Bandaka (6 843 metri) (Ion Coman, Valentin Garner, Zoltan Covacs, Anton Demeter), a treia expeditie romaneasca organizata de Ion Coman. S-au strabatut 16000 km cu doua masini Dacia 1100 si un Trabant "ultimul tip'.

Premiere. Noi trasee alpine escaladate in masivul Postavarul - Vanga Mare: traseul Prieteniei, grad IV A (Adrian Tanase, Nicolae Leusca); traseul Hornul Agatat, grad IV A (Adrian Tanase, Liviu Ciucasel, Nicolae Leusca); traseul Aniversarii, grad V B (Radu Slavoaca, Walter Kargel); traseul Fisurii Drepte, grad IV B (Florin Ularu, Dan Simbotin, L. Hathazi); Fisura intrerupta, grad IV B (Florin Ularu, Gheorghe Borcea, Dan Simbotin); traseul ,,S'-ul Mare, grad VA (Nicolae Leusca, L. Hathazi); traseul Gemeni, grad V A (Dan Simbotin, Gheorghe Borcea); Fisura Ruinei, grad IV B (Gh. Bota, K. Schnabel); traseul Garofitei, grad IV B (Nicolae Leusca, L. Hathazi); traseul Diedrelor, din fata inalta, grad V B (Alexandru Patrascu s.a.); masivul Buila-Vinturarita: traseul Luxandra, grad IV A (Dan Vasilescu, Marin Gherasim); masivul Bucegi: traseul Inominata, din peretele Policandrului, grad V B (Alexandru Patrascu s.a.); muntii Trascaului - Cheile Poienii: traseul Creasta Ascunsa, grad IV A (G. Bodea, F. Kaytar); Hornul Bogza, grad V A (L. Moravek, Marek, Troznay); traseul Mihai Szalma, grad VA (G. Bordea, A. Crisan, L. Moravek); traseul Tancului Salbatic, grad IV A (Eva Kolcza, Dan Vasilescu, Sanduta Casian); traseul Ruxaii-dra, grad IV A (Dan Vasilescu, Marin Gherasim); masivul Domogled - Valea Cernei: traseul Surplombele din Vilcel, grad VI A (Iuliu Ilyes, Fr. Bitai, N. Gruner. K. Kajtsa); traseul Prieteniei, grad IV A (Al. Kertesz, L. Krutsch); traseul L K, grad IV A (Al. Kertesz, L. Krutsch).

Premiere. O noua zona alpina a fost deschisa in masivul Leaota (zona Cheilor Crovului) de alpinistii asociatiei Creatia-Brasov si Dinamo-Brasov, insumind saptesprezece trasee in premiera, pina la sfirsitul anului 1977[88]: traseul Viperei, grad IV B (Nicolae Leusca, E. Gyorgy, L. Hathazi); traseul Surplomba Mare, grad V A (S. Hingan s.a.); traseul Cuibului, grad IV B (S. Hin-gan s.a.); traseul Hoinarilor, grad IV A (Liviu Ciucasel, Adrian Tanase); Fisura Iadului, grad IV A (Florin Ularu, Dan Simbotin); traseul Baricada Vestica, grad V A (Dan Simbotin, Florin Ularu); traseul Grindinei, grad IV B (L. Hathazi, Liviu Ciucasel, Nicolae Leusca); traseul Creatia, grad VI A (Nicolae Leusca, E. Gyorgy, L. Hathazi); traseul Belvedere, grad V B (Dan Simbotin, Florin Ularu); traseul Dinamo II, grad VI A (S. Hingan s.a.); traseul Uriasului, grad V B (L. Ciucasel, L. Hathazi, N. Leusca, G. Borcea, A. Tanase); traseul Dinamo I, grad V B (S. Hingan s.a.); traseul Brasovenilor, grad V B (Florin Ularu, G. Spataru, Dan Simbotin, Adrian Tanase); traseul Muchia Hornului, grad V B (S. Hingan s.a.); traseul Soldatului, grad V A (S. Hingan s.a.); traseul Jisan, grad V A (S. Hingan s.a.); traseul Slavoaca, grad IV B (Radu Slavoaca s.a.); masivul Bucegi: traseul Diedrul Pupezei din peretele Vaii Albe, grad VI A; traseul Central din peretele Vaii Albe, grad V B (Emil Coliban, Olimpiu lordarhe, Petrica Stestarof); Fisura Uitata, clin peretele Vaii Albe, grad V B (Emil Coliban, Gavrila Cornel); traseul Surplomba cu Pendul, grad IV B (Dan Vasilescu s.a.); masivul Postavarul - Vanga Mare: traseul Surplomba Mare, grad IV B (Florin Vasluianu, Adrian Tanase); traseul Memorial '77, grad V A (Florin Vasluianu s.a.); traseul Creatia, grad IV A (Florin Ularu s.a.); Cheile Bicazului: traseul Nenumit, grad VI A (Nicolae Nagy, Dumitru Chivu, participant N. Cojanu); traseul Independentei, grad IV B (Nicolae Nagy, Cezar Manea); traseul Fara Nume, grad V B (Salarii Vicol, M. Bucholtzer); traseul Centenarul Independentei, grad IV B (Dan Vasilescu, Andrei Gita, Marian Petcu); traseul Central din Lapos, grad V B (Dan Vasilescu, Marian Petcu); Cheile Oltetului: traseul Pestera Ursului, grad VA (Dan Vasilescu, Andrei Gita, Daniel Bujenita); masivul Domogled - Valea Cernei: traseul Cupa Banatului '77, grad V A (L. Krutsch, I. Novac); muntii Trascaului - Cheile Poienii: traseul Fisura Tisei, grad IV A (G. Bodea, A. Crisan); traseul Tisei, grad IV B (A. Meltzer, E. Schneider); traseul Diedru Cetatii, grad IV B (G. Bodea, Vlad, Troznay); traseul nr 4 grad IV B) (C. Mititeanu. Urcan, s.a.); traseul nr. 4, grad IV B (M. Poliac, L. Poliac s.a.); traseul L. Halmagyi, grad V A (A. Szabo, E. Sipos); zona Vadul Crisului: traseul Tineretii, grad IV A (St. Gaspar s.a.); traseul Eva, grad IV B (St. Gaspar s.a.); traseul Obermayer, grad V A (Petre Obermayer, Emeric Suet).

Ascensiuni peste hotare efectuate in 1977. Alpi - Mont Blanc (4 807 metri) (Valentin Garner, Anton Demeter); regiunea Wilder Kaiser: traseul Diretisim din Christaturm, grad VI + (Valentin Garner, Leo Schlechter, Anton Demeter); traseul Fleischbank-Ostwand, grad V (Valentin Garner, Richard Mitterer); Grossglockner-Palavicinirinne (Valentin Garner, Richard Mitterer, Anton Demeter, Leo Schlechter); Strahlhorn, Adlerhorn si Rin-dfischhorn (Valentin Garner, Anton Demeter, Thomas Trubswetter).

Premiere. Masivul Bucegi: traseul Bebe din Costila, grad V B (Emil Coliban, Lucian Alexandrescu); Cheile Bicazului: Fisura Neagra, premiera feminina, grad V B (Florica Iliescu, Sanda Isaila, Laura Cordas); traseul Minerul, grad VI A (Iuliu Ilyes, K. Kajtsa); traseul Tavanul Galben, grad V B (M. Bucholtzer, Sanduta Casian); traseul 16 iunie, grad V B (L. Krutsch s.a.); traseul Secuilor, grad V B (Kajtsa, Turcas, Toke, Lorinczy, Kiss); traseul Pilierul N-V, grad IV B (T. Kiss, St. Turcos, I. Pali); masivul Postavarul: traseul Calipso, grad V B (Alexandru Patrascu, Gheorghe Dan s.a.); traseul Muchia Dezamagirii - Cheile Risnoavei, grad IV A (Dan Radesiu s.a.); masivul Domogled - Valea Cernei: traseul Gentiana, grad IV A (A. Neron, O. Maiorescu, Emil Luzan); traseul Melcului, grad IV B (Eugen Seracin, Nicolae Balmez-cap schimbat); traseul Grota Zmeilor, grad IV A (D. Potocean, I. Zahlik-cap schimbat); traseul Creasta Capitanului, grad IV A (A. Neron, Emil Luzan); zona Vadul Crisului: traseul Surplomba Mare, grad IV B (Laszlo Ilie, Emeric Godza); traseul Melcului, grad IV A (Ludovic Nemeth, Laszlo Ilie); masivul Trascaului - zona Cheile Poienii: traseul Gaspar, grad V A (St. Gaspar s.a.); traseul Harghytai, grad V A (Harghytai s.a.).

Premiere. Masivul Bucegi: traseul Cataratorului, grad IV B (Dan Vasilescu s.a.); zona Vadul Crisului: traseul Trandafirul Salbatic, grad IV A (Takis Karaianis s.a.); masivul Domogled - Valea Cernei: traseul Alpiniadei, din peretele Soimului, grad IV B (I. Novac s.a.); Cheile Bicazului: traseul Dinamo '30, grad VI B (echipa Dinamo Brasov); traseul A X-a aniversare, grad V B (Mihai Bucholtzer, C. Grigorita); muntii Paring - Cheile Oltetului: traseul Doi Brazi, grad IV B (C. si M. Voinescu, Mircea Sandulescu-cap schimbat); traseul Pintenul Oltetului, grad VA (Dan Vasilescu, D. Bujenita, V. Rotaru); traseul A XXXV-a aniversare, grad V B (Dan Vasilescu, V. Rotaru, V. Bujenita).

Ascensiuni peste hotare. Muntii Alpi: 15 august - traseul Piz. Badille peretele N-E via Cassin, grad T.D. Sup.[89] (Emil Coliban s.a.); 19 august - traseul Le Marteau, din lantul Fiz, grad E.D. -A4 (Emil Coliban, Denise Escande); 24 august - traseul Bonatti din Grand Capucin, grad E.D. (Emil Coliban s.a.); Cehoslovacia: Ceski ray, Valentin Garner a urcat impreuna cu alpinistii cehi 17 trasee, din care: in zona Skalak, 1. Draci vez (Draci sporo), grad VII-Fisura; 2. Kapelnic (Sesghke weg), gradul VII; 3. Majak (Merl-eke), grad VII, muche; in Muntii Elbei: 1. Talwachter-Ostkante, grad VI; 2. Ekerweg, grad VII, Karl Heinz Sypt tz; 3. Hoher Torstein-Sudwand, grad VII B; 4. Falkenstein-Sudriss, VII A.

Premiere. Muntii Paring - Cheile Oltetului: traseul Olimpiada '80, grad V B (Dan Vasilescu, Adrian Bianu, Andrei Gita-cap schimbat); traseul Surplomba Rindunelelor, grad IV B (Andrei Gita, Dan Vasilescu); traseul Hornul Vinturilor, grad IV B (Andrei Gita, Viorel Bortes, Ionita Dinu); traseul Fisura Pintenului, grad IV A (Dan Vasilescu, Viorel Bortes, Emil Vecinu); Diedrul Salamandrelor, grad IV A (Adrian Bianu, Mircea Sandulescu, Viorel Bortes); Cheile Bicazului: traseul Cataratorului, grad V B (Mihai Bucholtzer s.a.); traseul Olimpic, grad IV B (Petre si Pavel Farcas); Hornul Greerasului, grad IV A (Petre si Pavel Farcas); masivul Domogled - Valea Cernei: traseul Afrodita, grad V A (Emil Veziteu s.a.); traseul Alfa, grad VA (A. Cobuz, R. Molnar); traseul Sinzienelor, grad IV B (A. Neron s.a.).

Ascensiuni peste hotare. Caucaz: Belala Kaia, Virful Kasbek, Pic Varsava si Pic Panorama, de pe ghetarul Mijirghi (Iosif Ghetie, Zoltan Covacs, Constantin Georgescu, Ion Dumitrescu); Alpi: traseul Monacci-Eperon des Cosmiques Mont Maudit, grad T.D. (Dominique Marchal, Denise Escande, Taina Coliban) traseul Pyramide du Tacul (Sanda Isaila s.a.).

Premiere. Muntii Paring - Cheile Oltetului: traseul Universiada '81 grad V B (Andrei Gita, Dan Vasilescu-cap schimbat); traseul Pintenul Radului, grad IV A (Dan Vasilescu, N. Jianu).

Ascensiuni peste hotare. Muntii Alpi: traseele Brown Whillans - Aiguille de Blatiere, E.D.; Pilier Walker - Grandes Jorasses, via Cassin, E.D.; Pilier Freney - Mont Blanc de Courmayeur, E.D. (Emil si Taina Coliban, toate trei traseele).

Premiere. Cheile Bicazului: traseul Pintenul lui Catalin, grad V B - premiera feminina (Florica Iliescu, Sanda Isaila, Mariana Spindler).

Ascensiuni peste hotare. Muntii Alpi: 12 august 1982, Matterhorn. traseul clasic (Alexandru Bradut Serban).