Potentialul turistic al judetului Cluj

Potentialul turistic al judetului Cluj

Cuprins

Capitolul 1 Prezentare generala

Prezentare geografica

1.2 Prezentare istorica

Capitolul 2 Potentialul natural al judetului Cluj

Relief

Clima

2.3 Hidrografie

2.4 Flora si vegetatia

2.5 Fauna

2.6 Obiective turistice

2.7 Rezervatii naturale

Capitolul 3 Potentialul antropic al judetului Cluj

Elemente cultural-istorice si religioase

Orase si sate

Structuri de primire

Capitolul 4 Turul judetului Cluj

Planul excursiei

Documente

Capitolul 1 Prezentare generala

Prezentare geografica

In judetul Cluj , unde trecutul se imbina in mod armonios cu prezentul, se conserva un variat si bogat potential turistic, in componenta careia intra si cateva dintre cele mai valoroase monumente istorice si arheologice , dar si un variat potential natural , un exemplu reprezentativ sunt Cheile Turzii.

Pentru Cluj se potrivesc foarte bine cele spuse de Nicolae Iorga,el insusi un pasionat al cunoaterii prin intermediul drumetiei:,,Fiecare loc de pe pamant are o poveste a lui,dar trebui sa tragi bine cu urechea s-o auzi si trebuie si un gram de iubire ca s-o intelegi."

Resedinta judetului Cluj ,este strajuita de dealuri ale caror inaltimi nu depasesc 700 m , cum sunt dealurile Popesti , Ripos , Fanetele Satului si Pipa,care alcatuiesc latura sudica a Podisului Somesan si Dealul Feleacului, cu inaltimea de759m,care este o importanta zona de agrment a clujenilor.In vest, municipiul este donimat de dealul Hoia, ce constituie cea de-a 2 a zona de agrement a orasului,unde se desfasoara cu ocazia unor sarbatori, serbari in aer liber si intreceri intre formatii culturale .Asezat in acest pitoresc cadru,Clujul se bucura de un avantaj cu care putine orase din tara noastra se pot lauda si anume pozitionarea sa intru-un amfiteatru natural.Prin asezarea sa ,acesta se inscrie in ,,braul de centre urbane"care ,,incinge'' Muntii Apuseni,alaturi de Turda, Aiud, Alba-Iulia, Deva ,Lipova, Arad si Huedin.

Numeroase monumente si obiective turistice fac din urbea de pe Somes una dintre cele mai viztate asezari din Romania.Amintim cateva dintre ele : Bastionul Croitorilor, Catedrala, Ctitoria din deal , Fortificatia Cetatuia ,Fortificatia Manastur ,Fortificatia Medievala a Clujului , Muzeul de Arta , Teatru National, statuile ecvestre ale lui Mihai Viteazu si Matei Corvin, muzeul Etnografic, Muzeul de Istorie, Gradina Botanica si multe altele.

1.2 Prezentare istorica

Find unul din cele mai mari orase ale Romaniei,el are o istorie indelungata, bogata in fapte si evenimente.

Asezarea umana de aici a cunoscut de-a lungul veacurilor o evulutie presarata cu momente si fapte care i-au dat stralucire.Locuitorii de azi ai judetului continua in noile date istorice traditii indelungate de munca , de creatie materiala si spirituala.

Arheologi au identificat aici prezenta umana inca din paleolitic,evolutia asezarilor omenesti din zona in neolitic si in epoca metalelor ducand la aparitia dacicei Napoca.Continuitatea de locuire neitrerupta pe aceste meleaguri , demonstrata de cercetarile arheologice si de numeroase alte izvoare istorice , a determinat ca in anul 1361, asezarea sa capete statutul de oras,cu importante rosturi in aceasta parte a tarii.

Cluj-Napoca este una dintre cele mai vechi asezari urbane din spatiul romanesc.Nascuta si dezvoltata in punctul unde apele Somesului Mic ies din munti,in zona de contact a 3 mari unitati naturale:Campia Transilvaniei,podisul Somesan si Muntii Apuseni, asezarea are un trecut milenar, care se pierde in istorie.

Vechi punct de exploatare a sarii ,cunoscut de pe vremea dacilor si apoi a romanilor, sub denumirea de Potaisa ,Turda s-a dezvoltat ca centru economic si militar inca de la inceputul erei noastre. Turda a cunoscut marile framantari istorice incepand cu rascoala de la Bobalna si este astazi unul dintre cele mai importante centre de productie a materialeleor de constructie din tara. Centrul vechi al orasului inchide intr-un spatiu elipsoidal monumente si cladiri cu arhitectura variata,datand din diferite epoci. Alaturi de Teatrul de Stat in acest perimetru se gasesc edificiile bisericilor reformata,catolica si ortodoxa.

Municipiul Cluj Napoca se numeste astfel din 16 octombrie 1974, cand s-au aniversat 1850 de ani de atestare documentara ca municipiu. Numele este rezultatul alaturarii cuvantului latin Cluj (clusa - loc inchis) si Napuca, numele dac al orasului. Prima atestare documentara dateaza din 1275, cu denumirea villa Kluswar.

1475 - A fost construit Bastionul Croitorilor, ca parte a unui sistem mai amplu de fortificatii. Prosperitatea economica si inflorirea breslelor, consecinte ale privilegiilor economice acordate de Iancu de Hunedoara si fiul sau, Matei Corvin, le-au permis acestora sa se implice in construirea unui sistemede fortificatii mai extins si mai puternic, care se intindea pe o suprafata de 45 hectare.

1600 - Mihai Viteazul, realizatorul primei uniri a celor trei pincipate , este infrant in lupta de la Miraslau.Capitanul marelui voievod roman,Baba Novac, a fost ars pe rug in anul 1601,iar ramasitele lui expuse la intrare in oras dinspre Turda,in fata Bastionului Croitorilor ,unde a fost ridicata in 1976 o statuie pentru a-i comemora martirul.

1968-Cluj-Napoca devine resedinta judetului Cluj. In anii urmatori, conform unui program industrial si urbanistic centralizat, s-au construit drumuri, fabrici, scoli si cartiere rezidentiale dominate de blocuri cu apartamente din placi prefabricate. Orasul devine al doilea centru cultural si stiintific al tarii.

Anii care au urmat au insemnat reinstaurarea democratiei, au adus schimbari substantiale de ordin economic, politic, social si cultural, transformand semnificativ viata orasului Cluj si a locuitorilor acestuia.

Capitolul 2 Potentialul natural al judetului Cluj

2.1 Relief

Trasatura caracteristica a cadrului natural o constituie predominanta reliefului deluros, pe aproape 2/3 din suprafata totala; restul de 1/3 este relief muntos. Campiile propriu-zise lipsesc, dar prin compensatie sunt prezente vaile lung terasate si luncile raurilor Somes si Aries. Inaltimile cele mai reprezentative sunt masivul Vladeasa - 1.842 m si Muntele Mare - 1.826 m. Altitudinea minima (227 m) se inregisreaza la iesirea Somesului din judet. Muntii situati in partea de sud-vest fac parte din grupa Muntilor Apuseni, care, din punct de vedere petrografic, prezinta o mare complexitate, fiind considerati ca o adevarata sinteza a arcului Carpatic ce strabate tara. Zona deluroasa este reprezentata, la est de Raul Somesul Mic, de coline joase facand parte din unitatea geografica Campia Transilvaniei iar la vest de raul Somesul Mic, de dealuri cu inaltime medie apartinand Podisului Somesan. Vaile Somesului si Ariesului au aspectul unor adevarate culoare, cu lunci largi, deosebit de prielnice culturilor intensive. Lor li se alatura terasele, bine evidentiate la Jucu, Gherla, Dej, Campia Turzii si Luna.

2.2 Hidrografiea

Reteaua hidrografica este reprezentata de rauri, lacuri si ape subterane. Raurile principale sunt: Somesul Mic, Ariesul si Crisul Repede. Lacurile naturale sunt putine si de importanta secundara ca utilitate economica, dar interesante ca geneza si valoare stiintifica, doua dintre ele fiind declarate rezervatii naturale: Lacul Stiucii si Lacul Legii. Lacurile antropo-saline (nascute prin inundarea cu apa a unor vechi ocne parasite) se caracterizeaza prin adancimi mari si prin calitati terapeutice ale apelor cu salinitate foarte ridicata. Printre cele mai importante se numara complexele lacustre de la Turda, Cojocna, Sic si Ocna Dejului. Categoria cea mai reprezentativa ca dimensiune si importanta o constituie lacurile de acumulare ale amenajarilor hidroenergetice in spatiul montan: Gilau, Somesul Cald, Tarnita, Fantanele si Dragan.

2.3 Clima

Datorita pozitiei sale, judetul Cluj beneficiaza de un climat continental moderat. Ca urmare, in timpul iernii predomina patrunderile de natura maritim-polara sau maritim carpatica din nord-vest, iar vara aerul cald din sud-vest.Relieful creeaza diferentieri climatice intre regiunea muntoasa si deluroasa a judetului si o zonare pe verticala a principalelor elemente climatice. Temperaturile medii ale anului sunt cuprinse intre 1,5 C si 2,5 C in masivul Vladeasa si Muntele Mare, 3-6 C la periferia zonei inalte, 7-9 C in Campia Transilvaniei si Podisul Somesan. In ceea ce priveste temperaturile extreme, luna cea mai rece este februarie, iar luna cea mai calda este in zona montana, august si in zona deluroasa, iulie' Mediile anuale ale umezelii relative a aerului difera in cele doua zone caracteristice ale judetului, ca urmare a deosebirilor de ordin tehnic. Comparativ cu alte regiuni ale tarii, aceste valori sunt destul de ridicate, datorita maselor de aer cald din vest. Nebulozitatea prezinta deosebiri intre zona deluroasa si cea montana, in functie de relief si circulatia atmosferica.Precipitatiile atmosferice sunt caracterizate printr-o crestere a cantitatilor medii anuale dinspre nord-est spre sud-vest.Zona cu cele mai scazute valori anuale ale precipitatiilor este Depresiunea Turda-Campia Turzii.Luna cu cea mai scazuta cantitate de precipitatii este februarie (18-35 mm) , iar in luna iunie se inregistreaza cea mai mare cantitate de precipitatii.Precipitatiile sub forma de zapada cad incepand cu luna octombrie in zona montana, in decada a-II- a lunii noiembrie in zona deluroasa si in prima decada a lunii decembrie in Campia Turzii.

2.4 Flora si vegetatia

Datorita particularitatilor reliefului, vegetatia este variata si urmareste treptele de relief. Astfel, pe cuprinsul judetului se identifica trei etape, diferentiate in functie de climat si de orientarea culmilor. Etajul subalpin cuprinde in general culmile inalte de peste 1550 m din masivele Vladeasa si Muntele Mare, cu ierni lungi si veri scurte.Pajistile sunt acoperite cu diferite elemente floristice. Astfel, elementele predominante sunt: iarba stancilor, iarba vantului etc. Etajul forestier este reprezentat de paduri de foioase si rasinoase (molidul in amestec cu bradul si cu fagul) Fagetele, a caror limita superioara se ridica pana la 1000 m, sunt constituite din paduri de amestec-fag si molid. Se intalnesc mai rar: ulmul, frasinul si carpenul. Subetajul stejarului corespunde regiunii deluroase, avand ca limita superioara altitudinea de 550-600 m. Padurile naturale sunt alcatuite din carpeni in amestec cu o serie de arbusti cum ar fi paducelul, alunul etc. Terenurile agricole se intind la baza etajului forestier, ocupand cea mai mare parte a judetului. Etajul silvostepei corespunzator Campiei Transilvaniei si Podisului Somesan, este reprezentat de pajisti situate pe cursurile apelor si pe versantii sud-estici.

2.5 Fauna

Complexitatea reliefului si a vegetatiei judetului favorizeaza prezenta unei faune bogate ca numar si specii.Astfel, in etajul subalpin se intalnesc rozatoare, pasari, reptile cum ar fi:vipera comuna, soparla de munte si altele.Etajul padurilor este populat cu mamifere si pasari.Mamiferele sunt reprezentate de:ursul brun, mistretul , capriorul, lupul, rasul,viezurele si mai rar veverita.In regiunile calcaroase este raspandit jderul de padure si iepurele. Padurile adapostesc o varietate larga de specii de pasari cum ar fi: cocosul de munte, mierla si acvila de munte ce reprezinta o raritate a naturii. In cazul faunei acvatice, sunt reprezentative urmatoarele specii: pastravul-ce populeaza raurile si paraurile de munte, cleanul, mreana - in raurile din deal, crapul, stiuca, bibanul-in raurile si lacurile din Podisul Somesan si Campia Transilvaniei.

2.6 Obiective turistice

Teritoriul judetului Cluj este caracterizat printr-o mare varietate de peisaje si de forme de relief, la care vin sa se adauge o serie de monumente ale naturii. Asezarea sa geografica ii confera o pozitie privilegiata de loc central, a carui importanta turistica este amplificata de impresionantele sale resursele recreative. Muntii Gilau, Vladeasa si Trascau se remarca prin culmile lor prelungi, prin cheile si defileele (Turzii, Turului, Stanciului, Ariesului), abrupturile si pesterile lor (Varfurasul). Lacurile Fintinele, Tarnita si Floroiu (de acumulare), lacurile sarate de la Turda si Cojocna, Iazurile din Campia Transilvaniei, apele minerale, toate acestea, constituie puncte turistice de mare interes. Lor li se adauga monumente istorice datind din timpuri stravechi, monumente de arta si elemente folclorice originale.

GradinicaBotanicaCluj-Napoca
Este una din cele mai frumoase si mai complexe gradini botanice din sud-estul Europei.Gradina Botanica a Universitatii Babes Bolyai din Cluj-Napoca a fost infiintata in anul 1920 de catre prof. Alexandru Boza. In organizarea ei primeaza conceptia stiintifica in materie de clasificare a plantelor si de fitogeografie, armonios imbinata cu rafinamentul artistic care-i imprima o nota de farmec si pitoresc cu totul aparte. Gradina ocupa o suprafata de 14 ha de un teren accidentat si variat, care se preteaza cu succes la cultivarea unor colectii de plante extrem de diversificate, provenite de pe toate meridianele Terrei, colectii care insumeaza aproximativ 10.000 de taxoni. Spatiul este impartit in mai multe sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic si medicinal, fiecare cu specificul sau. Flora si vegetatia tarii noastre este bine reprezentata prin vegetatia Campiei Transilvaniei, a Muntilor Carpati, a Banatului si a Olteniei, a dunelor maritime, etc.

Cateva dintre punctele de atractie:

Sectorul ornamental-aici sunt cultivate zeci de specii cu sute de soiuri de plante lemnoase si ierboase care incanta ochiul vizitatorilor de la topirea zapezii pana la primele ingheturi ale toamnei.

Gradina Japoneza-flora asiatica se intinde in jurul minunatei Gradini japoneze, amenajate in stilul traditional intermediar gyo-no-niwa, cu numeroase elemente de arhitectura peisajera specifice.

Complexul de sere este alcatuit din sase sere in care sunt cultivate plante ecuatoriale, tropicale si subtropicale, cum sunt: celebrul nufar de pe Amazoane, impozantii palmieri, plante australiene si mediteraneene, plante suculente, orhidee si ferigi tropicale.

Sectorul sistematic- unul dintre cele mai importante sectoare ale Gradinii botanice, constituie o carte vie de botanica, in care speciile sunt grupate pe familii, iar acestea in ordine si clase, dispuse in ordine filogenetica.

In incinta Gradinii botanice este situat Institutul botanic reprezentat de colectivul de botanica al facultatii de Biologie si Geologie. Tot aici se afla Muzeul botanic cu 6.900 de piese divers colorate si Herbarul Universitatii ca re adaposteste 635.000 coli de herbar cu plante provenite din toate provenite din toate regiunile globului.

Gradina botanica editeaza urmatoarele publicatii: 'Contributii botanice', revista care cuprinde lucrarile stiintifice ale specialistilor clujeni in domeniu, 'Catalogul cu seminte', pe baza caruia se realizeaza schimbul de seminte cu aproape 500 de institutii similare din 82 tari si 'Flora Romaniae Exsicca', care permite schimbul de herbare cu institutiile botanice din lume.

Gradina botanica clujeana sprijina invatamantul botanic superior de specialitate, este un laborator de cercetare a vietii plantelor, de ocrotire a plantelor rare si a ecosistemelor naturale, de conservare de germoplasma vegetala, dar in acelasi timp are nobila misiune de educare si sensibilizare a populatiei in spiritul respectului si atasamentului fata de natura.

Formele de turism practicate sunt : turism de vizitare si turism cognitiv.

Cheile Turzii

Cheile Turzii au aparut prin secarea raului Hasdate si au inaltimea de 350m. Stramtoarea este interesanta si datorita diversitatii ei morfologice : pesteri,turnuri si arcade formate de incercarile repetate ale raului de a penetra peretele de calcar.Peisajul unic si plantele rare gasite aici de botanisti au dus la declararea Cheilor Turzii monument al naturii. Alpinistii au inceput catararile in aceasta zona la sfarsitul anilor `40. In anul 1985 peretii erau brazdati de peste 50 de trasee.

Pentru privelistile incantatoare pe care la ofera vizitatorilor , Cheile Turzii reprezinta un obiectiv turistic de mare valoare. In ierarhia obiectivelor turistice din tara noastra , ele ocupa o pozitie de frunte , datorita caracterului de unicitate pe care il au printre alte numeroase si spectaculoase chei. Astfel, in timp ce Cheile Nerei , Bicazului sau Dambovicioarei nu pot fi strabatute decat pe firul apei, Cheile Turzii pot fi parcurse sip e deasupra versantilor vaii, care se ridica cu 300-350m fata de firul acesteia.

Atractiilor turistice ale Cheilor Turzii li se adaoga interesul stiintific deosebit pe care-l prezinta formatiunile geologice,fauna si flora lor, interes care a determinat ca o suprafata de 175 ha ce cuprinde Cheile Turzii si zona inconjuratoare sa fie decretata monument al naturii.

Cheile Turzii sunt nascute din infruntarea milenara a apelor raurilor Hasdate cu calcarul Muntilor Trascau.

Muntii Tracau care cuprinde acest fenomen natural numit Cheile Turzii , participa la alcatuirea Muntilor Apuseni, iar acestia intregesc la randul lor Carpatii Romanesti.

Ca localizare strict geogafica , Muntii Trascaului alcatuiesc extremitatea estica a Apusenilor. Alaturi de Cheile Turzii ,mai intalnim si Cheile Turenilor,Cheile Borzestiului si Cheile Aiudului.

Un loc aparte in peisajul Chelor Turzii il ocupa pesterile existente, in numar mare, dar de dimensiuni modeste , nedepasind adancimea maxima de 75m. le amintim pe cele mai importante: pesterile Anton,Calastur,Morarilor,Sura Balica, Cetatuia Mica, Cetatuia Mare, Modoloia, La Cuptor, Liliecilor ,Ascunsa,Feciorilor,Hornarilor, BinderUnguresti etc.

Punctele de pornire spre traseele de turism si de alpinism din Cheile Turzii este Cabana Cheile Turzii situata la 450m altitudine cu o capacitate de 26 de locuri in camere de 2-5 locuri I inca 20 de locuri in casute.In apropierea cabanei este amenajat un teren inchis pentru corturi, care dispune si de grup sanitar. Iarna, pe pantele Dealului Alb si ale Dealului Lupului se poate schia.Partia de pe Dealul Alb este servita de o instalatie de bebischi.

Pentru practicantii alpinismului , Cheile Turzii reprezinta un adevarat poligon, aici fiind omologate peste 40 de trasee de catarare, cu diferite grade de dificultate.

Formele de turism practicate sunt:turism de agrement si turism de vizitare.

Baile Cojocna

Sunt situate in partea estica a comunei Cojocna, pe versantul stang al paraului Valea Sarata, la o altitudine de 340 m. Climatul bland al statiunii si cadrul pitoresc imbogatit de doua lacuri de acumulare (Lacul Toroc si Lacul Mare) constituie locul ideal pentru tratarea multor afectiuni. Statiunea pune la dispozitia oaspetilor sai bai reci si bai calde. Pentru baile calde exista bazine amenajate pe locul vechilor exploatari de sare care au fost active din timpul romanilor pana in Evul Mediu.

Formele de turism practicate sunt:turism de odihna si recreere,balnear,iar grupurile tinta sunt batranii.

Statiunea Turda Bai

Se afla intr-o zona depresionara inconjurata de paduri, in partea de sud a municipiului Turda, la o altitudine medie de 360 m. Baile datand din vremea romanilor au fost mentionate inca din Evul Mediu si pana la sfarsitul secolului al XVII-lea sub numele de 'Ocnele de sare de la Turda'. Cele mai importante lacuri din statiune sunt: Lacul Roman, Lacul Privighetoarea etc. Statiunea este recomandata in tratarea diferitelor afectiuni, in special celor ale aparatului locomotor.

Formele de turism practicate sunt:turismul de recreere si refacere,agreement si tratament.

BaileOcnaDejului
Situata la o altitudine de 320 m, statiunea dispune de o serie de piscine amenajate pe locul unei vechi exploatari de sare. Apa acestuia are o concentratie de pana la 250 g/l, fiind indicata in special in tratarea afectiunilor reumatice.

Formele de turism practicate sunt:turism de odihna si tratament,grupurile tinta fiind batranii.

Masivul Vladeasa

Este un masiv format din doua ramuri ce coboara spre nord si sunt separate de riul Dragan. Mai importanta din punct de vedere turistic este ramura estica, marginita de Crisul repede la nord, raul Dragan la vest, Raul Hent la est si de cumpana Cris-Somes. Aspectul general este acela al unui podis vulcanic. Masivul Vladeasa este vizitat de un numar mare de turisti datorita numeroaselor sale trasee accesibile.

Formele de turism practicate sunt:turism de vizitare,sportiv , de pescuit,de recreere ,iar grupurile tinta sunt:tinerii si populatia activa,mai putin batranii.

Muntii Trascau

Munti extrem de spectaculosi datorita formelor de relief modelate in calcar. Dintre obiective de atractie turistica ale zonei se cuvine sa mentionam Cheile Turzii si Cheile Turenilor, sapate de cursurile riurilor Hasdate si Racilor.

Formele de turism practicate sunt:de vizitare si grupul tinta este tineretul.

Rezervatii naturale

Rezervatia naturala Cheile Turzii Creata in anul 1938, rezervatia reprezinta unul dintre cele mai importante monumente ale naturii din judetul Cluj. Diversitatea formelor de relief ofera conditiile necesare unei flore si faune caracteristice: usturoiul salbatic, stinjenelul, specii de ferigi, etc.

RezervatiabotanicadelaSuatu
Situata la 26 km de Cluj-Napoca, aceasta rezervatie ocupa o suprafata de 4 ha, in cadrul ei regasindu-se adevarate comori botanice care au atras atentia oamenilor de stiinta inca din anul 1911.

Rezervatia Lacul Stiucii   
Este un lac natural cu apa dulce si limpede format in urma unui proces de dizolvare pe sare. Vegetatia care-l inconjoara asigura conditiile necesare dezvoltarii unei flore si faune bogate, oferind totodata un loc de popas pasarilor migratoare de balta.

Rezervatia ornitologica 'Lacul si Valea Legii'
Situata in bazinul superior al Raului Fizes, rezervatia a fost declarata monument al naturii in anul 1967. Are o suprafata de peste 45 ha, iar pe curinsul ei se afla numeroase vai mlastinoase acoperite de sulf.

Padurea Hoia

Hoia a inceput in sec. XX sa prezinte interes turistic. In Cheile Baciului se afla o cabana cu bar si restaurant, la care se ajunge pe un drum caree se desprinde din DN1F dupa iesirea din Cluj-Napoca spre comuna Baciu. Accesul mai poate fi facut si dinspre Taietura Turcului, pe un drum de creasta. Muzeul Etnografic in Aer Liber al Transivaniei, cu diverse gospodarii si biserici de lemn specifice traditionale, se intinde la vest de Taietura Turcului, chiar la marginea de nord-est a padurii. La padure se poate ajunge si pe strazi abrupte care urca spre padure din Cartierul Grigorescu, aflat la sud de aceasta.

In week-enduri partea de est a padurii este frecventata de turisti iesiti sa se relaxeze. Din pacate, cateva fasii din padure au fost taiate in ultimii ani. Unele persoane considera ca aparitiile luminoase de aici au legatura cu copacii.

Capitolul 3 Potentialul antropic al judetului Cluj

Judetul Cluj dispune de un variat si bogat potential antropic, alcatuit din elemente cultural-istorice si religioase, orase si sate si structuri de primire.

3.1 Elemente cultural-istorice si religioase

Biserica si Manastirea Franciscana din Cluj-Napoca se afla in actuala Piata Muzeului (fosta Piata Mica) la nr. 2, fiind unul din edificiile cele mai vechi si semnificative clujene.

Deasupra intrarii in lacas se afla statuia Sfintei Fecioare Maria (vezifoto), protectoare a bisericii. Pe frontispiciul lacasului sunt amplasate 2 opere ale sculptorului Johannes Nachtigall: statuia Santului Francisc si cea a Sfantului Anton.

In interior se poate admira amvonul, o alta lucrare a lui Johannes Nachtigall. Acesta a fost decorat cu o reprezentare a lui Isus inconjurat de cei patru evanghelisti. Pe coroana amvonului este infatisata urcarea la cer a lui Isus, iar pe altarul principal este o reproducere facuta in 1730 dupa un tablou din biserica Santa Maria Maggiore, din Roma, care o reprezinta pe Sf. Maria.

Pe partea din sud a bisericii sunt trei capele, fiecare dintre ele avand dedesubt inmormantati diferite personalitati. Cea estica a fost destinata familiei guvernatorului Zsigmond Kornis, care a donat bisericii o reprezentare a Mantuitorului rastignit pe cruce, al carei autor nu este cunoscut. Celelalte doua capele au fost denumite Sf. Stefan, respectiv Sf. Iosif.

Biserica Reformata de pe strada Kogalniceanu din Cluj-Napoca , din imediata apropiere a bastionului Croitorilor este unul din cele mai valoroase edificii gotice din Transilvania, ridicat intre 1486-1516. Biserica mai este cunoscuta si sub numele de Biserica Reformata Centrala sau Biserica Reformata de pe Ulita Lupilor. Numele Ulitei Lupilor, una din cele mai vechi strazi ale Clujului, este mentionat in documentele medievale ca Platea Luporum. Dupa unirea Transilvaniei cu Romania numele Ulitei Lupilor a fost schimbat in 'strada Mihail Kogalniceanu', care a ramas pana in prezent denumirea oficiala a strazii.

Biserica a ramas un monument unic datorita vechimii si dimensiunilor sale, ea fiind una dintre cele mai mari constructii gotice din Transilvania si din sud-estul Europei. In 1603 calatorul Giovanni Argenti o descria drept "cea mai frumoasa din toata Transilvania". Are 34 m lungime si 15 latime. Inaltimea peretilor atinge19m. Biserica a fost cladita dintr-o singura nava, in spiritul franciscanilor, care nu doreau stalpi de sustine re sau prea multe ornamente, astfel incat credinciosilor sa nu le fie perturbata atentia de nimic.

Mobilierul apartine secolului XV, fiind realizat de mai multi mesteri bistriteni. Orga in stil rococco este din 1766 si este a doua orga ca marime dupa cea a Bisericii Negre din Brasov.

In fata edificiului a fost dispusa o copie de bronz a statuii ecvestre a Sf. Gheorghe ucigand balaurul. Originalul realizat in 1373, de sculptorii clujeni Gheorghe si Martin, la comanda lui Carol al IV-lea, se afla in palatul regal Hradciani din Praga.

Din anul 1960 in biserica sunt programate cu regularitate concerte de orga,celebre pentru frumusetea lor.

Biserica Reformata din Orasul de Jos, denumita si Biserica Reformata cu 2 turnuri, situata pe Bd. 21 Decembrie, este unul din edificiile simbolice ale Cluj-Napoca.

Biserica a fost construita intre anii 1829-1879. Inainte exitase deja a biserica de lemn pe malul Canalului Morii, care a fost inaugurata la 26 iulie 1705. Mai tarziu aceasta a fost marita, dar odata cu cresterea numarului de credinciosi, conducerea bisericii a hotarat inlocuirea ei cu o biserica mai mare, de piatra.

In anul 1828 au inceput colectarea fondurilor necesare, si au acceptat planul arhitectului Winkler Gyrgy, inspirat de biserica mare din Debretin. In aceelasi an au inceput saparea fundamentului, iar la 3 octombrie 1829. a avut loc ceremonia de asezare a pietrei de baza. Constructia a durat mai multe decenii din cauza lipseri de fonduri. Dupa moartea lui Winkler Gyrgy, in jurul anului 1839 Anton Kagerbauer a fost insarcinat cu continuarea constructiilor. El a modificat planul fatadei si a turnurilor.

Sfintirea bisericii a avut loc la 12 octombrie 1851, insa galeriile de la cele doua laturi ale navei au fost finalizate abia in 1879.

Dimensiunile bisericii sunt impozante: lungimea celor doua nave este in jur de 50 metri, iar cupola centrala cu un diametru de 12,60 metri are o inaltime de 19,50 m. Inaltimea turnurilor este de 40 de metri. Marimea totala a bisericii este de 1750 m².

In zona Manastur, din apropierea Clujului, pe actuala Strada Maresal Ion Antonescu a fost ridicata incepand cu secolul IX-XI, o abatie benedictina 'Monasterium Beatae Mariae de Clus' inconjurata cu un zid de aparare. Aceasta a fost fundatia pe care a fost contruita ceea ce astazi s-a pastrat si este cunoscuta drept Biserica Romano-Catolica Calvaria.

Desi complet inconjurata de blocuri din beton ale cartierului Manastur ridicate in anii 80, biserica nu si-a pierdut identitatea, spatiul ei si din jurul ei pastrand linistea secolelor care au trecut peste ea. A ramas un spatiu de tacere, in care odata intrat gasesti o liniste ce te surprinde in mijlocul acelor blocuri.

Accesul se face prin coltul sud-estic al dealului Calvaria printre cele doua valuri de pamint ridicate pentru aparare. La intrare pe cele doua valuri se afla Capela Calvaria ridicata in 1831, respectiv clopotnita propiectatadeKarolyKosin1922.

Catedrala Ortodoxa din Cluj a fost ridicata in perioada anilor 1920-1930, imediat dupa unirea Transilvaniei cu Romania. Este unul din principalele edificii religioase din municipiul Cluj. Poarta hramul 'Adormirea Maicii Domnului'. In anul 1973, odata cu ridicarea scaunului eparhial al Clujului la rangul de arhiepiscopie, lacasul de cult a devenit catedrala arhiepiscopala. Din anul 2006 edificiul serveste drept catedrala a arhiepiscopului Vadului, Feleacului si Clujului, care este totodata si mitropolit al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului.

Lucrarile de constructie au fost initiate la 10 septembrie 1923, iar pe 7 octombrie 1923, a fost pusa piatra de temelie a catedralei, festivitate la care au participat printul mostenitor Carol al Romaniei si primul ministru Ion I. C. Bratianu.

Constructia a durat zece ani, in prima faza, intre 1923-1926 folosindu-se un schelet de beton armat in care s-a zidit caramida, in exterior montandu-se piatra de Baciu si Bompotoc. La subsol a fost construita la final o cripta, in care au fost inmormantati ulterior episcopul Nicolae Ivan, respectiv arhiepiscopul Teofil Herineanu.

Au fost efectuate lucrari de o specialitate ridicata pentru acele vremuri, cum ar fi construirea celor 4 turle care inconjoara turla centrala, sculptarea celor 18 coloane imense din rotonda turlei mari, medalioane sculptate in piatra, arce de piatra pe fatadele laterale. Cupola a fost conceputa dupa modelul catedralei Sfanta Sofia.

Catedrala a fost inzestrata cu 4 clopote, aduse din Ungaria, cel mai mare dintre ele cantarind aproape 2 tone. Pictarea edificiului a fost realizata de profesorii Anastasie Demian si Catul Bogdan, de la Academia de Arta, in perioada 1928-1933.

Sinagoga Neologa , situata pe Str. Horea nr. 21, este unul din edificiile simbolice ale Cluj-Napoca, in prezent singura sinagoga in functie din oras. Cladirea poarta si numele de Templul Memorial al Deportatilor.

Conducatorul ei a fost rabinul Mtys Eisler, profesor al limbilor semite la Universitatea din Cluj. Sinagoga a fost construita dupa proiectele inginerului feroviar Izidor Hegner intre 1886-1887, fiind inaugurata la 4 septembrie 1887. A fost grav deteriorata de catre legionari pe data de 13 septembrie 1927, fiind ulterior restaurata cu sprijinul statului roman. In perioada horthysta, dupa deportarea evreilor in lagarele naziste, sinagoga a fost din nou grav deteriorata la 2 iunie 1944 din cauza unor bombardamente in zonele vecine. Sinagoga a suferit noi restaurari in perioada anilor 1951.

Bastionul Croitorilor este unul din putinele monumente care au facut parte din Vechea Cetate a Clujului si care s-a pastrat intact pana in zilele nostre.

Bastionul reprezinta coltul de Sud-Est al cetatii medievale ridicate incepand cu secolul XV. Intre anii 1627-1629, in perioada principelui Gabriel Bethlen, bastionul a fost reconstruit, ajungand la forma actuala. Este construit din piatra faltuita zidurile masive pastrand inca lacasurile de tragere. Spre nord, lipit de el, se mai pastreaza inca o bucata din zidul de piatra cu creneluri si drumul de straja pe zid.

A fost denumit dupa breasla croitorilor din Cluj care l-a intretinut si a avut obligatia pazei orasului in acel punct, fiind singurul bastion al cetatii vechi care s-a pastrat integral.

Bastionul a fost restaurat in anul 1924 si transformat in muzeu de catre Comisiunea Monumentelor Istorice, o alta restaurare avand loc in 1959. In ultimele decenii bastionul a fost lasat in paragina desi au existat intentii declarate din partea reprezentantilor municipalitatii de a folosi potentialul turistic al acestuia.

Casa Matei Corvin este unul dintre cele mai vechi edificii si unicul palat renascentist din Cluj-Napoca.

Cladita in stil gotic, Casa Matei Corvin a suferit de-a lungul timpului modificari diverse si adaptari la stilurile noi. Astfel, in prima jumatate a secolului al XVI-lea au fost introduse o serie de elemente arhitecturale renascentiste. La sfarsitul secolului al XIX-lea, aflandu-se intr-o stare avansata de degradare, a fost restaurata introducandu-se o serie de elemente specifice stilului anilor 1900. A fost restaurata din nou nou in 1940 de catre arhitectul Kos Karoly, iar apoi in perioada comunista, eliminandu-se multe din modificarile anilor 1900.

In aceasta casa s-a nascut, la 23 februarie 1440, Matei Corvin, fiu al voievodului Transilvaniei Iancu de Hunedoara. Ulterior Matei Corvin a devenit rege al Ungariei in perioada 1458-1490, fiind considerat unul dintre cei mai mari domnitori maghiari. Regele a decis scutirea cladirii de taxe si impozite, scutire pe care au respectat-o si domnitorii ce i-au urmat.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial cladirea a adapostit o perioada un colegiu, iar apoi Universitatea de Arta si Design, care a ramas si in clipa de fata.

Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului si Clujului este situat in Piata Avram Iancu din municipiul Cluj-Napoca. Cladirea a fost ridicata in 1887 drept sediu al Administratiei Domeniilor Forestiere. Dupa finalizarea lucrarilor de constructie ale catedralei ortodoxe din Cluj-Napoca, edificiul a fost donat de statul roman bisericii ortodoxe romane. Cladirea adaposteste, de asemenea, Seminarul Teologic Ortodox si o mica biserica.

Palatul Bnffy este un important edificiu baroc din Clujul secolului XVIII, opera a arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. Construit intre 1774 si 1785 pe laturile unei curti rectangulare de catre contele Gheorghe Banffy, este considerat a fi cea mai reprezentativa cladire in stilul baroc din Transilvania. Incepand cu 1951, palatul adaposteste Muzeul National de Arta Cluj-Napoca cu al sau valoros patrimoniu de pictura, grafica si arta decorativa. Nucleul acestui patrimoniu este Colectia Virgil Cioflec, ce reuneste opere ale artistilor consacrati (Nicolae Grigorescu, Stefan Luchian, Dimitrie Paciurea) cu cele ale talentelor autentice (Theodor Pallady, Camil Ressu, Vasile Popescu s.a.) dispuse in peste 20 de incaperi. Pe langa acestea mai exista lucrari ale unor artisti mai p utin cunoscuti din Transilvania secolelor XVIII-XIX.

Etajul cladirii, ce adaposteste Galeria de Arta, a fost inchis in 1990 din cauza starii avansate de degradare a edificiului, urmand sa fie redeschis in ianuarie 1996. Muzeul National de Arta Cluj-Napoca a fost nominalizat la premiul EMYA pentru muzeul european al anului 1997.

Monumentul Memorandistilor din Cluj-Napoca a fost ridicat in cinstea memorandistilor, care au avut puterea de a se ridica contra masurilor de deznationalizare a romanilor luate de guvernul austro-ungar.

Obeliscul Carolina din Cluj, cunoscut si ca Stalpul Carolina sau Statua Carolina, a fost ridicat in 1831 sub forma unei coloane monumentale in amintirea vizitei efectuate de imparateasa Carolina impreuna cu imparatul Francisc I in Clujul anului 1817.

Obeliscul are o inaltime de 10 m, iar pe cele 4 fete ale sale sunt basoreliefuri, realizate de sculptorul vienez Joseph Klieber. Basoleriefurile descriu emblema Clujului, o inscriptie latina care pomeneste aceasta vizita, intrarea cuplului imperial prin Poarta de Mijloc a cetatii si unele vizite ale lor la div erse institutii. Este ornamentat cu 4 vulturi de piatra, opera sculptorului Csuros Antal, care tin in plisc lauri.

Initial obeliscul a fost amplasat in actuala Piata Unirii (fosta Piata Mare), in 1898 insa ea a fost mutata in actuala Piata Muzeului (fosta Piata Mica sau Piata Carolina Augusta) cu ocazia reamenajarii centrului, pentru a face loc statuii lui Matei Corvin.

Statuia Lupoaicei din Cluj-Napoca se afla pe Bd. Eroilor, in centrul municipiului de pe malurile Somesului.

Dupa Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 la Cluj-Napoca este organizata Universitatea Daciei Superioare, redenumita in final Universitatea Regele Ferdinand I, a carei deschidere oficiala a fost inaugurata 1 februarie 1920, in prezenta regelui Ferdinand si a familiei regale. La eveniment au fost prezenti reprezentanti ai tarilor aliate si neutre din timpul primului razboi mondial.

Statul italian a facut cadou Romaniei, in urmatorul an, trei copii ale statuii lupoaicei de pe Capitoliu. O copie a fost trimisa la Bucuresti, in piata Roma, o a doua la Cluj si cea de-a treia la Chisinau, drept simboluri ale unitatii romanilor din toate zonele tarii si a latinitatii acestora. Monumentul este o copie fidela a lupoaicei de pe Capitoliu, cu Romulus si Remus, la care s-a adaugat un basorelief al imparatului Traian, executat de sculptorul Ettore Ferrari (1849-1930) si inscriptia Alla citta di Cluj, Roma Madre, MCMXXI. S-a hotarit amplasarea monumentului in Piata Unirii, in fata statuii lui Matei Corvin, iar festivitatea de dezvelire a avut loc la 28 septembrie 1921 de catre primul primar roman din Cluj-Napoca, Iulian Pop, in prezenta a peste 25.000 de locuitori.

Odata cu Dictatul de la Viena, din 1940, in timpul exodului fortat al unei parti importante a populatiei romanesti, statuia a luat ea calea refugiului pentru a fi pusa la adapost. Dupa cel de al doilea razboi mondial, statuia revine la Cluj, dar climatul politic existent nu a permis reinstalarea statuii pe locul original, de aceea ea a fost montata in fata Universitatii, unde a ramas pana in 1973, cand statuia a revenit in Piata Unirii, pe locul ei din fata universitatii fiind amplasat Grupul Statuar Scoala Ardeleana.

In 1994 statuia a fost luata de pe amplasamentul sau de la intersectia Bd. Eroilor cu Piata Unirii si a fost inlocuita cu Monumentul Memorandistilor, ridicat in cinstea memorandistilor care au avut puterea de a se ridica contra masurilor de deznationalizare a romanilor luate de guvernul austro-ungar. Evenimentul a avut loc la exact 100 de ani de la osandirea la temnita a memorandistilor. Statuia Lupoaicei a fost mutata la Muzeului de Istorie a Transilvaniei, unde a fost restaurata de sculptorul Liviu Mocan, ulterior ea fiind amplasata la jumatatea Bulevardului Eroilor.

Statuia lui Mihai Viteazul din Cluj, opera a sculptorului Marius Butunoiu, este amplasata in mijlocul pietei care ii poarta numele,fiind inconjurata de un mic parc. Sub spatiul statuii si al parcului se preconizeaza construirea unei parcari subterane cu mai multe nivele, incepand cu 2007.

Biblioteca Centrala Universitara din Cluj este una din cele mai vechi si mai importante biblioteci universitare din Romania, cu colectii valoroase, cuprinzand incunabule medievale si numeroase raritati. Biblioteca dispune de 55 de sali de lectura si o capacitate de 2.100 locuri pentru cititori in sediul central si in filiale.

Biblioteca a luat fiinta in anul 1872, odata cu Universitatea Francisc Iosif din Cluj, prin inglobarea bibliotecii Muzeului Ardelean, biblioteca infiintata in anul 1859. Initial a functionat in cladirea centrala a Universitatii din Cluj, iar in anul 1906 a fost inceputa constructia actualului palat al bibliotecii. Colectiile au fost mutate aici intre anii 1908-1909, iar extinderea noului sediu a continuat pana in anul 1934. O noua inaugurare oficiala, sub autoritatile romane, a avut loc in 1920, in prezenta autoritatilor si a familiei regale, fiindu-i atribuit numele 'Biblioteca Universitatii Regele Ferdinand I'. In anul 1961 s-a construit un nou depozit cu o capacitate de peste 2 milioane de volume.

In timp fondurile bibliotecii s-au imbogatit cu donatii primite de la diverse organizatii si personalitati (Academia Romana, Arhivele Statului, Casa Scoalelor, Muzeul Limbii Romane, carturarul Gheorghe Sion, s.a.), ajungand in anul 2000 la peste 3 milioane de volume, dintre care 500.000 de periodice.

Opera Romana din Cluj-Napoca, numele complet oficial, Opera Nationala Romana din Cluj-Napoca, este o companie nationala de opera si balet, institutie publica cu personalitate juridica aflata in subordinea Ministerului Culturii si Cultelor din Romania.

Dupa Dictatul de la Viena, din 1940, Teatrul si Opera se muta la Timisoara, revenind la Cluj in 1945. In existenta sa, Opera Romana din Cluj-Napoca a prezentat peste 200 reprezentatii de opera, operete si balete. Dintre marile personalitati care si-au daruit aproape intreaga activitate acestui lacas de cultura a fost si Lya Hubic. In anii '70, perioada in care director a fost reputata soprana Lucia Stanescu, colectivul Operei avea o valoare de necontestat, ca dovada turneele europene din acea epoca. Dintre artistii cu distinctii si recunoastere europeana si mondiala s-au numarat: Emil Gherman (tenor), Constantin Zaharia (tenor), Ioachim Pura (prim-balerin, fost director la teatre de opera si balet din Republica Federala Germana), Niculina Mirea (soprana, actualmente Prof.univ. la Conservatorul 'Gheorghe Dima' din Cluj-Napoca), Larisa Sorban (prim-balerina si sotia reputatului istoric Raoul Sorban).

Cladirea Operei este un monument istoric, aflata in atentia UNESCO. A fost construita la inceputul secolului al XX-lea de catre compania vieneza Fellner & Helmer, specializata in realizarea de cladiri de opera. Sala de reprezentatii a cladirii are o capacitate de pana la 900 de locuri.

Teatrul National si Opera Romana si-au deschis portile odata cu prima reprezentatie in limba romana, la 14 mai 1919, ca expresie a renasterii spirituale urmand Marea Unire. A fost pus in scena 'Poemul Unirii' de Zaharia Barsan si 'Razvan si Vidra' de B.B. Hasdeu. Oficial stagiunea Teatrului National a fost inaugurata la 1 Decembrie 1919, marcand 1 an de la Marea Unire. Primul sau director a fost binecunoscutul om de teatru Zaharia Stan.

Edificiul a fost construit pentru Teatrul National Maghiar. Lucrarile au inceput in 1904 si au fost finalizate in 1906. A fost inaugurata la 8 Septembrie 1906. Primul sau director a fost dr. Janovics Jen. Incepand cu 1919, cladirea a adapostit Teatrul Roman, iar Teatrul Maghiar s-a mutat in cladirea de pe Emil Isac, aproape de Parcul Central si raul Somes, in care exista si acum.

Cladirea adaposteste atat Teatrul cat si Opera Romana, fiind ridicata in stil baroc-rococo, cu o capacitate de 1000 de locuri si trei randuri logie. Sarcina realizarii edificiului a fost dusa la capat de celebra firma constructoare de teatre Helmer si Fellner.

Dupa Dictatul de la Viena, din 1940, Teatrul si Opera se muta la Timisoara, revenind la Cluj din 1945.

De-a lungul timpului Teatrul National din Cluj s-a pastrat ca unul din principalii promovatori ai culturii in Transilvania. Intreaga opera dramatica a lui Lucian Blaga a fost jucata aici in premiera absoluta.

Universitatea Babes-Bolyai (UBB) este o institutie de invatamant superior de stat din Cluj-Napoca, Romania. Din punctul de vedere al numarului de studenti (peste 45.500), precum si al diversitatii specialitatilor oferite (105), UBB este cea mai mare si complexa universitate din tara.

Universitatea Babes-Bolyai se remarca de asemenea prin caracterul sau multicultural. Astfel, dintre cele 21 de facultati ale universitatii, 19 ofera programe de studii in limba romana, 17 in limba maghiara, 10 in limba germana si 2 in limba engleza. In doua dintre facultati (Teologie Reformata si Teologie Romano-Catolica) programele de studii se desfasoara exclusiv in limba maghiara. Dintre specializarile oferite, 98 sunt in limba romana, 52 in limba maghiara, 14 in limba germana si 4 in limba engleza. Aceeasi structura multiculturala se regaseste si in cadrul programelor postuniversitare sau in cadrul studiilor de scurta durata realizate in cele 18 colegii universitare din Transilvania ce apartin de UBB.

Numele universitatii provine de la doi renumiti oameni de stiinta transilvaneni: omul de stiinta roman Victor Babes si matematicianul maghiar Jnos Bolyai.

In anul 1959 cele doua universitati din Cluj (cea romaneasca, Babes, si cea maghiara, Bolyai) au fost unite sub numele de Universitatea Babes-Bolyai, cu predare in limbile romana si maghiara. Ulterior, sub regimul comunist al lui Nicolae Ceausescu, desi au fost reduse treptat, studiile in limba maghiara au continuat sa existe.

Dupa caderea regimului comunist, Universitatea Babes-Bolyai a inceput sa-si consolideze caracterul sau multicultural prin dezvoltarea puternica a linilor de studiu in limbile maghiara si germana. Structura multiculturala a UBB, este reprezentata acum in toate posturile din cadrul universitatii (inclusiv cele de conducere), care sunt organizate in functie de cele trei componente etno-lingvistice, romana, maghiara si germana. Astfel, in conducerea executiva a universitatii se regasesc 20 de reprezentanti ai acestor etnii la nivel de prorectori, decani, prodecani, secretari stiintifici si sefi de departamente.

Piata Mihai Viteazul este una dintre principalele piete al orasului Cluj-Napoca. Initial piata se numea Szechenyi Istvan, din 1919 numele i-a fost schimbat in Mihai Viteazu, in amintirea domnitorului care a infaptuit prima unire a principatelor romanesti.

In ultima parte a secolului XIX, aici a fost mutata piata de marfuri a orasului si s-a construit o cale ferata destinata transportului de oameni si marfa care mergea pana in aceasta piata. Dupa o serie de accidente calea ferata a fost desfiintata in 1902. In perioada anilor '50, s-au construit o serie de blocuri aici, inclusiv cel cu Cinematograful Republica si Hala Agroalimentara, iar o serie de case au fost daramate.

In centru se afla Statuia lui Mihai Viteazu, inconjurata de un mic parculet, sub care se intentioneaza construirea unei parcari subterane multietajate. In partea vestica, in zona intersectiei cu strada George Baritiu, Regele Ferdinand si podul peste Somes spre strada Horea se afla dispuse Palatul Szeky si Palatul Berde.

Piata Unirii este piata "punctul zero" al orasului Cluj-Napoca, in jurul ei constituindu-se in trecut cetatea medievala si centrul Cujului. Piata este cea mai mare ca dimensiune (cca. 200m pe 180m) din vechile piete aflate in centrul si sud-estul Europei. Exista piete de dimensiuni mai mari, dar acestea s-au format mult mai tarziu.

Istoric, este cea de-a doua piata a Clujului, dupa Piata Mica (actuala Piata Muzeului). Initial, in Evul Mediu, era denumita Piata Mare, spre a fi deosebita de cealalta piata, Piata Mica. In ultima parte a secolului XIX numele i-a fost schimbat in Piata Principala, denumire care nu a ramas pentru mult timp. In prima parte a secolului XX piata a fost denumita Piata Regele Matei, dupa numele lui Matei Corvin. Dupa Marea Unire piata a fost numita Piata Unirii, nume care il poarta si acum. In perioada guvernarii comuniste denumirea i-a fost schimbata in Piata Libertatii. Colocvial este denumita si Piata Mare sau simplu Centru.

Muzeul Etnografic al Transilvaniei este un muzeu in municipiul Cluj-Napoca. Muzeul a fost infiintat la 16 iunie 1922, fiind una dintre realizarile culturale ale perioadei urmatoare marii uniri de la 1 Decembrie 1918. Cu peste 80 de ani vechime neintrerupta, muzeul a ajuns cel mai mare de acest gen din Romania si unul dintre cele mai prestigioase din Europa.

Muzeul dispune de un patrimoniu de peste 50.000 de piese de port popular si marturii ale diferitelor obiceiuri stravechi, reflectand ocupatiile populatiei transilvanene. Acestea sunt riguros organizate, oferind vizitatorilor o imagine completa a obiceiurilor din Transilvania. Sunt expuse peste 43.000 de obiecte etnografice, organizate in 8 sectii: Ceramica, Textile, Ocupatii, Port, Locuinta-alimentatie, Obiceiuri, Sectia in aer liber si Sectia internationala. Exista 50.000 de fotografii; 5.000 de diapozitive; 12.000 reviste de specialitate.

Biserica Reformata din Dej este un monument de arhitectura gotica, situat in piata centrala a municipiului Dej. Edificiul a fost construit in stil gotic tarziu intre anii 1456-1526. In anul 1643 a fost ridicat turnul zvelt, inalt de 71 m. Lacasul a servit drept model pentru bisericile romanesti maramuresene din lemn.

Biserica Protopopiala Greco-Catolica din Dej a fost consacrata in anul 1895 cu hramul "Adormirea Preacuratei".

3.2 Orase si sate cu functii turistice din Cluj

Orasele din judetul Cluj sunt : Cluj-Napoca,Turda,Dej, Campia Turzii,Gherla si Huedin.

Numele de Cluj provine cel mai probabil din latinescul Castrum Clus, folosit pentru intaia oara in secolul XII pentru a numi cetatea orasului medieval din acest loc. Cuvantul Clus inseamna 'inchis' in latina si se refera la dealurile care inconjoara orasul. O alta teorie acceptata este cea a provenientei numelui din germanul Klaus sau din cuvantul Klause (insemnand trecatoare intre munti sau din clusa stavilar, baraj).

Alte denumiri frecvente ale orasului sunt cea maghiara si cea germana, Kolozsvr, respectiv Klausenburg. Klausenburg a fost unul dintre cele sapte cetati medievale sasesti ale Transilvaniei (in germana Siebenbrgen, cu sensul de Sapte Cetati). Primul nume romanesc al orasului a fost Clus, scris uneori si Klus. Denumirea de Cluj s-a incetatenit mai ales dupa ce orasul a devenit parte a Regatului Romaniei in 1918. In 1974 numele a fost schimbat in Cluj-Napoca, Napoca fiind prima denumire a localitatii, folosita in epoca ocupatiei romane.

Cateva dintre cele mai reprezentative comune din judetul Cluj vor fi prezentate mai pe larg in continuare.

Apahida (magh. Apahida, lat. Pons Abbatis, in trad. 'Podul Abatelui') este o comuna din judetul Cluj, situata la o distanta de 13 km de municipiul Cluj. In evul mediu aici era situat un pod peste Somes, pod ce se afla in proprietatea manastirii benedictine de la Cluj-Manastur. Taxele incasate pentru trecerea podului constituiau principala sursa de venit a abatiei. Denumirea latina si maghiara a localitatii aminteste si astazi de acest fapt.

Pe teritoriul comunei Apahida s-au facut importante descoperiri arheologice, intre care cimitirul celtic din sec. III - II. a. Chr. si mormintele gotilor din sec. al V-lea p. Chr.

Baisoara este cea mai importanta statiune din nord-estul Muntilor Apuseni.

Statiunea este situata in judetul Cluj, la o distanta de aprox. 50 km de Cluj-Napoca, la o altitudine cuprinsa intre 1200 - 1500 metri. Statiunea Muntele Baisorii detine si o partie de schi. Aceasta este dotata cu mijloc de transport pe cablu, iar lungimea ei este de aproximativ 1,2 km. Sezonul dureaza aproximativ 5 luni pe an din decembrie pana in martie. Vara exista conditii prielnice pentru vanat si pescuit. Complexul turistic Baisoara constituie un excelent punct de plecare spre Muntele Mare si spre Cheile Runcului.

Belis este o comuna din judetul Cluj, situata la aproximativ 80 de km vest de Cluj-Napoca. Are o populatie de 1.397 locuitori. Principala atractie este lacul cu acelasi nume, un lac de acumulare care reprezinta o oportunitate pentru turistii si locuitorii orasului. Comuna este asezata intre Muntii Gilaului si Muntii Bihor-Vladeasa, in plin tinut al motilor, la o altitudine de 1.050 m.

Belis se imparte in sase sate, si anume Balcesti, Belis, Dealu Botii, Giurcuta de Sus, Smida si Poiana Horii. Principalele ocupatii ale locuitorilor comunei sunt cresterea animalelor si prelucrarea lemnului.

Calarasi (mai demult Harastas, magh. Harasztos) este o comuna din judetul Cluj. In anul 2002 numara 2.587 de locuitori.

La recensamantul din anul 1930 au fost inregistrati 1.874 de locuitori, dintre care 586 romani, 1.204 maghiari, 76 romi s. a. Structura confesionala era urmatoarea: 381 ortodocsi, 183 greco-catolici, 277 romano-catolici, 997 reformati, 15 baptisti, 13 unitarieni, 8 mozaici s. a. Datele recensamantului din 2002 au evidentiat urmatoarea structura etnica: 1.758 romani, 825 maghiari, 3 romi si 1 german. Din punct de vedere confesional, au fost inregistrati: 1.662 ortodocsi, 7 greco-catolici, 100 romano-catolici, 639 reformati, 19 baptisti, 71 penticostali s. a.

Comuna Catina din judetul Cluj, se afla in Transilvania, mai precis in partea de nord a Podisului Transilvaniei si in mijlocul Campiei Transilvaniei - regiunea deluroasa cuprinsa intre Mures si Somes.

In cadrul judetului Cluj, Catina se afla in partea de est, este o comuna de margine, hotarele ei invecinandu-se cu judetul Bistrita-Nasaud la est si sud-est. Comuna Catina se invecineaza la nord cu comuna Buza, la vest cu comuna Geaca, iar in partea de sud-vest cu comuna Camarasu, toate cele trei comune fiind situate in judetul Cluj.

Comuna se afla la o distanta de 65 km fata de resedinta de judet (Cluj-Napoca) si la 31 km sud-est fata de orasul Gherla, legatura cu cele doua orase realizandu-se pe directia nord-vest-sud-est de drumul judetean 109C Gherla-Camarasu-Mociu-Cluj. Drumul comunal DC 18 face legatura intre comuna Catina si comuna Buza din judetul Cluj.

Comuna Catina cuprinde sase localitati si anume: resedinta de comuna, Catina si localitatile componente Copru, Feldioara, Hagau, Hodaie si Valea Calda.

Relieful comunei este tipic Campiei Transilvaniei, fiind o imbinare ondulatorie de dealuri si depresiuni largi, usor inclinate dinspre hotarele de margine ale comunei spre Lacul Catina.

O caracteristica a reliefului local este forma de amfiteatru natural ale carui margini sunt o cununa de dealuri mai inalte, care inconjoara spatiul geografic comunal si separa prin culmile lor hotarele Catinei de celelalte comune invecinate Buza si Camarasu.

Dealurile - cu altitudine cuprinsa intre 300 si 550 m - si depresiunile au fost modelate prin eroziunea precipitatiilor si a apelor curgatoare, in erele geologice in roci moi, argile, marne si nisipuri.

Spatiul geografic al comunei Catina este strabatut de o modesta retea hidrografica formata din paraie, vai si Lacul Catina.

Valorile climatice in zona, sunt specifice Podisului Transilvaniei si respectiv Campiei Transilvaniei, temperatura medie anuala fiind de +8,2 grade Celsius. Caracteristic acestei zone sunt vanturile de vest, solurile cernoziom levigat, solurile brune de padure si solurile brune de fanate.

Conditiile de relief, sol si clima au determinat o vegetatie specifica de silvostepa reprezentata de vegetatie de lac si teren mlastinos (papura, stuf, pipirig, stanjeni de balta), vegetatie de pasune si faneata pe dealuri si vegetatie de padure (stejar, gorun, salcam, arbusti, etc.). Padurile ocupa 346 ha, iar fondul cinegetic este bogat (caprioare, mistret, vulpi, iepuri, etc).

Ciucea este o comuna in vestul judetului Cluj. Aici se afla Casa Memoriala Octavian Goga. Se invecineaza cu comuna Negreni la vest, cu comuna Poieni la sud si cu judetul Salaj la nord si est.

Cojocna (in maghiara Kolozs, alternativ Kolozsakna, in trad. 'Ocna Clujului') este o comuna in judetul Cluj. In localitate se afla lacurile salile formate deasupra ocnelor parasite ale unor mine de sare atestate documentar din secolul al XII-lea si folosite din perioada romana pana in Evul Mediu. Minele s-au transformat in lacuri saline, iar apa acestora a dobandit proprietati terapeutice. Doua dintre lacuri, Lacul Trk si Lacul Mare, au fost transformate in bai, frecventate in timpul verii de clujeni. In afara de agrement, baile mai sunt folosite pentru tratarea afectiunilor reumatismale (artroze, poliartroze, spondiloze, tendinoze), endocrine si ginecologice (cervicite cronice).

Feleacu (in maghiara Erdfelek, colocvial Felek), mai demult Feleac, este o localitate in judetul Cluj, Transilvania, Romania. De pe dealul pe care se afla satul se poate vedea o panorama frumoasa a Clujului.

Floresti, pana in 1924 Fenesu Sasesc, colocvial Fenes, (in maghiara Szszfenes, in germana Fenesch) este o comuna in judetul Cluj, Transilvania, Romania. Alte denumiri folosite sunt cele de Zaz-Fenes si Fenes Saxonica. Conform recensamantului din 2002 comuna avea 7.470 de locuitori, dintre care 4.516 romani (60,4%), 2.057 maghiari (27,5%), 888 romi (11,8%) si 9 cetateni de alte etnii.

Gilau (in maghiara Gyalu, in germana Julmarkt) este o localitate in judetul Cluj, Transilvania, Romania. In perioada interbelica a fost resedinta plasei Gilau din judetul Cluj (interbelic). In prezent este resedinta comunei Gilau care cuprinde si localitatile invecinate. In Gilau se gaseste castelul voievodului Gelu, si se presupune ca numele Gilau deriva tocmai de la numele lui Gelu. Conform cronicarului anonim al regelui Bela al IV-lea voievodul Gelu a murit la confluienta paraului Capus cu Somesul Mic, aflata pe teriotriul Gilaului, in timp ce se retragea din fata hoardelor maghiare spre castelul sau de la Dabaca (ad castrum suum). In 1660 aici a avut loc o batalie intre Gheorghe Rkczi al II-lea si turci, in urma careia principele Transilvaniei a fost invins, murind la scurt timp din cauza ranilor suferite.

Gilaul este asezat la poalele nord-estice ale Muntilor Apuseni, la aproximativ 20 de kilometrii vest de Cluj-Napoca. Comuna Gilau se invecineaza cu comunele Baciu si Garbau la nord, Floresti la est, Savadisla la sud-est, Maguri-Racatau si Marisel la sud si sud-vest, Capusu Mare la vest.

Marisel este o comuna in judetul Cluj, situata in Muntii Gilau, componenti ai Muntilor Apuseni, la circa 50 km de municipiul Cluj-Napoca. Este asezata pe un platou inalt la o altitudine de 1150-1250 m. Vazut de pe Dealul Fantanele relieful are suprafete usor ondulate si culmi rotunjite, dar mai ales in partea de nord si de sud sunt si vai adanci, cu versanti abrupti, cu ape repezi si baraje in miniatura.

Mariselul se invecineaza la sud cu comuna Maguri-Racatau (granita fiind Defileul Racataului cunoscut si sub numele de Imparatia lui Zamolxe), la nord cu comuna Rasca, la est cu comuna Gilau, iar la vest cu comuna Belis. Este o asezare rurala unde gospodariile sunt rasfirate in lungul vailor si drumurilor si pe culmile domoale, ca in zonele de deal. Formele cele mai inalte de relief sunt Dealul Fantanele (1.341 m), Dealul Copcei (1.289 m) si Dealul Arsuri (1.238 m).

Langa Grinduri, locul in care apele Somesului Cald au sculptat in trupul muntos o albie plina de ocolisuri si cascade, a fost construit Barajul Fantanele, la granita dintre Marisel, Rasca si Belis, in fata caruia s-a format Lacul Fantanele. Apa acumulata aici este dirijata spre Centrala Hidroelectrica Marisel, iar de aici revine la suprafata in apropiere de varsarea Vaii Lesului. In aval, pe o distanta de 8 km se acumuleaza intr-un nou lac - Lacul Tarnita, jumatate din acesta aflandu-se de asemenea pe teritoriul comunei Marisel.

La sud, pe Valea Racataului, la granita cu comuna Maguri-Racatau, s-a amenajat lacul de acumulare Racatau de unde apa este dirijata in lacul de la Fantanele. Astfel, asezarea montana Marisel are parti de sat sub trei lacuri de acumulare, fapt care i-a schimbat geografia si clima, ocupatiile unor localnici, dar a aparut si interesul pentru turism al multora din afara.

Comuna Mociu ocupa o pozitie centrala in Campia Transilvaniei, situandu-se in Sud-Estul Judetului Cluj, la o distanta de 40km de Municipiul Cluj-Napoca. In raport cu caile rutiere majore, teritoriul comunei este axat pe DN 16 (Apahida-Mociu-Reghin) care traverseaza Campia Transilvaniei legand judetul Cluj de judetul Mures.

Situata intr-o zona depresionara, asezarea este inconjurata de coline domoale si ramificate, favorabile cultivarii cerealelor. Fertilitatea solurilor brune de padure predominante si climatul temperat continental ferit in general de vanturi, au conferit zonei denumirea de 'Campie', denumire ce nu are legatura cu formele de relief existente, ci mai degraba cu faptul ca multe veacuri zona a fost considerata 'Granarul Transilvaniei'.

Potentialul agricol ridicat, resursele naturale (in special gazul metan), reteaua de drumuri ce strabate teritoriul comunei, targurile de tara ce se organizeaza periodic, inca din cele mai vechi timpuri, ii confera localitatii o pozitie cheie in Campia Transilvaniei, fapt ce a determinat dezvoltarea asezarii.

Existenta de asezari umane in aceasta zona este atestata arheologic inca din neolitic

Sacuieu (in maghiara Szkelyj, in germana Zekeldorf) este o comuna in judetul Cluj, Transilvania, Romania, alcatuita din satele Sacuieu, (care este resedinta de comuna) Rogojel si Visagu.

Comuna Sacuieu este situata in partea de vest a judetului Cluj, in masivul Vladeasa care face parte din teritoriul Parcului Natural Muntii Apuseni.

Zona agromontana Sacuieu-Vladeasa se afla la 76 km vest de Cluj-Napoca, 22 km fata de Huedin, cel mai apropiat oras, si la 10 km de calea ferata respectiv soseaua internationala E60.

Comuna Sacuieu ca parte integranta a Muntilor Apuseni este situata la o altitudine medie de 700 m.

Cea mai ridicata temperatura a fost de 32,4 C, iar cea mai scazuta de -22,9C. Aceste date au fost inregistrate la punctul de 1838 m altitudine unde este instalata statia meteorologica, construita in 1962.

Sancraiu (in maghiara Kalotaszentkirly) este o comuna in judetul Cluj, Transilvania, Romania.

Localitatea a primit indicatorul de sat european pentru proiecte de salubrizare, traditii si infrastructura. Alte motive au fost instalarea unei centrale telefonice digitale de retea internationala, realizarea unui laborator de informatica cu acces la internet si a unui centru de informare comunitara, realizarea unui program de colectare si de transport al deseurilor menajere si organizarea unei tabere de creatie. Toate localitatile din comuna au acces la apa curenta.

Viisoara este o comuna in sud-estul judetului Cluj, in preajma orasului Campia Turzii, si are o populatie de aproximativ 6100 locuitori (dintre care 4050 romani, 1450 maghiari si 600 rromi). Suprafata totala este de 64 km2, in care se afla un numar de 1900 de gospodarii. Terenul agricol totalizeaza 5600 ha, iar cel arabil 3600 ha. Economia este preponderent agrara (legumicultura si zootehnie).

Langa comuna Viisoara se afla si ruinele unui castru roman.

Vultureni este o comuna din judetul Cluj. Este asezata in Podisul Somesan, in regiunea dealurilor Clujului si Borsei.

Comuna Vultureni se invecineaza cu comuna Panticeu la nord, comuna Aschileu la nord-est, comuna Sanpaul la nord-vest, comunele Chinteni si Borsa la sud, si comuna Dabaca la est.

3.3 Structuri de primire representative pentru Cluj

Cele mai reprezentative structuri de primire din judetul Cluj-Napoca sunt :

Hotel Onix Cu o arhitectura moderna si o ambianta eleganta, avand toate utilitatile pentru a satisface cele mai exigente gusturi, Hotelul Onix din Cluj Napoca este gazda ideala in orice anotimp si cu orice ocazie pentru turism cat si pentru afaceri.

Hotelul dispune de:parcare cu 75 de locuri, inchisa cu supraveghere video 24h;

doua sali de conferinta de pana la 150 de locuri, ideale pentru organizarea unor intalniri de afaceri, conferinte sau simpozioane; lift panoramic; room service ireprosabil; rent-a-car: masini fabricate in 2005; limuzina de 9 locuri la dispozitia clientilor la orice ora a zilei.

Complexul hotelier Onix este format din doua hoteluri: Hotel Onix - de patru stele: 30 de camere si un apartament prezidential, toate dotate cu jacuzzi; Hotel Onix - de trei stele, dotat cu 46 camere.

Pentru siguranta si confortul dumneavoastra, toate camerele sunt dotate cu sistem de intrare cu cartela magnetica, aer conditionat, TV color cablu/satelit, telefon international direct, minibar, data port de mare viteza, calculator in fiecare camera, conectivitate wireless internet.

Hotelul 'Victoria' este situat in centrul istoric al Clujului. Orasul nostru este un important centru economic de afaceri. Hotelul 'Victoria' intruneste conditiile de care au nevoie organizatorii de conferinte sau intalniri de afaceri. Cele doua sali mari ale hotelului sunt perfecte pentru organizarea conferintelor sau festivitatilor. Hotelul nostru, va ofera deasemenea spatii mai mici pentru conferinte de presa sau intalniri de afaceri, intr-o ambianta discreta si confortabila.
Savurati cafeaua pe terasa hotelului, o oaza verde de liniste in mijlocul aglomeratiei unui oras mare. 
Camerele noastre cu unul sau doua paturi sunt dotate cu baie, program de televiziune prin cablu si telefon. 
Dimineata, incercati cateva din specialitatile oferite de bufetul organizat pentru micul dejun. 
Restaurantul hotelului va indeplineste toate dorintele legate de meniu. Va oferim specialitati din bucataria internationala, vegetariana si mancare traditionala romaneasca.

Pensiunea Djà vu, este situata intr-una din zonele rezidentiale ale orasului Cluj-Napoca, in cartierul Grigorescu, la 5 minute de centrul istoric.

Design-ul si decoratiunile interioare prezinta elemente de inspirtatie stil Artnouveau si piese de mobilier antic datand din sec. al XIX-lea.

Unitatea pune la dispozitie: 
- 2 camere tip Deluxe cu pat matrimonial;
- 8 camere tip Classic cu pat dublu sau matrimonial;
- 3 suite cu terasa proprie (disponibile si pentru 3 persoane);
- 1 apartament VIP.

Toate spatiile de cazare sunt dotate cu aer conditionat, minibar/frigider, tv color, cablu tv si decoder suplimentar de programe, acces internet, telefon, uscator de par, cabina dus sau cada, neutralizator de mirosuri si odorizant .

Restaurant:
- capacitate 40 de locuri;
Cafenea:
- capacitate de 16 locuri;
Crama:
- Sala multifunctionala disponibila pentru intalniri de afaceri, sedinte reuniuni - capacitate de 20 locuri;
Parcare:6 locuri - gratuita

Satul de vacanta Ic Ponor-Padis este tot ce va trebuie pentru un week-end sau o vacanta de vis.
Amplasat intr-o zona carstica renumita (Padis- Cetatile Ponorului), la Ic Ponor va veti bucura de aer curat, de liniste, de intimitate, dar si de bucatele traditionale romanesti, suta la suta naturale.

In timpul iernii se poate schia, avand la indemana partia de schi pentru incepatori, fara teleferic, la 100 m distanta.
Ajunsi aici veti putea opta pentru cazarea in motel, vila sau casute camping. Motelul Cristian are camere cu baie proprie si balcon. Vila Ioana are camere cu baie comuna, bucatarie, living iar casutele sunt mansardate cu 3-6 paturi fiecare camera (parter sau etaj), chiuveta si eventual teracota.
Pentru casute exista baie comuna cu dusuri in exterior, in imediata apropiere. De asemenea exista posibilitatea instalarii corturilor proprii. Satul de vacanta dispune de o capacitate de cazare de 100 locuri, incalzire centrala, bai, grup sanitar cu dusuri, bucatarie proprie, sala de mese pentru 100 persoane, etc.
Hotel modern de 3 stele, afiliat la unul dintre cele mai mari lanturi hoteliere din lume, Best Western Topaz va sta la dispozitie cu servicii la cele mai inalte standarde internationale de calitate.
Atmosfera distincta si flexibilitatea spatiilor confera un plus de vitalitate oricarui eveniment, incepand cu seminarii si conferinte, pana la distinse intruniri mondene.
Cu o vasta experienta de peste 12 ani in organizarea de conferinte si banchete, hotelul va sprijina in sustinerea cu succes a evenimentelor pe care le doriti.

Camere:
6apartamente
37 de camere moderne si elegante, dotate cu aer conditionat reglabil, TV cablu, telefon international, data port pentru internet de mare viteza, minibar, curent de 220 volti, uscator de par, mic-dejun inclus, ziare si reviste locale gratuite; copiii sub 12 ani insotiti de parinti au cazare gratuita; Camere non-smoking.

Restaurante & Bar:
Restaurant Topaz - specific international
Restaurant Ciuleandra - traditional romanesc
Bar&Caf Legends

5 sali pentru intalniri si conferinte, cu o capacitate de pana la 120 de locuri. Business- Center cu servicii de secretariat, la cerere.

Facilitati si servicii oferite:
acces internet de mare viteza, servicii de spalatorie, room-service, concierge, seif;
lift, parcare privata gratuita, rent-à-car, doctor la cerere, ziare si reviste locale gratuite, rezervari bilete de avion sau spectacole, muzica traditionala live in Restaurantul Ciuleandra;
organizari de evenimente (conferinte, seminarii, receptii, cocktail-uri, nunti, etc.);
sunt acceptate majoritatea cartilor de credit.

Situat in centrul istoric al Municipiului Cluj-Napoca, Hotelul Meteor este dat in folosinta in luna ianuarie 2001. Unitatea hoteliera este cotata la 3 stele si este dotata cu: centrala termica proprie, incaperi izolate termic, camere dotate cu TV conectat la satelit, telefon international, frigider cu minibar, aer conditionat.
  Hotelul are un restaurant cu 120 locuri, 2 separeuri de 30 si respectiv 40 de locuri, sala de conferinta de 40 de locuri si terasa de 60 de locuri. Micul dejun se serveste in sistem 'bufet suedez' si este inclus in pretul camerei.

Hotelul este situat in Cluj-Napoca, oras cu vechi trecut istoric, capitala regiunii Transilvania, centru de afaceri si oras universitar cu traditii indelungate, nu departe de centrul orasului, unde se poate ajunge intr-o plimbare de 15 minute, in 10 minute cu transportul local sau 5 minute cu autoturismul.

Capitolul 4 Turul judetului Cluj

4.1 Planul excursiei

Denumire: ,,Turul judetului Cluj"

Numar personae : 18+2 (sofer si ghid turistic)

Mijloc de transport : microbuz , marca Mercedes .din 2001

Kilometrii parcursi: 600

Durata : 3 zile

Itinerar : Huedin - Belis - Marisel - Cluj-Napoca - Feleacu - Cojocna - Suatu - Turda - Campia Turzii - Huedin

Pima zi : : Huedin - Belis - Marisel - Cluj-Napoca

Preluare turisti din fata Bisericii Reformate din Huedin la ora 8 am . Vizitarea Muzeului de Etnografie din Huedin.Plecare spre Belis.Vizitarea Lacului Belis.Plecare mai departe spre Marisel.Vizitarea Barajului si Lacului Fantanele. Plecare spre Cluj.Cazare la hotel Onix.Cina la restaurantul hotelului.

A II-a zi : Cluj-Napoca - Feleacu - Cojocna

Trezirea turistilor la ora 8 am. Mic dejun la restaurantul hotelului Onix.Vizitare:Gradina Botanica, Muzeul Apei ( singurul din Romania si printre putinele din Europa) ,Bastionul Croitorilor, Muzeul Etnografic al Transilvaniei.Plecare spre Feleac; admirarea panoramei orasului Cluj-Napoca.Plecare spre Cojocna.Vizitare Lacul Trk si Lacul Mare.Cazare si cina la pensiunea Bassen.

A III-a zi : Cojocna - Suatu - Turda - Campia Turzii - Huedin

Trezirea turistilor la ora 8 am.Mic dejun la pensiunea Bassen.Plecare spre Suatu.Vizitare Rezervatia Botanica.Plecare spre Turda.Vizitare Castru Roman,Salina Turda,iar in vecinatatea Turzii,rezervatia naturala complexa Cheile Turzii,pestera Casa Zmeului, Cheile Valisoarei.Plecare spre Campia Turzii.Vizitare Biserica Romano-Catolica si Biserica Greco-Catolica.Plecare spre Huedin.

Bibliografie

Manual ,,Tehnologia Turismului" pentru clasele a XI-a si a XII-a , de la editura ,,Niculescu"

2. Bodea Gheorghe - ,,Clujul vechi si nou" Cluj-Napoca, 2002

3.Alicu Dorin - ,,Cluj-Napoca, de la inceputuri pana azi" Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995

4.Lukacs Jozsef - ,,Povestea <orasului-comoara>" Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2005

5.Cluj-Napoca-,,Claudiopolis", Noi Media Print, Bucuresti, 2004

6.Cluj-Napoca - ,,Inima Transilvaniei (album)", Editura Studio, Cluj-Napoca, 1997

7.Cluj-Napoca - ,,Ghid", Editura Sedona, 2002

8.Stefan Pascu, Viorica Marica - ,,Clujul medieval", Editura Meridiane, Bucuresti, 1969

www.totalturism.ro