| CATEGORII DOCUMENTE |
| Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
| Transporturi | Turism | Zootehnie |
BAIA MARE - BAIA SPRIE - VADU IZEI - BORSA - VISEU DE SUS - SIGHETU MARMATIEI - SAPINTA - NEGRESTI-OAS - SEINI - BAIA MARE
Municipiul Baia Mare, situat pe valea riului Sasar, la poalele Muntilor Gutii, straveche vatra de locuire si permanenta, este atestat documentar pentru prima oara la inceputul veacului al XVI-lea (1329) sub numele de Civitas Rivuli Dominarum. Orasul, care s-a bucurat de sprijinul lui Iancu de Hunedoara si Matei Corvin (ultimul hotara in anul 1469 ca cetatea sa fie imprejmuita cu intariri dintre cele mai trainice, cu ziduri de piatra si bastioane), s-a dezvoltat in evul mediu si in epoca moderna ca centru mestesugaresc legat de exploatarea si prelucrarea metalelor neferoase.
Inca din anul 1789 la Baia Mare functiona o Casa de ajutor fratesc, ceea ce reprezenta, de fapt, o forma incipienta de organizare a minerilor. In anul 1903 in localitate s-a desfasurat Adunarea generala a Asociatiunii Transilvane pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman (ASTRA).
Vechile traditii mestesugaresti, mult imbogatite, au transformat orasul de astazi intr-un insemnat centru economic (s-au extins exploatarile miniere anterioare si au aparut altele noi, s-a dat in folosinta o mare unitate de prelucrare a minereului, s-au infiintat intreprinderi de masini si utilaj minier, de masini-unelte, de faianta si sticlarie, de textile etc.); in oras isi desfasoara activitatea un teatru si s-au ridicat numeroase edificii social-culturale.
Obiective turistice: MUZEUL JUDETEAN cu Sectie de istorie, (colectii de arheologie, numismatica, istorie medievala, istorie moderna si contemporana; expozitie consacrata istoriei tehnicii), Sectie de arta (creatii ale "Scolii baimarene', grafica si sculptura datorate altor artisti romani), Sectie de etnografie si arta populara (sector pavilionar cu valoroase colectii cuprinzind port popular traditional, textile de interior, tesaturi etc.; expozitie in aer liber grupind gospodarii si instalatii tehnice taranesti) si Expozitia de Flori de Mina; BASTIONUL MACELARILOR (1347; refaceri dupa anul 1445); TURNUL STEFAN (ridicat in anii 1445-1468); CASA IANCU DE HUNEDOARA (secolul al XV-lea); MONUMENTUL OSTASULUI ROMAN (1959; Andei Ostap); GRUPUL STATUAR SFATUL BATRINILOR (1970; Vida Gheza); COMPLEXUL ASTRONOMIC POPULAR (planetariu, camera solara, observator astronomic); PARCUL etc.
In PARC, amenajat in coasta unei paduri la inceputul secolului nostru, se gasesc BUSTRU1LE lui Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale si George Cosbuc. Aici, ca intr-un adevarat parc dendrologic, dominat de silueta impunatoare a unor arbori monumentali, se remarca: arborele de lalele (Liriodendron tulipifera), maclura (Maclura pomifera), salcimul japonez, nucul american (Juglans nigra), platanul, pinul negru (Pinus nigra), stejarul, pinul strob (Pinus strobus) si alte specii indigene si exotice
In centrul municipiului, in fata cladirii sucursalei Bancii Nationale a Romaniei, se afla singurul exemplar din judetul Maramures de Koelrenteria paniculata, arbore exotic, originar din China, rar intilnit la noi in tara.
IMPREJURIMI
IZVOARELE (27 km pe DJ 183)
STATIUNE CLIMATICA SEZONIERA DE INTERES LOCAL situata la poalele Muntilor Gutii. Climat montan; temperatura medie anuala este de 5C (in iulie, 14-15C, iar in ianuarie,-5QC); precipitatiile nuedii anuale ating 900-1 000 mm.
Factori naturali de cura: climat tonic, stimulent.
Indicatii: afectiuni endocrine, nevroza astenica, stari de debilitate, surmenaj fizic si intelectual, afectiuni respiratorii.
Amatorii de drumetie se pot indrepta spre Clicile Tatarului, situate po cursul inferior al Vaii Brazilor, lungi de cca 600 m, cu inaltimea peretilor, pe alocuri verticali, de 40-90 m. De asemenea, din statiune se ajunge la mlastinile oligotrofe Vlaschinescu si Taul lui Dumitru, de pe platoul Izvoarelor, unde se gasesc specii rare de plante.
La mlastina Vlaschinescu, intinsa pe 3 ha, predomina muschiul de turba si diferite specii de rogoz (Carex pancijlora, C. cane scena, C. rostrata) care toamna ii dau acestuia un colorit brun-roscat, puternic contrastant cu peisajul din jur. Se mai intilnesc aici: bumbacarita (Eriophorum vaginatnm), trifoiul de balta, planta carnivora roua cerului (Droaera rotundifolia) s.a.
Intre Tautii de Sus si Tautii Magherus, localitati situate in vecinatatea municipiului Baia Mare, se afla REZERVATIA DE CASTAN COMESTIBIL. Existenta castanului in zona este amintita pentru prima oara in anul 1642. La Tautii de Sus exista cele mai frumoase exemplare, cu inaltimea de 22 m si circumferinta de pina la 8 m, virsta lor depasind 500 de ani. Arboretul de pe Dealul Murgaul Mare este declarat rezervatie naturala din anul 1970 si ocupa suprafata de 51 ha. Aici predomina castani proveniti din saminta, in virsta de 150 de ani, precum si castani aparuti din lastari, cu virsta de 90 de ani.
Cele mai potrivite momente in vederea organizarii unor excursii in rezervatie sint lunile iunie si octombrie, care corespund cu perioada de inflorire si, respectiv, de coacere a fructelor.
Km 8 (DN 18) CHIUZBAIA (ramificatie 7 km pe DL)
Veche si pitoreasqa asezare de mineri in vecinatatea careia, la 2,5 km distanta, se afla REZERVATIA PALEONTOLOGICA omonima (50 ha suprafata), care cuprinde, "una din cele mai bogate si mai bine conservate flore pliocene din Romania'.
In padurea pliocena fosilizata predomina fagul in asociatie cu 12 specii de stejar, lor adaugindu-li-se mesteacanul, carpenul, alunul, artarul, teiul, frasinul, scorusul, castanul dulce, nucul, vita-de-vic, precum si alte specii de mult disparute de pe aceste meleaguri: magnolia si arborele de lalele.
Flora fosila, vizibila prin impresiunile de frunze in roca friabila de diatomit, are o mare importanta stiintifica, studiul ei aducind noi precizari referitoare la evolutia florei pliocene din Romania si din restul Europei.
Oras situat pe valea superioara a riului Sasar, atestat documentar in anul 1329 sub numele de Mons Medius. In istoria mineritului, "baile' de la Baia Sprie au ramas cunoscute ca unele dintre cele mai grele mine, intrucit in trecut "baiesii' erau nevoiti sa lucreze in subteran, la temperaturi de 30-40C, fara nici o instalatie de aerisire.
In prezent, Baia Sprie este un important centru minier din judetul Maramures.
IMPREJURIMI
SISESTI (4 km pe DJ 184) comuna natala a lui Vasile Lucaciu, supranumit "Leul de la Sisesti', unul dintre conducatorii luptei nationale a romanilor din Transilvania, participant la procesul Memorandului. In casa in care a vazut lumina zilei Vasile Lucaciu s-a amenajat o EXPOZITIE MEMORIALA consacrata vietii si activitatii acestuia, iar in cladirea scolii intemeiata de el in anul 1905 s-a organizat o EXPOZITIE MUZEALA referitoare la invatamintul in Maramures.
La 4 km de Sisesti in localitatea Danesti se gasesc izvoare minerale sulfuroase, bicarbonatate, sodice indicate in tratarea afectiunilor remuatismale si a afectiunilor tubului digestiv.
Km 15,5 (DN 18) MOGOSA (ramificatie 3 km)
Mogosa este o adevarata Poiana Brasov a localnicilor. Pirtia de schi de aici, una dintre cele mai apreciate din nordul tarii, are lunp mea de 2 100 m si o diferenta de nivel de 520 m. Vara, Lacul Bodi, pe malul caruia s-a construit un hotel, are amenajat un strand precum si un debarcader pentru plimbari de agrement cu barca. In apropiere de Mogosa se afla BAZA TURISTICA PENTRU TINERET SUIOR care organizeaza excursii si drumetii pe vaile Izei si Viseului, la Baia Mare, Vama, Sapinta etc.
Comuna in perimetrul careia se intinde pe 50 ha REZERVATIA GEOLOGICA CREASTA COCOSULUI. Creasta reprezinta o portiune dintr-un vechi crater vulcanic, fiind constituita din punct de vedere petrografic din andezit bazaltoidic. De la;distanta seamana cu o creasta de cocos (ceea ce a determinat pe localnici sa-i dea aceasta denumire), dar si cu o gigantica reptila mezozoica. Privita de la baza da impresia unui urias ferastrau care incearca strapungerea cerului. Peretii ei sint dantelati, abrupti, avind pe alocuri o linie verticala.
Fondul cenusiu inchis al rocii care formeaza creasta este punctat multicolor de diferite specii de licheni, dintre care retin atentia Cladonia chlorophaea, Cladonia cornuta, Umbilicaria cylin-drica si altii.
Accesul la acest interesant punct turistic se face clin Pasul Gutiiului (de la hanul "Pintea Viteazul') pe Valea Suierului pina la Izvor (pe drumul catre Mogosa) si apoi pe un drum forestier.
Km 46 (DN 18) OCNA MARAMURESULUI (ramificatie 5 km)
STATIUNE BALNEOCLIMATICA PERMANENTA DE INTERES GENERAL situata la poalele lantului de munti vulcanici Tibles - Gutii.
Climat de depresiune intramontana; temperatura medie anuala este de 8C (in iulie, peste 18C, iar in ianuarie, aproximativ,-4C); precipitatiile medii anuale inregistreaza 750 mm.
Factori naturali de cura: ape minerale clorurosodice concentrate; bioclimat de crutare.
Indicatii: afectiuni reumatismale, afectiuni posttraumatice, afectiuni neurologice periferice, afectiuni ginecologice.
Comuna este strins legata de unul din momentele insemnate ale istoriei medievale romanesti. De aici a plecat, trecind muntii prin Pasul Prislop, voievodul maramuresan Bogdan, cel care a intemeiat statul feudal independent Moldova si a fost primul domn de sine statator al provinciei romanesti de la est de Carpati.
Cercetarile arheologice au identificat la intrarea in comuna temeliile de piatra ale unei locuinte inconjurata cu pavaj fsi o palisada; cladirea a disparut in urma unui incendiu. De asemenea, aici s-au mai gasit virfuri de sageti, pinteni, lanci de fier, ceramica etc.
Localitate cu profunde rezonante istorice datorita masacrului comis aici, in toamna anului 1944, de catre horthystii in retragere. La 16 octombrie 1944, ocupantii horthysti au adus la Moisei 30 de tarani din diferite sate maramuresene, care ajutasera pe partizani sau se opusesera jafului savirsit de fascisti, i-au inchis in doua case (si prin ferestre i-au secerat cu pustile mitraliere; cei ce nu murisera dupa acest act barbar au fost ucisi cu baionetele. La plecare, horthystii au dat foc satului, 260 de case pierind mistuite de flacari. Din cei 30 de oameni a reusit sa supravietuiasca, grav ranit, doar unul singur.
Fig 05
In amintirea martirilor asasinati la Moisei, artistul Vida Gheza a ridicat in localitate un ANSAMBLU MEMORIAL (initial din lemn) compus din 12 siluete de barbati, cioplite in piatra, care sianbolizeaa cele 12 luni ale anului. Inaugurarea actualului, ansamblu memorial a avut loc in anul 1972.
Orasul situat la poalele Muntilor Rodnei si intins pe 20 km pe vaile Viseului, Pietroasei, Repedei si Tislei, este unul dintre punctele de plecare in ascensiunile in Muntii Rodnei.
MUNTII RODNEI, remarcabili prin masivitate si inaltimi, neintilnite nicaieri in Carpatii Orientali (o serie de piscuri depasesc 2 000 m altitudine, de exemplu Pietrosu, cu 2 303 m), au un relief salbatic, in care sint prezente urme ale glaciatiei, cu vai caracteristice, lacuri glaciare (Iezeru, Iezerele Buhaescului), povirnisuri repezi, culmi prapastioase, cascade, caldari glaciare.
O serie de specii vegetale din Muntii Rodnei sint considerate rare, unele dintre ele fiind endemisme carpatice sau rodniene. Dintre speciile mai deosebite mentionam; gusa porumbelului, paiusul, clopotelul (Campanula carpatica), ghintura (Gentiana punctata), degetarut (Soldanclla pussilla), mierea ursului (Pulmonaria offici-nalis), floarea de colt, specii de muschi cantonate numai in acest masiv, printre care Pleurocla de albescens si Mnium blytii, specia de rogoz alpin Kobresia simpliciuscula, smirdarul, zimbrul, tisa s.a.
Datorita unui complex de conditii favorabile aici se intilnesc numeroase specii de animale ca: ursul brun, cerbul, risul, acvila de munte, capra neagra, marmota etc.
La 10 km de orasul Borsa, in apropierea Pasului Prislop (1 415 m alt.), se afla STATIUNEA CLIMATICA PERMANENTA DE INTERES GENERAL BORSA. Climat montan; temperatura medie anuala este de cca 5,5C (in iulie, aproximativ 15C, iar in ianuarie, - 7C); precipitatiile anuale inregistreaza in medie 800-900 mm.
Factori naturali de cura: bioclimat tonic stimulent; ape minerale carbogazoase.
Indicatii: nevroza astenica, afectiuni endocrine, afectiuni respiratorii.
Din statiune se pot organiza interesante drumetii si excursii la cabana si virful Puzdrele, Pasul Stiol, Pasul Prislop, in Muntii Rodnei, la Moiseni, pe valea Izei, la Sighetu Marmatiei, Sapinta etc.
Orasul, situat la confluenta riurilor Viseu si Vaser, este atestat documentar din anul 1365.
Desi localitatea in sine nu constituie un obiectiv turistic ea este cunoscuta prin imprejurimile sale deosebit de frumoase. Valea Vaserului, una Dintre cele mai pitoresti vai din tara, reprezinta imparatia vesnic verde a coniferelor, precum si unul din locurile cu o fauna cinegetica bine cunoscuta si apreciata. Apele din zona sint sagetate de pastravi si lipani, iar pe Valea Vinului intilnim multe izvoare cu apa minerala.
Km 199 (DN 18) COSTIUI (ramificatie 3 km)
Straveche asezare romaneasca unde, dupa unele izvoare documentare, ar fi existat exploatari de sare inca din secolul al VI-lea. Izvoarele clorurosodice din localitate si namolul sapropelic sint utilizate in tratarea afectiunilor reumatismale, afectiunilor sistemului nervos periferic si afectiunilor ginecologice.
Sighetu Marmatiei, cel mai mare oras din Depresiunea Maramuresului, asezat pe terasele Tisei, la altitudinea de 274 m, inconjurat de riurile Tisa, Iza si Ronisoara si avind infatisarea unei insule in forma de triunghi, este considerat cel mai nordic municipiu din tara. Atestat documentar din anul 1334, Sighetu Marmatiei a fost in evul mediu un cunoscut centru comercial si cultural; de-a lungul vremii aici au functionat scoli, asociatii culturale si s-au tiparit carti in limba romana. In anul 1836 isi deschidea portile o Academiei de drept, in 1860 lua nastere Asociatia pentru Cultura Poporului Roman din Maramures, iar in 1862 se infiinta un Institut Pedagogic romanesc; in 1883 se constituiau in localitate Reuniunea invatatorilor Romani din Maramures si Asociatia Muzeala. Sighetu Marmatiei a devenit municipiu in anul 1968.
Obiective turistice: MUZEUL ETNOGRAFIC cu Sectie de etnografie (sector pavilionar cu bogate si variate colectii de tesaturi, lazi de zestre incrustate, fuse si furci de tors, costume populare traditionale, covoare vechi si scoarte maramuresene, masti etc.; sector in aer liber cu gospodarii si instalatii tehnice populare) si Sectie de stiintele naturii (colectie de mamifere si pasari, precum si un ierbar cu 20000 de planse); MONUMENTUL OSTASULUI ROMAN (1972; D. Popovici); PARCUL NATURAL GRADINA MORII (printre alte specii, aici traiesc un gorun monumental, inalt de 30 m, cu circumferinta de 4,60 m si virsta de cca 350 de ani, precum si un plop inalt de 40 m, cu circumferinta de 8,20 m si virsta de peste 200 de ani).
Mentionam ca in oras, pe strada Zimbrului nr. 35, vegeteaza un platan in virsta de 250 de ani, cu circumferinta de 4,40 m, specie exotica, cu scoarta de culoare deschisa, neteda, ce se exfo-liaza cu usurinta in placi mari.
Comuna, atestata documentar in anul 1363, este un renumit centru de tesaturi artizanale. Faima localitatii consta insa si in operele de arta ale mesterului Stan Ion Patras, realizatorul unor frumoase porti maramuresene de o conceptie deosebita, care prin relief si culoare infatiseaza aspecte din viata si preocuparile oamenilor acestor stravechi meleaguri romanesti.
Un alt obiectiv turistic, cu caracter de unicat, poate fi vizitat la Sapinta; este vorba de asa-numitul Cimitir vesel, cu numeroase cruci sculptate si pictate de Ion Stan Patras, autor, totodata, al unor interesante si amuzante epitafuri in versuri. La Sapinta exista mlastina denumita Poiana Brazilor unde se intilneste cea mai joasa statiune de Pinus mugo din tara noastra (970 m alt. ).
Orasul, considerat "capitala' Tarii Oasului, situat in mijlocul Depre.-siunii Oasului si ocrotit de doua masive vulcanice - Oasului si Gutiiului -, a fost atestat documentar in anul 1270.
Obiective turistice: MUZEUL ORASENESC OAS (colectii de arta, ceramica de Vama, unelte agricole, mobilier, ustensile de uz casnic, costume populare traditionale etc.; sectorul in aer liber prezinta gospodarii tipice taranesti cu anexele lor si instalatii le tehnica populara: moara de apa, piua etc.).
La 5 km spre nord, pe DJ 109 L se ajunge la Bixad, localitate cu apa minerala carbogazoasa, bicarbonatata, clorurata, calcica, magnezica, sodica, indicate in tratamentul unor afectiuni ale tubului digestiv si ale glandelor anexe. In apropiere de Bixad se afla o padure cu numerosi stejari de dimensiuni spectaculoase si virsta multiseculara.
Vechi si renumit centru de olarit, Vama este cunoscuta azi priii ceramica smaltuita si decorata cu cornul lucrata aici (vase, blide, ulcioare etc.). La 2 km de Vama, intr-o zona de coline impadurite, se afla' localitatea Valea Mariei; apa minerala bicarbonatata, clorurosodica, carbogazoasa, izotona de la izvoarele de aici se foloseste in tratarea unor afectiuni reumatismale, afectiuni endocrine, sechele dupa traumatisme, afectiuni ale sistemului nervos periferic.
Spre sud de Vama (9 km pe DL) se intilneste caldarea (4 km diametru) fostului vulcan din microdepresiunea Puturoasa. Apa, vinturile, oscilatiile de temperatura au atacat puternic roca andezitica, ducind la scaderea adincimii caldarii. Initial, s-a format un lac, care ulterior datorita intensificarii actiunii de eroziune a piriului Talna Mica, a fost drenat prin captare. Interiorul caldarii, puternic fragmentat, are marginile bine conturate si incorsetate de virfurile Celarul, Mestecanisul, Dosul Comjii, Poiana Salheghiului si Mica.
Asezarea, atestata documentar in anul 1334, este considerata limita nordica a extensiunii vitei de vie in tara noastra. Pe Dealul Cetatii, in nord-estul localitatii, in apropiere de Dealul Soarelui, se gasesc vestigiile unei fortificatii medievale.
La 3 km de Seini, pe Dealul Comja, s-a amenajat o plantatie cuprinzind mii de puieti de molid, care prin asezare redau numele lui Mihai Eminescu, omagiu adus de ardeleni Luceafarului poeziei romanesti.
Km 319,5 (DN 1 C) APA SARATA (ramificatie 1 km)
Apa Sarata este cea mai solicitata baza de agrement a municipiului Baia Mare. Factorii naturali de atractie ai acestui loc il constituie poienile largi, o padure de stejari, izvoarele de ape minerale sulfuroase, iodurate indicate in tratarea unor boli ale aparatului locomotor si ale sistemului nervos periferic.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1986
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
