Srategia de dezvoltare rurala durabila a comunei Tasca

Srategia de dezvoltare rurala durabila a comunei Tasca

CUPRINS

Introducere- potretul actual al comunei Tasca

Capitolul 1- Prezentarea potentialului natural, economic si uman

Caracteristici generale

Scurt istoric

Asezare geografica

Relieful

Clima

Reteaua Hidrodrafica

Vegetatie si fauna

Solurile

Riscuri naturale

Resurse naturale si umane

Resurse minerale

Resurse funciare si forestiere

Resurse turistice

Resurse umane

Resurse istorice, culturale

Activitati economice

Agricultura

Industriile locale si mestesugurile

Turism Rural

Servicii

Infrastructura rurala

Infrastructura rutiera

Infrastructura tehnico-ediltara

Infrastructura de comunicatie

Infrastructura sociala

Mediu

Apa

Aerul

Solul

Padure

Veniturile si cheltuilile comunei

Structura veniturilor administratiei publice locale Tasca

Structura cheltuielilor    administratiei publice locale Tasca

Obiective investitionale, proiecte derulate

Capitolul 2- Organizarea administartiva, institutionala

2.1 Organizarea administrative

2.2 Organizarea institutionala, parteneriate

Capitolul 3- Analiza SWOT a Comunei Tasca

Capitolul 4 - Strategia Dezvoltarii Economico-Sociale pe termen mediu si lung a comunei Tasca

4.1 Obiective generale

4.2 Obiective specifice

4.3 Corelarea directiilor strategice, obictivelor generale si programelor/ masuri ( finantare )

4.4 Propuneri de proiecte pentru valorificarea resurselor naturale, ecomonice si umane ale comunitatii

4.4.1 Tema proiectului propus

4.4.2 Studiu de fezabilitate

Capitolul 1 - Prezentarea potentialului natural, economic si uman

Caracteristici generale

Comuna Tasca, cu satele sale: Secu, Hamzoaia, Neagra, Ticos, Tasca Deal este situata de-a lungul raului Bicaz, intr-o zona de depresiune, binecuvantata cu o natura bogata.

Scurt istoric

Trecutul framantat al poporului nostru a lasat numeroase urme descoperite sau inca nedescoperite si pe teritoriul comunei Tasca.

Cercetarile arheologice au descoperit pe terasa de la confluenta raurilor Bicaz cu Bistrita urme de viata din epoca de piatra. A fost astfel scos la lumina un numar important de unelte si aschii de silex din asezarile situate in aer liber de la Ceahlau - Podisul Mic (Ocolasul Mic) - Varatic - Ceahlau - Scaune 1328 m si Bicaz Chei - Bardos ce au apartinut, probabil unor populatii de vanatori.

Atestarea documentara a comunei Tasca nu este, in schimb satul Neagra (Chisirig) a fost la inceput un catun mentionat pentru prima data intr-un hrisov din 12 august 1611 ce apartinea satului Bicaz format pe mosia Manastirii Bistrita Bisericani.

 Originea denumirii satului de resedinta 'Tasca' se pare ca provine de la cuvantul 'tosca' insemnand un obiect din piele sau material textil purtat la sold in care se purta mancare sau documente personale. In zona aceasta denumirea de tasca se dadea la o geanta din piele din diferite ornamente, purtata la sold de lucratorii forestieri. Acest obicei s-a pierdut cu timpul, putini mai sunt acestia care poarta astfel de genti (ciobanii de la stana si pastorii vitelor), care si acestea ramanand cu mostenire sunt pastrate in lada de zestre in camera de curat. La noi in comuna cat si in unele parti ale Moldovei 'tasca' este tesuta din materiale textile (in, canepa) sau lana de oaie si par de capra frumos invarstata purtat tot la sold mai ales de scolari in loc de gheozdane dar si acest obicei s-a pierdut.

Asezarea geografica

Comuna Tasca este asezada in partea de vest a judetului Neamt, pe albia raului Bicaz, cu o suprafata de 9.563 ha, la o distanta de 5 km de orasul Bicaz si de 29 km de municipiul Piatra Neamt avand in componeta satele Tasca, Hamzoaia, Secu, Neagra si Ticos Florea, intreaga comuna fiind starbatuta de DN 12 C si de raul Bicaz.

Tasca asezare montana de un fascinant pitoresc, incantata de freamatul vrajit al padurilor si paraurilor Hamzoia, Tasca, Secu, Florea, Neagra, Ticos, Izvor si Chisirig, este o localitate tipica zonei de munte " Vaii Bicazului".

Relieful

Amplasat in partea sa vestica, pe zona ultimelor cute muntoase, in timp ce in partea estica intalnim formatiuni caracteristice zonei subcarpatice, judetul Neamt are un relief variat.

Judetul Neamt este situat in partea central-estica a Romaniei, invecinat cu judetele Suceava la nord, Harghita la vest, Bacau la sud si cu judetele Iasi si Vaslui la est, se incadreaza, din punct de vedere geografic, intre 46g 40' si 47g 20' latitudine nordica si 25g 43' si 27g 15' longitudine estica. Formele de relief au inaltimi cuprinse intre 1907m si 169 m.

Relieful judetului Neamt se suprapune partial Carpatilor Orientali, Subcarpatilor Moldovei si Podisului Moldovenesc. Asadar unitatile de relief predominante in judet sunt cea muntoasa, reprezentata de Carpatii Orientali, care ocupa 278.769 ha.

De asemenea putem aminti unitatea subcarpatica, reprezentata de Subcarpatii Moldovenesti, si cea de dealuri, ale Podisului Central Moldovenesc. Lungimea totala a raurilor ce traverseaza judetul Neamt este de peste 2000 km. Dintre acestea, Bistrita are 118,0 km, Moldova 70,0 km, Cracau 58,0 km, Ozana 54,0 km, Siret 42,1 km

Lacurile existente pe teritoriul judetului Neamt sunt artificiale, fiind amenajate in scopuri complexe (hidroenergetice, pentru atenuare viituri, irigatii, piscicultura, rezerva de apa, agrement). Dintre toate, acumularea Izvorul Muntelui este cea mai importanta, avand o suprafata de aproximativ 3120 ha si un volum de apa de aproximativ 1251 milioane m3.

Clima

Conditii meteorologice

Clima, in ansamblul judetului, inregistreaza trasaturile climatului temperat continental, cu particularitatile specifice partii de est a tarii. Deosebirile sunt determinate de altitudine, de particularitatile circulatiei atmosferice impuse de formele si fragmentarea reliefului, cat si de marile suprafete ale lacurilor aparute in urma amenajarii hidroenergetice a Bistritei.

Temperatura medie anuala creste progresiv din zona montana din vest spre regiunea

dealurilor subcarpatice si de podis din est.

Valorile extreme absolute ale temperaturii aerului indica importanta factorilor locali in

modificarea starii generale a vremii. In acest sens se observa ca maxima absoluta de +38,6 oC s-a inregistrat in august 1952 la Piatra Neamt, si nu in partea cea mai de est a judetului, in timp ce minima de -33,2 oC a fost inregistrata in februarie 1954 la Roman, si nu in zona Montana.

Precipitatiile: medii multianuale inregistreaza valori maxime in zona montana (Ceahlaumunte- 684,9 mm, Ceahlau-sat - 612,8 mm), scazand spre est: Targu Neamt - 614,3 mm, Piatra Neamt - 607,5 mm si Roman - 503,6 mm. Distributia precipitatiilor in anul 2001 a fost diferita si anume: Piatra Neamt - 568,7 mm, Roman -715,6 mm, Targu Neamt - 792,7 mm, Ceahlau - 604,9 mm. In cursul anului precipitatiile au fost neuniform repartizate in spatiu si timp. In sezonul cald au fost perioade de 10-15 zile fara precipitatii, asociate cu temperaturi ridicate la sol (de pana la 50 oC).

Vantul: in sectorul montan are frecventa cea mai mare din sectorul vestic si nord-vestic, cu viteze medii de 6-7 m/s si intensitati maxime in perioada de iarna ce pot depasi 40 m/s. Regiunea de podis este larg deschisa spre circulatia atmosferica din est, iar zona subcarpatica si mai ales cea depresionara se caracterizeaza printr-o dinamica moderata, atat fata de zona montana, cat si fata de cea de podis. In zona Piatra Neamt, in sezonul cald, se manifesta pregnant vantul de munte-vale.

Reteaua hidrografica

Starea apelor de suprafata si subterane

1 Starea raurilor

Lungimea retelei hidrografice codificata a judetului Neamt masoara 2150 km, de asemenea se afla un nr. de 34 acumulari, avand scop energetic, piscicol si de atenuare a viiturilor. Volumul total al acestor acumulari este de 1264,87 mil. mc, din care 102,0 mil. mc pentru atenuarea viiturilor.

Pentru supravegherea si conoasterea calitatii apelor curgatoare SGA Neamt a stabilit

programe de monitorizare care vizeaza actiuni de control in 8 sectiuni de ordinul I si 10 sectiuni de ordinul II monitorizate in flux lent, iar trei dintre acestea sunt monitorizate si in flux rapid. Aceste sectiuni fac parte din Sistemul National de Supraveghere a calitatii apelor, gestionat de Administratia Nationala ,, Apele Romane ".

Pentru caracterizarea fizico-chimica a raurilor si incadrarea lor in categorii de calitate

au fost analizati, prelucrati statistic si interpretati urmatorii indicatori:

1. Indicatorii regimului de oxigen (RO) - oxigen dizolvat ( OD ), CBO5, CCOMn;

2. Indicatorii gradului de mineralizare ( GM ) - reziduu fix, cloruri, sulfati, calciu,

magneziu, sodiu, potasiu, duritate totala;

3. Indicatori toxici si specifici (TS) - amoniu, azotiti, azotati, fier total, fosfor total, Mn2+,

Zn2+.

3 Starea apelor subterane

In anul 2003, calitatea apelor subterane a fost controlata prin 9 profile hidrogeologice (PH), totalizand 26 de foraje de observatie.

Analizand rezultatele determinarilor fizico-chimice se constata ca in acest profil persista

poluarea cu ioni amoniu, substanta organica si mangan.

Impurificarea este generata de poluarea difuza exercitata de mun. P.Neamt (F10) si de

activitatea desfasurata in timp a S.C. Pergodur (F11, F12). Desi activitatea societatii in ultimii ani a fost restransa, iar instalatiile poluatoare de producere a celulozei au fost oprite definitiv,procesul de revenire a freaticului la calitatile naturale este de durata.

Vegetatia si fauna

Tasca asezare montana de un fascinant pitoresc, incantata de freamatul vrajit al padurilor si paraurilor Hamzoia, Tasca, Secu, Florea, Neagra, Ticos, Izvor si Chisirig, este o localitate tipica zonei de munte " Vaii Bicazului".

Pe teritoriul comuei Tasca principala zona de vegetatie apartine etajului forestier. Pe suprafete minci la izvoarele Negrii Mari si Negrii Mici, la poalele muntelui Ceahlau, pe stancile Ocolasului Mare si Ocolasului Mic, intalnim licheni si cuculat, muschi. In zona subalpina existenta pe teritorilul comunei Tasca gasim vegetatie de arbusti, tufisuri, de jnepenis merisor si afin si bineinteles regina florilor alpine, floarea-de-colt pusa sub ocrotire din 1941.

Cunoscute pentru turisti sunt insa :insulele" de larita specia de arbore rar pentru flara tarii noastre ( un conifer cu ace cazatoare ) se gaseste in punctele Polita cu Crini si sub stancile Batca Neagra pe drumul forestier Neagra Mare si Neagra Mica.

In padurile de rasinoase si foioase exista o bogata fauna reprezentata de urs, cerb, ras, mistretul, capra neagra, vulpea, veverita. In apa raului Bicaz si a paraurilor Secu, Florea, Neagra si Chisirig traieste o bogata fauna : pastravul indigen si zglavoaca. Dintre pasari caracteristic zonei sunt cocosul de munte, corbul pasarea matusalemica, mierla, ciocanitoarea de munte, aquila de munte, buha si maiestoasa pasare cilihoi zis si " vulturul mieilor".

Solurile

Judetul Neamt dispune de un fond funciar in suprafata totala de 589.614 ha din care terenurile agricole ocupau 283.800 ha. adica 48,13 % din teritoriu iar terenurile

neagricole 305.814 ha respectiv 51,87 %.

Datele referitoare la soluri permit, alaturi de celelalte componente ale mediului inconjurator, asigurarea conditiilor tehnice pentru folosirea eficienta si integrala a fondului funciar.

Sintetizarea datelor la ansamblul judetului, evidentiaza prezenta unor game largi de limitary ce afecteaza capacitatea productiva a terenurilor agricole ce se refera in principal la existenta unor suprafete mari afectate de eroziune, exces de umiditate, compactitate, aciditate, alunecari, rezerva mica de elemente nutritive, inundabilitate, etc.

Calitatea solurilor exprimata in functie de reactie si continutul in elemente fertilizante

raportata la suprafata cartata agrochimic se prezinta astfel:

reactie moderat si puternic acida, ce necesita amendare calcica extinsa pe 52116 ha.

aprovizionarea cu forsfor mobil foarte slaba pe 78285 ha.

aprovizionarea cu potasiu mobil slaba pe 4498 ha.

asigurarea cu azot dupa indicele de azot slaba pe 69750 ha.

Datele prezentate evidentiaza faptul ca utilizarea si exploatarea resurselor de sol din judetul Neamt prezinta probleme deosebite din cauza prezentei diferitelor forme de degradare a capacitatii productive a terenurilor.

Riscuri naturale