EVALUAREA ECONOMICA A ACTIVITATII TURISTICE RURALE

EVALUAREA ECONOMICA A ACTIVITATII TURISTICE RURALE

Analiza economica si financiara a activitatii de turism

Inceperea activitatii turistice rurale necesita in cele mai multe cazuri o investitie de capital. Insa pentru a face o investitie este necesara o atenta fundamentare a cheltuielilor, fie ca sunt destinate pentru obiective noi, fie ca acestea sunt realizate pentru amenajarea si reamenajarea interioarelor si exterioarelor. Diagnosticul valorii, al randamentului si al eficientei turismului rural, trebuie sa se finalizeze printr-o analiza de buget si un studiu de fezabilitate. Acest studiu are o oportunitate economica la inceputul investitiei, iar in etapele ulterioare analiza se va extinde pe fiecare activitate si serviciu agroturistic. Pentru a defini natura veniturilor rezultate din diferite activitati (agricole, silvice, turistice, de servicii) trebuie sa se stabileasca un buget de venituri si cheltuieli din care sa rezulte sursele de venituri si costul resurselor utilizate. Din acest punct de vedere, pentru activitatea de turism rural, se evalueaza numarul de primiri de turisti pe timp de un an si pe sezon, tarifurile practicate si cheltuielile prevazute. Trebuie avut in vedere si faptul ca problema eficientei economice in domeniul turismului rural este complexa.

Din considerente economice si de gestiune este necesara tinerea unei evidente privind provenienta resurselor si costul acestora pe surse si destinatii de utilizare, separand cheltuielile cu forta de munca proprie si angajata, cheltuielile aferente datoriilor contractate etc. In acelasi fel veniturile vor fi evaluate separat, respectiv pe venituri obtinute din veniturile agricole, din cea turistica, silvica s.a.m.d.

Analiza economica si financiara trebuie sa se efectueze atat in faza de realizare a investitiilor cat si in activitatea caracteristica propriu-zisa. Eficienta economica - expresia a raportului intre efect si efort (efect / efort minim, efort / efect maxim) - presupune ca activitatea agricola sa corespunda nevoilor reale, sa fie rentabila si sa realizeze profit, si in plus sa serveasca si activitatii turistice

In domeniul turismului rural eficienta economica se interfereaza cu eficienta sociala. Daca eficienta economica in ramura agricola este determinata de descriptorii valorici ai produsului agricol obtinut, activitatea de turism rural are in vedere atat o eficienta economica cat si una sociala, prima determinand-o intre-o mare masura pe cea de-a doua. Astfel pentru produsele primare agricole (lapte, carne, legume, fructe), cu cat vor fi obtinute mai eficient, cu atat vor constitui resurse mai ieftine oferite in meniul turistilor avand influenta implicita asupra activitatii turistice rurale in ansamblu.

Estimarea eficientei economice in turismul rural

Cresterea eficientei economice pe activitati ale firmei turistice rurale poate fi determinata de structura de productie, de gradul de influentare al proceselor tehnologice, de nivelul si calitatea produselor si serviciilor obtinute si de modul de valorificare al acestora. Avand in vedere ca fermele turistice rurale nu au grad mare de intensificare al proceselor tehnologice, acestea fiind mai mult orientate spre utilizarea unor tehnologii biologice, indicatorii de eficienta economica vor fi si simplificati si mai redusi ca numar.

Putem avea astfel doua mari categorii de indicatori:

- indicatori tehnici de caracterizare a activitatii economice - structura de productie si servicii, productia medie anuala, produsele totale fizice;

- indicatori economici - cheltuielile materiale, cheltuielile cu munca, venituri totale, preturi de valorificari, preturi de modificare, costuri de productie, profitul etc.

Putem analiza principalii indicatori de caracterizare ai acestor activitati utilizand uratoarea structura:

1. indicatori generali:

- valoarea incasarilor totale,

- incasare medie pe turist sau pe zi turistica,

- cheltuielile totale,

- venitul net calculat ca diferenta intre incasari si cheltuieli sau calculat intr-un mod relativ raportand masa profitului la mijloacele care l-au realizat obtinandu-se astfel rata profitului sau rata rentabilitatii.

Determinarea rentabilitatii se poate realiza prin mai multe variante si anume:

100)]/([Re100)/(100)/(+===McEfPChPRrcVPRctt

Rc - rentabilitatea comerciala

Rrc - rentabilitatea resurselor consumate

Re - rentabilitatea economica

unde P este profitul(rezultatul exercitiului), Vt este volumul total al incasarilor, Ct este volumul cheltuielilor, Ef reprezinta fondurile fixe iar Mc mijloacele circulante.

- productivitatea muncii exprima gradul de influentare al fortei de munca fiind de relatia:

100)/(=NVtW unde Vt este volumul incasarilor totale, N este numarul mediu al lucratorilor pe un an.

- aportul net valutar

IvPvRav/= unde Pv reprezinta profitul in valuta iar Iv este volumul incasarilor totale valutare

2. indicatori ai eficientei activitatilor de cazare:

- coeficientul de utilizare a capacitatii calculat ca raport intre capacitatile de cazare efectiv ocupata (la un moment dat sau pe o persoana si capacitatea de cazare maximum posibila (aferenta momentului sau perioadei)

CUC = (NZT/Cmax)x100 unde NZT este numarul de zile turist iar Cmax este numarul de zile calendaristice de cazare

3. indicatori de eficienta ai alimentatiei:

- rata rentabilitatii in alimentatie care exprima valoarea profitului obtinut la fiecare mie de lei in alimentatia publica

R=(P/D)x100 unde P este masa profitului, iar D este volumul de desfaceri

- indicatori partiali din alimentatia publica: productivitatea muncii; gradul de utilizare a timpului de lucru; fluctuatia personalului; desfacerea medie pe m suprafata comerciala; coeficientul de utilizare a utilajelor etc.

4. indicatori ai eficientei activitatii de transport turistic - doua categorii:

a) pentru parcul propriu

- se calculeaza coeficientul de utilizare a parcului ca raport intre numarul de zile active masina(Za) si numarul de zile calendaristice masina(Zc)

Cup = (Za/Zc)x100

- coeficientul de utilizare a capacitatii de transport: raportul intre capacitatea efectiv folosita (km, nr de calatori) si capacitatea teoretica.

CUCT = (Ckm/Lkm)x100

- Parcursul mediu

Pm(z,l,a) = (Pt/Nmza)x100 unde Pt este parcursul total efectuat intr-o anumita perioada (zi, luna, an) de mijloacele de transport ale parcului iar Nmza este numarul masinilor - zile in activitate.

b) pentru mijloace destinate inchirierii: se calculeaza in general incasarea medie pe automobil, pe zi masina inventar sau zi masina activa.

5. Indicatori de eficienta economica pentru fundamentarea investitiilor unitatii: valoarea investitiei data de insumarea cheltuielilor pentru pregatirea, executia si punerea in functie a obiectivului principal si de valoarea investitiilor colaterale.

- capacitatea - exprima numarul locurilor de cazare si sau de alimentatie publica obtinute suplimentar prin domeniul investitiei

- investitia specifica calculata ca raport intre volumul investitiilor pentru realizarea unui loc de cazare sau a unui loc de masa in alimentatie.

- durata de realizare a investitiei, perioada de timp de la inceperea executiei pana la punerea in functiune a echipamentelor(exprimata in ani sau luni)

- volumul incasarilor totale care reprezinta totalitatea incasarilor, exprimate in lei, ce se vor realiza dupa punerea in functiune a obiectivului din activitatea de prestatii de cazare, de desfacere prin unitatile de alimentatie publica sau din alte activitati desfasurate datorita intrarii in functiune a noului obiectiv.

- rata interna a rentabilitatii care este acea rata de actualizare pentru care venitul net actualizat devine zero.

- durata de recuperare a investitiei totale (D) se exprima in ani (luni) si se calculeaza pornind de la profit sau de la acumulari, dupa formulele:

a) daca se are in vedere beneficiul: Db=Ik/Pt unde Db este durata de recuperare din beneficiu, Ik este valoarea investitiei totale (majorate cu efectul imobilizarii), Pt este volumul profitului anual.

b) daca se au in vedere acumularile: Da=Ik/At unde Da este durata de recuperare din acumulari, Ik este valoarea investitiei totale iar At este volumul acumularilor anuale.(At = It-Ct +TVA, It = total incasari, Ct = total cheltuieli, iar TVA este taxa pe valoarea adaugata.)

Estimarea eficientei sociale

In turismul rural, eficienta sociala pe langa cea economica are o mare importanta fiind vorba de o activitate cu relatii interumane si de un comportament social ce apar in viata cotidiana a populatiei din mediul rural. Eficienta sociala este relevata de rolul pe care turismul rural il are in crearea unui proces evolutiv fiind exprimata in principal prin:

- imbunatatirea calitatii vietii (valoarea de bunuri si servicii achizitionate, de investitii personale etc), educatia igienico-sanitara (numarul de imbolnaviri, mortalitatea , natalitatea), de comportamentul populatiei;

- inviorarea vietii sociale a satelor de munte (reluarea sarbatorilor traditionale, cresterea numarului populatiei) si oferirea unor conditii de viata mai atractive in special pentru tineret;

- crearea unor noi locuri de munca, profesionalizarea fortei de munca si fixarea populatiei active; infrumusetarea localitatilor rurale printr-o arhitectura specifica zonei, a curateniei permanente prin protejarea naturii, eliminarea factorilor poluanti.

ANEXA 1

Metodologia eliberarii certificatului de clasificare

Documentatie necesara clasificarii:

1. cerere de eliberare a certificatului de clasificare;

si

2. certificat constatator de la registrul comertului, din care sa rezulte obiectul de activitate si structura actionariatului (Agentul economic poate furniza informatiile respective si prin prezentarea copiilor de pe actele de constituire a societatii: - certificat de inmatriculare; - actul constitutiv sau autorizatia de functionare in cazul asociatiilor familiale si persoanelor fizice autorizate.)

si

3. certificat de inregistrare la Oficiul registrului comertului, insotit de anexele privind avizele/acordurile si/sau autorizatiile legale (P.S.I., sanitara, sanitar-veterinara, de mediu si de protectia muncii, dupa caz, pentru fiecare structura turistica ce face obiectul clasificarii);

si

4. schita privind amplasarea si adresa unitatii;

si

5. schita privind structura, amplasarea si nominalizarea camerelor, respectiv a spatiilor de alimentatie;

si

6. fisa privind incadrarea nominala a camerelor si a spatiilor de alimentatie pe categorii de clasificare;

si

7. avizul specific privind amplasamentul si functionalitatea obiectivului, emis de Ministerul Turismului in cazul constructiilor noi;

si

8. copie de pe brevetul de turism pentru directorii de hotel, de restaurant, motel, camping (cu exceptia structurilor organizate in gospodariile populatiei), sat de vacanta sau pentru cabanier;

si

9. copii de pe actele de calificare a personalului de la receptie si de la unitatile de alimentatie. 50

Anexa 2

Criterii minime pentru clasificare Pensiuni turistice rurale 2 stele

Criterii minime Criterii obligatorii Documentatie: Certif. de clasificare

I. Criterii minime

1. Structurile de primire turistice vor avea firme exterioare

1.1. in concordanta cu certificatul de clasificare

si

2. In spatiile de cazare, precum si in grupurile sanitare (cu exceptia WC-urilor exterioare) se va asigura in sezonul rece o temperatura minima de 18 grade C

si

3. La grupurile sanitare ale camerelor se va asigura in permanenta apa calda si rece

si

4. Arhitectura cladirilor sa evite deranjarea turistilor din cauza zgomotelor produse de instalatiile tehnice ale cladirii sau a factorilor de poluare, inclusiv a zgomotelor produse peste limitele legale admise

si

5. Nu se admit spatii de cazare situate la subsol sau fara aerisire si lumina naturala directa

si

6. Pardoselile grupurilor sanitare vor fi placate cu materiale ceramice, marmura sau alte asemenea materiale estetice si de buna calitate

si

7. Peretii grupurilor sanitare vor fi placati cu materiale ceramice, marmura sau alte asemenea materiale estetice, usor lavabile si de buna calitate, pe intreaga suprafata (pina la tavan)

si

8. Lenjeria de pat, prosoapele si halatele vor fi de culoare alba

si

10. Starea generala de curatenie, salubritate si igiena se asigura in conditiile prevazute de Normele de igiena aprobate prin ordinele ministrului sanatatii nr. 102/1993 si nr. 536/1997

si

11. Lenjeria de pat, prosoapele si halatele vor fi schimbate dupa fiecare turist, iar pentru sejururile mai lungi, la:

11.1. a) lenjeria - 4 zile

si

11.2. b) prosoape - 3 zile

1) La categoria l stea se admite si pardoseala din mozaic lustruit. 2) La categoria 2 stele se admit si placari partiale, pina la inaltimea de 180 cm, iar la ca-tegoria l stea, peretii pot fi acoperiti cu zugraveli lavabile.

[ pasul 1] pasul 2

Criterii minime pentru clasificare Pensiuni turistice rurale 2 stele

Criterii minime Criterii obligatorii Documentatie: Certif. de clasificare

II. Criterii obligatorii

1. Criterii generale

1.1. cladirile, inclusiv anexele gospodaresti, sa fie in stare:

1.1.2. buna

si

1.3. caile de acces proprii si spatiile inconjuratoare sa fie bine intretinute

si

1.4. curte proprie, cu spatii verzi

si

1.5. imprejmuiri estetice si eficiente

si

2. Organizarea spatiilor

2.1. accesul in camerele de dormit si in grupurile sanitare sa fie direct, fara a se trece prin alte camere folosite pentru dormit

si

2.3. spatii corespunzatoare si igienice, pentru prepararea mesei, dotate cu echipamente de preparare si conservare a alimentelor

si

2.7. spatiu pentru servirea mesei, dotat cu mobilier (mese, scaune, banchete) si inventar de servire

si

2.9. grup sanitar comun (la pensiunile turistice de 1 stea se admit in WC uscate si spalatoare exterioare alimentate la surse naturale din rezervoare)

si

3. Instalatii

3.2. incalzire cu soba de teracota sau cu alte echipamente admise de normele P.S.I.

si

3.4. instalatie de apa curenta calda/rece la bucatarie

si

3.7. racord la reteaua publica de canalizare sau la mijloace proprii de colectare si epurare

si

3.8. cladirea sa fie racordata la reteaua electrica publica

si

4. Suprafata minima a camerelor (mp)

4.1. camera cu 1 pat: 9

si

4.2. camera cu 2 paturi: 12

si

4.3. camera cu 3 paturi: 16

si

4.5. dormitorul din apartamente: 12

si

4.6. salonul din apartamente: 12

si

5. Numar maxim de paturi simple intr-o camera: 3

si

6. Echipare sanitara

6.2. grup sanitar comun compus din:

6.2.1. 1 cabina WC la 10 locuri4)

si

6.2.2. 1 spalator cu un lavoar cu apa curenta calda/rece la 10 locuri5)

si

6.2.3. 1 cabina dus cu apa calda/rece la 15 locuri

si

7. Dotarea camerelor

7.2. pardoseli acoperite integral sau partial cu covoare sau carpete

si

7.5. pat cu saltea

si

7.7. plapuma, pled sau paturi (cate doua bucati de persoana)

si

7.8. perne mari

si

7.9. cearceaf pentru pat si cearceaf plic pentru pled, patura sau plapuma

si

7.10. cuvertura de pat

si

7.12. masa si scaune

si

7.13. dulap sau spatii amenajate pentru haine, cu umerase

si

7.14. cuier

si

7.15. oglinda sau toaleta la dispozitia turistilor

si

7.16. veioza sau aplica la capatul patului

si

7.17. prosoape pentru fata (1 bucata/persoana)

si

7.18. prosoape plusate pentru baie (1 bucata/persoana)

si

7.21. perdele obturante sau alte mijloace de obturare a luminii

si

7.22. perii pentru haine si pantofi

si

7.23. scrumiere (optional)

si

7.24. pahare (2 bucati/persoana)

si

7.27. televizor si aparat de radio in spatii comune

si

7.28. Garsonierele si apartamentele vor avea in plus:

7.28.2. demifotolii, scaune

si

7.28.3. masa sau masuta

si

7.28.6. perdea, covor de calitatea celor din dormitor

si

8. Dotarea bucatariilor

8.2. masina de gatit sau resou electric cu minim doua ochiuri

si

8.5. vase si ustensile de bucatarie

si

8.6. echipamente pentru pastrarea prin frig a alimentelor

si

10. Alte criterii

10.1. anexele gospodaresti pentru cresterea animalelor si pasarilor vor fi amplasate si intretinute astfel incat sa nu creeze disconfort pentru turisti

si

10.2. animalele de la care provin lactatele sa fie atestate ca sanatoase, iar produsele din carne sa fie examinate sanitar-veterinar

4) La pensiunile turistice rurale de o stea poate exista si WC uscat. 5) Spalatorul poate fi si in aer liber.

Criterii minime pentru clasificare Pensiuni turistice rurale 2 stele

Criterii minime Criterii obligatorii Documentatie: Certif. de clasificare

III. Documentatie:

1. cerere de eliberare a certificatului de clasificare;

si

2. certificat constatator de la registrul comertului, din care sa rezulte obiectul de activitate si structura actionariatului6)

si

3. certificat de inregistrare la Oficiul registrului comertului, insotit de anexele privind avizele/acordurile si/sau autorizatiile legale (P.S.I., sanitara, sanitar-veterinara, de mediu si de protectia muncii, dupa caz, pentru fiecare structura turistica ce face obiectul clasificarii);

si

4. schita privind amplasarea si adresa unitatii;

si

5. schita privind structura, amplasarea si nominalizarea camerelor, respectiv a spatiilor de alimentatie;

si

6. fisa privind incadrarea nominala a camerelor si a spatiilor de alimentatie pe categorii de clasificare;

si

7. avizul specific privind amplasamentul si functionalitatea obiectivului, emis de Ministerul Turismului in cazul constructiilor noi;

si

8. copie de pe brevetul de turism pentru directorii de hotel, de restaurant, motel, camping (cu exceptia structurilor organizate in gospodariile populatiei), sat de vacanta sau pentru cabanier;

si

9. copii de pe actele de calificare a personalului de la receptie si de la unitatile de alimentatie.

6) Agentul economic poate furniza informatiile respective si prin prezentarea copiilor de pe actele de constituire a societatii: - certificat de inmatriculare; - actul constitutiv sau autorizatia de functionare in cazul asociatiilor familiale si persoanelor fizice autorizate.