Timpul liber - generator de activitati pentru refacerea fortei de munca

Timpul liber - generator de activitati pentru refacerea fortei de munca

Tendinta de crestere a dimensiunilor timpului liber, ce caracterizeaza evolutia contemporana a economiei modiale, ridica probleme legate de organizarea si exploatarea eficienta a acestuia. Din acest punct de vedere structura timpului liber trebuie sa asigure, in primul rand, satisfacerea nevoilor privind refacerea fortei de munca a individului. In aceste conditii, turismul reprezinta una din modalitatile cele mai complexe si beneficiaza de utilizarea timpului liber.

Utilizarea timpului liber

In ceea ce priveste utilizarea timpului liber, acesta este destinat in mare parte odihnei, recreerii, distractiei - agrementului, turismului dar si autoinstruirii, autoeducatiei, practicarii unor  hobby-uri  etc. Diversificarea ofertei de servicii, in mod deosebit a ofertei turistice, are efecte benefice asupra dimensiunilor si modului de utilizare a timpului liber, precum si pentru cresterea calitatii vietii populatiei, mai ales in conditiile stresului accentuat ce caracterizeaza civilizatia secolului XXI.

Structura activitatilor specifice timpului liber

Raportul dintre timpul de munca si timpul liber evolueaza istoric, pe masura progresului societatii. La un anumit nivel de dezvoltare generala, timpul liber apare, se individualizeaza ca interval direct al bugetului de timp, ramanand, totusi intr-o mare masura, determinat de timpul de munca.

Aceasta relatie este conditionata de o serie de factori economici, sociali, culturali, fiziologici, psihologici etc. Cantitativ, scaderea duratei timpului de munca avea ca efect un timp liber mai mare, avand in vedere relatia timp liber-timp in afara procesului de productie.

Nivelul si ponderea diferitelor activitati in cadrul timpului liber sunt rezultatul unor multiple conditionari si depind de o serie de factori, cu influente directe asupra comportamentului uman.

Acesti factori tin in primul rand de personalitatea individului, dar si de mediul social, cultural si economic ( obiceiuri de viata, traditii, situatia familiala, venituri, costul serviciilor destinate utilizarii timpului liber). Pentru analiza modului de structurare a timpului liber pe tipuri de activitati specifice nu se poate face abstractie de cateva elemente, si anume :

▪ structura, continutul si semnificatia timpului liber, acestea fiind produse ale sistemului social in ansamblul sau ;

▪ timpul disponibil nu este doar efectul altor activitati (munca, activitati familiale etc.), ci este si cauza pentru o serie de activitati.

▪ activitatile de timp liber nu se constituie intr-un sistem omogen, ci sunt o inlantuire de activitati si interese diverse si de natura diferita.

In primul rand, pentru realizarea dimensiunii si a principalelor directii de extindere a activitatilor de timp liber, trebuie apreciate si descifrate tendintele de evolutie si modul de satisfacere a diferitelor nevoi umane. Acest lucru se poate face plecand de la teoria ierarhizarii nevoilor elaborata de Maslow.

Abraham Maslow sugereaza ca exista de fapt, cinci niveluri de necesitati si propune o ierarhie a acestora in ordinea descrescanda a prioritatilor de satisfacere :

▪ Necesitati elementare : hrana, apa, adapost ;

▪ Necesitati privind siguranta : protectia impotriva pericolelor, amenintarilor, privatiunilor ;

▪ Necesitati sociale : apartenenta la un grup, acceptarea, prietenia ;

▪ Necesitati ale propriei persoane : respectul de sine, conditia sociala ;

▪ Necesitati de autoimplinire : nevoia de dezvoltare continua a personalitatii in conformitate cu poentialul propriu.

Aceste nevoi umane sunt definite de Maslow ca o ierarhie a necesitatilor si au fost prezentate sub forma unei piramide (figura nr.4.) ;

Autoimplinire

Respectul de sine

Necesitati sociale

Necesitati de siguranta

Necesitati elementare

Figura nr.4. Ierarhia necesitatilor individului

Necesitatile care pot fi satisfacute in timpul liber se grupeaza in doua categorii, si anume :

▪ necesitati bio-sociale (nevoia de compensare a efortului depus, nevoia de informare si dezvoltare intelectuala etc.) ;

▪ necesitati sociale (nevoia de sociabilitate, nevoia de participare sociala etc.).

Nevoia de sociabilitate este general-umana si se accentueaza pe masura cresterii gradului de urbanizare. In conditiile extinderii urbanismului, ale izolarii indivizilor prin rarirea si fragmentarea relatiilor umane, omul cauta mijloace prin care sa-si satisfaca aceasta nevoie, devenita stringenta. Cum gradul de urbanizare este un element ce caracterizeaza progresul social, nevoia de sociabilitate se va manifesta in continuare si va determina alocarea unei parti din timpul liber actiunilor privind initierea si frecventarea unor grupuri sociale si altor activitati in care indivizii sa poata intra in relatii directe unii cu altii.

Atata timp cat munca va continua sa fie considerata drept centrul vietii, individul va fi definit in primul rand prin activitatea sa profesionala si, in aceste conditii, se va manifesta nevoia de perfectionare a calificarii prin activitati desfasurate in timpul liber. De asemenea, cresterea complexitatii proceselor de productie va amplifica necesitatea de perfectionare a cunostintelor profesionale. Aceasta va determina cresterea timpului dedicat studiului, in paralel, cu redimensionarea volumului timpului liber.

Nevoia de informare si dezvoltare intelectuala devine o caracteristica a omului modern in conditiile cresterii complexitatii vietii sociale si diversificarii formelor de circulatie a informatiei. Aceasta nevoie poate fi satisfacuta prin : lectura (carti, ziare, reviste), vizionari de spectacole (film, teatru, televiziune, video), auditii (concerte, radio, discuri etc.), si se va manifesta in continuare, chiar daca modalitatile de satisfacere se pot compensa, substitui.

Necesitatea compensarii efortului depus se manifesta ca o consecinta a cheltuielilor nervoase si fizice zilnice, provocate de solicitarile profesionale sau extraprofesionale. Satisfacerea acestei necesitati se realizeaza prin dezvoltarea activitatilor sportive, de turism si agrement etc.

Structura timpului liber trebuie sa asigure atat satisfacerea cerintelor privind refacerea capacitatilor fizice si psihice in vederea reluarii muncii, cat si a necesitatilor de dezvoltare a fiecarui individ, a vietii in diferite grupuri sociale ( inclusiv in familie).

Structura timpului liber este influentata de urmatorii factori :

▪ caracteristici socio-demografice (sex, varsta, stare civila) ;

▪ nivel de instruire, grad de cultura ;

▪ ocupatie, nivelul veniturilor ;

▪ conditii de locuit si de transport ;

▪ conditii culturale (traditii, obiceiuri etc.)

▪ factori subiectivi (aptitudinile, dorintele, nazuintele individului, acceptia pe care o da fiecare timpului liber, gradul de angajare la viata sociala si politica etc.).

Alaturi de factorii mentionati mai pot fi enumerate diverse situatii si conditii care influenteaza structura si folosirea timpului liber ca, de exemplu :

▪ solicitarea nervoasa, intelectuala accentuata ;

▪ circulatia intensa si aglomeratia in marile orase si centre indusrale (care pot influenta organismul uman in sensul rezistentei fizice si pshihice)

▪ cresterea gradului de ocupare a femeii (consecinte directe asupra vietii de familie)etc.

Pentru existenta reala a activitatilor practicate in timpul liber, pe langa conditionarile interne, trebuie sa existe echipamente si dotari specifice care sa faca posibila desfasurarea lor. Echipamentele pe care le reclama petrecerea timpului liber depind insa de momentul in care se manifesta acesta si de cadrul in care au loc activitatile specifice.

Din punctul de vedere al momentului in care se manifesta, timpul liber pentru populatia ocupata poate fi grupata in :

▪ timp liber cotidian (la sfarsitul zilei de munca) ;

▪ timp liber periodic (la sfarsitul saptamanii) ;

▪ timp liber sezonier (concedii sau vacante).

Pentru timpul liber cotidian si o parte din cel periodic sunt necesare conditii care sa se materializeze in conceptia si organizarea locuintei, a mediului imediat inconjurator. De asemenea, programul unitatilor de cultura si divertisment, al emisiunilor de radio si televiziune se adreseaza, in cea mai mare parte, acestor intervale ale bugetului de timp al individului si familiei. Activitatile desfasurate (vizionare de spectacole, concerte, filme, plimbari etc.) nu presupun distanta prea mare de deplasare, sau se desfasoara la domiciliu (urmarirea emisiunilor de radio, casetelor inregistrate sau a discurilor, vizionarea emisiunilor TV sau a inregistrarilor video, lectura etc.).

Timpul liber de la sfarsitul saptamanii largeste aria posibilitatilor de manifestare a activitatilor specifice, in directia cresterii distantelor de deplasare si intensificarii contactelor intre oameni. Aceasta influenteaza organizarea oraselor, a imprejurimilor acestora, a zonelor de agrement, ridicand probleme complexe legate de transport, amplasarea retelei comerciale si turistice etc.

Timpul liber sezonier (vacante sau concedii) are drept intelectuala principala practicarea turismului. Posibilitatile de deplasare sunt cele mai mari, iar aceasta are loc, in special, spre marile zone turistice (litoral, zona montana), spre statiunile balneo-climaterice, dar si spre oricare parte a tarii sau in strainatate.

Dupa cadrul de desfasurare, activitatile specifice timpului liber pot fi divizate in :

▪ activitati care se desfasoara la domiciliu ( in mare parte, timpul liber fragmentat zilnic este petrecut la domiciliu) ;

▪activitati care se desfasoara in afara domiciliului (timpul liber periodic este utilizat, de obicei, pentru aceste activitati, avand ca efect cresterea solicitarilor de servicii specifice si de echipamente colective).

Sub influenta factorilor mentionati si a conditionarilor (interne si externe) prezentate se contureaza structura activitatilor desfasurate in timpul liber. Aceasta cuprinde, cel putin, urmatoarele tipuri de activitati :

a)      Activitati de informare pentru ridicarea culturii generale si de specialitate (lectura: literatura, presa cotidiana, reviste periodice ; auditii radio, vizionari TV etc.) ;

b)      Activitati de divertisment (frecventarea spectacolelor de opera, opereta, concert simfonic, teatru, spectacole muzicale, varietati, cinematograf, frecventarea restaurantelor, barurilor, discotecilor, participarea la activitatile desfasurate de cluburi, participarea la manifestari sportive, politice etc.) ;

c)      Activitati recreativ-fortifiante (practicarea sporturilor, utilizarea strandurilor, plimbari, turism etc.) ;

d)      Educarea copiilor ;

e)      Activitati de comunicare interumana (intruniri, conversatii, vizite etc.) ;

f)       Odihna,meditatie ;

g)      Alte activitati.

Activitatile prezentate pot fi desfasurate individual sau in cadrul grupurilor constituite ad-hoc (la cinematografe, teatre, cluburi, stadioane, in familie, cu prietenii etc.).

Consumul colectiv de timp liber reprezinta o parte din suma consumurilor individuale cheltuite pentru activitati ce se desfasoara in afara domiciliului. Avand in vedere modul de constituire a volumului total de timp liber al populatiei se impune, intr-o prima faza, analiza alocarii individuale a intervalelor de timp, pe tipuri de activitati.

1. Estimarea structurii activitatilor specifice timpului liber individual si a consumului colectiv de timp liber

Estimarea structurii timpului liber individual, determinata de alocarea intervalelor de timp liber pe tipuri de activitati, are o deosebita importanta, in special pentru definirea prioritatilor de dezvoltare a activitatilor care sunt implicate in acest proces si, deci, in orientarea agentilor economici.

Tipul de activitati, durata si frecventa lor sunt conditionate, din punctul de vedere al individului, de manifestarea unor necesitati specifice intr-un context istoric, cu determinari sociale, economice si culturale (idealuri, reguli, disponibilitati, coduri morale si juridice etc.).

Activitatilor specifice ce pot fi desfasurate in timpul liber li se acorda :

- un timp (in ore), cu conditia ca suma intervalelor de timp alocate diferitelor tipuri de activitati sa nu depaseasca timpul liber disponibil ;

- o suma (lei), ce poate fi cheltuita pentru desfasurarea acestor activitati.

Alocarea intervalelor de timp liber sunt necesare, dar nu si suficiente pentru desfasurarea reala a activitatilor dorite, iar pentru a putea fi practicate trebuie sa existe echipamente specifice care sa faca posibila desfasurarea acestora - ceea ce reprezinta conditionarea externa a manifestarilor timpului liber.

Reactia din partea producatorilor de bunuri si servicii destinate utilizarii timpului liber se formuleaza insa in fata cererii globale de astfel de produse specifice, cerere determinata de volumul total de ore de timp liber alocate unei anumite activitati. De aceea, studierea aspectului colectiv al consumului de timp liber este o actiune importanta menita sa orienteze activitatea agentilor economici.

Evaluarea structurii volumului total al timpului liber, pentru o anumita colectivitate, are drept scop oferirea unor elemente de fundamentare a prognozelor privind dezvoltarea acelor echipamente si servicii destinate sa asigure conditiile necesare desfasurarii activitatilor specifice acestui interval.

Volumul total de timp dedicat activitatilor desfasurate in exteriorul domiciliului, intr-o anumita zona, sau la nivel national trebuie analizat pe componente, deoarece fiecare tip de activitate reclama echipamente specifice.

In conditiile lipsei bazei informationale adecvate si a unor serii de date comparabile, estimarea consumului colectiv de timp liber pe tipuri de activitati nu se poate face decat orientativ.

Marirea consumului colectiv de timp liber este determinata de caracteristicile calitative ale populatiei, si anume :

- structura pe sexe si grupe de multi ;

- structura profesionala si pe niveluri de instruire ;

- nivelul veniturilor ;

- starea civila si numarul de copii ;

- mediul de rezistenta (urban, rural) ;

- distanta fata de zonele de agrement etc.

Pe baza acestor caracteristici, populatia se clasifica intr-un numar de grupe care se determina in functie de posibilitatea de asigurare a bazei informationale, mijloacele de calcul disponibile si in functie de scopul analizei. Pentru fiecare grupa se poate stabili o structura a consumului de timp liber, pe baza anchetelor selective.

De exemplu, pentru volumul de timp liber la sfarsitul saptamanii se poate construi un buget mediu individual, pentru o persoana din grupa 1 in modul urmator :

Bugetul mediu individual de timp, la sfarsitul saptamanii in sezonul S  :

Timp total disponibil din care :

- timp pentru satisfacerea necesitatilor fiziologice ;

- timp pentru activitati casnice si gospodaresti ;

- alte cheltuieli de timp.

Timp liber din care :

- petrecut la domiciliu ;

- petrecut in afara domiciliului din care :

- pentru activitatea A₁

- pentru activitatea A₂

- .......

- pentru activitatea A_n

Consumurile specifice de timp pentru diferite activitati pot fi proiectate plecand, eventual, de la un consum etalon stabilit pe baza informatiilor obtinute prin cercetarea unui esantion de varf al populatiei, cuprinzand din fiecare categorie persoanele ale caror bugete de timp se considera a corespunde tendintelor medii viitoare.

Pe baza consumurilor specifice de timp ale diferitelor categorii de populatie pentru diverse activitati, precum si a structurii in perspectiva a populatiei, se poate determina fondul de timp liber destinat unui tip de activitati in anul T al perioadei urmatoare. Aceasta constituie cererea pentru petrecerea timpului liber.

Oferta (raspunsul) presupune o analiza complexa a conditiilor in care se poate satisface aceasta cerere. Cererea bazei materiale necesare desfasurarii activitatilor la nivelurile solicitate presupune atat investitii in echipamente specifice (investitiii private, publice sau mixte), cat si cheltuieli ce decurg din desfasurarea activitatilor adiacente (de obicei, realizate prin investitii publice).

Cresterea dimensiunii timpului liber duce la aparitia si dezvoltarea unor activitati specifice, in general din sfera serviciilor publice si personale. Totodata, multiplicarea activitatilor de timp liber coincide cu aparitia unor industrii noi, a unei infrastructuri specifice, cu dezvoltarea, sau din contra, cu recesiunea unor industrii, a unor produse sau servicii. Activitatile de timp liber impun o anumita organizare a spatiului la toate nivelurile (locuinta, localitate, teritoriu national, pana la spatiul regional, continental, planetar).

Chiar daca asistam doar la inceputul procesului de  democratizare  a activitatilor de timp liber, acestea au castigat deja dimensiuni de masa. Timpul liber este, din acest punct de vedere, un factor generator de mutatii sociale.

Servicii legate de utilizarea timpului liber si practicarea turismului

Serviciile pentru populatie destinate asigurarii conditiilor de utilizare a timpului liber sunt constituite dintr-o multitudine de activitati specifice, in continua dezvoltare si diversificare. Aceasta evolutie este impusa de cresterea dimensiunii timpului liber si sporirea exigentelor privind tipul si calitatea serviciilor utilizate.

In general, serviciile pentru populatie sunt necesare in vederea asigurarii conditiilor de folosire a timpului liber, in special pentru o parte din intervalele de timp petrecute in afara domiciliului.

Dimensiunea timpului liber in diferite momente face ca apelarea la astfel de servicii sa aiba loc :

▪ cotidian - de obicei in orele de dupa amiaza ;

▪ saptamanal - in special la sfarsitul saptamanii ;

▪ periodic - in anumite sezoane (concediile si vacantele - indeosebi vara si iarna) sau la anumite date importante ( sarbatorirea zilei nationale, sarbatorile religioase etc.)

Aceasta are ca efect o suprasolicitare a bazei materiale si a serviciilor cerute de organizarea petrecerii timpului liber in anumite momente ale zilei, saptamanii, respectiv anului si o subutilizare a echipamentelor si a capacitatilor de productie a serviciilor in celelalte perioade.

Pe de alta parte, exista o specificacitate a cauzelor si a modului de formulare a cererii pentru servicii dupa destinatia acestora :

▪ servicii folosite in scopul cererii dimensiunii timpului liber ;

▪ servicii la care se apeleaza pentru utilizarea timpului liber.

In primul caz, individul, alegand intre a-si face singur un serviciu sau a-l cumpara, dispune de o scara de valori si utilitati. Cu cat serviciul pare mai important, iar operatiile de executat mai complicate fata de competenta sa si in raport cu timpul disponibil, cu atat valoarea serviciului va aparea mai ridicata. Intre anumite limite de pret (dependente), valoarea atributia acestor servicii se determina mai mult in functie de utilitatea lor decat in functie de rezultatul unui proces de costuri.

In ce de-al doilea caz - folosirea timpului liber - optiunea pentru anumite tipuri de activitati provoca inevitabil apelarea la o gama de servicii specifice.

In general, in procesul de consum al unui astfel de serviciu exista un contact direct intre unitatea care ofera serviciul si solicitant. Aceasta impune necesitatea unei mari flexibilitati a ofertei, o adaptare permanenta la numeroase cerinte generate de varietatea contactelor intre producator si consumator, fiecare client avand propria sa personalitate.

Raspunzand unor cerinte sociale si economice, turismul a devenit, in conditiile contemporane, un fenomen de masa, dezvoltarea acestui tip de activitati fiind una dintre cele mai importante consecinte ale cresterii dimensiunii timpului liber.

Transformarea turismului dintr-o activitate marginala intr-o veritabila industrie a fost posibila ca urmare a actiunii unui complex de factori economici, sociali, culturali.

Dezvoltarea economica a contribuit la cresterea veniturilor, concomitent cu modificarea structurilor socio-profesionale intr-un sens favorabil cresterii turistice, avand totodata un rol important in asigurarea bazei materiale specifice. De asemenea, dezvoltarea transporturilor si a infrastructurii specifice, intensifica fluxurile turistice, asigurand un acces rapid, in conditii de confort.

Un alt factor important il constituie cresterea gradului de urbanizare, care are ca efect sporirea deplasarilor turistice spre zonele din afara orasului, nepoluate, in scopul recreerii si odihnei.

Cresterea populatiei si a duratei medii a vietii implica existenta unor resurse potentiale mai mari de turisti, iar prelungirea duratei scolarizarii si ridicarea nivelului de cultura favorizeaza practicarea diferitelor forme de turism.

Activitatile turistice sunt practicate de catre populatie in cadrul timpului liber periodic (la sfarsitul saptamanii si in concedii sau vacante). In acest caz, cresterea intervalului din timpul liber dedicata practicarii turismului va depinde in mod :

▪ direct de dimensiunea timpului liber saptamanal si anual ;

▪ indirect de marimea timpului liber cotidian.

A doua conditionare rezulta din modul in care se asigura posibilitatea unei distributii echilibrate a numarului de ore disponibile pentru celelalte activitati de timp liber (vizite, frecventarea institutiilor culturale etc.), astfel incat timpul liber de la sfarsitul saptamanii si concediul(vacanta) sa ramana intr-o proportie cat mai mare pentru practicarea turismului.

Avand in vedere cresterea puternica a timpului liber saptamanal, prin reducerea cu circa sase ore a timpului de munca pe saptamana, redimensionarea intervalului din timpul liber dedicata practicarii turismului va depinde direct de existenta unei oferte corespunzatoarte si a unor venituri reale ale populatiei care sa depaseasca, in medie, cel putin cheltuielile pentru bunuri de prima necesitate (de subzistenta).

Construirea unor proiectii privind timpul liber, a alternativelor posibile si evaluarea posibilitatilor de realizare a acestora pot intampina o serie de obstacole, unele comune oricarei abordari prospective, altele specifice domeniului analizat. Orice prognoza implica un anumit grad de incertitudine provenit din imposibilitatea controlarii tuturor conditiilor in care se vor desfasura evenimentele viitoare.

Intr-o abordare prospectiva a timpului liber, dificultatile principale nu apar atunci cand se pune problema directiei sale de evolutie, deoarece majoritatea opiniilor converg spre a considera ca, cel putin pe termen lung, timpul liber va cunoaste o tendinta de crestere. Principalele dificultati in demersul prospectiv constau in stabilirea dimensiunii efective a acestui interval de timp la nivelul individului, a familiei, a grupurilor sociale si, in general, a intregii societati. Doar o astfel de analiza face posibila crearea conditiilor de transformare a timpului liber potential in timp liber efectiv, proces care presupune existenta unei baze materiale adecvate si a serviciilor specifice.

In acest context, prognoza dimensiunii timpului liber, ca generator de activitati specifice pentru refacerea fortei de munca, poate fi un element util in evaluarea dimensiunii viitoare a unui segment semnificativ al cererii de bunuri si servicii. Ori, majoritatea acestor servicii au caracter comercial si, in consecinta, prognoza timpului liber poate fi utilizata in orientarea procesului de investitii la nivelul agentilor economici.