Erdelyreszi Kàrpàt Egyesulet (E.K.E.)

(Societatea Carpatina din Transilvania) cu sediul la Cluj-Napoca

In anul 1885 a luat nastere E.M.K.E. - Erdelyreszi Magyar Kozmuvelodesi Egyesulet - Societatea Maghiara de Cultura Generala din Transilvania, care se ocupa, intre altele, si cu propagarea turismului. In 1891 avea circa 20 000 de membri si un fond de 500 000 forinti. La cererea societatii E.M.K.E., Institutul Geografic Militar al Imperiului austro-ungar a editat, pina in 1891, un numar de 81 harti turistice, cuprinzind judetele si regiunile montane din Transilvania. Hartile erau executate la scara l: 75 000, cu echidistanta dintre curbele de nivel de 100 metri, cu indicarea culmilor, cheilor, potecilor, colibelor, stinelor, izvoarelor etc. Din initiativa E.M.K.E. s-a creat asociatia Erdelyreszi Kàrpàt Egyesulet -E.K.E., Societatea Carpatina din Transilvania, cu sediul la Cluj, avind preocupari turistice, etnografice,-balneare si de turism extern. La data infiintarii, (11 ianuarie 1891), numara 300 de membri. Statutul ei prevedea ca trebuie sa fie o organizatie apolitica, sa primeasca in rindurile sale pe oricine, indiferent de nationalitate si tara, cu conditia sa activeze pentru valorificarea comorilor turistice din Transilvania. La solicitarea Societatii Carpatine din Transilvania, contele Bethlen Andras, ministrul agriculturii, a emis, la 9 mai 1891, o dispozitie potrivit careia toate cantoanele forestiere, casele de padurari si cabanele de vinatoare erau obligate sa amenajeze camere pentru turisti, in special pentru membri E.K.E., in muntii Bihorului, Vladeasa, Gilaului, Trascaului, Padurea Craiului, Gurghiului, Surianului, Cibinului, Paringului, Tarcu, Semenicului si Retezatului. In 1895, E.K.E. avea in rindurile sale trei mii de membri si 35 de sectii in aproape toate localitatile mai importante din Transilvania: Arad, Tirgu-Mures, Dej, Reghin, Turda, Baia Mare, Deva, Zalau, Oravita, Sfintul Gheorghe, Miercurea Ciuc, Hunedoara, Aiud, Satu Mare, Lugoj, Timisoara, Tirnaveni etc. Dintre principalele realizari ale asociatiei mentionam: infiintarea unui comitet pentru marcarea traseelor turistice; construirea mai multor case de adapost si cabane intre 1890-1930: cabana Cheile Turzii, terminata la_ 4-5 iunie 1895 (cabana actuala dateaza din 1930- 1934, in urma donatiei lui Bors Mihai, din Sindulesti - 4 kilometri de Turda); cabana Padis, judetul Cluj; cabana Ponor, actuala cabana Padis din Muntii Bihorului; cabana Detunata, construita in 1893 (trei camere); cabana Debrin, construita in 1896, in Muntii Gilaului; cabana Rachitele (1899), in Muntii Vladeasa, linga cascada Rachitele'; cabana Piatra Mica (1896), in Muntii Piatra Craiului; cabana Sfinta Ana (1897), linga lacul cu acelasi nume din Muntii Ciumatu; cabana Gurghiu, pe Valea Gurghiu; cabana Ciucas-Tesla; cabana Faget, linga Cluj, actuala cabana Faget-Padure; cabana Bercsenyi, linga Cluj (1911), in padurea Faget; cabana Filea, din Muntii Filea; cabana Gaina, pe Virful Gaina din Muntii Bihorului (1895); cabana Piatra Mare (1910), incendiata in 1916 si reconstruita in 1930 de B.T.E.; refugiul de pe malul Lacului Rosu; editarea unor publicatii ca: ghidul turistic din 1891, ce comunica lista cantoanelor si cabanelor care aveau amenajate camere la dispozitia turistilor; tot in 1891 E.K.E. a editat la Cluj Erdelyi Uti Kalauz (Ghid turistic transilvanean), aparut in limbile franceza, germana si engleza (cuprindea, intre altele: date si indicatii pentru turisti; trasee turistice montane, cu cele mai importante obiective: virfuri, puncte de belvedere, fenomene glaciare, regiuni geologice deosebite, ca: Detunata, Dealul cu Melci etc.) marcajele existente, cabane, refugii, stine etc.; tarifele ghizilor montani si cailor pentru "expeditiile' din Carpatii Meridionali, Muntii Rodnei si Carpatii Orientali); in anul 1895 a fost editat ghidul judetului Brasov semnat de Mehaly Lajos, Brassovarmegyei Turista Kalauz, care continea date despre turismul din muntii Postavarul, Piatra Mare, Ciucas, Piatra Craiului si Bucegi. De asemenea, s-au mai publicat numeroase ghiduri judetene, ilustrate si brosuri de popularizare.

Revista Erdely din iunie-iulie 1895, la paginile 155-157, da lista ghizilor montani de la poalele muntilor Fagarasului. In 16 sate erau aproximativ 80-100, de exemplu :

Satul Berivoi: Anton Beleaua, Nicolae Ilisie Fratu etc.,

Satul Simbata de Sus: Simion Florea,

Satul Arpasul de Sus: Niculae Ion Dates etc.,

Satul Dejani: Niculae Lepsa, Ioan Marcu etc.

Acesti ghizi, romani fara exceptie, jucau acelasi rol in Carpati, pe care l-au avut vinatorii sau cautatorii de cristale din Alpi, in explorarea si cucerirea Alpilor in Elvetia, Italia, Franta.

La initiativa lui E.K.E., in casa natala a regelui Matyas (Matei Corvin), din Cluj, in 1902, a luat fiinta Karpat Muzeum (Muzeul Carpati 1 nr). In acest muzeu si-a gasit lacas fonoteca cintecelor populare, biblioteca turistica si colectia hartilor turistice in numar de peste zece mii, cum si expozitia cu vinzare de industrie casnica.

In anul 1898, datorita activitatii lui Julius Czaran, in cadrul lui E.K.E., a inceput o activitate speologica in zonele carstice din Muntii Bihorului, Vladeasa, Padurea Craiului, Banatului etc. Sint facute descrieri despre pestera Vadu-Crisului, Cetatile Ponorului, Cetatea Radesei, Onceasa, Focu Viu, Comarnic, Cheile Carasova, Cheile Nerei.

In 1945 E.K.E. a fuzionat cu alte patru asociatii turistice clujene si sub presedintia etnografului Vamszer Geza a continuat activitatea sub denumirea de Erdely Nepi Kàrpàt Egyesulet (E.N.K.E. - Societatea carpatina Ardeleana populara), iar mai tirziu a trecut la Oficiul National de Turism.