Potentialul turistic natural si antropic al zonei din proximitatea Municipiului Baia Mare(in limita izocorei de 30 de minute)

Potentialul turistic natural si antropic al zonei din proximitatea    Municipiului Baia Mare(in limita izocorei de 30 de minute)

Judetul Maramures

Regiune: Maramures   

Resedinta: Baia Mare

Populatie: Locul 16

Total 2002: 510.110 loc.
.Densitate: 81 loc/km²

Suprafata: : Locul 15
.Total6.304 km²

Abreviere: MM

Lista oraselor din judetul Maramures

• Baia Mare
• Sighetu Marmatiei
• Borsa
• Viseu de Sus
• Baia Sprie
• Targu Lapus
• Seini
• Cavnic
• Ulmeni, Maramures
• Salistea de Sus
• Dragomiresti
• Somcuta Mare
• Tautii-Magheraus
• Valea Viseului, Maramures

Istoric

In perioada interbelica resedinta judetului a fost orasul Sighet. Judetul avea in 1930 o populatie de 161.575 de locuitori, dintre care 57,7% romani, 20,9% evrei, 11,9% ruteni, 6,9% maghiari, 2% germani s.a. Baia Mare a facut parte succesiv din comitatul Satmar si din judetul Satu-Mare (interbelic).

Descriere geografica

Judetul Maramures este situat in partea de nord a tarii, fiind delimitat de judetele Satu-Mare, Salaj, Cluj, Bistrita-Nasaud si Suceava, respectiv la nord fiind delimitat de frontiera cu Ucraina, avand o suprafata de 6.215 km² (2,6% din suprafata tarii) si un relief variat ca morfologie si complex din punct de vedere geologic.

Zona montana apartinand Carpatilor Orientali reprezinta 43%, zona colinara (dealuri, podisuri si piemonturi) circa 30%, iar zona joasa (depresiuni, lunci si terase) restul de 27% din suprafata judetului. Principalele unitati montane sunt: Muntii Rodnei (cei mai inalti), Muntii Maramuresului si lantul vulcanic Ignis-Gutai-Tibles.

Reteaua hidrografica este reprezentata de principalele rauri: Tisa, Viseu, Iza, Lapus si Somes.

Vegetatie si fauna

Vegetatia si fauna sunt caracterizate printr-o varietate de specii in functie de altitudine, unele avand caracter endemic muntilor Rodnei.Speciile de animale sunt bine reprezentate prezentand o mare varietate in functie de altitudine: in zona alpina de capra neagra, marmota, acvila de stanca, in jnepenis de cocosul de mesteacan, iar in padurile de conifere de ras, cocosul de munte, ursul brun, cerbul carpatin si altele. In raurile de munte, Tisa, Viseu, Ruscova si Vaser, alaturi de pastrav si lipan traieste cea mai valoroasa specie de salmonide, lostrita.

Datorita acestor bogatii naturale, in judetul Maramures au fost declarate prin Decretul 204/1997 si H.C.J 37/1994, 20 de obiective naturale-rezervatii naturale de interes national, iar Rezervatia naturala Pietrosul Mare este inclusa in randul Rezervatiilor Biosferei alaturi de Delta Dunarii si Parcul National Retezat.

Stema judetului

Descrierea stemei: Stema judetului Maramures se compune dintr-un scut taiat; in dreapta partii superioare se afla un cap de zimbru, natural, avand intre coarne o stea de aur cu cinci raze, flancat in dreapta de o roza din acelasi metal, iar in stanga, de o semiluna de argint, conturnata; in stanga partii superioare este reprezentata o capra neagra stand pe piscul unui munte de argint, care are conturat, in centru,

intrarea intr-o mina; muntele este flancat de doi brazi naturali; in partea inferioara, pe camp de azur, se afla o biserica din lemn, de aur, vazuta din fata, cu acoperis in doua ape, fiecare nivel fiind terminat cu cate o cruce avand trei brate orizontale si a carei turla se inalta pana la mijlocul campului superior.

Semnificatia elementelor insumate: Capul de zimbru, vechi simbol maramuresan, aminteste de legenda descalecatului, plecarea lui Dragos si Bogdan I din Maramures pentru a forma statul feudal independent Moldova. Roza este blazonul voievodului Bogdan I. Capra neagra si brazii evoca relieful si principalele bogatii naturale ale zonei. Intrarea in mina face aluzie la industria extractiva care a avut o importanta pondere in economia judetului. Biserica din lemn atesta faptul ca in acest judet se pastreaza cel mai mare numar de monumente de acest fel din tara.

Baia Mare este resedinta judetului Maramures si un important centru urban din nord-vestul Romaniei, situat la poalele Carpatilor Orientali.

Cele mai vechi asezari in zona dateaza din perioada paleoliticului superior. S-au descoperit si semne ale sederii tracilor in epoca bronzului, iar ulterior regiunea a fost inclusa de Burebista in statul dac creat de acesta.

    Turnul Stefan

Localitatea este atestata documentar pentru prima oara in , ca si Raul Doamnelor, (Rivulus Dominarum) intr-un act al cancelariei regelui Carol Robert. Un alt document important pentru istoria orasului este cel emis la 20 septembrie de cancelaria regelui Ludovic I cel Mare de Anjou, prin care se specificau privilegiile localitatii. Totodata, documentul descrie pe larg modul de organizarea administrativa, modul in care se alegeau organele de conducere si ce competente aveau, fiind o foarte importanta sursa pentru istoria localitatii.

Ca si recompensa pentru lupta dusa de Iancu de Hunedoara impotriva turcilor, regiunea Baia Mare trece, in 1446, in proprietatea lui. El va dispune ridicarea catedralei Sfantul Stefan, cu Turnul Stefan anexat.

In Matei Corvin da localitatii dreptul de a se inconjura cu ziduri de aparare, astfel fiind construita cetatea medievala a Baii Mari. Cu toate acestea in Baia Mare este ocupata de trupele poloneze ale printului Ioan Albert. Din 1526, Baia Mare trece prin mai multe schimbari ale proprietarilor, incepand cu principele Ioan Zapolya. Tot in aceasta perioada, in ia nastere 'Schola Rivulina', sub indrumarea Bisericii Reformate, scoala care a pregatit viitoare fete bisericesti si functionari administrativi.

Orasul cunoaste o scurta eliberare de sub austrieci in 1703, cand Pintea Viteazul participa cu trupele sale, alaturi de Francisc Rakoczi al II-lea, la eliberarea orasului.

Din 1889 dateaza prima publicatie in limba romana, 'Gutinul', saptamanal socio-literar si economic.

Geografie

Imagina din zona centrala

Baia Mare se afla in vestul judetului Maramures, pe cursul Raului Sasar. Cu o suprafata de 23,47 ha, municipiul cuprinde administrativ si localitatile Blidari, Firiza, Valea

Neagra si Valea Borcutului.

Datorita pozitiei orasului la poalele Carpatilor Orientali, in proximitatea orasului se afla mai multe dealuri si munti, ca Dealul Florilor (367 m), Dealul Murgau (633 m), Dealul Crucii (501 m), Ignis (1.307 m), Mogosa (1.246 m), Gutai (1443 m), Creasta Cocosului (1450 m), Piatra Soimului (839 m), Plestioara (803 m), Dealul Bulat (683 m) s.a.

Reteaua hidrografica este formata din raul Sasar, care traverseaza de la est la vest orasul, raul Firiza din apropiere cu lacul de acumulare de la barajul Stramtori, lacul Bodi de la Ferneziu si lacul de la Mogosa.

Regiunea are o clima temperat oceanica - ierni reci si veri racoroase. Temperatura anuala medie este de 9,6C.

Vegetatia regiunii era alcatuita in proportie de 80% din paduri de foioase (fagi, carpeni si stejari), care au fost defrisate si inlocuitecu culturi agricole. Pe rama depresiunii Baia Mare predomina padurile de gorun in amestec cu carpen. Specifice regiunii sunt suprafetele intinse cu castani comestibili, ele fiind cea mai mare suprafata impadurita cu castani din Romania.

Fauna cuprinde multe specii cunoscute din zona carpatica: cerb, caprior, lup, vulpe, iepure, jder, veverita. Pasarile, prezente mai ales in zona padurilor de fag, sunt: ierunca, porumbel de scorbura, huhurezu mare, uliu porumbar, bufnita, soimul. In raurile de munte traiesc lostrita, pastravul, scobarul si stiuca.

Exista mai multe rezervatii naturale: Cheile Tatarului, Creasta Cocosului, Lacul albastru din Baia Sprie.

Turism

Monumente si cladiri

• Turnul Stefan este o anexa a Catedralei 'Sfantul Stefan',ridicata de Iancu de Hunedoara pe parcursul secolului XV. Construit in stil gotic turnul are 40 m inaltime. Turnul a fost folosit pentru supravegherea eventualelor posibile incendii si supravegherea strategica a orasului.
• Casa Iancu de Hunedoara, ridicata in 1446, este parte a vechiului castel medieval ridicat de Iancu pentru sotia sa Elisabeta.
• Localul Monetariei, cladit intre anii 1734 si 1737, era folosit pentru baterea monezilor. In prezent edificiul slujeste drept sediu al Muzeului Judetean Maramures.
• Turnul Macelarilor a fost construit in secolul al XV-lea. Exista o legenda, conform careia din acest turn ar fi fost impuscat Pintea Viteazul.
• Biserica de lemn din Chechis, a fost construita in anul 1630 in satul Chechis. Din 1939, a fost mutata la Baia Mare, in cadrul Muzeului Etnografic.
• Vechiul han al orasului Baia Mare adapostea targurile baimarene, iar din 1870 sediul primariei. Actualmente aici sunt adapostite Judecatoria, Notariatul si Colegiul de Avocati.
• Biserica Sfanta Treime este un lacas de cult ridicat intre anii 1717-1720.
• Catedrala Adormirea Maicii Domnului, a fost ridicata intre anii 1905-1911 si are un interior, de o valoare artistica deosebita.
• Cladirea Prefecturii judetului Maramures,inaugurata in 1969, a fost proiectata in stilul traditional maramuresean,
• Casa de Cultura cu o sala de 700 de locuri, a fost construita in 1971,

• Teatrul dramatic construit in 1967.
• Monumentul Eroilor Romani din Al Doilea Razboi Mondial. "Monumentul Ostasului Roman" a fost dezvelit, in 1960, in Campia Tineretului din Baia Mare, fiind dedicat militarilor romani care au cazut pe campul de lupta in Al Doilea Razboi Mondial. Opera comemorativa, inalta de 10,65 m si lunga de 16 m, a fost realizata din piatra si beton.

Lacul Bodi-Ferneziu

Lacul Bodi-Ferneziu a fost amenajat in vederea alimentarii cu apa industriala a minei Dealul Crucii-Baia Mare.Apa rece a lacului(15-19C vara) favorizeaza crestera pastravului. Spre acest loc de relaxare si popas se indreapta, la sfarsit de saptamana ,numerosi baimareni.

Peisaj de iarna al lacului Bodi din Ferneziu

Accesul este usurat de drumul carosabil (2.5km) cu plecare de la complexul comercial din suburbia Ferneziu ,a orasului Baia Mare.Cabana Bodi-Ferneziu, deshcisa tot timpul anului ,poate gazdui vara pe pasionatii de innot,sporturi nautice si drumetii,iar pe timp de iarna pe cei ce practica schiul pe colinele versantilor din jur si patinajul pe lacul ce ramane ingetat multa vreme in acest sezon.

Rezervatia Geologica Creasta Cocosului

Creasta Cocosului nu este altceva decat un val de magma impietrita de-a lungul unei despicaturi in scoarta tanara    a Muntilor Gutaii.De la distanta,zidul dur(dyke) de andezite bazaltoide cu piroxeni si biotit seamana cu o creasta de cocos.Privit din alte unghiuri ai impresia unei muchii de secure sau a lamei unui feratrau avantate sa despice bolta cerului nemarginit.

Pe aproximativ 200 m lungime stau stranse stancile abrupte marcate de fisuri spatiale la 5-6m latime.Denivelarea se accentueaza de la 7m in extremitatea    de sud-est ,fata de platoul vulcanic al muntelui,pana la 150m nord-vest,unde stanca sta suspendata peste tapsanul mai lin ce adaposteste Taul Chendroaiei.

Creasta Cocosului,vazut din apropiere vara

Datorita aspectului sau impozant localnicii i-au dat numiri deosebit de sugestive,precum ,,Pana Cocosului'', ,,Creasta Gutaiului'', ,,Piatra Gutaiului''.

Rezervatia geologica Creasta Cocosului ocupa o suprafata de 50ha.Specii variate de licheni pigmenteaza in negru,gri deshcis si galben verziu piatra sura,asa sunt :paius,steluta,parul porcului si cateva exemplare de salcie de munte si arin.

Avifauna,desi slab reprezentata,se remarca prin existenta citorva specii de pasari si anume :acvila de stanca,acvila tipatoare mica,corbul,uliul pasarelelor.

Din Creasta Cocosului culmea muntoasa se continua spre est cu Gutaiiul Mic,Gutaiiul Mare(1443),purtand cu eleganta,pana in varf,o mantie de ienuperi,afini si merisor.

Peisaj de seara

Creasta Cocosului vazuta de la Taul Chendroaiei

Baia Sprie

Baia Sprie este asezat pe raul Sasar,chiar la iesirea acestuia din Muntii Gutaii,la aproximativ 10km de Baia Mare,pe soseaua Baia Mare-Sighetu Marmatiei(DN 18).

Documentele care atesta existenta localitatii,numita pe vremuri Mons Medius,dateaza din anul 1329,cand Carol Robert acorda primul privilegiu orasului.

• centrul vechi al orasului de forma unui trapez alungit ce se ingusteaza spre est, cuprinde un complex arhitectural deosebit cu monumente istorice si de arhitectura veche, edificat in secolele XVIII-XIX. 
• Primaria orasului Baia Sprie, a fost construita in naul 1739 in stil baroc, pe riunele vachii cladiri a primariei distrusa de tatari in anul 1539,     emblema miniera a celor doua ciocane incurcisate poate fi vazuta pe bolta celor doue intrari in subsolul cladirii, impreuna cu inscirsul 1798. 
• Biserica romano-catolica din p-ta.Libertatii este o constructie monumentala cu doua turnuri inalte purtatoare a doue cruci aurite, ridicata in stil neoclasic intre anii 1847-1855, este flancata la intrare de statuile impunatoare a doi sfinti.

Biserica romano-catolica

• Biserica reformata a fost ridicata in anii 1889-1890.
• Biserica ortodoxa ,,Adormirea Maicii Domnului'' , fosta si biserica greco-catolica a fost ridicata in anul 1793, cu altar in stil tipic rasaritean, cu acoperisul turnului mai deosebit in forma de bulb, biserica este cel mai vechi lacas de cult din Baia Sprie. 
• cladirea masiva a fostei directii a minelor,a fost construita in 1733 si a gazduit in timp institutii legate de activitatea de baza a orasului, adica mineritul. Astazi cladirea va fi renovata si tranformata in hotel.

Ca edificii de importanta istorica si arhitecturale deosebite, mai amintim :

• cladirea actualei scoli generale nr. 1, cunoscuta si sub numele de Zarda terminata in anul 1890;
• fantana lui Stoll situata pe latura sudica a bisericii romano catolice montaj metalic clasic realizat in a doua jumatate a secolului al XIX-lea purtand numele primarului din acea vreme 
• casa Samuel Csaszi, casa veche si modesta din lemn ridicata in anul 1754 probabil una din cele mai vechi case de acest fel existente in zona ; 
• capela Calvaria biserica ridicata in anul 1848 sub dealul Minei, o constructie caracteristica prin forma cilindirca a altarului.

Alte obiective de interes turistic a orasului Bai Sprie ar fi:

• monumentul ridicat in p-ta. Libertatii, in anul 1992, in cinstea eroului sublocotenent post mortem Horia Daniel cazut la datorie in timpul tragicelor evenimente din Decembrie 1989. In anul 2004, cu ocazia aniversarii a 675 de ani de atestare documentara a orasului Baia Sprie, se sfinteste in acelasi loc monumentul care impreuna cu primul formeaza grupul monumental ,,in memoriam''. Un pios si sincer omagiu adus tuturor baisprienilor jertfiti pe altarul muncii, credintei si demnitatii umane dupa cum putem citi chiar pe placa acestuia: ,,La poalele dealului Minei zac sperantele stramosilor. Credinta, demnitate si munca sunt armele cu care intampinam viitorul''.
• parcul de sculptura moderna, situat la bifurcatia drumului spre Cavnic, cuprinde statui de marmura realizate de artisti contemporani, pe parcursul mai multor tabere de sculptura organizate in zona.

Varful Mogosa-Lacul Bodi-Cabana Mogosa

Marcaj :Triunghi albastru

Distanta :2,5km

Durata :2ore

Posibilitati de acces :din Baia Sprie cu mijloace auto pe drumul national Baia-Mare-Sighetu Marmatiei,8 km si apoi 3km de drum local,modernizat spre exploatarea miniera Suior.

Caracteristicile traseului :drum usor atat vara cat si iarna

Lacul Bodi vazut de la cabana Mogosa

Lacul Bodi se afla la o altitudine de731m.Aici se practica vara innotul si se pot inchiria hidrobiciclete pe perioada de iarna se practica sporturile de iarna.Temperatura apei vara variaza intre 15-19C

Cabana Mogosa situate langa lacul Bodi la 731m altitudine,beneficiaza de incalzire centrala,avand o capacitate de cazare de 67 de locuri,in camere cu 2 respectiv 3 locuri.

Cabana Mogosa dispune de un restaurant cu 116 locuri.In cadrul restaurantului se pot organiza mese festive,pentru diferite ocazii :intruniri,banchete,pe-

treceri,etc.

Complex turistic Suior

Situat in judetul Maramures la poalele Muntilor Gutai, la o altitudine de 668 m, Complexul Hotelier Turist Suior este o oaza de liniste si confort in mijlocul unui peisaj natural mirific, ideal pentru petrecerea vacantelor si a timpului liber. Inconjurat de munti, la o distanta de doar 18 km de Baia Mare, complexul este

usor accesibil vizitatorilor din regiune si din toata tara.
     Complexul Hotelier Turist Suior pune la dispozitia oaspetilor 3 hoteluri de 3 stele, un restaurant de 120 locuri si partii de schi de o lungime cumulata de 3.1 km, deschise in fiecare sezon hibernal timp de 4, 5 luni. Accesul spre Complexul Hotelier Turist Suior se face pe DN 18, pe traseul Baia Mare- Baia Sprie - Sighetu Marmatiei. Locatia este semnalizata cu indicatoare la intersectia dintre DN 18 si soseaua secundara care duce la complex.

Complexul Turist Suior

. tipul de cazare: hotel 3*
. localizare cazare fata de partii: 50 m distanta
. numar de paturi: 98

Complexul Hotelier Turist Suior are 54 de camere, dispuse in cele trei mini-hoteluri Iza, Mara si Ignis. 6 camere dotate cu un pat, 24 cu doua paturi, 14 cu pat matrimonial

si 8 apartamente foarte spatioase totalizeaza un numar de 98 locuri de cazare.

Oaspetii nostri au posibilitatea sa-si aleaga camerele in functie de culoarea preferta:

albastru in Iza, verde in Mara si ruginiu in Ignis.
    Toate camerele sunt mobilate elegant si dotate cu minibar, televizor color, televiziune prin satelit, telefon, uscator de par si cabina dus.

Alte servicii oferite sunt micul dejun inclus in tariful de cazare,seif pentru valori,servicii de curatatorie, parcare auto pazita,servicii de alarm-clock si de secretariat.
    Complexul mai dispune de doua saune si de o sala de fitness dotate dupa ultimele standarde in domeniu.
.preturi cazare 200 ron / camera cu doua paturi sau cu pat matrimonial / noapte, mic dejun inclus
120 ron / camera cu un pat / noapte, mic dejun inclus
350 ron / apartament / noapte, mic dejun inclus
.food: Restaurantul Complexului Hotelier Turist Suior, cu o capacitate maxima de 120 locuri, ofera posibilitatea servirii mesei intr-o ambianta placuta si un decor inedit. Restaurantul se poate amenaja atat in sistem modular cat si extins. Meniul este extrem de variat, servit la carte sau ca bufet suedez, si cuprinde atat retete din bucataria internationala cat si cu specific romanesc si mai ales maramuresan.

Complexul Suior mai dispune si de terenuri de sport unde se poate juca fotbal, handbal, volei, baschet, tenis de camp (pe asfalt sau pe zgura) si de echipamente pentru practicarea paint-ball -ului.
- In imediata apropiere a terasei este amenajat un parculet pentru copii, dotat cu un labirint gonflabil, leagane si tobogan ca copii sa se poata juca in voie.
- Complexul este cea mai potrivita locatie pentru vacante si ofera in acest scop posibilitatea de a explora traseele montane numeroase in zona, locuri ideale pentru plimbari, ciclism, pescuit, planorism, parapantism sau alpinism. Este de asemenea un punct optim de pornire in vizitarea Maramuresului istoric,zona plina de traditii, cultura si folclor.

STATIUNEA IZVOARE

Este situata la poalele Varfului Ignis la o distanta de 27 de km de orasul Baia Mare. Aflata la o altitudine de 1003 m, pe un platou vulcanic in mijlocul unui cadru montan deosebit, statiunea va ofera un mediu ideal pentru odihna si relaxare. In acest climat tonic, stimulent, va oferim conditii deosebite de cazare, masa si agrement.Iarna Statiunea Izvoare este mai populata de turisti deoarece aici se proctica sporturile de iarna.Platoul Izvoarele isi justifica topicul prin forma cvasiorizontala si bogatia apelor primite din sol sub foarma de izvoare. Reprezinta o sub unitate mai inalta care deseori depaseste 1000 m si care asociaza mai multe maguri (Prislop 1142 m, Pleasca mare 1292 m, Tribsor 976 m s.a.), intr-un peisaj general de platouri, marginite de abrupturi. Platoul izvoare s-a format in urma curgerilor succesive de lave ale vulcanilor apropiati (Ignis, Rotundul, Piatra Neagra ) .Prin obiectivele turistice de pe acest platou vulcanic se evidentiaza Cheile Tatarului, sculptate in andezite bazaltoide de catre Valea Brazilor, singurele chei in andezit de la noi din tara, si defileurile de pe vaile Firiza , Runc, Sapanta si Valea Blidarului, vai ce prezinta pe cursul lor numeroase caractere de o impresionanta frumusete.

Cnditiile variate ale reliefului, climatul tonic, stimulativ, bogat in radiatii ultraviolete si cu ionizare accentuata a atmosferei, au crea permisele amplasarii statiunii climaterice Izvoarele ( 916 m altitudine ), sub varful Ignis. Situata intr-un decor pitoresc, statiunea are caracter predominant. De aici, amatorii de drumetii se pot indrepta spre diverse locuri atractive, precum Cheile Tatarului, varful Ignis, Cresta Cocosului din Muntii Gutii, lacul Stramtori .

BAZE DE CAZARE **Hotel Ignis - 16 camere duble si 2 apartamente.

Dotari :telefon,

tv,cablu,

minibar

grup sanitar,

dus cu uscator de par,

balcon

***Hotel Merisor - 35 camere duble dotate cu :

telefon

minibar

grup sanitar

TV cablu

uscator de par

balcon

Alte servicii:

• pastrarea obiectelor de valoare in seif la receptie
• servicii de telefonie
• sortarea si distribuirea corespondentei pentru turisti
• parcare amenajata si iluminata .

LACUL ALBASTRU

Lacul Albastru, unic in Europa, a luat fiinta prin prabusirea in 1920 a unei vechi galerii de mina. Unicitatea lacului o da abundenta sarurilor cuprice dizolvate in apa lacului care ii confera apei o culoare albastra sau verzuie,in functie de directia si cantitatea luminii.Lacul se alimenteaza in continuare din subteran, printr-o veche galerie si este situat la 3 km de Baia Sprie , la o altitudine de 565 m.

Culoarea albastruie provine de la concentratzia cuprifera de pe fundul cuvetei si de la acidul sulfuric.

LACUL STRAMTORI- FIRIZA

Barajul construit pe lacul Firiza

A aparut in urma construirii barajului (52 m) in zona de ingustare de la lacul numait "Stramtori".Cuveta lacustra (3,5 km lungime,1 km latime) acumuleaza 19,6 milioane m³ de apa necesara aprovizionarii orasului Baia Mare si a orasului Baia Sprie si producerii curentului elecric intr-o hidrocentrala cu o putere de 4 MW . in aval de primul lac s-a amenajat acumularea Berdu,cu un baraj de 13 m inaltime, destinata regularizarii apeloruzinate din centrala hidroelecrica .Complexul lacustru Stramtori, pe langa interesul economic deosebit, se impune ca loc de mare atractie turistica. Prezenta pe malulul lacului a cabanei Pastravul, dotata cu restaurant, bar, terasa, si loc de campare, intesneste turistilor o sedere confortabila.

Pe malul drept al lacului este situata si cabana de vanatoare Vilcele, folosita frecvent de cei priceputi la vanatoare si pecuit.

Lacul Firiza vazut de pe un deal din apropiere

Spre obiectivele mentiontionate se porneste dinspre Baia Mare sau Baia Sprie, situata pe soseaua Baia Mare- Sighetul Marmatiei. Dupa aproximativ 3 km, la iesire din Baia Mare , se ramifica catre nord, in vecinatatea statiei PECO, drumul judetean de pe malul paraului Firiza. De la intersectia amintita se parcurg 8 km pana la barajul lacului si 11 pana la cabana de vanatoare Vilcele. Dupa circa 2 km de la terminatia nordica a lacului , in localiatatea Firiza, drumul se bifurca: unul spre est, catre micuta statiune de interes local Izvoare (10 km), si altul la spre nord,catre localiatea Blidari, la pastravaria Pistruca ( 3km)

Complex Lostrita 3*

Tip: Complex turistic

Categorie: ***

Judet: Maramures

Localitate: Blidari

Tarif: de la 50 lei/pers./noapte

Tarife:

Nota:
- tariful este exprimat in lei/camera/noapte si nu include micul dejun si taxele hoteliere (4% din valoarea fara TVA; se platesc direct la receptie)

Numar camere: 24

Numar locuri: 50

Localizare:
-la o distanta de 18 km de Baia Mare
- la o altitudine de 432 de metri, la poalele muntelui Ignis

Facilitati:
- complex construit in anul 2001
- complexul are 19 camere matriomniale, 4 camere cu 2 paturi si 2 camere cu 3 paturi, toate fiind dotate cu baie proprie si TV satelit
- bar
- restaurant cu 2 sali de mese si un salon amenajat in stil vanatoresc (85 locuri)
- terasa de vara amenajata deaspura unuia dintre bazine, 2 foisoare si 2 mese amenajate in jurul unei fantani (80 locuri)
- pastravarie proprie, alimentata cu apa din raul Firiza, casa de incubatie proprie
- sala de conferinte 20 locuri (retroproiector, TV si sistem DVD)
- parcare (40 locuri)
- pentru mai multa intimitate, complexul ofera spre cazare o vila (P+1) cu 3 dormitoare cu pat matrimonial, bucatarie, living, dining, semineu, 2 bai, jacuzzi si o terasa cu vedere spre bazinele pastravariei proprii
- 2 partii de schi la 10 km distanta

REZERVATIA FOSILIERA CHIUZBAIA

(50 ha) ocupa poala abruptului sudic al Masivului Ignis (1 307)ce strajuieste mica depresiune intramontana Chiuzbaia. Ascunse foarte multa vreme sub platosa rocilor vulcanice, formatiunile sedimentare pliocene au pastrat in tainitele lor elemente de flora plipliocena pentru a le etala cercetatorului stiintific abia in 1969.

Dupa ce apele repezi de munte (Chiuzbaia si Limpedea) au reusit sa intersecteze acoperisul de roci vulcanice si sa ajunga in cele sedimentare ( proces cunoscut de geomorfologi sub numele de epigenezainversa) a iesit la iveala punctul fosilifer care detine "una dintre cele mai bogate si bine conservate flore pliocene din Romania"

Fosila a unei specii de peste

Descoperirile de la Chiuzbaia complenteaza inventarul paleobotanic al tarii cu 32 tipuri - in acceptiunea de specii - noi pentru flora folosita a Romaniei, alte sase tipuri noi pentru stiinta, iar trei tipuri reprezinta varietati noi.

In apele lacului pliocen, stapan absolut in peisajul de atunci al teritoriului pe care se afla azi Depresiunea Chiuzbaia, traiau vietuitoare microscopice cu casuta silicioasa. Dupa moartea indivizilor casutele au fost sedimentate in straturi subtiri silicioase de diatomit. Pe aceasta roca (diatomit) si-au lasat impresiunile frunzele fosilizate care proveneau de la arborii padurii de foioase din regiune. Multe dintre speciile care formau in pliocen padurea de la Chiuzbaia nu mai traiesc azi aici si nici in alta parte a tarii.

Frunza fosilizata

Unele specii au disparut definitiv din flora Europei.

Cel mai raspandit element era fagul (Fagus sp.) in asociatie cu 12 specii de stejar (Quercus sp.), mesteacanul (Betula

sp.), carpenul (Carpinus sp.), artarul (Acer sp.), arinul (Alnus sp.) si alunul ( corylus sp.). Nu lipsea nici castanul dulce (Castanea sp.) a carui continuitate din pliocen si pana azi pe meleagurile noastre este inca discutabila. Alte elemente din familia Jugalndaceae (Carya ) si din familia Ulmaceae (Zelkova) nu mai vegeteaza de mult la noi in tara

Resturile fosilifere de la Chiuzbaia reprezinta mesaje alea timpurilor prin care recompunem peisajul de atunci al locurilor. Prin urmare, aici era un tinut colinar cu ochiuri lacustre si vulcani in erupti, stapanitde climat bland cu temperatura medie anuala de 18-19˚C si precipitatii bogate (1200- 1 500mm anual) distribuite uniform in cursul anului . Asa se explica faptul ca unele specii ca gimnospermul , conifer cu frunza cazatoare ce vegeteaza azi doar in China centrala si de nord sau retras pe alte meliaguri o data cu frigurile si ariditatea ce vesteau clima aspra a cuaternalului.

Tara Lapusului

Povestea Tarii Lapusului este una a lemnului si a produselor forestiere. Totusi ea incepe cu cateva mii de ani in urma, cand dacii liberi au format grupuri mici si au populat regiunea. Oamenii acestor timpuri au lasat in urma numeroase vase de lut si  ornamente facute din os si aur. Toate aceste vase si ornamente au fost gasite sub movile de pamant. Marturiile arheologice sunt expuse in Muzeul de Arheologie din Baia Mare. 

Tara Lapusului de azi ne ofera o priveliste asupra vietii care o duc oamenii de aici; traiesc vremuri moderne, dar si mentin traditiile vechi de secole.  Tehnicile vechi si cele noi de fabricare si prelucrare a lemnului se imbina armonios.

 

Peisaj din Tara Chioarului

Exista numeroase drumuri pe care se poate ajunge in Tara Lapusului, care mai este faimoasa si datorita manastirilor de care se afla aici, cea mai des vizitata fiind manastirea Rohia.

Ruta din Baia Mare pana in Lapus via Surdesti, Cavnic si pasul Rotunda este impresionanta avand un peisaj deosebit ce prezinta diverstatea formelor de relief din Maramures. Izvorand de sus din munti, Lapusul isi continua cursul prin vaile ce se deschid oferindu-le iubitorilor de plimbari posibilitatea de a se opri pe malul raului la un picnic sau posibilitatea de a se racori in apele sale. Tara Lapusului este un bun exemplu al tranzitiei economiei traditionale spre o economie moderna a secolului XXI. Oricine vine in Tara Lapusului ramane impresionat si nu regreta alegerea facuta.

Rogoz

Satul Rogoz adaposte te un alt monument UNESCO. Biserica "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" a fost construita in anul 1663 din trunchiuri uria e de ulm aduse din Dealul Popii.

Se pare ca biserica a supravie uit invaziei tatarilor din 1717, ara Lapu ului fiind mai pu in afectata de distrugerile provocate de oastea tatarilor decat ara Maramure ului.

Biserica ,,Sfanta Paraschiva'' din Rogoz

Unicitatea construc iei este data de intrarea laterala i de acoperi ul asimetric. Masa mo ilor este acoperita de stre ini, facuta din barne lungi cat biserica i crestata din metru in metru. In dreptul cresturilor din peretele bisericii sunt scrise nume ale familiilor instarite, proprietare pe rosturile din masa mo ilor. In zilele de sarbatoare, aceste familii organizau mese in curtea bisericii, dand pomana saracilor pentru sufletele celor morti.

Aceasta biserica este situata in centrul satului, alaturi de o alta biserica de lemn, "Sfanta Paraschiva', adusa aici din satul Suciu de Sus in anul 1883.

Rohia

Manastirea Rohia este inconjurata de paduri si privelisti uimitoare.Este adevaratul loc al spiritualitatii, calm si primitor. Manastirea este cunoscuta si vizitata de multi oameni pentru faptul ca aici si-a petrecut ultimii ani din viata Nicolae Steinhardt, care s-a convertit la Catolicism spre finalul vietii.

Temelia manastirii a fost pusa in 1926 de Nicolae Gherman in amintirea fiicei sale Ana care s-a imbolnavit si a murit in 1922. In vis, fiica sa il indruma sa construiasca o manastire in afara Rohiei.

Manastirea din Rohia

Un complex de cladiri sunt dedicate rugaciunii si reculegerii calugarilor.In timpul perioadei comuniste doar unui singur calugar ia fost permis ramana la manastire. El este aici si astazi si se ocupa de bunul mers al activitatii manastirii. Manastirea primeste vizitatori de-a lungul anului.

Tara chioarului

Tara Chioarului este deosebit de interesanta dar nu atat de mult cercetata in comparatie cu zona Maramuresului istoric.  Deosebit de frumos, de bogat si interesant este folclorul muzical, literar si coregrafic legat de obiceiurile de nastere, nunta, inmormantare, claca, sezatoare.

Diversitatea reliefului de la lunci pana la dealuri inalte, podisuri si munti si-a pus amprenta asupra structurii localitatilor, care variaza de la satul cu gospodarii rasfirate pana la cel cu gospodarii aglomerate. 

Sacalaseni

Comuna Sacalaseni este situata la 10 km de Baia Mare fiind inconjurata de diverse forme de relief care fac din aceasta zona un loc ideal pentru orice turist.

Sacalaseniul a fost mentionat pentru prima data in documente in anul 1405 sub denumirea Zakalasfalwa si apartinea de domeniul cetatii chioarului.Comuna se invecineaza cu urmatoarele commune din zona :Grosi ,Dumbravita,Coas,RemeteaChioarului,Copalnic Manastur si Coltau.

Exisat posibilitatea de a desfasura activitati de agremet deoarece in vecinatatea comunei este raul Lapus si o balta de pescuit.

Dumbravita

Comuna Dumbravita este situata la sud de oarsul Baia Mare la o distanta de 11 km.

Istoria comunei Dumbravita este strans legata de cea a orasului Baia Mare, dar si de cea a Tarii Chioarului. Dumbravita este atestata documentar din anul 1411 sub denumirea de Dumbrawydre. Numele ' Dumbravita' vine de la locuitaorii sai care cultivau cereale intr-o poiana pe malul Lapusului ce se numea Dumbrava.

Clima zonei este temperata cu ierni lungi si veri cu temperaturi moderate.

Aici oamenii isi celebreaza sarbatorile si traditiile cu toata insufletirea. In Dumbravita se clebreaza in ianuarie ' Verjel', in iulie ' Festivalul Dansului si Portului de pe Fisculas', in noiembrie ' Cant si joc pe plai strabun'.

Foto din comuna Dumbravita

Surdesti

Biserica de lemn din urdesti a fost construita in 1721 sub directa supraveghere a lui Toma Macarie si poarta hramul Sfin ilor Arhangheli Mihail i Gavril.

Este considerata ca fiind cea mai inalta construc ie veche din lemn de stejar, turnul masurand 54m, inal imea totala de la sol fiind de 72m. In trecut, oamenii credeau ca daca biserica este mai inalta, rugaciunile lor ajung mai repede la Dumnezeu.

Biserica de lemn din Surdesti

Pe langa inal imea impunatoare, trebuie remarcat ca este singura biserica din ara Chioarului care are acoperi cu poala dubla. De asemenea, este unic in aceasta zona i pridvorul cu doua randuri de arcade suprapuse.

Picturile interioare au fost realizate de zugravul tefan din i e ti in 1783 i reprezinta scene biblice din Vechiul i Noul Testament. Frumuse ea bisericii este sporita de existen a braului in funie rasucita.