IASI

Iasi
stema amplasare
Amplasare	4709′44″N, 2735′20″E
Tara	Romania
Judet	Iasi
Atestare documentara
Populatie (2002)
Suprafata	145 km²
Densitatea populatiei	3.109 loc./km²
Altitudinea medie	200 m n.m.
Primar	Gheorghe Nichita (PSD)
Sit web	ro Primaria Iasi
Pozitia orasului in cadrul regiunii

1. Judetul Iasi

Situat in partea de nord-est a Romaniei (mai exact la 47 latitudine nordica si 27 longitudine estica), Judetul Iasi este marginit la vest de raul Moldova si la est de raul Prut (care constituie si granita la est cu Republica Moldova). Pe teritoriul Romaniei, vecinii sunt judetele Botosani, Suceava, Neamt si Vaslui. Cu o suprafata de 5476 Kmp, Iasul este un judet mediu ca intindere, reprezentand 2,3% din suprafata tarii (ocupand locul 23 intre celelalte judete ale Romaniei).
Relieful judetului este deluros. Partea centrala si nord-estica este dominata de dealuri si podisuri interfluviale joase, udate de raurile Bahlui si Jijia, avand versanti afectati de alunecari de teren si lunci inundabile.  Partea  de  vest  cuprinde culmi deluroase si platouri inalte (de peste 400 m), avand si zone reprezentate de luncile raurilor Siret si Moldova. Partea de sud are un relief inalt si masiv (350 - 450 m), strabatut de afluentii raurilor Barlad si Vaslui.
Reteaua hidrografica este formata din rauri cu dimensiuni variabile si iazuri rezultate din lucrarile hidroameliorative efectuate pentru evitarea inundatiilor si pentru stocarea excesului de apa necesara in perioadele secetoase.
Resursele naturale ale judetului sunt de interes local  (nisipuri, pietrisuri, argile, ape minerale etc.). Vegetatia naturala este specifica silvo - stepei, iar cea silvica este reprezentata de paduri de foioase. Fauna include specii de interes cinegetic: capra rosie, mistretul, lupul, vulpea, iepurele, pasari de penaj s.a.
Bogatia solului este data de existenta a peste 380 mii ha teren agricol, din care: 66,5%  teren arabil; 28,3% pasuni si finete; 5,2% vii si livezi; padurile si alte terenuri cu vegetatie forestiera insumeaza peste 99 mii ha, iar apele si baltile, peste 12 mii ha.

Orasul Iasi

Iasul, orasul celor 7 coline, este situat in Nord-Estul Romaniei, la 47 10' latitudine nordica si 27 35' longitudine estica. Cele sapte coline domoale pe care este asezat ii confera Iasiului o imagine asemanatoare orasului Roma, altitudinea variind intre 40 m in Lunca Bahluiului si 407 m in Dealul Paun. Municipiul Iasi se intinde pe o suprafata de 3.770 ha, adica 6,8% din suprafata judetului Iasi.

Relieful

Apartine in intregime Podisului Moldovei, are un caracter pregnant sculptural, fiind alcatuit din platouri si dealuri prelungi, usor inclinate catre SE, cu inaltimi ce variaza intre 200 si 593 m, din campii colinare cu altitudini medii de 150 m si din vai largi cu sesuri aluviale extinse. Partea de NV a judetului Iasi este ocupata in proportie de 24 % de prelungirile de SE ale Podisului Sucevei in cadrul caruia se evidentiaza dealurile Holm, Lespezi, Tudora, Sangeap, Pietraria s.a. (ce formeaza laolalta o unitate deluroasa mai mare, cunoscuta sub numele de Dealu Mare) si colinele Ruginoasa-Strunga, ambele pe stanga Siretului si dealurile Runcu 454 m, Parcului 445 m, Soci 437 m, Tatarus sau Trestioara 430 m s.a. pe dreapta Siretului. Aici se inregistreaza si cea mai mare altitudine a judetului Iasi, respectiv 593 m in Dealul Tudora. Limitele intre Podisul Sucevei si Campia Moldovei (respectiv Campia Jijiei Inferioare) sunt foarte clare si sunt marcate printr-un abrupt cuestic de 200-300 m inaltime, pe aliniamentul localitatilor Deleni - Harlau - Cotnari - Cucuteni - Targu Frumos - Strunga. In partea de S si SE a judetului, se afla prelungirile de N ale Podisului Barlad, mai precis o subunitate a acestuia, cunoscuta sub numele de Podisul Central Moldovenesc, care ocupa 27 % din suprafata judetului. Podisul Central Moldovenesc se prezinta sub forma unei culmi principale cu directie E - V, cu inaltimi de 350 - 400 m, din care se desprind culmi secundare, mai scurte spre N si mai prelungi catre S. Inaltimile cele mai mari din acest sector se intalnesc in dealurile Tansa (466 m), Cetatea (467 m), Cheia Domnitei (458 m), Crasna (417 m), Movila (417 m), Repedea (416 m) s.a. Cea mai mare parte a teritoriului iesean (49 %) este ocupata insa de Campia Jijiei Inferioare, extinsa in partea central - estica a judetului cu altitudinea medie de 150 m, marginita la V si E de abrupturi cuestice, cu diferente de nivel de 200-300 m.

Clima

Clima are un pronuntat caracter continental, apartinand tinutului climatic al Podisului Moldovei, marcat prin amplitudini termice (lunare si anuale) mari. Regimul climatic, influentat in mare masura de prezenta maselor de aer ale anticiclonilor atlantic si siberian, se caracterizeaza prin veri calduroase si secetoase si ierni friguroase, bantuite frecvent de viscole puternice, prezenta secetelor, brumelor tarzii de primavara si timpurii de toamna, a averselor de ploaie din timpul verii, insotite adeseori de caderi de grindina etc. Regimul termic inregistreaza valori medii multianuale ce variaza intre 8C in regiunile deluroase si 9,6C in campie. Temperatura maxima absoluta (40C) s-a inregistrat la Iasi (27 iulie 1909), iar minima absoluta (-36,3C) tot la Iasi (1 februarie 1937). Precipitatiile inregistreaza cantitati relativ mici, insumand, in medie, 500 mm anual pe cea mai mare suprafata a teritoriului iesean si 600 mm anual in partea de V a acestuia. Vanturile predominante bat dinspre NV, cu o frecventa medie anuala de 21,5 %, urmate de cele dinspre SE (13,0 %) si N (9,5 %). Cu toate ca vanturile care bat dinspre N, NE si E au o frecventa mai redusa, ele se manifesta foarte activ, mai ales in anotimpul rece, sub forma Crivatului.

Hidrografia

Reteaua hidrografica ce dreneaza perimetrul judetului Iasi, cu o densitate medie de 0,5 km/km2, este formata din bazinul mijlociu al raului Prut, care uda partea de E a judetului Iasi, pe o distanta de 231 km, formand, totodata, si granita cu Republica Moldova, din cursul mijlociu al Siretului, care strabate extremitatea de NV a judetului Iasi pe directie NNV-SSE, pe o lungime de 76 km. Cursul inferior al Jijiei, cu afluentii sai principali Bahlui, Miletin, Frasin, Bohotin s.a., este afluentul drept al Prutului.

Lacurile naturale sunt putine si de mica importanta, fiind intalnite in luncile Prutului, Siretului, Jijiei (lacul Rotunda), in schimb abunda cele antropice (iazurile si helesteele), construite de-a lungul vailor, constituind adevarate salbe, cu scopuri piscicole, pentru irigatii, de regularizare a debitelor raurilor si ca 'supape' de atenuare a viiturilor etc. Judetul Iasi are peste 100 de iazuri si helestee, cele mai importanrte fiind Bulbucani, Gropnita, Malaesti, Larga-Jijia (construite pe Jijioara, afluent drept al Jijiei), Gurguiata, Strambu, Cantas, Ureche, Plopi (pe raul Gurguiata, afluent stang al Bahluiului), Paharnic (pe Bahluiet, afluent drept al Bahluiului), Cucuteni (pe Parau Voinesti, afluent drept al Bahluiului), Ciurbesti (pe Valea Locii), Aroneanu (pe raul Ciric) s.a. Dintre lacurile de acumulare, cele mai mari sunt Podu Iloaiei (pe Bahluiet), cu o suprafata de 150 ha si Tansa (pe Bahlui), cu o suprafata de 352 ha.

Vegetatia

Vegetatia naturala este reprezentata atat prin elemente ce apartin silvostepei, raspandite in Campia Moldovei pe arii restranse, cat si prin paduri de foioase, care ocupa inaltimile Podisului Sucevei si ale Podisului Central Moldovenesc. Silvostepa se caracterizeaza printr-o vegetatie ierboasa xeromezofila si xerofila: paius, colilie, barboasa, firuta cu bulb, firuta de faneata, pir, precum si din cateva specii rare, ca stanjenelul, amareala, o specie xerofila de macris, sanziana s.a. In componenta padurilor de silvostepa se intalnesc stejarul, carpenul, ulmul, frasinul, teiul s.a. Zona padurilor de foioase se remarca prin existenta unor paduri de amestec, in componenta carora intra gorunul, stejarul, carpenul, jugastrul, frasinul s.a. Substratul de arbusti al acestor paduri este alcatuit din paducel, corn, sanger, alun, maces s.a. Local, pe dealurile mai inalte se intalnesc si paduri colinare de fag. In luncile raurilor se dezvolta zavoaie de plop si salcie.

Fauna

Fauna este strans legata de specificul invelisului vegetal, distingandu-se elemente care traiesc in padurile de foioase, in zona de silvostepa, in luncile raurilor si in apele raurilor si lacurilor.

In paduri sunt prezente cele mai multe specii faunistice, printre care se remarca mistretul, capriorul, veverita, lupul, vulpea, ciocanitoarea pestrita, cucul, turturica, porumbelul salbatic, fazanul s.a.

Fauna de stepa si silvostepa cuprinde iepurele, popandaul, soarecele de camp, catelul pamantului, bizamul, ciocarlia, pitpalacul, graurul, prigoria, pajura de stepa, soparla, sarpele etc. Se intalnesc si unele raritati faunistice, ocrotite in rezervatia 'Fanatele de la Valea lui David': o specie rara de vipera(Vipera ursinii), greierele improscator si fluturele Erergestis ostrogorichi. In apropiere de Iasi, la Cristesti, a fost colonizat iepurele de vizuina.

In luncile raurilor si in preajma baltilor si iazurilor se intalnesc lisita, rata salbatica, carsteiul de balta, barza, starcul, cainele enot. Apele raurilor si lacurilor sunt bogate in crap, clean, lin, biban, scobar, mreana, somn, caras s.a.

2. Orasul Iasi

Municipiul Iasi este resedinta si cel mai mare oras al judetului Iasi, Romania. De asemenea este al doilea oras ca populatie din Romania dupa Bucuresti, fosta capitala a Moldovei si, temporar (in timpul Primului Razboi Mondial) a Romaniei. Potrivit ultimului comunicat al Institutului National de Statistica, orasul avea la data de 1 iulie 2007 o populatie de 315.214 locuitori. Este unul dintre cele mai importante si infloritoare orase din Romania, fiind un important centru cultural, politic si universitar.

Vedere aeriana a Iasului

Geografie

Municipiul Iasi se afla in partea de Est a Moldovei, in Campia Moldovei.Orasul se afla pe raul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se varsa in raul Prut.

Asezare geografica

Prin extinderea lui, Iasul este legendara urbe a celor 7 coline Cetatuia, Galata, Copou-Aurora, Bucium-Paun, Sorogari, Repedea si Breazu, cu altitudini variind intre 40 m in Lunca Bahluiului si 400 m pe Dealul Paun si Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Cetatuia, Tatarasi si Galata. Orasul mai este traversat de raul Nicolina si de paraul Sorogari (numit in evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau gunoaiele); la rasarit de oras, curge paraul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement.

Clima

Clima prezinta un caracter continental pronuntat, fiind influentata de masele de aer cu provenienta rasariteana; iernile sunt geroase, iar verile calduroase. Temperatura maxima inregistrata a fost 40C (27 iulie 1909), in timp ce minima a fost de - 36,3C (1 februarie 1937).

Anuarul statistic al Romaniei 2006

Anuarul statistic al Romaniei 2006

Topografie

Situat la nord de Codrii Iasilor, orasul vechi se afla cuprins intr-un patrulater delimitat de actualele strazi Stefan cel Mare (Ulita Mare), Alexandru Lapusneanu, Independentei (Podul Hagioaiei), Elena Doamna si Grigore Ghica (Ulita Ruseasca), nucleul orasului aflandu-se in zona Palatul Culturii (curtea domneasca) si str. Costache Negri (Ulita Veche).Orasul nou s-a extins in toate directiile, cuprinzand in prima faza (secolele XVIII-XIX) cartierele Copou, Sararie, Ticau, Tatarasi, Ciurchi, Galata si partial Nicolina si Pacurari; in a doua faza (secolul XX), au fost incluse cartierele Pacurari (partea noua, de vest), Nicolina (partea noua, de sud, azi numita C.U.G.), Frumoasa-Poitiers, Socola, Bucium, Canta, Mircea cel Batran, Alexandru cel Bun, Dacia si Gradinari, la acestea adaugandu-se Zona Industriala.

Orasul are ca suburbii cateva mini-orasele care, din punct de vedere administrativ, sunt considerate inca asezari rurale, dar, din punct de vedere edilitar, se prezinta ca asezari urbane^:Dancu, Tomesti, Ciurea si Lunca Cetatuii. Tendinta urbana este de extindere a Iasilor, urmand ca aceste localitati sa fie incluse in oras (zona metropolitana), alaturi de alte cateva sate: Paun, Barnova, Horpaz, Miroslava, Valea Lupului si Breazu. In urma exploziei fenomenului constructiilor din ultimul deceniu, unele din aceste localitati sunt astazi practic unite cu orasul.

Parcuri, gradini

• Parcul Copou

• Gradina Botanica din Iasi

• Parcul Expozitiei

Rezervatii naturale inn jurul orasului Iasi

1. Rezervatii fluoristice si forestiere

REZERVATIA VALEA LUNGA

Reprezinta o interesanta rezervatie floristica cu o suprafata de 0,20 ha, situata in apropierea satului Valea Lunga, la 3 km de orasul Iasi, pe niste dealuri domoale, in imprejurimile iazului Chirita.

Aici avem posibilitatea sa admiram o leguminoasa rara, sub forma de tufa, cu flori galbene, denumita stiintific Caragana frutex, semnalata pentru prima data in aceasta statiune in anul 1863 de catre Joseph Szabo.

Aceasta specie este raspandita din Siberia pana in Moldova unde intalnim cele mai vestice statiuni.

FANETELE DE LA VALEA LUI DAVID

Rezervatie floristica cu o suprafata de 50 ha, situata in partea sudica a Campiei Moldovei, la 5 - 6 km de orasul Iasi, pe valea paraului Valea lui David, la o altitudine de 80 - 100 m. Fanatul apartine regiunii de silvostepa din nordul Moldovei, cu palcuri de stejarete si gorunete, bogate in poieni, iazuri si terenuri mlastinoase, unele din ele cu soluri salinizate.

Acest biotop natural prezinta numeroase alunecari de teren, formand un microrelief variat care in corelatie cu factorii abiotici au dat posibilitatea instalarii unui covor vegetal bogat in specii cu caracter pontic.

Aici s - au identificat peste 500 de specii de plante superioare dintre care unele constituite raritati floristice pentru tara noastra, ca: amareala, barbusoara, stinjenei de stepa, clopoteii, varza tatarasca, steluta cu flori albastre, patlagina, stinjenelul, macrisul, migdalul pitic, insotite de unele specii de Stipa.

Desi, rezervatie floristica, in acest mic parc natural intalnim si o bogata si variata fauna cum ar fi: lepidopterul, greierul improscator, vipera, soparla.

Din cele cunoscute si prezentate succint reiese ca aceasta rezervatie adaposteste o flora si o fauna veche instalata pe teritoriul tarii noastre ce trebuie cunoscuta si protejata pentru prosperitate.

PADUREA URICANI

Rezervatie forestiera situata in regiunea dealurilor mijlocii din Podisul Moldovei, la cca 1 km sud de comuna Uricani, la o altitudine de 140 m, pe versantii usor inclinati unde se intinde o frumoasa padure de 'sleau de deal' cu gorun si stejar pedunculat din care 68 ha sunt ocrotite de lege.

Aceasta rezervatie contine pe langa gorun si stejar pedunculat, care sunt speciile de baza ale padurii, in proportii mai mici, carpenul, teiul, jugastrul, ciresul s.a.

Subarboretul, destul de rar este compus din corn, singer, paducel, catina alba, salba moale.

Flora ierbacee este constituita in principal din rogoz si lipitoare, specii indicatoare a solurilor bine structurate si intens humifere.

Rezervatia forestiera Uricani se afla la 8 km de Iasi si reprezinta o zona de agrement a orasului, care trebuie protejata de distrugere.

PADUREA HOMOSU DIN DEALUL MARE AL HIRLAULUI

Rezervatia forestiera Homosu, cu o suprafata de 73,30 ha se afla in partea de nord - est a masivului paduros Dealul Mare - Hirlau, intre piraiele Dracului la sud si Valea Larga la nord, afluenti ai Humosului din bazinul Bahluiului, la hotarul comunei Deleni.

Rezervatia este situata in regiunea de dealuri din nordul Moldovei, in etajul gorunetelor si al amestecurilor dintre acestea, si fag la o altitudine de 410 - 470 m, si reprezinta un interesant codru secular de fag, instalat pe un sol brun - roscat de padure. Stratul arborescent este reprezentat de fag, care este dispus in doua etaje: unul cu o longevitate de cca 160 de ani, tulpinile avand diametrul de 60 cm si altul de 60 de ani cu tulpini mai subtiri de cca 25 - 30 cm.

Izolat, mai intalnim carpenul, frasinul si teiul argintiu.

Stratul ierbaceu este format din: pochivnic, coltisor, brebenei, alior, pastita, gainusi s.a.

2. Rezervatii Paleontologice

DEALUL REPEDEA

Are o suprafata de 38 ha, situata la miaza - zi de orasul Iasi, reprezentand depozite masive de gresie calcaroasa si calcare oolitice de varsta sarmatianului mijlociu, care adapostesc o bogata fauna fosila reprezentata prin diverse specii de moluste.

Aceste faune au fost studiate de marele nostru geolog Grigore Cobalcescu

si publicate in anul 1862 in lucrarea: 'Calcariul de Rapidea'. Studiile paleontologice au fost continuate de alti doi paleontologi romani si anume: I. Simionescu si I. Barbu (1940).

Dealul de la Repedea reprezinta un biotop natural foarte variat care ofera conditii propice cercetarilor geologice, paleontologice, pedologice, floristice, faunistice, ecologice, fenologice si hidrobiologice.

Din partea nordica a sa, ca si de pe Dealul Paun, se poate distinge zona de contact dintre cele doua unitati geomorfologice ale Podisului Moldovenesc, cat si splendoarea peisajului iesean.

Bibliografie

www.wikipedia.ro

www.ghid turistic.ro