Instruirea personalului din cadrul pensiunilor turistice rurale

Instruirea personalului din cadrul pensiunilor turistice rurale

1. Amenajarea spatiilor unei pensiuni turistice rurale

Conform prevederilor Ordinului Ministrului Turismului nr. 510/2002, amplasarea pensiunii turistice rurale trebuie sa fie realizata in locuri ferite de poluare si de orice alte elemente care ar pune in pericol sanatatea sau viata turistilor.

Constructia unei pensiuni turistice presupune obtinerea autorizatiilor prevazute de Legea nr. 50/1991 privind regimul juridic al constructiilor si Hotararea Guvernului nr. 31/1996.

Pentru desfasurarea de activitati de turism o pensiune turistica trebuie sa aiba urmatoarele utilitati:

- alimentare cu apa;

-  racord la reteaua de canalizare sau canalizare in
sistem propriu;

-  alimentare cu energie electrica;

-  sistem de incalzire (prin utilizarea de combustibil
lichid, solid sau gaz metan) care sa asigure
temperatura in spatiile destinate cazarii turistilor de
cel putin 18 grade C in sezonul rece;

-  sistem de evacuare a deseurilor menajere.

Spatiile unei pensiuni turistice

Dotarile din camerele si grupurile sanitare destinate turistilor trebuie puse in exclusivitate la dispozitia turistilor, in interiorul acestor spatii nu se admit lucruri personale ale proprietarului pensiunii (articole de imbracaminte sau incaltaminte, bibelouri, alte obiecte personale care ar stanjeni turistii).

Structura spatiilor de cazare poate fi:..

-  camere;

-  garsoniere;

-  apartamente;

-  suite.

Camera trebuie sa asigure turistului odihna si posibilitatea de a desfasura diferite activitati. De asemenea,

in acest spatiu turistul trebuie sa isi depoziteze bagajul in conditii decente.

Astfel in camera trebuie sa existe in mod obligatoriu:

. un pat sau mai multe paturi;

incepand cu 4 flori, este obligatoriu ca peste somiera sau peste salteaua relaxa sa se puna o saltea de lana cu grosimea minima de 5cm.

Pentru fiecare loc de dormit, trebuie sa existe o plapuma, pled sau patura, cate doua pentru fiecare persoana, cearsaf pentru pat si cearceaf plic pentru pled/patura/plapuma.

Incepand cu doua flori este obligatorie cuvertura pentru acoperirea patului, iar la 4 si 5 flori este obligatorie husa de protectie.

Patul poate fi :

-   pat simplu cu latimea minima de 0,90 m;

-   pat matrimonial, cu latimea minima de 1,40 m

-   pat dublu, cu latimea de 1,60 m.

Lungimea minima a patului este de 1,90 m pentru l si 2 flori si de 2 m pentru categoriile superioare.

.   noptiere sau etajere;

.   veioze sau aplice la capul patului (obligatorii
incepand cu 2 flori);

.  o masa sau masuta, scaune (cate unul pentru fiecare
loc de cazare);

.  pahare (cate doua bucati pentru fiecare loc de
cazare)

.  scrumiere(optional);

.  oglinda sau masa de toaleta;

.  televizor, aparat de radio, vaze cu flori, incepand cu
3 flori;

.  cuier;

.  spatii amenajate pentru haine sau dulap cu umerase
(cel putin cate 4 pentru fiecare loc de cazare)

.  suport pentru bagaje(optional);

.  prosoape pentru fata;

.  perdele obturante sau alte mijloace de obturare a
luminii;

.  perii pentru haine si pantofi;

.  prosoape plusate pentru baie;

.  perdele transparente;

.  halat de baie (incepand cu 4 flori).

Garsoniere/apartamente

Sunt spatii de cazare in care zona de odihna, lucru si alte activitati este bine delimitata si de mai mare amploare, in cazul garsonierei cele doua zone sunt separate prin amplasarea mobilierului sau printr-o draperie, glasvand, in timp ce in cazul apartamentului acestea sunt despartite printr-un perete despartitor.

Aceste spatii se doteaza suplimentar, in functie de categoria de clasificare cu demifotolii, canapea, fotolii, frigider, set de pahare pentru apa, bauturi spirtoase etc.

Suita - este compusa din doua camere standard care pot functiona impreuna sau separat, ce pot fi despartite printr-o usa.

Spatii pentru prepararea si servirea mesei

Pensiunile turistice rurale trebuie sa detina spatii pentru prepararea si servirea mesei diferentiate in functie de categoria de clasificare acordata, conform normelor prevazute in Ordinul ministrului turismului nr. 510/2002.

Ordinul Ministrului Turismului nr. 510/2002

Criterii minime privind clasificarea pensiunilor turistice

Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, avand o capacitate de cazare de pana la 10 camere, totalizand maximum 30 de locuri in mediul rural, si pana la 20 de camere in mediul urban, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, care asigura in spatii special amenajate cazarea turistilor si conditiile de pregatire si servire a mesei.

Amplasarea pensiunilor turistice urbane si a pensiunilor turistice rurale trebuie realizata in locuri ferite de surse de poluare si de orice alte elemente care ar pune in pericol sanatatea sau viata turistilor.

Dotarile din camerele si din grupurile sanitare destinate turistilor vor fi puse in exclusivitate la dispozitie acestora, in interiorul acestora nu se admit lucrurile personale ale locatorului (articole de imbracaminte si incaltaminte, bibelouri sau alte obiecte care ar putea stanjeni turistii).

Spatiile pentru prepararea si servirea mesei, in cazul in care sunt destinate si pentru consumatori din afara, numarul locurilor la mese fiind mai mare decat al celor de cazare, dar nu mai mic de 20 de locuri la mese, se clasifica ca unitatile de alimentatie pentru turism, potrivit normelor specifice elaborate de Ministerul Turismului.

Pensiunile turistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de cumparare vor respecta pentru montarea corturilor si rulotelor criteriile privind echiparea sanitara si dimensiunea parcelelor, potrivit anexei 1.6.

Categoria de clasificare a pensiunii turistice este determinata de indeplinirea in totalitate a criteriilor prevazute in prezenta anexa si de realizarea urmatorului punctaj minim, rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare prevazute in anexa 1.5.1. la prezentele norme metodologice.

Punctajul minim rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare este urmatorul:

1) pentru pensiuni turistice urbane

-  de 5 stele 150 puncte

-  de 4 stele 120 puncte

I. Servirea preparatelor

Impune respectarea tuturor regulilor consacrate, indiferent de categoria unitatii, in practica zilnica pot interveni modificari determinate de natura mesei, sezon, numarul de servicii, dorintele turistilor.

Pentru unitatile de 4 si 5 flori oferta se poate face si in scris, ordinea grupelor de preparare fiind urmatoarea:

.  gustari reci si calde;

.  supe, creme, ciorbe, borsuri, supe concentrate;

.  antreuri reci sau calde;

.  preparate din baza;

.  legume (garnituri), salate;

.  branzeturi;

.  dulciuri de bucatarie, cofetarie - patiserie;

.  fructe.

Aceasta este ordinea in care trebuie servite, de regula, preparatele la o masa, atat a la carte(la alegere), cat si atunci cand sunt meniuri dinainte stabilite.

Mise-en-place-ul inseamna pregatirea si aranjarea mesei, a veselei si a tacamurilor pentru servirea preparatelor. Preparatele reci se vor servi in vesela rece, iar cele calde in vesela calda.

La unitatile care au in dotare vesela personalizata, toate farfuriile cu/fara preparate se vor aseza pe masa cu emblema spre centrul mesei.

Toate obiectele de inventar folosite trebuie sa fie curate, neciobite, ne-crapate, nepatate si de acelasi model.

Pentru aranjarea meselor se procedeaza astfel: se aseaza fata de masa, eventual napron (piesa de lenjerie folosita pentru a proteja fata de masa, de dimensiuni mici, asezata in colturi), si se marcheaza locul cu farfuria suport in dreptul scaunului.

Pentru servirea la alegere, se pune cutitul in dreapta, langa farfurie cu taisul lamei spre interior, iar lingura alaturi cu concavitatea in sus si furculita in stanga, cu ftirchetii in sus. Servetul de panza sau servetelul de hartie se aseaza in stanga, langa furculita.

Paharele se aseaza la varful cutitului mare, cel de apa nedepasind mijlocul farfuriei.

La meniurile comandate, cu mai multe servicii, se procedeaza astfel:

- Cutitele se pun in dreapta, cel mare ca in cazul prezentat, apoi cel de peste si, in afara, cel de desert, pentru gustare. Daca meniul cuprinde si supa, lingura nu se pune de la inceput la masa,

avand restrictie sa nu depasim 3 piese in fiecare parte. Se va aduce odata cu supa. Furculitele se pun in stanga, incepand cu cea mare, apoi cea de peste si in final cea de desert;

-  Tacamurile pentru desert se pun in fata farfuriei
suport astfel: intai cutitul cu manerul spre dreapta,
apoi furculita cu manerul spre stanga si in final
lingurita de desert sau lingurita, la fel ca si cutitul;

-  intre tacamuri se lasa in spatiu de circa 2-3 mm.;

-  Paharele, la mese comandate, se aseaza incepand
de la cel de aperitiv, apoi spre stanga de vin alb, vin
rosu si, in final cel de apa;

-  in centrul mesei se pun presaratoarea de sare
sau solnita, scrumiera si vaza cu flori, intotdeauna
naturale.

Transportul si manipularea obiectelor

-  Farfuria se prinde cu mana stanga, cu degetul mare
circular pe margine, iar celelalte dedesubt. Se
aseaza pe masa cu mana dreapta, prinzand-o la fel;

-  Tacamurile se transporta pe tava acoperita cu
servet sau farfurie suport cu servet, nu e transporta
niciodata in mana in prezenta turistilor;

.  Lingurile si furculitele se prind cu 3 degete
de partea curbata, iar cutitele de maner, la limita
acestuia cu lama;

.  Lingurile nu se prind de partea concava, furculitele
de furcheti, iar cutitele de lama;

.  Paharele se transporta pe tava acoperita cu servet,
unul singur pe farfurioara cu servetel. Paharul se
prinde cu trei degete de picior si cat mai aproape de
baza, la cele fara picior, dar niciodata cu toata
mana de partea de sus;

.  Paharele nu se transporta niciodata in mana.

Servirea diferitelor categorii de preparate

Painea

.  Se serveste pe farfurie intinsa sau cos de paine,
infasurata in servet si se pune in centrul mesei;

.  Pentru micul dejun sau pentru servirea anumitor
preparate painea se poate praji si se serveste in
acelasi mod;

Gustarile

. in functie de modul de prezentare, categoria
unitatii, sortimentul prezentat se adopta unul dintre
urmatoarele sisteme de servire: direct, indirect, la

gheridon, la farfurie sau bufet - autoservire (in special pentru preparatele reci);

.   Cel mai des se intalneste sistemul de servire la
farfurie, dar se poate si servi la platou, acesta se
aseaza pe masa, in centru, cu tacam de serviciu,
format din lingura si furculita mare; Tacamul se
aseaza cu concavitatea in jos si cu manerele sprijinite pe margini, orientate catre cel care conduce
masa sau care urmeaza sa se serveasca primul;

.   Gustarile se aranjeaza in farfurii de desert sau
intinse mari, la bucatarie, cat mai estetic, in
momentul aranjarii se pun in farfuriile de pe masa
de lucru si, in acelasi loc, se pun componentele,
astfel, incat la final toate sa arate la fel, sa existe o
simetrie, inclusiv decorul;

.   Gustarile montate la cupe se preiau pe tava acoperita
cu servet, cu farfurii de desert cu servetel. Se vine
cu tava pe mana si antebratul stang la masa si se
pune acest ansamblu cu mana dreapta, prin partea
dreapta, in fata clientului;

.   La unitatile de 4 si 5 flori, se ofera, dupa caz,
lingura si furculita de desert, lingura sau furculita
de desert;

. in functie de componentele gustarii si la cererea clientului, se aduc produsele de insotire specifice: mustar, ceapa verde sau rosie, in obiecte de inventar corespunzatoare.

Gustarile in aspic si piftia se preiau pe platou de portelan sau direct la farfurie rece. La cererea clientilor se poate oferi: otet in oliviera sau in ceasca pe farfurioara sau mustar in mustariera de portelan sau de lemn.

Gustarile specifice sarbatorilor de Craciun se preiau fie pe platou, fie direct la farfurie (lebar, toba, jumari, sorici, caltabosi). Se ofera muraturi, ceapa rosie, mustar, otet, dupa preferintele clientilor.

La unitatile care ofera icre negre, acestea se pot prelua fie in cutia originala, pe platou cu gheata pisata sau in pahare speciale de cristal. Se pot servi si in farfurie de desert.

In primul caz se serveste de la gheridon (masa de serviciu de pe care se efectueaza diferite operatii in fata clientului), cu ajutorul unei linguri de cristal sau os, unsa cu ulei, se trec icrele din cutie in farfuria de desert rece. Se poate lasa platoul in centrul mesei, oaspetii servindu-se singuri, cu aceeasi lingura.

Pentru serviciul la cupe speciale se procedeaza la fel ca la cocteiluri la cupe, oferind lingurita.

La icre negre si rosii, precum si icrele de somon se ofera paine prajita, infasurata in servet, unt lamaie.

Icrele negre si rosii se folosesc curent pentru a pregati tartine, care se regasesc in componenta gustarilor reci asortate, inclusiv la mese oficiale.

Icrele de crap si stiuca se preiau pe farfurie de desert, aranjate frumos cu ceapa tocata, alaturi. Fiecare client se serveste singur cu o lingura de desert din farfuria care este pe masa.

Gustarile calde se preiau pe platou rotund sau oval pe care se poate pune dantela. Platourile si farfuriile trebuie sa fie calde. Se ofera tacamurile corespunzatoare farfuriei. Se preiau curent si direct la farfurie calda, respectand regulile expuse la gustarile reci.

Nu se ofera in acelasi timp gustare rece si calda.

Preparate lichide (supe, creme, ciorbe, borsuri, consomeuri)

. Supele, cremele, ciorbele si borsurile se pot servi din supiera, la bol, individual sau direct din farfurie adanca;

. La servirea din supiera pe suport cu servetel, se pun
la masa farfuriile adanci si lingurile mari cu con-
cavitatea in sus, la dreapta, langa cutitul mare. Se
poate servi prin stanga, luand lusul (polonic special
pentru servire) cu mana dreapta si punand intai
bucata de carne, apoi zarzavatul cu zeama si la
sfarsit putina "fata'. Supiera se poate lasa in centrul
mesei, clientii servindu-se singuri cu cat doresc;

. Holurile se preiau pe tava acoperita cu servet, alaturi de farfuriile de desert, cu servetel. Se pune bolul pe farfuria de desert si acest ansamblu prin dreapta, cu mana dreapta. Se ofera lingura de desert;

.  Desi este mai dificil se poate servi si la farfuria
adanca, se monteaza de la bucatarie si se preiau pe
un suport;

.  La cererea clientilor se ofera produse de insotire:
ardei iute verde sau murat, smantana, mujdei,
hrean) care se aduc inainte sau in acelasi timp cu
preparatele. Ardei se preiau pe farfurie suport,
ceasca de ceai sau in pahar cu apa, cei verzi, pe
suport. Se aseaza pe masa, in centru;

.  Smantana se preia in sosiera sau in ceasca, cu

lingura de desert sau lingurita. Se pune pe suport si apoi pe masa. Nu se pune smantana in ciorbe si borsuri fara acordul clientului;

.  Mujdeiul se preia in ceasca pe farfurioara cu
lingurita si se pune in centrul mesei;

.  Hreanul se preia in sosiera sau ceasca pe suport, cu
lingurita si se aseaza in centrul mesei;

.  Pentru borsul din cap de crap sau miel, acesta se
poate pune pe un platou mic sau farfurie intinsa
fierbinte. Se serveste borsul din supiera in maniera
prezentata. Se ofera farfurie pentru oase, care se
poate pune in centru, sau pentru un singur client, la
varful furculitei, si bol pentru clatirea degetelor

.  Borsul pescaresc, care are in componenta bucati de
peste ne-dezosat, se preia din supiera si se serveste
in maniera prezentata. Se ofera lingura mare, cutit
si furculita de peste, farfurie pentru oase, bol
pentru clatirea degetelor;

.  Consomeul (supa concentrata, degresata) se preia
in ceasca speciala, cu una sau doua tortite. Se pune
pe suportul sau si apoi pe farfuria de pe masa. Se
ofera lingura de desert.

Pestele

.  Preparatele de peste se preiau in platouri pescaresti
(ovale sau alungite) calde sau reci, in functie de
natura acestora;

.  Se servesc in farfurie intinsa mare, calda sau rece,
cu tacamuri de peste;

.  Daca pestele nu este dezosat, se ofera o farfurie
pentru oase;

.  Pestele servit intreg se aseaza pe farfurie, cu capul
spre stanga si burta catre client, iar legumele in
partea opusa;

.  La preparatele din peste prajit sau la gratar, lamaia
se taie pe jumatate si se pune pe farfurie de desert
sau suport de ceasca de ceai, cu pulpa in sus;

.  Saramura de crap portionata se preia si se serveste
in farfurie intinsa cu sos;

.  Mamaliga se serveste portionata de la bucatarie si in
farfurii - suport, de ceasca de ceai si se aseaza la
varful furculitei. Se ofera, la cerere mujdei in
dozator sau ceasca si ardei iute sau murat;

.  Prin exceptie, la mesele pescaresti meniul poate fi
intocmit cu mai multe specialitati de peste. Dupa

servirea fiecarui preparat se face debarasarea si se inlocuiesc tacamurile.

Servirea antreurilor

Preparatele din paste fainoase se preiau pe farfurii intinse sau adanci. Spaghetele se monteaza in farfuria adanca si se preiau pe suport; se servesc prin dreapta, cu mana dreapta, oferind clientului lingura mare in stanga si furculita mare, in dreapta.

Macaroanele (cu unt si branza, gratinate, milaneze, cu ciuperci si sos tomat) se preiau in farfurii intinse calde si se servesc in maniera prezentata. Se ofera cutit si furculita mare. La cerere se poate aduce cascaval ras in farfurie de desert, cu lingura de desert si sos tomat in flacon.

Sufleurile se preiau in vasul in care au fost pregatite. Se aseaza vasul pe farfuria de desert cu servetel. Cel care serveste o preia in mana stanga, o transporta la masa si se serveste prin partea dreapta, cu mana dreapta. Se ofera, in principal la unitatile de 4 si 5 flori, lingura si furculita de desert. Serviciul trebuie efectuat foarte rapid si trebuie anuntat clientul ca vasul este foarte fierbinte.

Creierul la gratar si pane se preia in farfurie intinsa, calda, cu garniturile adecvate.

Preparatele din oua se preiau si se servesc diferentiat in functie de modul de preparate si natura mesei:

Ouale fierte tari, in coaja se preiau cate doua la portie pe farfurie de desert calda. Se ofera farfurie pentru coji si cutit si furculita de desert.

Ouale fierte moi se preiau in pahar de oua de portelan sau inox, pe farfurioara. Se aseaza pe farfuria de desert, iar al doilea ou alaturi de acesta. Se ofera cutit de desert si lingurita.

Ouale la pahar se preiau in pahare speciale, mate sau in lipsa acestora in cesti de cafea. Se aseaza paharul sau ceasca pe farfurie de desert cu servetel si se serveste prin dreapta. Se ofera lingurita, care se pune pe farfurie, langa pahar. Cel care le portioneaza trebuie sa fie atent sa nu pateze paharul prin exterior sau sa cada resturi de coaja in interior.

La oua fierte in coaja si la pahar trebuie respectat timpul de fierbere solicitat de client.

Oua ochiuri pregatite in capac de inox, se preiau pe farfurie de desert cu servetel si se servesc prin dreapta. Cele doua tortite trebuie asezate simetric, in dreapta,

respectiv stanga. Se ofera cutit si furculita de desert, dar pentru cele cu galbenusul moale se poate oferi lingura de desert.

Omleta se preia in farfurie intinsa sau de desert si se serveste prin dreapta. Se ofera cutit si furculita corespunzatoare farfuriei. La cererea clientilor se poate aduce ceapa verde, ceapa rosie, ardei gras, rosii, ridichii in farfurii de desert.

Servirea preparatelor de baza

Minuturile - se prepara la gratar si se preiau la farfurie intinsa cu garniturile adecvate. Se aseaza cu transa de carne spre client, iar garniturile in partea opusa.

Mixed - grill (cotlet si muschi de porc, antricot de vaca, ficat si muschi de vitel si de porc, creier, carna-ciori, mici, piept de pui) se aleg 3-4 componente si se pregatesc la gratar. Se preiau in farfurie intinsa mare cu garniturile adecvate.

Preparatele cu sos (chiftele marinate, soteuri, tochitura) se preiau in farfuria mare intinsa.

Sarmalele - se preiau in farfurie intinsa. Montarea trebuie facuta cu atentie, sarmalele sa fie uniforme, fara

a avea foile desfacute, trebuie asezate spre client, iar varza in partea opusa. Costita se pune pe varza.

in anumite zone, sarmalele se pregatesc in vase de lut smaltuite, care in final se introduc la cuptor. Se preia vasul scos din cuptor pe o farfurie, se pune capacul si se duce la masa. Se aseaza in centru si se ofera o lingura mare cu manerul lung, cu care se servesc clientii in farfuriile intinse, calde.

Musacaua - se portioneaza la bucatarie, din tava, de regula in forma patrata. Se monteaza in farfurie intinsa. La cererea clientului se ofera smantana.

Pilaful si rizotoul - se monteaza in farfurie de la bucatarie, cu lusul sau ceasca de ceai si bucata de carne sau ficatei alaturi. Se aseaza in fata clientului prin dreapta, cu mana dreapta, cu bucata de carne sau ficatei catre client. La rizoto milanez, ciupercile si sunca se pun in forma.

Ciolanul de porc si de vitel se dezoseaza de la bucatarie, se pun transele de carne spre client si fasolea sau varza in partea opusa.

La preparatele care au o componenta de carne si diverse legume se procedeaza astfel: se pun transele de carne spre client si legumele sau alte componente in partea opusa.

Preparatele din legume fara carne (ciulama de ciuperci, iahnie de fasole, ghiveci de legume etc.) se preiau si se servesc la farfurie.

Puiul la ceaun sau la rotisor - se poate transa la bucatarie, dar se poate aduce si intreg pe platou de portelan si se efectueaza operatiunea la masa. Se lucreaza cu un cutit si cu o furculita, astfel incat bucatile rezultate sa aiba pielea intacta si sa nu ramana carne pe carcasa.

Muschiul de porc impanat se pregateste fie la gratar, dat prin malai, fie la cuptor, la tava. Se transeaza la bucatarie sau la masa. Se taie perpendicular, felii egale de 1/2 cm.

Muschiul de vaca - intreg, preparat la cuptor, se transeaza la fel, dar se taie putin oblic si feliile mai groase.

Servirea sosurilor

Sosurile pregatite in bucatarie, calde sau reci, se preiau in sosiera de inox sau portelan, pe suport cu servetel, cu lingura de sos sau de desert, in lipsa sosierei se preiau in ceasca. Se serveste de catre gazda sau i se poate oferi clientului posibilitatea sa se serveasca singur

cu cat doreste. Ceea ce ramane se lasa pe masa, clientul putand sa isi mai puna daca mai doreste.

Sosurile in flacoane industriale se aduc pe tava acoperita cu servet si se pun pe masa, in centru sau unde se gaseste loc.

Servirea salatelor

Salatele se monteaza in salatiere individuale, patrate sau rotunde. Se pun pe farfurii de desert cu servetel si se aduc in sala de servire. Se aseaza prin stanga, la varful furculitei. Daca spatiul nu permite, la unitatile de l, 2, 3 flori se pot pune pe masa si fara suport, dar intotdeauna in stanga aproape de zona varfului furculitei. Se aduce oliviera la masa.

Muraturile asortate se pot prelua si in salatiera mare, pe farfurie cu servetel. Se aseaza in centru cu tacam de serviciu: lingura si furculita mare.

Servirea branzeturilor

Branzeturile se preiau pe platouri rotunde sau plansete de lemn, acoperite cu servet de panza, si se pun masa. Se ofera farfurie de desert, cutit si furculita de desert. Se pot portiona dinainte si servi in farfurii de

desert. Se ofera unt, paine prajita si diferite condimente, dupa preferinta clientilor.

Servirea deserturilor

Toate deserturile se servesc de obicei in farfurii de desert.

Prajiturile de casa - se preiau pe farfuria de desert si se servesc prin dreapta, cu mana dreapta, cu lingurita alaturi sau asezata de la inceput pe masa.

Tortul - se aseaza pe farfuria de desert, asa cum este taiat din bucata mare, in picioare, cu varful ascutit spre client. La unitatile de 4 si 5 flori se ofera lingura si furculita de desert, la celelalte doar lingurita.

Inghetata la cupe - cupele se preiau pe tava acoperita cu servet si farfuriile alaturi cu linguritele specifice. Se pune pe masa o cupa pe farfurie si lingurita alaturi, cu concavitatea in sus. Se pune farfuria in fata clientului cu mana dreapta pe partea dreapta.

Budincile - se preiau in farfurii de desert calde si se servesc asa cum am aratat. La cele cu branza de vaci si din gris cu sos de vin se ofera lingura de desert sau lingurita, iar celelalte cutit si furculita de desert, in acelasi fel, se preiau si se servesc clatitele, papanasii,

stradelele, placintele, oferind si cutit si furculita de desert.

Laptele de pasare se preia in compotiere sau boluri si se pun pe farfurie de desert cu servetel. Se serveste prin dreapta, oferind lingura de desert.

Crema de zahar ars - se preia in farfuria de desert, se transporta si se serveste in maniera prezentata, oferind lingura de desert sau lingurita.

Mere la cuptor si cele in foietaj - se preiau in farfurii de desert si se servesc prin dreapta. Se ofera cutit si furculita de desert.

Salata de fructe - se monteaza in cupe care se preiau si se servesc sub forma de cocteil. Se ofera lingura de desert sau lingurita, in functie de marimea cupei si de componenta.

Baclavalele si sarailiile - se pe farfuria de desert, se ofera lingura si furculita de desert, in special la unitatile de 4 si 5 flori sau lingurita la celelalte.

Exista deserturi care se pot consuma cu mana (fursecuri, chec, cornulete). Acestea de pun pe platou rotund de sticla sau oval de portelan si se aseaza in centrul mesei. Se ofera farfurie de desert.

Servirea fructelor

Fructele se aduc in fructiere sau cosulete speciale si se pun de regula in centrul mesei. Se ofera clientilor farfurii de desert, cutit, furculita de fructe, in lipsa acestora, se poate oferi cutit si furculita de desert.

La unitatile de 4 si 5 flori pentru cirese, prune, struguri si caise se recomanda aducerea galetusei cu apa rece si gheata pentru a da posibilitatea clientilor sa le consume reci, daca doresc. Se ofera tacam de serviciu, format din lingura si furculita de desert, cu care clientii trec ciresele, prunele si caisele din galetusa in farfuria de desert. Strugurii se prind cu mana de codita si se introduc o data sau de doua ori in apa rece si apoi se trec deasupra farfuriei de desert. Fructele mentionate se consuma cu mana. Se ofera bol pentru clatirea degetelor.

La unitatile de l, 2 si 3 flori, fructele se aduc in fructiera, farfurie adanca sau intinsa, flecare client avand farfurie de desert. Se consuma cu mana, clientul avand la masa, servetele.

Capsunele, fragii, zmeura, murele se curata de codite si pot fi oferite natur, cu zahar sau frisca, iar fragii si zmeura se pot oferi si cu smantana.

Se preiau la unitatile de 4 si 5 flori in holuri de supa, compotiere, cupe de inghetata, sau de sampanie. Acestea se pun pe tava acoperite cu un servet, impreuna cu farfurii de desert cu servetel. Se pune obiectul cu fructe pe farfurie si apoi acest ansamblu pe masa, prin dreapta, cu mana dreapta.

Cand se serveste cu smantana sau cu frisca, se recomanda lingura si furculita de desert, iar in celelalte situatii se ofera lingura de desert sau lingurita, dupa caz.

Pepenele galben se poate pregati dinainte. Se taie felii, se curata de seminte si nervuri, se aduce la masa pe farfurii de desert. Se ofera cutit si furculita de fructe. Taiat in doua, pepenele galben se poate servi si umplut cu inghetata de vanilie, frisca, sos de ciocolata. Se preia in farfurie de desert. Se ofera lingura de desert.

Pepenele verde se taie felii, se preia pe platou oval de portelan, se aseaza la masa in centru. Se ofera farfurie intinsa, mare sau de desert si tacamurile corespunzatoare. Se ofera bol pentru clatirea degetelor.

Merele, perele, portocalele, mandarinele si bananele se preiau in fructiere sau in cosulete de fructe si se transporta in mana stanga. Se pun in centrul mesei.

Piersicile si caisele - dupa ce se spala, se curata de

codite, se sterg si aseaza estetic in fructiera, cu partea de la codita in jos.

Alunele, migdalele, fisticul - se preiau in platou mic sau in fructiera mica, joasa, de inox, pe care se poate pune dantela. Se aseaza in centrul mesei, cu lingura de desert, fiecare client avand o farfurioara - suport de ceasca de ceai si servindu-se singur cu ceea ce doreste.

II. Asocierea preparatelor cu bauturi

.  Nu exista reguli fixe cu privire la asocierea
preparatelor cu bauturile, cu prioritate trebuie sa fie
luata in considerare preferinta clientului.

.  La inceputul mesei se ofera o bautura aperitiv. La
preparatele lichide de obicei, nu se servesc bauturi,
dar la ciorbele concentrate din peste se poate oferi
o bautura aperitiv sau vin.

.  La preparatele din peste si fructe de mare se ofera
vinuri albe seci si demiseci.

.  La antreuri se ofera vinuri albe, seci, demiseci,
roze, sau chiar rosii, lejere.

.  La preparatele de baza se ofera vinuri rosii seci si
demiseci, mai puternice la carnurile rosii si mai usoare

la cele albe. Sunt o serie de preparate din carne de pasare la care se asociaza vinuri albe, seci si demiseci

.  La branzeturi se continua cu vinul, de la preparatul
de baza. Toate vinurile se armonizeaza cu branzeturile, cu exceptia celor dulci.

.  La desert se ofera vinuri dulci, inclusiv vin
spumant, sampanie. Nu se recomanda vinurile la
deserturile pe baza de ciocolata, la inghetata si la
fructe natur.

.  La cafea se ofera bauturi digestive: coniacuri,
lichioruri, rachiuri, brandy.

III. Servirea bauturilor

.  Un singur pahar se preia pe farfuria de paine sau de
desert cu servetel, prinzand talpa cu degetul mare
de la mana stanga.

.  Paharele cu bauturi nu se transporta niciodata in
mana.

.  Canile si carafele se transporta in mana, dar cate
una se poate si pe farfurie cu servetel.

.  Sticlele cu bauturi se transporta in mana: se prinde
prima sticla cu degetele inelar si mic de o parte si

cu cel mare de cealalta parte, fixand-o in podul palmei; se ia a doua sticla si se prinde intre degetele inelar si mijlociu, folosind si degetul aratator. Paharele

.  Paharele folosite pentru servirea bauturilor se aleg
in functie de caracteristicile acestora, de regula
incolore, fara decoruri, curate, fara defecte, elegante.

.  Alegerea paharului este important pentru consuma
rea si savurarea unui vin. Paharele trebuie sa fie
perfect transparente, fara nici o urma de alta
culoare pentru a se putea vedea culoarea vinului.

.  Deschiderea la partea superioara a paharului
trebuie sa fie lejer ingusta pentru a permite concentrarea parfumurilor.

.  Paharul trebuie sa fie fin pentru a nu se interpune
dezagreabil intre vin si gura degustatorului.

.  Paharul este necesar sa aiba picior intrucat acesta
contribuie la eleganta paharului. Talpa trebuie sa fie
cat mai groasa si grea pentru a asigura stabilitatea.

.  Corpul paharului trebuie sa fie destul de inalt si
larg pentru ca prin suprafata de expunere sa poate
pune in valoare calitatile vinului.

.  Paharele pentru vinul alb trebuie sa fie inalte

pentru a preveni cresterea temperaturii la atingerea acestuia cu mana.

.  Paharele in care se serveste vinul spumant trebuie
sa aiba o forma eleganta corespunzatoare calitatii si
prestigiului vinului.

.  Paharul ideal este transparent, neted si trebuie sa aiba o
forma functionala. Acesta nu trebuie sa aiba gura prea
larga pentru a nu grabi eliminarea bulelor de bioxid de
carbon, care face ca perlarea sa fie mai scurta.

.  Cupa de sampanie nu este recomandata intrucat
favorizeaza eliminarea rapida a bulelor de bioxid
de carbon. Traditia a impus paharul in forma alun
gita numit " flute a champagne'. De asemenea, este
acceptat si paharul "lalea', avand partea superioara
mai inchisa.

Servirea bauturilor alcoolice

Servirea aperitivelor

Rachiurile naturale se servesc racite in pahare -balon mici, fara gheata.

Afinata si visinata - se servesc in pahare aperitiv suficient de mari, astfel incat acestea sa nu fie pline cand sunt aduse la masa.

Tuica fiarta - se preia in ceainice de portelan sau ceramica si se serveste in cesti din aceleasi materiale.

Paharele de aperitiv se debaraseaza inainte de a se servi vinul.

Servirea vinului

Temperatura optima se servire a vinului

.  Regula generala este ca vinurile albe se servesc mai
reci decat cele rosii. Ca un principiu general, vinu
rile albe, roze si rosii tinere se racesc, iar cele rosii
vechi se servesc la temperatura de 15 -18 grade C.

.  Vinul isi pierde calitatile din cauza caldurii, mai
mult, decat a frigului. Un vin servit foarte rece se
poate incalzi foarte repede, fie de la caldura din
camera, fie de la tinerea paharului in mana. in
schimb un vin foarte cald, este greu de a fi improspatat si placerea de a-1 bea risca a fi compromisa.

.  in principiu nici un vin nu trebuie servit la mai mult
de 18 - 19 grade C. Servirea vinurilor cu unul sau
doua grade in plus nu afecteaza gustul acestora.

Se va evita :

.  utilizarea congelatorului la racirea vinurilor si oferirea
cuburilor de gheata clientului pentru a fi puse in vin;

.  incalzirea in exces a vinurilor rosii;

. trecerea brusca a vinurilor de la o temperatura
la alta;

Servirea bauturilor digestive

.  Se servesc la sfarsitul mesei impreuna cu cafeaua.

.  Coniacul se serveste in baloane de 300 - 500 ml.

.  Lichiorul se ofera in cantitate de 25 ml, la tempera
tura de 16-20 de grade. Anumite lichioruri pot fi
servite si reci. Se servesc in cupe mici de lichior -
cele simple, iar in cupe mari - cele fine.

Servirea bauturilor nealcoolice

.  Apa minerala - se decapsuleaza si se serveste in
paharul de apa. Se toarna jumatate in pahar.

.  Apa potabila - se preia in cani care se transporta in
maini si se depun la consola. Se serveste prin
dreapta, cu mana dreapta. Daca trebuie racita se
pun cuburi de gheata.

.  Bauturile racoritoare - se preiau in sticle, cutii,
pahare sonda sau tumblere.

.  Cafeaua - se serveste in cesti mici cu suport. Se
preiau cestile si suporturile pe tava acoperita cu
servet.

.  Cafeaua turceasca se serveste indulcita, celelalte
tipuri de cafea cu zaharul separat, in acest caz se

ofera lingurita de cafea. Pentru zaharul vrac se ofera zaharnita cu cleste pentru zaharul cubic si lingurita pentru cel tos. Pentru zaharul preambalat se procedeaza astfel: se ridica ceasca si se aseaza pe prima farfurie din teanc, apoi se pune zaharul spre emblema si lingurita la dreapta. Se ofera farfurioara pentru ambalaje. Totul se pune in fata clientului prin partea dreapta, farfuria fiind cu emblema spre centru, ceasca cu manerul spre dreapta.

.  Daca sunt mai multe persoane, plicurile de zahar se
pot pune pe o farfurie de desert care se aseaza in
centrul mesei.

.  Ceaiul - se ofera de obicei la micul dejun, dar si in
restul zilei la cererea clientilor.

Se preia ceainicul cu apa fierbinte pe o farfurie de desert cu servetel. Produsele de insotire se preiau separat: plicul de ceai si zaharul preambalat pe o farfurioara, feliile de lamaie taiate uniform pe o farfurioara, cu furculita speciala, laptele sau frisca lichida in plic sau preambalate pe suport cu servetel. Se pun toate acestea pe o tava acoperita cu servet si se ridica cestile de la masa calda. Se aseaza farfuriile cu produsele de insotire in centrul mesei, ceasca pe farfuria suport cu toarta spre dreapta clientului.

3. Reguli de comportament in relatiile cu turistii

Din ce in ce mai multi turisti, atat din tara cat si din strainatate, prefera sa-si petreaca vacantele la pensiunile rurale, pentru ca isi doresc sa uite de zilele obisnuite si sa evadeze in natura, unde isi pot gasi linistea dorita.

Care ar fi regulile de comportament in relatiile cu oaspetii/ turistii?

Sunt doua etape in primirea oaspetilor/turistilor.

Prima etapa este pregatirea primirii oaspetilor/clientilor, care cuprinde:

inainte de sosirea clientului:

.  Verifica situatia rezervarilor;

.  Ia cunostinta de solicitarile speciale;

.  Stabileste si pregateste primirea oaspetilor/
clientilor VIP si oaspetilor/clientilor fideli (flori,
fructe, bauturi etc.);

.  Pregateste camerele conform rezervarilor;

.  Organizeaza activitatea de gastronomie.

A doua etapa este primirea oaspetilor/clientilor: La sosirea oaspetilor/clientilor:

. Priveste-i in fata;

.   Zambeste-le;

.   Saluta-i;

.   Inlesneste-le accesul in spatiile pensiunii;

.   Acorda-le ajutor la transportul bagajelor;

.   Identifica rezervarea;

.   Adreseaza-te cu apelativul doamna/domnule,
urmate de numele de familie;

.   Prezinta-le pensiunea cu serviciile de baza si cele
suplimentare, facilitatile oferite;

.   Prezinta-le camerele disponibile si spatiile comune;

.   Comunica-le tarifele;

.   Repartizeaza-le camerele in functie de cerinte;

.   inregistreaza oaspetii/clientii conform metodologiei si prevederilor legale;

.   incaseaza, dupa caz, anticipat, contravaloarea
serviciilor;

.   insoteste-i in camera;

.   Explica-le modalitatea de utilizare a cheii;

. Informeaza-i cu privire la dotarile camerei.
Salutul:

.   Este cald, cordial, neconventional, exprima bucuria
de a primi oaspetii;

.  Este insotit, cand este posibil, de numele clientului

si, in functie de situatie, de alte formule de politete. Atentie! intotdeauna gazda saluta oaspetii. Zambetul:

.  Nu costa nimic, dar efectul lui este nemasurat;

.  Exprima generozitate, imbogateste atat pe cel care
il primeste, cat si pe cel care il daruieste;

.  Creaza o stare de bine, este un semn de prietenie;

.  Este ca un fulger, dar amintirea lui poate dura o
viata;

.  Nu poate fi cumparat, imprumutat, furat; el
apartine fiecaruia si poate fi doar daruit;

.  Daca unii nu-si pot oferi zambetul lor, de ce sa
nu-1 oferiti pe al dumneavoastra;

.  Este odihnitor pentru cei osteniti, speranta pentru cei
descumpaniti, bucuria pentru cei tristi, suparati;

Atentie: 72 de muschi sunt antrenati intr-o grimasa, si doar 14 intr-un zambet, ce alegeti? Ascultarea oaspetilor/clientilor:

.  Acorda-le toata atentia;

.  Manifesta interes pentru ceea ce spun;

.  Nu-i intrerupe;

.  Retine si puncteaza elementele importante;

.  Noteaza daca este cazul.

Care sunt greselile in comportamentul fata de oaspeti/clienti:

.  Tratarea oaspetilor/clientilor cu apatie;

.  Refuzul de a raspunde, de a ajuta oaspetii/clientii;

.  Manifestarea tendintei de a scapa de ei, de a-i expedia;

.  Atitudine rece, distanta;

.  Tratarea cu superioritate;

.  Atitudine mecanica, fara a tine seama de personalitatea oaspetilor/clienti;

.  Abordarea de tip robot, fara a tine seama de problemele oaspetilor/clientilor.

Comportamentul fata de oaspeti/clienti contribuie hotarator la formarea impresiei, a celei stari care va ramane, va dainui si pe care o va transmite.

Atentie: oaspetii/clientii multumiti isi transmit impresiile, influentand pozitiv 4-5 persoane, in schimb cei nemultumiti influenteaza negativ decizia a 9-10 persoane.

Deviza care trebuie sa ne insoteasca in comportamentul cu ospetii/clientii este "Clientii nostri - oaspetii nostri!':

.  Sunt cele mai importante persoane;

.  Noi depindem de ei, nu ei de noi;

.  Sunt scopul activitatii noastre;

.  Ne fac o favoare ca vin la noi, nu noi le facem o
favoare ca ii primim;

.  Sunt fiinte cu sentimente si emotii, nu o cifra statistica;

.  Trebuie tratati asa cum am dori sa fim tratati noi;

. Ei ne ajuta sa continuam si sa dezvoltam afacerea.
Atentie: este important ce le oferi oaspetilor/clientilor,

dar si cum le oferi.

Ce astepta oaspetii/clientii:

.   Solicitudine;

.   Promptitudine;

.   Eficienta.

Pentru a afla ce isi doresc oaspetii/clientii:

.   Observa-i!

.   Asculta-i!

.   Raspunde-le!

De ce trebuie sa aflam ce-si doresc oaspetii/clientii?

.   Pentru a-i cunoaste mai bine;

.   Pentru a le oferi serviciile pe care si le doresc;

.   Pentru a-i trata intr-o maniera personalizata.
Ce nu vor sa stie oaspetii/clientii:

.   Ca sunteti obosit;

.   Ca lucrati peste program;

.   Ca aveti probleme personale.

.  Ne fac o favoare ca vin la noi, nu noi le facem o
favoare ca ii primim;

.  Sunt fiinte cu sentimente si emotii, nu o cifra statistica;

.  Trebuie tratati asa cum am dori sa fim tratati noi;

. Ei ne ajuta sa continuam si sa dezvoltam afacerea.
Atentie: este important ce le oferi oaspetilor/clientilor,

dar si cum le oferi.

Ce astepta oaspetii/clientii:

.   Solicitudine;

.   Promptitudine;

.   Eficienta.

Pentru a afla ce isi doresc oaspetii/clientii:

.   Observa-i!

.   Asculta-i!

.   Raspunde-le!

De ce trebuie sa aflam ce-si doresc oaspetii/clientii?

.   Pentru a-i cunoaste mai bine;

.   Pentru a le oferi serviciile pe care si le doresc;

.   Pentru a-i trata intr-o maniera personalizata.
Ce nu vor sa stie oaspetii/clientii:

.   Ca sunteti obosit;

.   Ca lucrati peste program;

.   Ca aveti probleme personale.

Care ar fi cheia succesului acestui gen de turism?

In primul rand nu trebuie sa lipseasca confortul deja obisnuit: atmosfera de locuit individuala, grupul sanitar si cel mai important o primire calda si prietenoasa.

In al doilea rand calitatea serviciilor, precum si diversitatea ofertei.

Toti cei care se ocupa cu primirea turistilor/oaspetilor, mai devreme sau mai tarziu trebuie sa se intrebe: daca pun la dispozitia oaspetilor/clientilor o oferta completa, carui grup de turisti se adreseaza si de ce au ales o pensiune rurala. Pentru ofertele speciale se ia in consideratie specificul zonei respective si grupa de turisti vizata: familie cu copii, generatii mai in varsta, sportivi, cluburi si asociatii profesionale, handicapati.

O familie cu copii, ca sa se bucure din plin de vacanta, isi doreste:

.  Animale, cu care ar putea sa se joace copiii, pentru
ca o gospodarie taraneasca cu multe pasari si animale este adeseori atat de fascinanta pentru copii,
incat jocurile trec pe locul doi;

.  O incapere special amenajata pentru joaca atunci
cand timpul nu le permite sa iasa afara, in care sa

aiba pensule pentru pictat, hartie de desen, cuburi de lemn, diferite jocuri;

.  Carti si jocuri de agrement atat pentru cei mici, cat
si pentru cei mari;

.  Organizarea unor evenimente speciale cum ar fi:
serbari pentru copii cu diverse concursuri, excursii
cu picknic la padure sau langa apa, raliu cu
biciclete etc. ;

.  Dotarea cu paturi mici pentru copii;

.  ingrijirea temporara a copiilor, dat fiind faptul ca
multi parinti ar dori sa faca o drumetie, sa mearga
la cumparaturi sau sa poata pleca intr-o seara, fara
sa aiba copii cu ei.

Sunt grupuri de turisti care le place foarte mult natura - care ar fi dorintele lor?

.  Sa scape pentru o vreme de lumea "tehnologica si
galagioasa' - pentru aceasta cele mai potrivite sunt
pensiunile sau casele de vacanta situate in afara
localitatilor si inconjurate de multa verdeata;

.  Concediul sa-1 petreaca individual sau cu un grup
la fel de interesat de apropierea de natura;

.  Sa poata sa mediteze in liniste;

.  Sa manance cat se poate de natural - in acest

sens produsele din propria gospodarie sunt foarte apreciate;

De asemenea gazdele si oaspetii trebuie sa fie pe aceeasi lungime de unda in ceea ce priveste apropierea de natura.

Ce-si doresc generatiile mai in varsta?

.   O casa linistita si o gradina imbietoare;

.   Camere bine incalzite;

.   O camera speciala destinata lecturii, TV;

.   Camere cu grup sanitar propriu si prag de intrare la
dus sau cada cat mai accesibila;

.   Paturi apropiate de pozitia corpului (nu prea joase)
si mobilier comod pentru sedere;

.   Lumini de orientare pe holuri si la trepte;

.   Posibilitatea de a aduce animale de casa cu ei
(pisica, caine);

.   Posibilitatea de a urmari programele TV;

.   O masa asortata si o mancare buna sunt deosebit de
apreciate de seniori.

Care ar fi, de exemplu, cateva din dorintele acelora care le place sportul:

. Pensiuni cu locuri special amenajate pentru calarie,
pescuit, golf, tenis;

.  Locuri corespunzatoare pentru depozitarea
rucsacelor, cizmelor, skiurilor, bicicletelor;

.  Gospodariile cu cai ar putea sa ofere loc pentru
calarie si initierea in calarie; de asemenea trebuie
avuta in vedere si costumatia necesara;

.  Pentru ski si plimbarile cu bicicleta cunoasterea
anumitor trasee turistice.

Cluburile si asociatiile profesionale cauta urmatoarele avantaje:

.  Sa aiba incaperi speciale, daca este vorba de
programe recreative pentru pictat, tesut, olarit, tors;

.  O oferta gastronomica deosebita si posibilitati de petrecere a timpului liber cum ar fi: seri muzicale, vizitarea
obiectivelor turistice din zona, plimbari cu masina;

.  in functie de peisaj si de receptivitatea turistilor,
oferta poate fi insotita si de un program suplimentar,
de exemplu, plimbari cu bicicleta.

Grupurile de turisti cu probleme mai deosebite sunt handicapatii. Aceste grupuri necesita conditii speciale de cazare, cunostinte deosebite ale gazdelor, de exemplu, cand e vorba de handicapatii mintali, indeosebi lor trebuie sa li se creeze o atmosfera primitoare Si calda din partea gazdelor si a celorlalti oaspeti. Pentru handicapatii in carucior accesul in camere, la baie, trebuie sa fie facil (fara scari sau praguri). Cel mai important in cazul acestor grupuri de turisti este sa fie priviti si tratati ca niste oameni normali.

O alta componenta a succesului ar fi aranjarea si dotarea pensiunii: tapet, covoare, perdele, mobila, lampi - toate armonizate in asa fel incat sa se obtina un stil al casei si un climat placut. Alegerea lor trebuie sa corespunda scopului pentru care sunt folosite, iar ingrijirea lor sa fie practica, usoara si igienica.

Dotarile de baza al unui dormitor ar fi: paturile, dulapul sau sifonierul, dulap pentru rufe, locul pentru scris, un scaun pentru fiecare persoana, lampile pentru citit, cosul pentru hartii. Iar ca dotari suplimentare, dormitorul ar trebui sa mai aiba: fotolii, pat pentru copii, masa, veioza, comoda pentru rufe, oglinda de perete, radio, TV si loc pentru valize.

In ceea ce priveste patul, in dormitor, ar trebui sa contina: saltea din pene sau burete, plapuma sau duna, perne, cearceafuri, eventual o patura pentru zi si lenjerie de pat care sa poata fi spalata.

Aceste dotari sunt valabile atat pentru camerele cu un pat, cat si pentru cele cu doua.

In ziua de astazi oaspetii/clientii isi doresc ca fiecare camera sa aiba grupul sanitar propriu. Grupul sanitar trebuie sa aiba suficient spatiu de miscare intre obiectele sanitare, pereti si podele rezistente la umezeala, o buna aerisire, posibilitate de incalzire in toate anotimpurile. Ca dotare grupul sanitar contine: chiuveta, oglinda cu stativ sau dulapior cu oglinda, cada de dus, cabina sau cada de baie, WC (rezervor pentru apa cu zgomot redus si presiune mare a apei), bare si carlige pentru prosoape, corpuri de iluminat, prize si aparat pentru incalzit apa. Sunt de preferat dusurile din motive de igiena. Aceasta dotare este pentru camerele cu un pat sau cu doua paturi.

Camera de zi, unde se ia si masa, trebuie sa fie foarte spatioasa si luminoasa. Mobilarea ei se va face tinand cont de capacitatea de cazare pe care poate o are pensiunea. Ca dotari ea are: mese, scaune si/sau coltar, dulap pentru vesela, lampi (pe tavan, pereti), veioze, iar suplimentar poate sa aiba canapea, masa pentru canapea, biblioteca, televizor, tablouri, ghivece cu flori.

Bucataria trebuie sa fie in primul rand foarte curata si bine dotata: aragaz electric sau cu gaz (2-3 ochiuri), frigider, chiuveta, dulapuri normale si de perete, aparat de incalzit apa, robot de bucatarie, aparat de facut cafea, prosoape de maini, fete de masa. Vesela pentru mancare nu trebuie sa fie in nici un caz ciobita, de preferat ar fi cea autohtona.

Iar pentru pastrarea ordinii, un element foarte important, este nevoie de: garderoba, stativ pentru umbrele, dulap pentru lenjeria de pat, de masa, prosoape, dulap pentru papuci, loc pentru reviste si ziare. Exista o vorba, de la o pensiune nu ar trebui sa lipseasca "sarea si detergentul'.

Si dat fiind faptul ca nu numai dragostea trece prin stomac, dar si atmosfera de vacanta, mancarea are si ea o cheie a succesului. Una din regulile importante in pregatirea mancarurilor este carei categorii de oaspeti/clienti te adresezi, chiar daca fiecare are propria parere despre gustul bucatelor. Dat fiind faptul ca in ultima vreme se vorbeste despre calitatea ecologica/ naturala a mancarii, o importanta deosebita o au produsele din gospodaria proprie. Zarzavaturile, fructele, lactatele, branzeturile, reprezinta pentru oaspetii/clientii pensiunii simbolul vietii sanatoase. Aceste produse pot fi date oaspetilor/clientilor ca un cadou la plecare pentru cei ramasi acasa sau ca o amintire placuta din concediu.

Pentru un inceput de zi cat mai bun, la micul dejun se poate oferi pe langa cafea sau ceai si un pahar de lapte sau suc natural, in functie de numarul oaspetilor/clientilor se poate aranja si un bufet, care ar trebuie sa cuprinda produse lactate, branzeturi, oua proaspete si paine de casa. Meniurile traditionale sunt bine primite, pentru ca un turist strain vrea sa manance o mancare specifica zonei si sa bea un vin autohton.

Vesela de plastic ar trebui de asemenea evitata de la masa, iar pentru copii ar avea un efect deosebit o vesela mai colorata.

Care ar fi regulile de baza in comportamentul cu oaspetii/clientii?

Comportarea corecta cu ospetii/clientii incepe de la convorbirea la telefon, prin oferirea de informatii utile.

Ce-si doreste oaspetele/clientul la sosire?

In primul rand o casa ospitaliera, care ar putea fi pusa in evidenta prin urmatoarele:

.  O bautura, specifica zonei, la intampinare, care
bucura pe oricine dupa o calatorie obositoare;

.  O broderie aflata pe masa din hol sau din camera de
oaspeti;

.  O mica atentie, din productia proprie sau ceva

specific zonei, pusa pentru ei in camera sau in locuinta de vacanta (fructe, chec, prajituri);

. Material informativ despre obiectivele turistice din
zona (muzee, biserici, manastiri) care merita a fi
vizitate;

La fel de important este si modul in care apare familia gazda. Ea trebuie sa fie:

.  Punctuala si corecta, fara a le cere aceasta si de la
oaspeti;

.  Simpatica si amabila, chiar daca uneori un oaspete
este nemultumit;

.  Prietenoasa - prin prezentarea oaspetilor intre ei
si pe cat de inteleapta pentru atragerea lor in
activitatea casei;

.  Binevoitoare: ex. oferirea unor informatii, trans
portul la o un obiectiv cultural din apropiere etc.

Pentru a veni in intampinarea diferitelor dorinte ale copiilor, adolescentilor si adultilor existenta unei camere de zi, a uneia pentru joaca, pentru TV si eventual pentru fitness, constituie un mare avantaj.

Locul de joaca pentru copii ar putea fi pur si simplu o pajiste, unde sa poata sa alerge si cateva leagane. Animalele de casa, (gaste, gaini, oi, capre) ar trebui sa

fie libere prin curte, pentru a putea fi observate de copii, astfel creandu-se atmosfera ca intr-adevar petrec vacanta intr-o gospodarie taraneasca.

Pentru iubitorii de lectura ar fi bine sa existe o biblioteca a casei, care sa cuprinda diverse carti si reviste. Jocurile de societate sunt un mod atractiv pentru petrecerea timpului liber. De asemenea activitatile in comun, cum ar fi, o sarbatoare cu fripturi la gratar, o plimbare prin padure sau cu trasura prin imprejurimi, cu o pauza de cafea, o seara folclorica - toate acestea sunt primite cu mare placere de catre oaspeti/clienti.

Barometrul dispozitiei oaspetilor creste si scade odata cu schimbarea vremii. De aceea micile servicii suplimentare cum ar fi o cafea gratuita dupa masa sau actiuni scurte pentru cei mici, cu jocuri si concursuri, care sa premieze pe cel mai bun, ajuta la inviorare si distrage atentia.

Sub deviza "vremea rea la noi nu are nici o sansa' se pot organiza concursuri pe diverse teme de cunoastere, jocuri (remi, sah, poker), dar si mici ateliere de creatie (olaritul, impletitul, gatitul).

Una din conditiile necesare pentru a avea succes in domeniul serviciilor si a ospitalitatii este ca fiecare sa porneasca de la premisa ca se poate invata cate ceva de la ceilalti concurenti (alte pensiuni, restaurante, hoteluri). Participarea la diferite cursuri de perfectionare profesionala, la concursuri de gastronomie, la targuri profesionale, schimbul de informatii, studierea ofertei concurentei - toate acestea ajuta la imbunatatirea calitatii serviciilor si la diversificarea ofertei.