Muntii Gutii

CARACTERIZARE GENERALA

LOCALIZARE SI LIMITE

Muntii Gutii constituie primul segment al lantului eruptiv neogen Vihorlat-Gutii-Harghita, dezvoltat aproape integral pe teritoriul tarii noastre. Situati in Carpatii Orientali, in partea de nord-vest a tarii, ei formeaza o unitate montana bine delimitata de zonele depresionare inconjuratoare: Dcpresiunea Maramuresului la nord si est, Dcpresiunea Oasului la vest si Depresiunea Baii Mari la sud. Desi altitudinea lor maxima depaseste 1400 m doar in culmea inalta a Gutiiului (1443 m in Vf. Gutii), caracterul montan al masivului este subliniat de diferentele de nivel de 500-1 000 m fata de depresiunile inconjuratoare, de padurile intinse, de zonele de pasuni alpine ce acopera principalele virfuri, precum si de stincile insolite care strapung frecvent bogatul invelis vegetal.

Limita nordica a Gutiiului trece pe la sud de localitatile Teceu Mic, Remeti, Sapinta, Cimpulung la Tisa, Sarasau si Sighetu Marmatiei, de pe malul sting al Tisei, iar cea estica pe la vest de localitatile Vadu Izei, Berbesti, Feresti, Giulesti, Sat-Sugatag, Harnicesti. de pe Mara, traversind apoi in valea Cosaului prin localitatile Hoteni, Breb si Budesti.

La vest, limita zonci montane trece pe la est de localitatile Huta-Certeze, Certeze, Negresti-Oas, Vama, Racsa, Orasu Nou, din Depresiunca Oasului.

La sud, limita cu Depresiunea Baia Mare este neta pe portiunea Seini-Baia Mare-Baia Sprie, trecind apoi prin zona de piemont strabatuta de bazinul Vaii Cavnicului, pe la nord de satelc Sisesti, Danesti, Surdesti. Legatura cu Muntii Oasului se face prin Pasul Huta (587 m) (denumit si Ciresului sau Simbra Oilor) traversat de DN 19, ce leaga localitatile Negresti-Oas si Sighetu Marmatiei.

Limita estica a masivului este controversata la literatura geografica si geologica, fiind trasata fie prin Pasul Neteda (1058 m) intre Valea Cosaului si Valea Cavnicului, fle mai la est, intre Botiza si Poiana Bo-tizei sau si mai la est, intre Grosii Tiblesului si Botiza. Am adoptat ca limita estica Valea Cavnicului si Pasul Neteda (Vintila Mihailescu, 1968), considerind ca unitatea montana de la est de acest pas (Muntii Varatecului sau Muntii Lapusului), ce face legatura cu Muntii Tiblesului, se ataseaza ca flux turistic mai degraba acestora decit Muntilor Gutii.

Astfel delimitati, Muntii Gutii ocupa o suprafata de 1300 km². Din considerente practice, au fost atasate hartii Muntilor Gutii si zonele piemontane ce fac racordul cu depresiunile invecinate (zone mai extinse spre Depresiunea Maramuresului), traversate de multe trasee. Desi unitari in ceea ce priveste constitutia geologica si vegetatia, unele aspecte morfologice diferite au facut sa se acorde denumiri deosebite diverselor subunitati, fiind individualizati Muntii Poienilor (Muntii Ignisului) intre Pasul Huta si Pasul Paltinului si Muntii Gutii intre acesta si Pasul Neteda. Am adoptat denumirea de ,,Gutii' atit pentru virful cel mai inalt, cit si pentru intregul masiv, in acord cu denumirea frecvent folosita in ultimele doua decenii in literatura geografica, geologica si turistica, desi numele de ,,Gutin' este frecvent folosit in limbajul curcnt, el aparind si pe harti topografice recente, ca si in Enciclopedia geografica a Romaniei (1982).

ALCATUIRE GEOLOGICA

Muntii Gutii sint alcatuiti aproape in exclusivitate din roci vulcanice, preponderent andezitice, fundamentul sedimentar aparind pe suprafete redusa in micile depresiuni intramontane Chiuzbaia, Ulmoasa, Luna-Ses si in zonele marginale.

Fig. 2 - Schita geologica a Muntilor Gutii.

Cea mai mare parte a masivului - intreaga parte nordica si centrala, precum si suprafete restrinse din partea sudica - este constituita din andezite piro-xenice, roci cenusiu-negricioase, cu o larga extindere si in celelalte sectoare ale lantului vulcanic neogen (Caliman, Gurghiu, Harghita). Adesea, aceste roci au aspect stratificat conferit de suprafetele de racire (cariera Stur, Vf. Pietroasa, Vf. Ignis, Cheile Tatarului). In anumite conditii de racire, s-au format coloane poligonale asezate regulat (Lespezi-sud Ignis, cariera Limpedea), divergent (cariera Ilba-Gara) sau cu terminatii usor redresate (cascada Valea Runcului-Sapinta).

Astfel de roci formeaza si o parte din virfurile principale ale Muntilor Gutii, fiind intilnite in cupolele vulcanice ale virfurilor Ignis, Plesca Mare, Pietroasa, Rotunda, Mogosa, Buiana, precum si in abrupturile stincoase din Culmea Pietrii, Piatra Sapintei, Piatra Soimului. In aceleasi roci sint taiate si Cheile Tatarului, Defileul Sapintei de la Apa Rosie, cascadele de pe Valea Sturului, Valea Runcului si Strungi. Intinsele platouri de lava din bazinul Sapintei si Valea Brazilor, constituite din aceleasi andezite piroxenice, dau un relief caracteristic, cu pante si diferente de nivel reduse, in care reteaua hidrografica reuseste sa se adinceasca mai pronuntat doar la iesirea spre zonele depresionare invecinate. In afara de andezite piroxenice, in partea sudica a Muntilor Gutii - adevarat mozaic petrografic -apar si alte tipuri de roci - efuzive si explozive: produse explozive si riodacitice (Valea Handalului, Valea Mare - Cicirlau, Valea Nistrului), dacite (Valea Ulmoasa, Valea Baitei, Valea Bulzului - Danesti, Vf. Plesca Mare), andezite cuartifere (Vf. Arsita, obirsia Vaii Baitei, Valea Borcutului-Valea Rosie, Valea Cavnicului in zona confluentei cu Valea Gutiiului, Valea Talna Mare, cariera Cornet, Culmea Iricau), andezite cu amfiboli si biotit (culmea inalta a Gutiiului si Creasta Cocosului), andezite amfibolice (Vf. Breze, Valea Valaului).

Formele de relief conice, caracteristice zonelor vulcanice, reprezinta fie zone de emisie ale lavelor (Vf. Brazilor, Vf. Hija), fie intruziuni (Vf. Muntele Mic, virfurile Chiuz, Poca, Blidar, Magura, ce marginesc Depresiunea Chiuzbaia, Vf. Ostra, denumit si Vf. Cocosului, din versantul drept al cursului inferior al Firizei, Dealul Ascutit din Baia Sprie). Stinci izolate apar uneori si in zoncle de intensa silicifiere, mai cunoscute fiind Piatra Handalului Nistru, Piatra Virgina-Baia Mare, Piatra Manas-Cavnic. Abrupturi stincoase formeaza si corpurile intruzive andezitice din rocile sedimentare ce marginesc Muntii Gutii (Piatra Tisei, Cornul Sarampaului si Piatra Ciuroiului de la Agris, Vf. Pricop-Huta Certeze). Se remarca faptul ca diversitatca formelor de relief formate pe rocile vulcanice - diversitate ce constituie principala atractie a Muntilor Gutii - este determinata atit de constitutia petrografica variata, cit si de formele de punere in loc a rocilor eruptive sau de procese postmagmatice ulterioare. Mineritul, cu vechi traditii pe aceste meleaguri, a dus la formarea unor impresionante monumente ale activitatii miniere multiseculare, cum sint Dealul Minci din Baia Sprie veritabil ,,svaiter" in piatra Lacul Albastru, obiectiv turistic ocrotit, format intr-o excavatie colmatata, Dealul Crucii-Baia Mare etc.

Structura geologica a Muntilor Gutii, in care vulcanismul a avut rolul esential, determina aspectul actual al reliefului, cu multe elemente comune celorlalte unitati vulcanice ale lantului Oas-Gutii-Tibles-Caliman-Gurghiu-Harghita, caracteristica pentru Muntii Gutii fiind insa varietatea mare a tipurilor de roci eruptive si de forme de zacamint, ca si prezenta mineralizatiilor.

RELIEF

Elementul orografic principal al Muntilor Gutii il constituie culmea lor principala, cumpana de ape dintre bazinele hidrografice ale Tisei, Turului si Somesului, de-a lungul acesteia insirindu-se principale virfuri ale masivului. Pe cei cca 80 km dintre Pasul Huta si Pasul Ncteda, culmea are frecvente schimbari de dircctie si aspecte diferite, putind fi delimitate urmatoarele sectoare:

- Pasul Huta (586 m) - Vf. Rotunda (1240 m). Pe o lungime de cca 25 km, culmea separa bazinele Tisei si ccl al Turului. Avind directia vcst-est, pina in Vf. Bradului (1091 m) si apoi aproape nord-sud pina in Vf. Rotunda, culmea este total impadurita, cu versanti abrupti pina in Vf. Bradului, fiind apoi larga, mai slab conturata si cu frecvente poienite, inseuarile de la est si vest de Vf. Tribsor (976 m) avind cotele de 806 si respectiv 822 m, constituie cele mai joase puncte dc pe intreg tronsonul culmii principale a Muntilor Gutii. Principalele virfuri de pe acest scctor sint: Virful Mare (denumit si Fargau) - 1044 m, Vf. Bradului (1091 m) si Vf. Vezeu (1027 m);

- Vf. Rotunda (1240 m) - Vf. Plesca Mare (1292 m), sector dc cca 10 km, cu dircctia VNV-ESE, culmea fiind pe acest tronson larga, cu turbarii, dintre care una (Taul lui Dumitru) cu un mic ochi de apa, cste ocrotita. Esto traversat de drumul forcstier Poiana Lunga-Poiana Brazilor;

- Vf. Plesca Mare (1292 m) - Vf. Ignis (1307 m). Pe o lungime de cca 10 km, culmca are dircctia nord-sud, fiind marcata de extinse zone cu vcgetatie tinara, urmare a intensei activitati forestiere. Culmea prezinta denivelari importante, coborind sub cota de 1100 m in saua dintre Vf. Plesca Mare si Vf. Breze (1253 m), sa traversata de drumul forestier dintre Valea Runcului si Poiana lui Dumitru, si la cota de 898 m in saua _wLa Cruce', pe drumul de acces la statiunca Izvoare, dinspre Firiza;

- Vf. Ignis (1307 m) - Pasul Neteda (1058 m), tronson de cca 35 km, cu directie generala VNV-ESE, cu versanti abrupti (in special spre sud), cu numeroasc denivelari, de-a lungul carcia sint situate virfurilc: Virful lui Ilie (1193 m), Vf. Pietricica (1171 m). Vf. lezuri (1091 m), Vf. Scutul Mare (l 122 m), Vf. Magura (1126 m). Culmea cste impadurita, cu extinse desisuri intre Vf. Scutul Mare si Vf. Secatura (1392 m), cu pasuni alpine la extremitati, fiind traversata de DN 18 in Pasul Paltinu (987 m) si de drumul forestier Suior-Valea Riusor in Saua Masa Domnilor.

Vf. Rotunda (1 240 m) este nodul orohidrografic al Muntilor Gutii. De aici se ramifica spre sud-vest, apoi spre vest Culmea Vf. Rotunda - Dealul Comsa (652 m) ce desparte bazinul Vaii Turului de cel al Somesului. Intre Vf. Rotunda si Vf. Pietroasa (1200 m), croasta este larga, cu denivelari reduse, in continuare alternind inseuarile adinci cu virfuri bine conturate a caror altitudine scade treptat: Vf. Miculi (1191 m), Vf. Piatra Strungii (1125 m), Vf. Soci (1058 m), Vf. Tiganu (1184 m), Vf. Pietroasa, Vf. Paltinu (953 m), Vf. Arsita Mare sau Salhij (867 m), Vf. Plesa (686 m), Vf. Comsa (652 m);

- Culmea Pietrii se intinde intre Vf. Vacarului (948 m) si Vf. Frasinei (1053 m) in partea dc nord-vest a Muntilor Gutii. Culmea are orientare NV-SE si o morfologie caracteristica, cu versantul nord-estic abrupt, adesea stincos, cel vestic fiind acoperit de intinse pasuni. De-a lungul ei sint situate virfurile: Pietrii (1114 m), Tiganu, Negru (1207 m), Virful lui Stefan (1026 m);

- Poiana Lunga - Vf, Brazilor (1 179 m) - Virful Negru (1207 m), sector de cca 6 km, care face legatura intre culmea principala a Muntilor Gutii si Culmea Pietrii. Depasind pe tot tronsonul altitudinea de 1000 m, ea desparte bazinul Sapintei de cel al Marci. Este travcrsata zona centrala de DJ 183 Firiza-Sapinta. Crestele mentionate formeaza osatura masivului, delimitind principalele bazine hidrografice. In sectoarele sus-mentionate reteaua hidrografica secundara delimiteaza si alte culmi dintre care mentionam doar citeva, cu importanta turistica mai mare:

- Vf. Bradului (1091 m) - Piatra Borcutului (741 m), creasta cu directia vest-est, cu o lungime de 8 km si aspect morfologic similar Crestei Pietrii. Versantul nordic, dinspre Valea Tisei, cste abrupt, stincos, iar cel sudic cu panta mai reduasa. Culmea ia sfirsit in defileul Sapintei de la Apa Rosie. Pe aceasta creasta este situata Piatra Sapintei (941 m), important punct de belvedere spre Valea Tisei;

Fig. 3 -- Principalele unitati de relief in zona montana Gutii si teritoriile adiaccnte.

- Vf. Soci (1058 m) - Ulmoasa (900 m) - Vf. Strimba (839 m), creasta lunga de cca 15 km ce separa bazinul Firizei de cel al Baitei, cu dircctie generala nord-sud, cu versanti abrupti si virfuri bine individualizate (Frasineasa - 1012 m, Bagnau -819 m, Ulmoasa - 900 m, Plestioara - 803 m, Strimba - 839 m). In partea sudica a acestei creste se racordeaza numeroase marcaje turistice din zona Baia Mare - Plestioara - Vf. Strimba.

In ansamblu, dupa aspectul morfologic general, pot fi delimitate in Muntii Gutii doua zone distincte:

- zona nordica (bazinul Sapintei si cel al Vaii Brazilor), zona de platou de inaltime, usor ondulata, cu altitudine in general peste 1 000 m, cu pante line si intinse, vai cu curs divagant, adesea mlastinos la obirsie, la iesirea din platou prezentind cascade si mici defileuri;

- zona sudica, in care eroziunca intcnsa si substratul geologic variat au determinat o fragmentare accentuata a reliefului, cu difcrente de nivel mari intre vai si creste, cu pante acccntuate.

RETEA HIDROGRAFICA

Muntii Gutii dispun de o retea hidrografica densa datorita suprafetei extinse a zonelor impadurite si precipitatiilor relativ bogate. Apele ce strabat acest masiv muntos apartin bazinului hidrografic al Tisei - fie direct, fie prin intermediul Somesului si Turului. Sistemul hidrografic al Tisei dreneaza apele din partea nordica si estica a Muntilor Gutii, atit prin intermediul unor afluenti de mica lungime ce se varsa direct in Tisa (lapa - 7 km, Sarasau - 7 km, Baia, Sugatagul Mare - 9,5 km), drenind in special marginile Muntilor Gutii, cit si prin intermediul Marei si Sapintei, doua dintre principalele riuri din perimetrul masivului.

Mara, a carei denumire a fost cxtinsa pcntru intreaga depresiune (primele atestari din vesti-tele diplome maramuresene folosesc pentru riu numele "Maramoris'), se formcaza in aval de Cheile Tatarului, prin unirea Vaii Brazilor cu Valea Runcului. Iesind in Depresiunea Maramuresului, Mara conflueaza cu Riusorul, iar la Feresti cu principalul sau afluent - Cosaul - ale carui ape provin insa in majoritate din Muntii Varatecului. La Vadu Izei. Mara isi impreuneaza apele cu celalalt vestit riu maramuresean, Iza, care pina la varsarea in Tisa colecteaza si apele Sugaului.

Sapinta, una dintre ccle mai frumoasc vai din Muntii Gutii, dreneaza zona lor centrala si nordica, avind un bazin ramificat, cu numerosi aflucnti: Runcu, Nadosa, Sapincioara etc.

Sistemul hidrografic al Turului isi aduna apcle din Muntii Oasului si din versantul vestic al Muntilor Gutii. Turul, format prin unirea Vaii Buianului cu Valca Goroha, strabate pe cca 11 km zona montana. Principalii afluenti ai Turului, cu care conflueaza in Deprcsiunea Oasului, isi au obirsia tot in Muntii Gutii.

Valea Rea - denumita pe cursul superior Valea Riului sau Riul Mare, apoi Valea Roasa - are o lungime de cca 13 km in zona de munte, drcnind intreaga zona dintre Pasul Simbra Oilor (Huta) si Vf. Rotunda. Inainte de a se varsa in Tur, Valea Rca primeste apele Vaii Albe ce strabate o zona cu intinse finete si pasuni, avindu-si izvoarele sub Vf. Buian.

Talna Mare dreneaza Depresiunea Luna-Ses, adunindu-si apele din versantul nordic al Vf. Pictroasa. Inainte de a se varsa in Tur, primeste apele Talnei Mici, care prin afluentii din zona cle obirsie - Vararia, Carpenul, Puturoasa - drencaza zona dintre Muntele Mic si Vf. Comta.

Sistemul hidrografic al Somesului dreneaza partea suclica a masivului, atit direct, prin afluentii din sud-vest (Baita, Nistru, Valea Mare - Cicirlau, Ilba, Seinel), cit si prin intermcdiul Lapusului, care, desi nu strabate Muntii Gutii, primeste un volum insemnat de ape de aiei.

Cavnicul, ce constituie limita de sud-est a masivului, izvoraste de sub Pasul Neteda si strabate Muntii Gutii pina in satul Surdesti. Stringe apele dintre creasta inalta a Gutiiului si Vf. Mogosa (Gutiiul, Suiorul, Slipul, Bulzul) cu debitc ridicate datorita precipitatiilor abundentc din acest sector.

Sasarul izvoraste din zona Suior, primind numerosi afluenti care isi aduna apele din versantul sudic al crestei dintre Vf. Ignis si Vf. Sccatura: Valca Limpcde, Valea Tulbure, Valca Chiuzbaii. La intrarea in Baia Mare, primeste apele Firizei, iar in aval citiva afluenti mici: Usturoiul, Valea Rosie, Valea Borcutului.

Firiza, cel mai important aflucnt al Sasarului, se formeaza prin unirea apelor Sturului (afluenti: Rostosa, Calamari, Valea Poienii) cu ale Blidarului. In aval, Firiza primeste numerosi afluenti cu debite bogate: Pistruia, Frantusca, Valea Neagra, Valea Romana, Valea Jidovoaia. Strabatind transversal Muntii Gutii, Firiza constituie o importanta axa de patrundere in masiv, majoritatea afluentilor fiind urmati de trasee turistice.

Mincritul intcns a dcterminat executarca unor amenajari hidrotchnice, ramase in prezent ca atractive obiective turistice: Lacul Bodi-Baia Sprie, Lacul Bodi-Ferneziu, Lacul Nistru. Dupa tcrminarca barajului de pe Firiza de la Strimtori si a aductiunii de apa Runcu-Firiza, valorificarea potontialului hidro-energetic al apclor Muntilor Gutii continua prin realizarea unor microhidroccntrale pe Valca Firizei la confluenta Sturului cu Blidarul, pe Chiuzbaia, pe Hunc (la conflucnta cu Valca Stedea). Tot pc Valca Runcului an inceput lucrarile la un impunator baraj de cca 80 m inaltime care va da nastere unui lac pe malul caruia se va dczvolta o noua baza turistica. Lacurile constituie atractive obiective turistice estivale, majoritatea fiind de baraj, artificiale, construite cu scopul acumularilor de apa de interes industrial. Ca rezultat al activitatii postvulcanice, mofetice. s-au format numeroase izvoare de apa minerala (denumite frecvent de localnici borcuturi) cu o distributie extrem de neuniforma, acestea fiind concentrate in zonele marginale ariei vulcanice. Cele mai numeroase izvoare minerale apar in partea vestica a Muntilor Gutii, in zona Certeze (Borcutul Tilharilor, Cicic, Apollo etc.), Negresti (Poptileni, in curtea taberei de pionieri Vraticel, Borcutul Pintii), Izvorul Luna-Ses, Baile Puturoasa, cu ape foarte bogate in hidrogcn sulfurat, folosite de multa vreme in cura balneara.

In partea sudica a Muntilor Gutii mentionam izvorul din cartierul Valea Borcutului al municipiului Baia Mare, apele mineralizate de la Apa Sarata, folosite anterior in cura balneara, borcutul Ferneziului (Izvorul Matei) de pe malul lacului de acumulare de la Firiza, apa minerala ce deverseaza din forajul sapat pe Valea Creanga Pustie (bazinul Vaii Negre), borcutul Chiuzbaii, izvorul de pe Valea Borcutului-Baia Sprie, apcle putcrnic mineralizate folosite in scop balnear la Baile Dancsti. In Deprcsiunea Maramuresului, cel mai cunoscut este izvorul mineral de la Sapinta, singurul ce sc imbuteliaza in prezent, alte izvoare minerale fiind cunoscute la Huta Teceului (la nord de Pasul Simbra Oilor) si in zona satului Breb, folosite in cura balneara inca din anul 1866.

VEGETATIE

In Muntii Gutii, datorita diferentei de nivel insemnate si suprafetei relativ extinse, se intilnesc mai multe etaje de vegetatie. Vegetatia pasunilor subalpine ocupa suprafete in gcneral restrinse pe principalele virfuri (crcasta inalta a Gutiiului, Ignis, Plesca Mare, Mogosa, Pietroasa). Aceste pasuni sint largite ststematic, curatate si, cu exceptia Culmii Gutiiului, vin in contact direct cu etajul fagetelor, ceea ce subliniaza caracterul lor pregnant secundar. Vegetatia de aici este constituita din difcrite specii de paius (Deschampsia fleruosa, Festuca rubra, Festuca pratensis), parul porcului (Nardus stricta), bumbacarita (Eriophorum latitolium), caracterul subalpin fiind dat dc prezenta desisurilor de ienuperi (Juniperus communis) pe platoul Gutiiului, a afinisurilor extinse (Vaccinium myrtillus), mai rar fiind intilnite coacazul rosu si merisorul (Vaccinittm vitis idaea). Pe vaile de abrupt ce inconjura platoul Gutiiului apar rar arini de munte (Alnus viridis), iar in zonele stincoase diverse specii de licheni. Altitudinea redusa la care apare acest etaj in Muntii Gutii (1200-1400 m), comparativ cu a celorlalte masive din Carpatii romanesti, este asemanatoare cu cea din Carpatii nord-vestici (de pe teritoriul Cehoslovaciei si U.R.S.S.), fiind determinata de climatul supus influentelor maselor de aer oceanic, umede, cu zapezi ce persista pe virfuri cca 5 luni pe an. Ca urmare, in Muntii Gutii sint stabilite adevarate recorduri de aparitie a unor plante: Nardus stricta in apropierea orasului Baia Mare, la cota de 200 m, cea mai joasa aparitie de Nardus din Europa, jnepcni la altitudini mai mici de 1000 m (Valea Brazilor), afinisuri ce coboara pe versantii sudici in paduri de gorun pina la cota de 300 m.

Vegetatia zonei jorestiere este dorninata de etajul padurilor montane de fag, etajul padurilor de conifere si de amcstec aparind ca etaj primar doar pe versantul nordic al Culmii Gutiiului (zonele extinse de conifere de la Izvoare, Pistruia, Poiana lui Dumitru, Cavnic fiind rezultatul plantarilor). Padurile de fag se cxtind pe o arie larga de altitudine (300-1300 m), fagetele din zonele de altitudine redusa avind in general expunere nordica. Uneori, in afara de fag (Fagus silvatica), apar exemplare izolate de paltin (Acer pseudoplatanus) si mesteceni (Betula verrucosa), iar in zonele cu expunere sudica - frasini (Fraxinus excelsior) si carpeni (Carpinus betulus). La cote mai coboritc de 500 m, in sectoarele cu expunere sudica, se intind paduri de stejar compacte (Quercus petraea, Q. robur).

Primavara, atit in pacluri cit si in poienile din zona vegetatiei forestiere inflorcsc ruscute (Crocus vernus), viorele (Scilla btfolia), calugarite etc., ghiocei fiind mai rar intilniti. Vara, in locurile umbrite si umede vom intilni specii variate de plante: leurda (Allium ursinum), lacramita (Majanthemum bifolium), untul vacii (Orchis merio), usturoita (Allium offidnaliso), anemone, Vcronica sp., ranunculacoe, Angelica silvestris ctc, in locurile umbrite, stincoase (Cheilc Tatarului, Valea Runcului, Valea Sturului) apar diverse specii de licheni, muschi, ferigi, campanule. gentiane etc. Poienile din zona centrala a Muntilor Gutii (cursul superior al Runcului si Nadosei din bazinul Sapintei, obirsia vailor Pistruia, Sturului, Brazilor), datorita procipitatiilor abundente si subsolului impermeabil (curgeri de lava cvasiorizontale) prezinta frccvent zone cu vegetatie de mlastina si turbarie. Mlastinile oligotrofe (in care apa este saraca in substante mineralc) au un aspect caracteristic bombat datorita paturii masivc de muschi de turba (Sphaynum). Aici cresc diverse specii de rogoz (Carex pauciflora), bradisorul (Lycopodium inundatum), pipirigul (Luncu conglomeratus), roua cerului (Drosera rotundifolia). Uneori, aceste mlastini conserva in virful lor bombat, ca intr-un crater, mici ochiuri de apa ce constituie obiective turistice interesante (lezerul Mare, Taul lui Dumitru, Taurilc Chendroaiei).

Mlastinile eutrofc, alimentate de apc bogatc in substante nutritive, au o vegetatie caracteristica zonclor umedc: bumbacarita, trifoiul de balta (Menyanlcs trifoliata), troscotul de apa (Polygonum amphibium). pipirig, nu-ma-uita (Myosotis palustris si M. silvatica), menta (Mcntha aquatica) etc., lipsind muschiul de turba (Sphagnum). Un caz particular prezinta Taul Morarenilor, acoperit aproapc in intregime de trifoi de balta, aici fiind determinat un numar ridicat de specii de alge, dintre care una, Cylindrocystis brebissonis - este noua pentru stiinta (Nadisan s.a., 1976). Zonelc picmontane alc Muntilor Gutii sint acoperite de finete si pasuni cu frecvcntc pilcuri de arini (diverse specii de Alnus) sau aluni (Corylus avellana).

Pe rama sudica a Muntilor Gutii. intre Tautii Magheraus si Baia vSprie, apar zone extinse de castani comestibili (Castanea sativa), a caror aclimatizare in aceste locuri a fost favorizata de microclimatul specific Depresiunii Baia Mare (precipitatii bogate si lipsa gerurilor mari iarna) si de solul mai sarac in carbonat de calciu. Tot o planta termofila, liliacul salbatic (Syringa vulyaris), este prezenta in citeva exemplare pe versantul sudic al Vf. Ignis, la cota de cca 1000 m. Nu putem sa nu mentionam, de ascmenea, printre atractiile vegetatiei masivului, in afara extinselor afinisuri, zmeura si murele ce apar pe suprafete relativ mari in zonele recent defrisate. Mult cautate si apreciate sint diversele specii de Boletus (denumite pitoi sau hribi), ca si alte specii de ciuperci comestibile (galbiori, oite), diverse specii ale genului Rusulla, ghebele (Armillaria melea) s.a.

FAUNA

Varietatea invelisului vegetal si a reliefului, ca si suprafata relativ extinsa au facut ca fauna Muntilor Gutii sa ramina variata si bogata, cu tot impactul nefavorabil al unei intense activitati forestiere, pastorale si miniere. In fauna actuala a Muntilor Gutii se disting numeroase specii de interes cinegetic, a caror ocrotire a dus la sporirea efectivelor in ultimii ani. Ursul brun (Ursus arctos) constituie ,,vedeta' de nccontestat a masivului, subiectul preferat al povestirilor ciobanilor, padurarilor, vinatorilor, forestierilor si al celorlalte categorii de vizitatori ai zonei. Relativ frecvent si bine reprezentat pe toata suprafata masivului, prezinta o densitate mai ridicata in bazinele vailor Baita, Firiza, Sapinta, dar sporadic poate fi intilnit si in apropierea centrelor populate (Baia Mare si Baia Sprie). In afara de ursul brun, pot fi intilniti si ursi bruni gulerati, ca si ursi furnicari; cerbul carpatin (Cervus elaphus) este frecvent vazut in padurile de foioase si, de asemenea, raspindit pe toata suprafata masivului, atingind o densitate mai ridicata in vaile Baitei, Neagra, Sturului. In perioada boncanitului (septembrie - octombrie) da adevarata "concerte' nocturne, pentru a caror ,,audiere' sint recomandate Poiana lui Dumitru, Valea Blidarului, Vf. Plesca; capriorul (Capreolus capreolus) traicste in padurile de foioase cu luminisuri sau in plantatiile tinere, fiind larg raspindit in Muntii Gutii; lupul (Canis lupus) este in ultimii ani din nou in crestere numerica, fiind mentionate _wraiduri' de vinatoare in turmele de oi din zona Nistru si Vf. Gutii, cit si in zona Calamari-Vf. Miculi, unde a determinat coborirea cerbilor si capriorilor din zona care nu demult era cautata in perioada boncanitului. Animal foarte prudent, cu simturi dezvoltate, evita intilnirea cu omul, nefiind pina in prezent mentionate astfel de prezente pe traseele turistice; risul (Lynx lynx), "Pantera Carpatilor', este prezent in numar redus si in Muntii Gutii, in general in zone izolate, mai putin umblate, deci in afara traseelor turistice (Vf. Scutul Mare); mistretul (Sus scrofa) este frecvent mai ales in padurile de stejar din partea de sud-est a Muntilor Gutii, dar si in padurile de fag ce acopcra cea mai mare parte a masivului muntos, rimaturile lor fiind vizibile adesea in poienile mlastinoase din padurile de fag, in cautarea jirului. Celelalte specii de animale - vulpca (Vulpes vulpes), jderul (Martes martes), nevastuica (Mustela nivahs), iepurele (Lepus europaeus), veverita (Schirus vulgaris) etc. sint destul de larg raspinde.

In afara de pastrav de munte (Salmo trutta fario), adesea intilnit in apele Firizei, Sapintei, Turulul, Riului Mare, Runcului, dar si in pastravariile de la Firiza, Pistruia, Sapinta si Tur, ihtiofauna constituie o atractie deosebita pentru amatori. In cursul mediu si inferior al riurilor Tur, Sapinta, Firiza, Mara poate fi pescuit lipanul (Thymalhis thymallus), scobarul (Chondostroma nasus), rareana (Barbus barbus), cleanul (Leuciscus leuciscus), precum si alti pesti de talie mica; boisteanul, porcusorul, grinclelul. Pe valea Sapintei a fost identificat si cleanul dungat (Leuciscus scoffia agassizi) (Nadisan s.a. 1976).

Lacurile de baraj artificicial Bodi-Ferneziu, Bodi-Baia Sprie, Nistru si Firiza) aint populate cu crap (Csiprznus carpio), caras (Carassius carassius), platica (Abramis brama), clean si, bineinteles, cu pastrav curcubeu (Salmo trulta iridens).

Dintre rcptile, sint intilnite sopirlele (Lacerta vivipaera), salamandra (Salamandra salamandra), iar in zona premontana strabatuta de riurile principale traieste sarpele de apa (Natrix natrix). Exista de asemenea informatii asupra prezentci viperei comuna (Vipera berus) in anumite zone stincoase, izolate.

CLIMA

In Muntii Gutii clima are un caracter continental moderat, caracteristic etajului climatic al muntilor mijlocii sl scurui. Datorita advectiei maselor de aer umede, oceanice, prccipitatiile sint bogate, iar temperaturile moderate.

Temperatura aerului. Media anuala a temperaturii este de 2-4C in zona inalta a Muntilor Gutii si de 7-8^o in depresiunile inconjuratoare, fiind ceva mai ridicata in versantul sudic (la Baia Mare, media multianuala este de 9,4C, cu variatii intre 7,9 si 11.4^oC). Iarna, temperatura medie scade la -6 -8C In zona inalta, cu 3-4 C mai coborita decit in zonele depresionare, unde totusi se creeaza inversiuni de temperatura, aceasta coborind la -10, -15C. Minimele absolute de -30C, inregistrate la Baia Mare si Ocna Sugatag in februarie 1929, au fost datorate unui front de aer polar, ce a afectat suprafete extinse in nordul tarii. Primavara, temperatura medie creste cu 11 intrc lunile martie-mai (media lunii mai atingind cca 9C in zana inalta, cu cca 6C mai coborita decit in zona Baia Mare). Aceleasi difcrcnte de temperatura sc mentin si in cursul vcrii (media lunara este de 12^OC in zona de munte, fata de 18-20 la Baia Mare).

Toamna, tempcraturile medii scad cu cca 10C; In multi ani, insa, lunile septcmbrie si octombrie prezinta. de regula, temperaturi mai ridicate decit media multianuala. Prima zi de inghet se situeaza aproximativ la I.X in zona montana si respectiv la 21.X in depresiuni, iar ultima zi de inghet la 1.V in zona de munte si 11.IV-12.IV in depresiuni.

Precipitatiile. Descarcarea maselor de aer oceanice la contactul cu lantul carpatic, face ca in Muntii Gutii precipitatiile sa fie bogate, depasind 1200-1400 mm anual. Zona cu cele mai abundente precipitatii din masiv este cursul superior al Cavnicului, zona Cavnic-Baiut, constituind un adevarat _npol al precipitatiilor' din nordul tarii. Lunile cu cele mai bogate precipitatii sint iunie, iulie si octombrie, cele mai sarace inregistrindu-se in septembrie, februarie si martie, dar cu variatii anuale importante. Numarul mediu al zilelor cu precipitatii este de peste 170 in zona de munte, coborind la 150 in Depresiunea Oasului si Baia Mare si la 110 in Depresiunea Maramuresului. Primele ninsori ce depun strat continuu de zapada in zona montana se produc la sfirsitul lunii noiembrie, dar ele pot aparea inca din octombrie. Zapada se pastreaza in zona montana inalta si pe versantii nordici pina in luna mai, aceasta fiind si luna ultimelor ninsori razlete (in Baia Mare media este de 0,1 zile ninsoare fata de 0,8 zile in aprilie). Sint frecventi anii in care la sfirsitul lunii aprilie zapezile tirzii albesc din nou pasunile subalpine, in timp ce padurile de la cote mai coborite sint deja infrunzite. Stratul de zapada cumulat depascste 3 m in zona montana inalta si in zona Cavnicului.

Vintul. Timpul calm (fara vint) variaza intre 40-54% in depresiunile inconjuratoare, procent care este mai redus in zona pasunilor subalpine. Vinturile predominante sint cele de vest, nord-vest si sud, cu o viteza medie ce nu depaseste 4 m/s decit pe virfurile mai inalte. In Muntii Gutii nu se resimt practic vinturile de est si nord-est. Rar se produc furtuni puternice, cu efecte dezastruoase asupra padurilor datorita suprafetelor extinse defrisate, aceasta in conditiile unor modificari climatice bruste, resimtite pe spatii largi. Urmele furtunii din noaptea de 27/28 iunie 1982 sint si acum vizibiie in multe parti aie Muntilor Gutii (Vf. Mogosa, Baia Sprie, pe versantul nordic al Fasului Paltin, de-a lungul caruia canalizarea unui curent puternic a determinat doborirea unei fisii de padure de citeva sute de metri latime, pina aproape in firul Vaii Albe).

Nebulozitatea. Numarul zilelor senine nu depaseste 40 in zona montana, ele fiind de peste 50 in depresiuni. Urnezeala relativa atinge 84% in zona montana inalta, reducindu-se la 72-76% in depresiuni. Nebulozitatca atinge un maximum in luna decembrie (7,2 zecimi), iar minimum in iulie si septembrie (4.7 zecimi) in zona Baia Mare.

REZERVATII NATURALE

In prezent, in Muntii Gutii se afla 10 zone cu statut de rezervatie - flora si fauna, formele de relief de interes deosebit fiind puse sub regim de ocrotire. Este insa necesar de stiut ca in aceste rezervatii circulatia turistica este permisa numai pe drumurile si potecile special amenajate si marcate, fiind interzisa colectarea de materiale de interes stiintific sau naturalistic, colectarea sau comercializarea de plante, fosile si minerale din rezervatii si, in general, orice actiuni ce ar putea prejudicia aspectului si evolutiei cadrului natural (focul, poluarea etc.).

Rezervatia geologica Creasta Cocosului ocrotesta lama stincoasa, zimtata, de cca 60-80 m inaitime, al carei nume oglindeste plastic morfologia ei, cu creneluri ce afecteaza atit creasta, cit si versantii. Constituita din andezite cu piroxeni, amfiboli si biotit, ca si intrcg platoul inalt al Gutiiului, Creasta Cocosului reprezinta un contrafort sculptat de eroziunea subaeriana exercitata pe flancuri, un martor de eroziune avansat spre zona piemontana. Suprafata de 50 ha a rezervatiei include si o parte a vegetatiei subalpine ce margineste Creasta Cocosului.

Rezervatia fosilifera Chiuzbaia este situata la baza Vf. Ignis, intre Valea Plopilor si stinca numita Biserica lui Spiridon, fiind ocrotite depozito diatomitice, in alternanta cu straturi de ccnusa vulcanica, cu numeroase impresiuni dc frunze. Aceste depozite s-au format intr-un lac inconjurat dc o padure deasa. Impresiunile de frunze indica o padure cu specii de stejar (Quercus), arin (Alnus), fag (Fagus), paltin (Acer), castan (Castanea), pe linga care se mai gaseau mesteceni (Betula), carpeni (Carpinus), Giyptostrobus, Liriodendron, Magnolia, Finus, Ulmul etc., ceea ce arata ca este vorba de o padure dezvoltata intr-un climat temperat, dar mai cald decit ccl actual. Flora fosila de la Chiuzbaia este una dintre cele mai bogate si mai bine conservate flore plincene din Romania - fiind identificate 120 de specii fosile, din care 32 pentru prima oara in Romania, 6 pe plan mondial si 3 varietati noi (Nadisan s.a., 1976).

Cheile Tatarului. Rezervatia are o suprafata de 15 ha, cuprinzind cheile cu o lungime de cca 700 m, sapate de Talea Brazilor in lave andezitice. Versantul vestic al vaii este aproapc vertical, cu surplombe, cel estic fiind impadurit, intercalat cu zone de grohotisuri si rare tancuri stincoase. S-au inceput lucrarile de constructie a barajului lacului de acumulare Runcu-Brazi care va inunda o parte a rezervatiei.

Rezervatia de castan comcstibil dc la Baia Mare constituie cea mai extinsa rczcrvatie din Muntii Gutii, cu o suprafata de cca 500 ha, intre Tautii de Sus si Tauti Magheraus, fiind ocrotit castanul comestibil (Castanea sativa), care aici atinge limita nordica a arealului sau de dezvoltare. Infiintata in anul 1952, in anul 1970 s-a delimitat o zona de 51 ha ca zona stiintifica in Culmea Morgaului (intre Valea Rosie si Valea Borcutului).

Mlastini oligotrofe ocrotitc. Sint ocrotite trei turbarii pentru flora specifica: Mlastina Vlasinescu, cu o suprafata de 3 ha, cste o zona cu un strat de turba de cca 3,5 m grosime, situata in apropierea statiunii Izvoare. Aici sint cantonale citeva plante rare (Lycopodium inundutum, Scheuchzeria palustris si Drosera rotundijolia); Mlastina Taul lui Dumitru are o suprafata dc 3 ha, turbaria bombata avind in centru, ca intr-un crater, un mic ochi de apa. Sint ocrotite si aici o serie de plante relicte rare;

Mlastina Poiana Brazilor este ocrotita pe o suprafata de 4 ha, fiind impadurita cu molizi, aparind si pilcuri de jnepeni (Pinus montana mugo) si ienuperi, avind si un strat de muschi de turba (Sphagnum sp.)- Se considera ca jnepenii apar aici la cea mai joasa altitudine (970 m) din Carpatii romanesti; Taul Morareniior, lac de baraj natural situat la nord de Vf. Gutii, are o suprafata de 4 300 m² si o adincime maxima de 20 m. Este ocrotita o suprafata de 20 ha, prezentind interes atit flora din zona inconjuratoare, cit si apa lacului, in care au fost idcntificate mai multe specii de alge, intre care si o noua specie denumita Cylindrocystis brebissonii, dupa numele satului Breb din apropiere (Nadisan s.a., 1976). Rezervatia prezinta interes si prin fauna prezenta cit si prin peisaj; Lacul Albastru este situat pe versantul de sud-vest al Dealului Dosul Minei de la Baia Sprie, avind un diametru de cca 40 m si o adincime de 4 m. Lacul s-a format prin surparea unor galerii de mina, apa fiind mineralizata prin spalarea haldelor inconjuratoare. Culoarea caracteristica verde-albastrui a apei este imprimata de prezenta ionilor de cupru si a trioxidului de sulf. Dintre speciile declarate monumente ale naturii, pe teritoriul Muntilor Gutii pot fi intilnite: bulbucii de munte (Trollius europaeus), cocosul de munte (Tetra urogalius), acvila tipatoare (Aquila pomarina), bufnita (Bubo bubo).

TURISM

LOCALITATI SI PUNCTE DE ACCES

Inconjurati de o salba de localitati situate in cele trei depresiuni ce marginesc masivul, localitati unite printr-un inel de sosele asfaltate, din care porneste o retea densa de drumuri forestiere, Muntii Gutiiului beneficiaza de un acces posibil din toate directiile.

Localitati de pe versantul sudic (Depresiunea Baia Mare). Partea sudica a Gutiiului grupeaza principalele amenajari turistice (cabane, marcaje, locuri de agrement), localitatile din aceasta zona constituind principalele puncte de plecare pentru cunoasterea celor mai atractive obiective turistice.

Baia Mare (228 m), municipiu situat pe malurile Sasarului, legat de Bucuresti prin curse TAROM, si pe calea ferata cu magistralele Dej-Miercurea Ciuc-Brasov-Bucuresti, Cluj-Sighisoara-Brasov sl Satu Mare-Oradea-Arad-Timisoara, ca si pe caile rutiere. Din Baia Mare, o retea densa de curse ITA si IJTL permite atingerea tuturor punctelor de acces.

Baia Sprie (372 m), oras minier asezat la cca 9 km est de Baia Mare (autobuzul IJTL nr. 8 si curse ITA din Baia Mare), la iesirea Sasarului in Depresiunea Baia Mare, constituie punctul principal de plecare spre zona Mogosa-Creasta Cocosului, de aici fiind accesibila si zona Chiuzbaia-Vf. Ignis.

Cavnic (576 m), intins pe 9 km de-a lungul Vaii Cavnicului, pe o diferenta de nivel de aproape 500m, este punctul de plecare pentru traseele nemarcate spre Mogosa si Vf. Gutii. Legat prin curse ITA de Baia Mare (30 km) si Baia Sprie (17 km), Cavnicul este cunoscut in special prin bogatiile subterane, minerii de aici fiind renumiti pentru harnicia si destoinicia lor. Multe esantioane de minerale de aici constituie mindria colectiilor minerologice din tara si din strainatate (Budapesta, Varsovia, Praga, Viena).

Firiza (414 m), sat pc Valea Firizei, in interiorul zonei montane (cursa IJTL nr. 18 din Baia Mare), ce constituie principalul punct de acces spre traseele din bazinul superior al Firizci, ca si spre statiunea Izvoare sau Vf. Pietroasa. Pozitia la capatul din amonte al lacului Firiza ii confcra o atractivitate deosebita in sezonul estival.

Chiuzbaia. (496 m), sat intramontan ce ocupa depresiunea marginita de abruptul sudic al Ignisului sl conurile vulcanice ale virfurilor Chiuz, Poca, Magura si Blidari, este legat prin curse IJTL (linia 21) de Baia Mare si Baia Sprie, constituind punctul de plecare al traseelor spre Vf. Ignis. Cunoscut in special prin rezervatia geologica de diatomite cu impresiuni de frunze - denumite sugestiv de localnici "frunze-n piatra' - si izvorul de ,,borcut' din Groapa Chiuzbaii, satul constituie si un interesant obiectiv etnografic.

In satul Surdesti poate fi vizitata o vcche biserica de lemn a carei turla, ce se ridica la 54 m, este una dintre cele mai inaltc constructii din lemn, dupa unii autori probabil se situeaza pe primul loc in lume.

Baita (223 m), asezare miniera legata de Baia Mare prin curse IJTL (linia 7), este punctul de plecare al traseelor nemarcate din bazinul Baitei si Vf. Pietroasa.

Cicirlau (161 m); Ilba (153 m); Sabisa (150 m), localitati legate de Baia Mare si Negresti-Oas prin curse ITA, cu statii CFR pe linia Baia Mare - Satu Mare, reprezinta puncte de acces spre traseele turistice nemarcate din partea de sud-vest a Gutiiului.

Localitati din Depresiunea Maramuresului Traseele de acces din Depresiunea Maramuresului sint mult mai putin frecventate (cu exceptia celor din zona pcriurbana Sighetu Marmatiei), desi combinarea obiectivelor etnofolclorice mult cautate ale Maramuresului cu cele din zona de munte a Gutiiului poate oferi satisfactii deosebite.

Sighetu Marmatiei (280 m). Municipiul de pe malul sting al Tisei, asezat la poalele Dealului Solovan, constituie principalul punct de plecare spre celelalte localilati de acces din Depresiunea Maramuresului. Accesibil pe linia ferata Salva-Viseu - Sighetu Marmatiei (tren direct din Bucuresti), este legat prin curse ITA de Baia Mare, Negresti-Oas, Satu Mare, Viseu de Sus, Borsa. De aici pornesc traseele spre Agris - Creasta Pietrii.

Sapinta (270 m) este situata pe DN 19, la 19 km de Sighetu Marmatiei si la 38 km de Negresti-Oas, localitati de care este legata prin curse ITA. Este punct de plccare spre traseele din bazinul Sapintei.

Sat-Sugatag (360 m), localitate asezata pe valea Marei, la 51 km de Baia Mare si 19 km de Sighetu Marmatiei, localitati de care este legat prin curse ITA. Asezarea poate fi folosita ca punct de plecare spre zona lezerul Mare, Creasta Pietrii, Cheile Tatarului.

Desesti (440 m), localitate situata la 5 km sud de Sat-Sugatag, constituie un posibil punct de plecare spre Piatra Tisei - lezerul Mare - Cheile Tatarulul.

Ocna Sugatag (500 m). Situata pe culmea dintre riurile Mara si Cosau, localitatea este din ce in ce mai cunoscuta ca statiune balneoclimaterica, ce valorifica apele formate prin surparea vechilor saline. Accesibila prin curse ITA din Baia Mare (58 km) si Sighetu Marmatiei (20 km), constituie punct de plecare spre Taul Morarenilor si Creasta Cocosului. Strand cu ape sarate; padurea Craiasca - rezcrvatie naturala cu exemplare seculare de gorun si larice.

Localitati din Depresiunea Oasului

Renumita prin traditionala arta si creatie populara, mestcsuguri, minerit, Tara Oasului constitule, prin localitatile de la vestul Gutiiului, o importanta "poarta^" de acces spre frumusetile naturala si peisagistice pe care le ofera muntele.

Negresti-Oas (240 m), - "capitala' recunoscuta a Tarii Oasului, legata prin cale ferata de Satu Mare si prin curse ITA de Satu Mare, Baia Mare si Sighetu Marmatiei, reprezinta principalul punct de plecare spre traseele de pe Valea Turului si Valea Talna Mare.

Huta-Certeze (280 m), sat asezat la marginea nord-estica a Depresiunii Oasului, este punctul de plecare al traseului de pe Valea Riului (denumita si Valea Rea), spre cantonul silvic Salatruc si Vf. Rotunda {traseul 43).

POTECI SI MARCAJE

Muntii Gutii sint strabatuti de o retea densa de drumuri forestiere si poteci ce ofera posibilitatea strabaterii masivului in toate directiile. Vechile diplome maramuresene mentioneaza inca din secolulal XlV-lea un ,,drum al sarii' ce traversa de la est la vest Muntii Gutii, legind exploatarea de sare de la Ocna Sugatag cu Tara Oasului pe la nord de Vf. Rotunda, prin punctul denumit si astazi "Salatruc'. Majoritatea marcajelor strabat partea sudica a masivului, fiind mai dense intre Valea Borcutului si Vf. Gutii. Ele sint cele prevazute in lista pentru care a militat, odinioara, Federatia Romana de Turism fiind marcate corespunzator (cu exceptia celor dintre Baia Mare - Valea Usturoiului - Vf. Plestioara si Baia Sprie - cabana Mogosa), intretinute si refacute sistematic. In descrierea traseelor au fost mentionate si marcajele silvice, atunci cind acestea constituie repere importante pentru identificarea anumitor puncte de pe traseu, dindu-se si numarul unor borne. Aceste marcaje sint executate cu vopsea rosie (linie verticala simpla sau dubla, precum si semnul de hotar H dintre ocoalele silvice, intilnit in Muntii Gutii pe creasta principala, intre Pasul Simbra Oilor si Pasul Neteda, precum si pe culmile Vf. Pietroasa - Vf. Comsa fi Poiana Lunga - Vf. Brazilor - Vf. Negru). Este folosit in descriere si marcajul triunghi galben cu ccntrul nevopsit, intiinit la intersectiile unor poteci de vinatoare. O parte a traseelor din zona vestica (Salatruc -Buiana - Goroha) folosesc tcrasamentul unor cai ferate forcsticre ce constituie o retea densa, pe care se scurgeau odinioara, spre fabrica de cherestea din Bixad, bogatiile codrilor de fag.

CABANE SI PUNCTE DE ADAPOST

Baza de cazare din Muntii Gutii, ca si marcajele, este neomogen distribuita, fiind concentrata mai ales in partea sudica: cabana Mogosa, statiunea Izvoare, hanul Pintea Viteazul, cabana Baraj-Firiza, cabana Lacul Bodi-Ferneziu etc. Doar cabana Agris este situata in partea nordica a masivului. In afara de aceste cabane si alte amenajari, in Muntii Gutii exista si baze turistice apartinind unor intreprinderi (popasul Lacul Nistru) sau organizatii (complexul BTT Suior, taberele de copii Izvoare si Vraticel) care insa nu pot fi folosite de catre drumeti decit in cazuri deosebite sau cu acordul forurilor ce le administreaza. Situatia este valabila si pentru folosirea cabanelor de vinatoare, forestiere, cantoanelor silvice si pastorale, care de asemenea necesita unele aprobari. Pe soselele din zona marginala exista de asemenea citeva baze turisticc, cu capacitati reduse de cazare, folosite in special de calre automobilisti, dar care pot prezenta interes si ca puncte de plecare in Muntii Gutii (hanul "Sinbra Oilor", campingul _nDoi Porumbei'-Sabisa). Pentru amatorii de drumetii pe crestele principale ale Muntilnr Gutii cortul constituie inca cel mai sigur mijloc de bivuac. Stinele, desi destul de dese, au capacitati reduse de cazare, fiind in general mici, constructiile avind caracter temporar. Pot fi totusi folosite in cazuri deosebite.

POSIBILITATI DE CAZARE IN MUNTII GUTII

POPASURI TURISTICE

Usturoi

Dealul Florllor

Baile Danesti

Lacul Nistru

Apa Sarata

(Alte posib. de cazare: hotelurile din Baia Mare, Sighetu Marmatiei, Negresti, cab. Valea Mariei, Teilor - Vama, Statiunea Ocna Sugatag)

Trasee turistice

CULMEA PRINCIPALA A MUNTILOR GUTII

Cumpana de ape dintre bazinele hidrografice ale Tisei si Somesului constituie elementul orografic principal al Muntilor Gutii, pe care se insiruie cele mai importante virfuri ale masivului. Puternic contorsionata datorita asaltului dat de afluentii Firizei, Sapintei, Marei si Turului, cu denivelari pe alocuri accentuate, culmea principala a Muntilor Gutii constituie un obiectiv turistic atractiv datorita faptului ca permite cunoasterea aspectelor mai insemnate ale morfologiei masivului si ale unor obiective mai putin popularizate. Descrierea traseelor turistice din Muntii Gutii este de asemenea grefata pe aceasta adevarata ,,coloana vertebrala' a masivului, majoritatea acestor trasee racordindu-se la culmea principala, ceea ce permite parcurgerea unora dintre ele in circuit, cu includerea si a unor portiuni din aceasta magistrala turistica.

In mod normal. parcurgerea integrala a culmii, intre Pasul Simbra Oilor (Huta) si Pasul Neteda, necesita trei zile. De aceea, descrierea traseului este fragmentata in trei etape, astfel:

1. Pasul Simbra Oilor - Vf. Rotunda - Poiana Lunga

Marcaj: punct albastru, foarte rar si vechi - 5 i v intre Pasul Simbra Oilor si Vf. Vezeu Durata: 9-11 ore

Traseul incepe in Pasul Huta (586 m), denumit si Simbra Oilor sau Ciresului, dupa numele cabanei asezate in sa la jonctiunea Muntilor Oasului cu Muntii Gutii. Traversam spre vest poiana in care, la inceputul lunii mai, se desfasoara cunoscuta manifestare folclorica ,,Simbra Oilor', urcind usor spre liziera padurii. Intram in padure pe poteca ce ocoleste in urcus usor pe la sud, Dealul Pricopului (646 m), iesind in finete, de unde spre stinga ajungem in creasta, intr-o sa larga. Poteca bine conturata urca pe creasta, avind in dreapta (sud) poiana mult extinsa ce ofera o larga vedere asupra Depresiunii Oasului. Intram in padure, urcind sustinut o panta ceva mai mare, apoi panta se reduce; traversam in continuare citcva poiene cu o frumoasa deschidere spre Tara Oasului si Muntii Oasului, dominati de Piatra Viscului (917 m), cel mai inalt virf al acestora. Intram din nou in padure, in urcus mai sustinut, lasam in dreapta o plantatie tinara de conifere si, cotind spre stinga, treccm in versantul nordic al crestei, iesind dupa cca 2-3 ore in poiana din baza peretelui stincos al Vir-fului Mare (1032 m). Urcusul pe culmea crenelata ne ofera o larga panorama spre valea Tisei si partea nordica a Depresiunii Maramuresului. Coborim in continuare prin padure pe poteca de creasta, acum ceva mai frecvent marcata cu punct albastru (pina in Virful Mare intilnim doar 3-4 marcaje). Traver-sam o sa, urcind apoi pe creasta pentru a coti apoi usor spre dreapta, iesind deasupra poienii din saua dintre Vf. Muntele Bradului (1091 m) si Vf. Vezeu (1027 m), dupa cca 4 ore de mers. Pe versantul estic al seii, la mica distanta, un drum forestier coboara Pe Valea Nadosei, spre Sapinta. Urcind spre stinga, de-a lungul crestei largi, brazdata de drumuri de tractor, ajungem in cca 30 minute in Vf. Muntele Bradului, marcat de o borna de beton inalta. Traseul nostru urmeaza insa in continuare poteca de creasta spre sud, in urcus usor pina in Vf. Vezeu, unde intilnim un ultim marcaj - punct albastru -, loc cu o frumoasa vedere spre Poiana Nadosei, zona depresionara in care identificam cabana forestiera Mires, posibil loc de popas in caz de nevoie. Coborim pe creasta spre sud, urmind strict marcajul silvic H rosu, intilnit pe intreg traseul crestei principale. Intr-o poienita, evitam culmea mai bine conturata spre dreapta, ce duce spre Virful Barbunoacele si intrind la stinga in padure, coborim pentru a ajunge, dupa cca 5 ore dc mcrs, in Poiana Crucisoara. Traversam un mic virf impadurit, revenind in poiana ce se intinde la obirsia Vaii Crucisoara, afluent al Vaii Rele, loc marcat de o stina. Aici parasim culmea, coborind sprc stinga pe drumul de care, prin bradet, si iesim in curind in poiana larga de la obirsia Vaii Nadosa. Traversam poiana, urmind apoi spre stinga liziera plantatiei de conifore. Evitam prin stinga (cst) Vf. Tribsoru (976 m), prin poiana, fara a urma o poteca prca clara, avincl in stinga firul Vaii Ruginoasa si revcnim pe o culme in saua adinca de la sud de Vf. Tribsoru.

Urmam in continuare, in urcus, poteca de creasta, avind in stinga poiana de pe Valea Ruginoasa ce se ingusteaza treptat, iar in dreapta plantatia tinara din Valea Roasa. Intram in padure in urcus sustinut, urmind cu atentie drumul dc carc ce traverseaza de mai multe ori terasamentul unei cai ferate forestiere dezafectate. Poteca intra intr-un bradet tinar, evita apoi o alta potcca spre drcapta, pentru a iesi in poienile dintre Vf. Rotunda (1240 m) si Vf. Obirsiei (1126 m). Urcam prin drcapta crestei, trecem de un izvor si, dupa cca 8-9 ore de mers, ajungem pe virful bombat al Rotundei, la punctul de ramificatie a crestei spre Vf. Pietroasa (1 200 m) - nodul hidrografic al Muntilor Gutii - de unde apele curg radiar spre Sapinta (nord), Firiza (sud) si Valea Rea, afluent al Turului. Spre nord, revedem traseul parcurs din Vf. Vezeu; in dreapta virfului distingem abruptul Pietrei Sapintei. Spre est vederea este oprita de Creasta Pietrii, unde distingem constructia cantonului pastoral Tiganu. Spre sud-est, dincolo de cupola cu pasune alpina a Vf. Plesca Mare (1292 m) se observa silueta crcnelata a crestei inalte a Gutiiului. In continuare, vom urma culmea dintre Valea Sapintei si Valea Firizei, traversind spre est poiana. Ocolim pe la nord un mic virf impadurit, coborind apoi pe creasta, de-a lungul limitei de vegetatie (in stinga, padure tinara; in dreapta, padure batrina) cca 20 minute, pina intr-o sa. Traversam apoi in urcus un virf impadurit, bombat (Vf. Stinilor, 1162 m), coborind intr-o alta sa la o bifurcatie de poteci. Spre dreapta se distinge Poiana Lunga, loc de popas pe care il propunem, dupa 9-11 ore de mers, posesorilor de cort. Travcrsind in lung poiana pe liziera vestica si coborind apoi pe drumul forestier de pe Izvorul Poienii, putem ajurge dupa cca o ora la cantonul silvic din Poiana lui Dumitru. Traseul descris necesita atentie in orientarc pe portiunile dintre Pasul Huta si saua de la est de Vf. Pricop, precum si la coborirea din Vf. Vezeu spre Poiana Crucisoara, unde culmea spre Yf. Barbunoace ne poate scoate din traseu spre bazinul Vaii Rele. De asemcnea, portiunca de evitare a Vf. Tribsor, cu poteca discontinua, prezinta dificultati de parcurgere pe timp de ceata.

2. Poiana Lunga - Vf. Plesca Mare - Statiunea Izvoare

Marcaj: numai intre Vf. Brcze si statiunea Izvoare (triunghi rosu) Durata: 8-10 ore

Pina in Poiana Lunga sc poate ajunge pe traseul auto Baia Mare - Firiza - Poiana lui Dumitru (32 km) -Izvorul Poienii - Poiana Lunga (3 km). Traseul incepe din saua situata imediat la nord de capatul poienii, de unde urmam poteca de creasta spre dreapta. Depasim in urcus usor un mic virf, iar dincolo de el lasam spre stinga drumul de care ce urmeaza culmea spre Vf. Brazilor - Vf. Tiganul (traseul 6). Mai incolo, intr-o sa larga, adcvarat platou, traversam drumul foresticr ce trcce din Poiana Lunga in bazinul Vaii Brazilor. Urmam in continuare drumul de creasta calauziti de marcajul silvic H rosu, urcind usor. Lasam in dreapta o mica defrisare cu zmeuris, evitind apoi prin stinga un virf, pina intr-o sa cu luminis pe versantul sudic. Urcam usor pe creasta lata, lasam in dreapta o turbarie bombata, situata intr-o poiana si, dupa ce depasim un virf slab conturat, coborim in poiana ce gazduieste Taul lui Dumitru (pina aici, 1 ora), tinov ocrotit, rezervatie marcata de bornele de lemn cu insemnele Comisiei Monumentelor Naturii. Micul ochi de apa, suspendat in virful cupolei vegetale bombate, elastice, ca intr-un adevarat crater, ne ofera posibilitatea cunoasterii unui obiectiv stiintific si turistic inedit, ocrotit pentru vegetatia cu numeroase specii relicte si rare. Ocolim prin stinga poiana, urmind in urcus drumul de creasta. Lasam in stinga o defrisare cu vedere spre obirsia Vaii Brazilor (afluent de obirsie al Marei, care formeaza, inainte de confluenta cu Valea Runcului, cunoscutele Chei ale Tatarului), apoi la dreapta un drum de care ce coboara spre Poiana lui Dumitru, urcind in continuare pe creasta larga, pina in punctul in care drumul coteste brusc spre stinga, parasind marcajul silvic. Urcam in continuare spre dreapta, pe marcaj, pina in virful indicat de borna silvica 70, la limita extinselor plantatii tinere, de unde se deschide o larga vedere spre Poiana lui Stefan, intinsa pasune de pe cursul inferior al Vaii Brazilor.

Urmam in coborire limita de vegetatie pina in sa, unde, putin in dreapta, gasim o cabana de vinatoare; urcam apoi pe drumul de tractor ce ne scoate (dupa 2½-3 ore de la plecare) pe Vf. Plesca Mare (1292 m). Defrisarile ce inconjura concentric cupola bombata a virfului ofera o larga vedere spre Poiana lui Stefan (marginita de Creasta Pietrii) la est, Valea Runcului si Vf. Ignis la sud, ca si asupra trascului parcurs de la Vf. Rotunda, la vest. In acest punct creasta principala isi schimba brusc directia de la sud-est spre sud-vest. Traversam spre sud-vest micul platou alpin si intram in zona cu vegetatie tinara. Dupa un coboris mai accentuat, panta se domoleste si in curind ajungem in drumul forestier Poiana lui Dumitru - Valea Stedea. Strabatem pe drum, spre stinga, extinsa zona cu vegetatie tinara, lasam pe dreapta o cabana de vinatoare si, ceva mai incolo, ajungem in dreptul unei cabane forestiere, deja partial ingenuncheata de vreme, asezata la o bifurcatie de drumuri.

O luam la dreapta prin bradet, pe drumul forestier ce ne scoate in citeva minute in saua de la obirsia Vaii Blidarului, dupa ce am evitat cotul pronuntat al crestei din zona Vf. Tirsei (1191 m). Pina aici am mers cca 1-1½ ore din Vf. Plesca Mare. Parasim drumul forestier spre stinga, inscriindu-ne in urcus pe culmea lata, urmind marcajul silvic. Panta creste treptat si dupa ce ajungem intr-un drum de tractor ce suie dinspre dreapta, il urmam in urcus pina ce razbim in defrisarea ce ocupa versantul drept (vestic) al crestei. Urcam in continuare pe creasta, pe marginea defrisarii, pina intr-un cot al lizierei (pina aici 30-45 minute din sa; 5-6 ore din Poiana Lunga). Fara bagaje, ne abatem pe piciorul ce se ramifica spre stinga. Evitam prin dreapta un turn stincos si coborim apoi spre dreapta peste un mic povirnis pietros. Dupa cca 10 minute ajungem la pietrele Lucii (1166 m), punct din care privirea aluneca nestingherita spre Valea Runcului, marginita de creasta Prislop-Covata. Observam poienile extinse de la izvoarele Vaii Runcului, cabanele de la Izvoare, Creasta Gu-tiiului si Vf. Ignis. Revenim in creasta, urcind-o in continuare spre stinga, pina in Vf. Breze (1253 m). Datorita padurii defrisate, avem pe tot tronsonul o frumoasa priveliste spre bazinul superior al Firizei. Coborim spre dreapta, tot pe liziera defrisarii pina in sa, de unde privirea ne este atrasa de silueta impunatoare a Ignisului. Aici intilnim capatul traseului marcat cu triunghi rosu pe care-1 vom urma in continuare. Intram in padure, in coborire spre stinga, apoi, dupa ce depasim creasta marcata cu H rosu, drumul de care coteste spre dreapta, coborind prin stinga crestei, pina intr-o sa. De aici poteca marcata paraseste creasta si coboara spre stinga, de-a lungul unei vai pina intr-un drum forestier transversal. Urmind spre dreapta drumul forestier, ajungem dupa cca 1 ora de coborire in saua ,,La Cruce', unde intilnim soseaua de acces spre statiunea Izvoare, ce urca dinspre Firiza, pe Valca Neagra. Deplasindu-ne spre stinga pe soseaua marcata cu punct albastru si evitind drumul ce coboara spre stinga, spre Podul Circsului, apoi la cladirea cantonului silvic pe cel ce duce spre cabana Brazi, ajungem dupa cca 30 minute la cabana Poiana Soarelui, punctul central al statiunii si cel final al ctapei (8-10 ore).

Parcurgerea sectorului dintre Vf. Plesca Mare si saua de la obirsia Vaii Blidarului, partial fara poteca, printr-o zona cu extinse plantatii tinere, poate fi evitata coborind din virf spre est, spre Poiana lui Stefan, de unde, fie pe drumul auto de pe Valea Runcului, fie prin Cheile Tatarului si apoi pe drumul auto, putem ajunge la Izvoare (4-5 ore), varianta ce impune insa parcurgerea a multi kilometri de drum foresticr.

3. Izvoare - Vf. Gutii - Pasul Neteda

Marcaj: triunghi rosu intre Valea Vlasinescu - Poiana Boriste; banda rosie intre Vf. Ignis - Creasta Cocosului    Durata: 9-11 ore

De la complexul cabanelor din Poiana Soarelui (916 m), urmam spre sud-est drumul forcstier marcat cu triunghi albaslru, pina la prima ramificatie. Aici o luam la dreapta pe drumul forestier de pe Valea Vlasinescu, pina la punctul in care acesta trece definitiv in malul drept (¾ ora), urcind in serpentine sprc Virful lui Ilie. Urmam in continuare poteca de pe vale, intilnind dupa citeva minute de urcus marcajul triunghi rosu, ce vine din dreapta, de la cabana Brazi. Ne continuam mersul pina la obirsie, apoi, in urcus accentuat, spre stinga, pe creasta, avind in dreapta bradetul din bazinul Vaii Valaului, pina la bifurcatia marcajului triunghi rosu. Spre stinga, poteca marcata urca spre saua de linga Virful lui Ilie, coborind apoi spre Chiuzbaia. Vom urma in continuare varianta spre Vf. Ignis. Urcam catre dreapta, iesind in Poiana Boriste, indragit loc de schi de primavara. Ocolim poiana prin stinga, urcam pieptis o panta mai accentuata si iesim pe intinsa pasune alpina a Vf. Ignis. Fara marcaj, urcam usor spre dreapta pina la punctul culminant al golului alpin, unde ajungem dupa cca 1-2 ore de urcus. Sintem in punctul cu cea mai ampla priveliste din Muntii Gutii, turul de orizont permitindu-ne rccunoasterea principalelor virfuri ale masivului.

In zileie cu vizibilitate buna, spre sud, peste Depresiunea Baia Mare, vedem abruptul nordic impadurit al Muntelui Preluca, iar spre vest Dealurile Chioarului, in care distingcm silueta trapezoidala a Vf. Prisnei, eupola impadurita a masivului Ticau si creasta Muntilor Codrului. In afara de ,,trapezul' Satrei, putem vedca conul Vf. Hudin si cele trei virfuri ale crestei inalte a Tiblesului: Arccr, Tibles si Bran. Vom strabatc in continuare golul alpin spre est, ghidati dc rare scmne de marcaj banda rosie. Dupa o portiune usor ondulata, un coboris mai acccntuat ne scoate la capatul drumului foresticr de pe Valca Vlasinoasa, unde travcrsam marcajul triunghi rosu. Ocolim prin dreapta Vf. lui Ilie (1 195 m) si intram in padure. Ocolim Vf. Petricica (1187 m), tot prin drcapta, urmind in continuare culmca pina intr-o poienita. Evitam potcca ce o ia la drcapta, urcind pe marginea superioara a poienitei si intrind apoi in padure. Dupa citeva sute dc mctri spre stinga, incep intinse defrisari, marcajul coborind in continuare pe liziera padurit pina la Saua lezuri (1½ ora din Vf. Ignis, 3-4 ore de la Izvoare), unde intilnim capatul marcajului triunghi albastru ce vine din stinga, de la Izvoare (1½ ora). Spre dreapta, o poteca nemarcata coboara spre Chiuzbaia (traseul 23). Urcam prin bradetul tinar, urmarind atent poteca slab conturata. Din virf coborim intr-o sa, in care defrisarile din bazinul Vaii cu Arini ajung in creasta. Urcam prin stinga crestei, prin padurea rarita, lasam in dreapta Vf. lezuri (1091 m), coborind apoi intr-o sa, unde lasam spre dreapta o poteca nemarcata ce coboara spre Valea Limpede - Baia Sprie. Urcam in continuare pe un scurt tronson creasta principala, iesind in extinsa zona defrisata de la obirsia Izvorului Negru. Ocolim prin stinga, prin portiunea defrisata, Vf. Scutul Mare (1122 m), evitind drumurile de tractor ce traverseaza poteca. Ajungem din nou in creasta, intr-o sa cu bradet pe versantul sudic (spre dreapta putem cobori in citeva minute la o cabana de vinatoare, de unde o poteca pe versantul sudic al crestei ne scoate in apropiere de hanul "Pintea Viteazul').

Ocolim in continuare pe versantul nordic, prin zona defrisata a muntelui Paltinu si, intrind in padure, ajungem in DN 18 (Sighetu Marmatiei - Baia Mare), pe care, in urcus usor spre dreapta, ajungem in Pasul Paltinu (987 m), denumit si Gutii, la hanul ,,Pintea Viteazul' (5-6 ore). Punctul de belvedere, situat la sud de han, ne ofera o frumoasa priveliste spre Vf. Mogosa si cursul supcrior al Vaii Sasarului, inainte de a iesi in Depresiunea Baia Mare. Traversind soseaua, urcam prin padure pe poteca marcata. Continuam in urcus spre dreapta, traversam un picior si apoi, in coborire usoara, lasind in stinga Vf. Magura, iesim in Poiana Boului, unde coboara spre dreapta marcajul banda albastra (traseul 27), care, urmind "Drumul Mariutii', duce la Baia Sprie. Urcam prin poiana, pe versantul sudic, traversam drumul deteriorat ce leaga Suiorul de DN 19 si ajungem in creasta, la Masa Domnilor, in drumul forestier pe care il urmam in continuare pe versantul nordic al culmii, printr-o zona total defrisata. Trecem de Saritura lui Pintea, mic abrupt stincos in stinga drumului si apoi, prin citeva poieni mlastinoase, avind in fata siluetele atragatoare ale Vf. Secatura si Creasta Cocosului. La o veche rampa de incarcare a materialului lcmnos, marcajul banda rosie paraseste drumul forestier, urcind spre dreapta, spre liziera padurii, iar apoi prin apropierea lizierei, pina intr-o fosta poiana, sub Creasta Cocosului. Daca nu sesizam punctul de bifurcatie, urmam drumul forestier pina la capat si, traversind o creasta, ajungem la taurile Chendroaiei (1055 m), doua mici ochiuri de apa suspendate in virful unei turbarii bombate; urcind pe creasta pe care am traversat-o, inainte de a ajunge la tauri, regasim marcajul banda rosie la liziera padurii. Poteca marcata urca sustinut prin padure, iesind la golul alpin. Trecem de un izvor si ajungem linga peretele Crestei Cocosului, unde marcajul se termina. Prindem o potecuta prin jnepenis, spre dreapta, urcind spre crcasta ce lcaga Vf. Secatura de Vf. Gutii. Din crcasta, poteca coboara intr-o sa spre stinga, urcind pe creasta stincoasa pina in Vf. Gutii (8-9 ore), punct culminant al masivului, din care avem o larga deschidere spre Dcpresiunea Maramuresului si dincolo de ea, sprc culmile Muntilor Maramuresului si Rodnei (din carc ics in evidenta Pietrosul si Ineu).

Din virf, poteca nemarcata coboara intr-o sa, spre sud-est, ocolind apoi prin drcapta un virf stincos, denumit ,,Apostolii' sau Gutiiul Mic, loc ce permite o interesanta panorama asupra cursului superior al Vaii Cavnicului. Revenim in crcasta, la liziera padurii si, coborind in continuare, ajungem intr-o mica sa, in care panta accentuata ia sfirsit. Ceva mai inainte, in vcrsantul sting, defrisarea dc pc Valca Mlaci ajunge pina in creasta, oferindu-ne o frumoasa vedere spre Valea Cosaului (nord). Urmam liziera cu mici denivelari, ajungind in soscaua asfaltata ce leaga Valea Cavnicului de Maramures, in apropierea unei carierc de caolin, in punctul ccl mai inalt al soselei - Pasul Neteda (1058 m). Coborind spre dreapta, sintem in citeva minutc in saua dintre Valea Cavnicului (sud) si Valea Oanta (nord), in 9-11 ore. Pe sosca, la dreapta, in coborire printr-o fru-moasa padure de brazi cu poicni, sosim dupa cca 30 minute la sediul brigazii silvice Cavnic, iar dupa inca 30 minute la Capcla, punctul terminus al curselor auto locale. Dc aici coborim cu autobuzul in ccntrul orasului Cavnic (pe jos, cca 1 ora), de unde autobuze ITA ne pot duce la Baia Mare.

Etapa, desi lunga si cu portiuni nemarcate sau insuficient marcate, nu prezinta dificultati de orientare, cu exccptia golurilor alpine de pc virfurile Ignis si Gutii, a caror parcurgere pe ceata este nerecomandabila, Virful Ignis poate fi evitat pe marcajul triunghi albastru ce iese in Saua Iezuri.

CULMEA ROTUNDA - VF. COMSA - VF. TABDA

Traseul urmareste cumpana de ape dintre bazinele Turului si Talnei (la nord) si al Somesului (la sud), altitudinea scazind treptat spre extremitatea sud-vestica a crestei. Datorita lungimii, parcurgerea acestei culmi necesita in mod normal doua zile.

4. Vf. Rotunda - Vf. Pietroasa - Saua Salhij

Marcaj: traseu nemarcat, dar creasta constituie capatul unor trasee marcate - banda rosie Vf. Miculi; banda rosie si triunghi rosu Poiana Soci; si cruce rosie si cruce albastra Vf. Pietroasa    Durata: 8½ -10 ore

Din Vf. Rotunda (denumit si Rotunzilor), punctul central al Muntilor Gutii si nod orografic din care diverg bazinele hidrografice ale Turului (vest), Sapintei (nord) si Firizei (sud), cu o cuprinzatoare vedere spre principalele virfuri ale masivului (de la nord-vest spre est Piatra Sapintci, Creasta Pietrii -ce culmineaza in Vf. Tiganu - Vf. Brazilor, Vf. Plesca Mare, Vf. Gutii), ne orientam spre vest, coborind prin pasune, spre limita de vegetatie dintre bradetul ce acopera obirsia Vaii Roasa (stinga) si foioasele tinere de la obirsia celeilalte Vai Roasa din bazinul Vaii Riului (dreapta). In aceasta zona, vaile ce coboara divergent din aceeasi culme sau virf poarta frecvent acelasi nume: Valea Roasa, afluent al Rostosei, si Valea Roasa, afluent al Vaii Riului, Valea Go-roha, afluent al Vaii Riului, Valea Goroha, afluent de obirsie al Vaii Turului, si Valea Ogorohii, afluent al Vaii Calamari-Firiza. In continuare, drumul de creasta, in coborire usoara, ne scoate in Poiana Roasa, la obirsia Vaii Rostosa (traseul 22). Urmam in continuare culmea pe liziera desisului din versantul drept, urcind usor un mic virf (borna silvica IV/9). Coborim spre stinga prin padure, urmind marcajul silvic H rosu pina intr-o sa larga, din care, spre stinga, distingem stina si minuscula cabana de vinatoare din Poiana Roasa. Urcam in continuare pe culmea larga, depasind o fosta poiana plantata cu conifere si avind in stinga un adapost de vinatoare suspendat la inaltime, intre patru copaci; dupa usoare denivelari, lasam in stinga Dealul Miculi, spre care duce marcajul silvic linie dubla rosie. Dincolo de virf, intr-o sa larga, slab conturata, patrunde la dreapta, in plantatia de conifere, poteca marcata cu banda rosie ce coboara la cantonul silvic Salatruc (traseul 22, traseu comun din Poiana Roasa pina aiei).

Din sa, urcam avind in dreapta desisul de bradet pina sub Vf. Ogorohii (1191 m), unde incepe o poiana spre stinga. La intrarea in poiana, cotim 90 spre dreapta, urmind in continuare limita de vcgetatie a desisului, fara a fi derutati de marcajul silvic, care, pe o portiune scurta, prezinta linie simpla si dubla rosic, in loc de H rosu. Ceva mai incolo, intilnim o poteca slab conturata, coborind intii prin padure, apoi printr-un culoar de poieni pina intr-o sa cu po-

iana, unde un drum de care taie piezis creasta (in locul in care drumul de care coboara la dreapta, prin bradet, borna silvica III/74 nc indica depasirea punctului unde trebuie sa parasim creasta). Coborim din sa pe drumul de care spre stinga, iesind in curind in poienile de la obirsia Vaii Ogorohii. Urcam pe culoarul de poiana spre dreapta, pina in dreptul stinii, de unde intram in padure, spre stinga, pe hatasul de oi, pe curba de nivel. Ocolim prin stinga Vf. Culamari (1141 m), ajungind intr-o poiana. Urmam liziera superioara a poienii, in urcus prin padure, travcrsind un picior. Coborim apoi usor prin padurea de conifere, traversam un fir de vale cu bolovanis, pina in saua larga de la obirsia Vaii Calamari (traseul 21). Traversam saua alungita prin bradetul tinar cu iarba inalta (pina aici, cca 2 ore din Vf. Rotunda), poteca napadita de vegetatie fiind mai putin vizibila pe acest tronson. Cararea urmeaza versantul sting al crestei, la mica distanta de culmea marcata de limita de vegetatie (la nord, desis de foiaase) si de marcajul silvic H rosu. La intrarea in padurea batrtna, drumul de care devine mai bine conturat, urcind o panta continua, nu prea accentuata- si, dupa o scurta serpentina spre dreapta, iese in zona Vf. Platra Strungii (1125 m) - situat ceva mai in stinga - la borna silvica III/34 (cca 30 minute din saua de la obirsia Vaii Calamari). Coborim in continuare pe poteca, luind-o dupa cca 2 minute la dreapta, pe drumul de care desfasurat pe curba de nivel, prin poienile din stinga culmii. Apoi drumul de care traverseaza creasta principala spre dreapta, coborind intii pe liziera dintre conifere (dreapta) si foioase (stinga) (traseul are portiune comuna cu traseul 20), apoi doar prin plantatia de bradet cu tufe de afine pina pe Piciorul Strungilor, ce desparte bazinul Vaii Talna Mare, stinga, de cel al Turului, dreapta. Parasim piciorul, urcind la stinga, printr-o poienita, si luind-o apoi de la bifurcatia de poteci de pe liziera, la dreapta, pe poteca cea mai in aval, pe curba de nivel, ajungind dupa cca 30 minute din Vf. Piatra Strungii din nou in creasta principala, in poienita de la obirsia Vaii Pistruia Mica (traseul 20). De aici drumul de care ocoleste prin dreapta Vf. Stinilor (borna silvica III/33), revenind in creasta, in saua de dincolo de virf. Apoi poteca urmeaza culmea larga a Obcinei, un scurt urcus aducindu-ne la borna silvica III/20. De aici, bine conturata, poteca coboara spre stinga, pina la stina din Poiana Cioncasul Pistruii. Noi vom urma insa marcajul silvic H rosu, spre dreapta, depasind un virf marcat de borna silvica 193 (din care se ramifica un picior spre dreapta) si coboara apoi intr-o sa.

In continuare, poteca urca rnai intii prin stinga crestei, apoi ocoleste prin dreapta un virf cu borna silvica III/17 si coboara in saua de la obirsia Vai- Pistruia Mare, marcata de un luminis pe versantul drept. Urcam apoi ceva mai accentuat pe crcasta, lasind in stinga Vf. Soci (1056 m), ajungind in Poiana Soci (1073 m), la o raspintie de poteci, dupa cca 2 ore din Saua. Calamari, (3¼-3½ ore din Virf Rotunda).

Din Poiana Soci, ne inscriem pe creasta spre Dealul Tiganului, avind in stinga padurea tinara de la obirsia Baitei. Poteca, ingusta dar bine conturata, coboara usor, evitind apoi prin dreapta un virf stincos si iesind din nou in creasta. Urcam in continuare pe creasta citeva minute, pina la o ramificatie de poteci. De aici urmam spre stinga poteca pe curba de nivel pina in dreptul unei plantatii de conifere, pe a carei liziera urcam sprc dreapta pina in creasta. Ceva mai incolo, ajungem in Poiana Strunga Tiganului, plantata cu bradet tinar, la izvor, punct cu o frumoasa panorama spre silueta stincoasa a Pietroasei si vaile vcstice ale Gutiiului (pina aici 35-45 minute de la Poiana Soci). Traversam de la izvor pe curba de nivel plantatia de brazi, prinzind la intrarea in padure poteca ce urca usor pina in saua dintre Vf. Tiganului si Vf. Pietroasa. Urcind spre drcapta pe creasta cc devine stincoasa, iesim in curind in golul alpin al Vf. Pietroasa. Poteca evita virful prin stinga, pentru a atinge culmea, urcam usor spre dreapta, avind in apropiere liziera padurii. Ajungem pe virf dupa cca 30 minute din Strunga Tiganuluj (1½ ore din Poiana Soci; 5-6 ore din Vf. Rotunda). Dincolo de Valea Baitei, spre est, distingem virful ascutit al Frasinesei, cel mai domol al Bagnaului, si Vf. Ulmoasa. Din virf, avem posibilitatea sa observam intreaga parte sud-vestica a Muntilor Gutii, cuprinsa intre Valea Baitei si Valea Talna Mare, relieful coborind in trepte spre sesul ce inconjura masivul.

Pentru a admira "Sfinxul Oasului', coborim citeva zeci de metri pe liziera spre vest, depasind defrisarea noii pirtii ce coboara la Luna-Ses. In curind, marcajul cruce rosie intra iarasi in padure, schimbind brusc directia la stinga, pentru a cobori printr-o spectaculoasa strunga stincoasa. Parasim marcajul, coborind in continuare inca citeva zeci de metri pina in dreptul ingramadirii de stinci ce ofera o larga vedere spre bazinul Vaii Talna Mare, cu depresiunea de la Luna-Ses.

"Sfinxul Oasului' este de fapt unul dintre turnurile cu o inaltime de 15-20 m, fiind constituit din trei blocuri de stinca suprapuse, al carui profil uman este vizibil doar daca este privit dinspre Strunga Tiganului sau din poiana de la vest de Vf. Pietroasa. Din virf revenim la poteca ce coboara usor pe creasta si traverseaza apoi un mic abrupt stincos cu grohotisuri, pina la pasunea care aici se lateste de-a lungul a doua creste. Vom urma culmea din stinga, atingind in curind liziera padurii (traseul 14). Evitam un mic virf stineos prin dreapta si avansam pe sub creasta prin rariste. Traversam o noua poiana cu stina, urcind apoi usor spre stinga si revenind in creasta, intr-o mica poiana. Traversam o sa, urcind apoi accentuat pina in Vf. Paltinu (953 m), marcat de bornele silvice VI/84 si VI/86, din care coborim intr-o sa accentuata. Aici prindem poteca ce urca spre stinga, evitind un virf si iesind pe un picior secundar dar nemarcat. Traversam la dreapta, spre creasta | principala, pe care coborim apoi pina intr-o sa larga, marcata de borna silvica VI/83; ceva mai incolo, ajungem intr-o alta, sa, la obirsia Vaii Colbului (stinga). Urcam in continuare spre stinga pe poteca ce iese pe culme, la limita de vegetatie dintre bazinul Vaii Colbului si Vaii Limpedea. De pe picior, urcam la dreapta pina in virf (borna silvica VI/83). In continuare, poteca urmeaza limita de vegetatie dintre plantatiile tinere din bazinul Vaii Limpedea (stinga) Si padurea batrina dinspre Valea Brada. Traversam o sa larga, urcind un virf marcat cu borna silvica III/285. Coborim apoi intr-o sa unde intilnim o poteca transversala. Urmam aceasta poteca spre dreapta, iesind intr-o poiana cu stina. Mergind in continuare pe curba de nivel si spre stinga, revenim in culme, in bazinul Vaii Limpedea, linga o plantatie de larice. Coborind la dreapta pe poteca de ereasta, ajungem in saua dintre Valea Limpedea si Valea Brada (dreapta)_:dupa cca 2 ore de mers din Vf. Pietroasa (7-8 ore din Vf. Rotunda). Urmam in continuare, in urcus, creasta, iesind dupa citeva minute pe Dealul Comorii (denumit si Triholmuri) la borna VI/29, punct in care spre nord se bifurca culmea spre Muntelui Mic (traseul 13). De aici incolo firul conducator il constituie limita de vegetatie ce tine linia culmii. In dreptul bornei 66 parasim drumul de care coboara spre culmea dintre Valea Mintoasa si Valea Limpedea. Traversam un virf cu o frumoasa perspectiva coborind apoi accentuat pina intr-o sa unde traversam o poteca ce trece din bazinul Vaii Mintoasa (stinga) spre bazinul Talnei Mici. Dupa un urcus acccntuat ajungem pe Vf. Out, virf cu un profil caracteristic ce domina bazinul Vaii Mintoasa. Saua in care coborim este marcata de fundatia de beton a unei sonde. Urcam pe poteca ingusta spre un platou larg, cu o frumoasa vedere spre Vf. Pietroasa, Vf. Muntele Mic si Depresiunea Oasului. Din virful bombat se bifurca spre stinga culmea ce separa Valea Mintoasa de Valea Boncateu din bazinul superior al Nistrului. Coborim usor prin plantatia de conifere din dreapta culmii pina la stilpul liniei de curent, la care ajunge din stinga si poteca ce urca - din bazinul Vaii Boncateu. La cca 200 m de aici, dupa ce dcpasim borna III/66, lasam in dreapta drumul de care si cotind spre stinga iesim in saua de la obirsia Vaii Outului (bornele IV/57 si III/65). Urcam in continuare pe poteca de creasta, avind in dreapta desis, iar la stinga padure tinara, pina la borna IlI/64. De aici, la dreapta, dupa un scurt urcus pe limita desisului din bazinul Talnei Mici, ajungem pe Vf. Vagas (876 m) (borna II/77), cu o frumoasa vedere spre Depresiunea Oasului, unde distingem Lacul Calinesti- satul Vama, padurea Valea Mariei, iar dincolo de Valea Talna Mica culmea dintre Dealul Comorii si Muntele Mic. Din virf coborim accentuat, spre stinga, pe limita de vegetatie, trecind pe linga exemplare seculare de fag, pina la o intersectie de poteci, intr-o poienita. Poteca din stinga duce prin fosta Poiana Salhij si Piciorul Nucutului in bazinul Vaii Cicirlau. Pina aici am mers 8½ -10 ore. Pentru a innopta, putem cobori citeva minute pe drumul ce ne scoate la troita din fosta Poiana Salhij, acum plantata cu conifere, dincolo de care, linga izvor, se poate instala cortul.

5. Saua Salhij - Vf. Comsa - Vf. Tarda - Viile Apci

Traseu nemarcat    Durata: 5½ -7 ore

Acest tronson este parcurs mai rar de turisti datorita denivelarilor accentuate si punctelor rare de perspectiva. Cel mai important obiectiv turistic, Comsa - Tarda, este abordat de obicei dinspre Seini -Viile Apei. Descrierea ce urmeaza are mai mult rolul de a lega traseele dinspre Valea Ilbei si Valea Talna Mica. Din Saua Salhij coborim pe poteca de creasta, avind in dreapta desisul de la obirsia Vaii Carpenului (din bazinul Talna Mica), iar in stinga padurea batrina de la obirsia Vaii Ardelene (Ilba). La capatul desisului, evitam o poteca spre dreapta si coborim pina intr-o sa adinca, unde, din stinga, urca drumul forestier ce vine de la Nistru, din bazinul Vaii Boncateu. De aici urcam pe drumul de tractor ce serpuieste pe linia crestei, depasim un virf, o sa, si, dupa un urcus abrupt si obositor, ajungem in virful din care se desprinde spre stinga culmea Fata Mare, ce desparte Valea Ardeleana de Valea Mesteacanului (bazinul Vaii Ilba). In dreptul bornei II/168, parasim drumul de tractor si ne angajam la dreapta pe o poteca mai slab conturata. Traversam o sa larga, depasim un virf (borna IV/75), o sa mai adinca, evitam alt virf prin stinga, revenind pe culme. Urcusul continua pina intr-un loc cu afinis, de unde coborim intr-o noua sa, urcam, traversam iarasi o inseuarc si patrundem in urcus usor in Poiana Mesteacanului dupa cca 2-2½ ore din Saua Salhij. Traversam in urcus Poiana Mesteacanului, lasind in stinga virful cu grohotis al Poienii Mesteacanului (723 m). Coborim intr-o sa, de unde traversam un platou, lasind in stinga fundatia de beton a unei sonde. Ne indreptam apoi spre stinga si coborim accentuat pina in saua adinca de la obirsia Vaii Colbului. Dupa ce ocolim un virf prin dreapta, iesim intr-o sa adinca (585 rn), cu o poiana alungita. De aici drumul de care urca prin stinga, ajungind in crcasta intr-o poiana cu o frumoasa vedere asupra Depresiunii Oasului (pina aici, 35-45 minute din Poiana Mesteacanului). Poteca urca apoi usor pe versantul sting (sudic) al crestei, trecind pe la fundatia de beton a unei sonde si revenind apoi in creasta. Lasam in stinga un virf slab conturat, coborim apoi intr-o sa (596 m). Am parcurs 1½ ore din Poiana Mesteacanului si 3-4 ore din Saua Salhij. De aici drumul de care urca usor pe versantul nordic al crestei, ajungind dupa 10 minute intr-o sa, de unde evitam poteca ce coboara spre dreapta pe coasta, si iesim, dupa cca 3-5 ore, pe Vf. Comsa (652 m), de unde putem privi spre Cimpia Somcsului si Depresiunea Oasului.

Coborim prin pasune, traversind ceva mai jos plantatia de conifere ce imortalizeaza numele lui Eminescu. Un drum de care intra in plantatie spre stinga, ducind dupa citeva minute la capatul marcajelor turistice dinspre Seini. Vom urma, in coborire, drumul de care de pe limita de vegctatic, avind in stinga plantatia tinara din bazinul Vaii Zugaului, iar in dreapta pasunile de la obirsia Vaii Bailor, ce curge spre satul Racsa, cu larga perspectiva spre Tara Oasului. Urmam in continuare drumul de care, spre dreapta, urcind pe limita superioara a unei defrisari si ocolind prin dreapta Vf. Taul Lacului (522 m). Din partea de sus a dcfrisarii, intram pe poteca, la stinga, ajungind in saua dintre Vf. Taul Lacului si Vf. Tarda. Urcam apoi spre dreapta, pe creasta, printr-o frumoasa padure de stejar, si dupa cca 1 ora din Vf. Comsa (4½-6 ore din Saua Salhij), ajungem pe Vf. Tarda (462 m), marcat de bor na silvica IV/17, la bifurcatie de poteci si de creste. Coborim pe culme spre stinga, pe o panta accentuata, pina la liziera padurii si, in continuare, spre sud, printr-o zona defrisata, pina intr-o sa. De aici, la dreapta, in coborire usoara, intilnim primele case ale satului Viile Apei. La prima bifurcatie, o luam la stinga, coborind de-a lungul unui vilcel, prin livezi, pina in valea principala. Urmind drumul spre stinga, sosim, dupa cca 1 ora de coborire din Vf. Tarda, in soseaua asfaltata Negresti-Oas - Seini, la cca 5 km de Seini.

6. Poiana Lunga - Vf. Brazilor - Strunga Tiganului

Traseu nemarcat    Durata: 2-3 ore

Traseul urmeaza culmea ce leaga creasta principala a Muntilor Gutii de Creasta Pietrii, cumpana de ape dintre bazinul Sapintei si cel al Vaii Brazilor. Din capatul din aval al Poienii Lungi pina in creasta principala putem urma doua variante:

Prima, mai comoda si mai scurta, este urmata de drumul forestier ce traverseaza spre Valea Brazilor. Urmam drumul forestier spre dreapta, iar la prima bifurcatie o luam spre stinga, in urcus usor prin padurea de brazi, ajungind in creasta prineipala (1094 m), la limita padurii de conifere-foioase, dupa cca 15 minute din Poiana Lunga. Mergind in continuare spre stinga pe drumul de care ce urmeaza creasta principala, limita de vegetatie si marcajul silvic H rosu, sosim dupa cca 80 metri din drumul forestier la bifurcatia spre drcapta a potecii ce se va inscrie pe creasta pe care o vom urma in continuare, punct marcat de borna silvica de piatra II/46 si o borna veche de lemn V/306.

Varianta a doua, ceva mai lunga, ofera prilejul admirarii mai pe indelete a Poienii Lungi cu peisajul inconjurator. Din capatul sau sudic, urmam drumul de care de pe liziera vestica, trecind pe linga un izvor si o banca de popas. Din partea de sus a poienii, drumul de care ne duce in citeva minute intr-o sa larga a crestei (1073 m), avind in fata, la citeva zeci de metri, o poiana cu turbarie. Urmind spre dreapta culmea ajungem in punctul cel mai de jos al seii, in care se bifurca spre stinga drumul spre Poiana Sapincioara-Colibi, la borna silvica IV/50. Ne deplasam in continuare pe drumul de crcasta in urcus, depasim un virf dincolo de care, la borna silvica II/46, intilnim prima varianta. Drumul de care se indreapta spre nord-est, prin padurca de fag, in coborire usoara. Lasam in stinga capatul drumului forestier de pe Valea Sapincioara, urmind apoi creasta ceva mai bine conturata, punctata de marcajul silvic H rosu. Spre dreapta, la mica distanta, se disting poienile de pe cursul superior al Vaii Brazilor. in curind, poteca intra in bradet si cu citeva zeci de metri inainte ca ea sa intre in poiana, in saua cu cota 994 m, spre stinga, se desparte poteca de pe traseul fostei cai ferate forestiere ce coboara pe Valea Sapincioara. Din sa, drumul de care urca usor spre stinga, prin poiana, evitind un mic virf impadurit si ajunge din nou in creasta, in dreptul unui sant paralel cu drumul, urcind in continuare un platou slab inclinat. In apropiere de Vf. Brazilor ajungem in drumul transversal ce trece din Valea Brazilor (dreapta) spre Poiana Runcului (stinga). Coborim citeva zeci de metri spre stinga, prin poiana, pe drumul de care, luind-o apoi la dreapta pe primul drum de care, mai slab conturat. Poteca trece pe sub Vf. Brazilor, pe la obirsia vaii ce desparte Vf. Brazilor de Vf. Magura Mica, dincolo de care poteca revine pe culme intrind in padure. Traversam citeva ondulatii ale crestei, coborind apoi spre saua taiata de drumul ce trece din bazinul Vaii Brazilor (dreapta) in cel al Vaii Runcului (stinga).

Urmam in continuare poteca de creasta, deviind apoi in stinga acesteia. Traversam un fir de vale, intr-o zona de poieni, trecind apoi spre o creasta de-a lungul careia poteca urca spre dreapta, pina la izvorul cu multe jgheaburi pentru adapat vitele de linga cantonul pastoral Tiganu. Lasind in stinga cladirea cantonului pastoral, trecem printre ingraditurile pasunilor, sosind in Strunga Tiganului, in Creasta Pietrii, dupa cca 2-3 ore de mers din Poiana Lunga.

CULMEA PIETRII

7. Sapinta -- Valea Covutarului - Vf. Tiganu Vf. Piatra Neagra - lezerul Mare

Trascu nemarcat    Durata: 10-12 ore

Culmea Pietrii, acoperita de intinse finete in zona centrala, cu abruptul estic stincos, este una din cele mai pitoresti culmi din Gutii, permitind o panorama cuprinzatoare asupra principalelor virfuri din masiv si din Muntii Maramuresului, cit si spre bazinele Tisei, Izei si Marei. Orientata NV-SE, Culmea Pietrii isi are inaltimile maximc in zona virfurilor Tiganu (1222 m) si Virful Negru (1231 m), descrescind apoi treptat spre NV si SE. Din centrul satului Sapinta, urmam drumul auto pe Valea Sapintei pe o distanta de cca 6 km, pina la confluenta cu Valea Nadosei, situata mai sus de punctul forestier ,,Apa Rosie' (magazin si cabana forestiera). De aici urcam mai accentuat pe drumul din stinga, ce urmareste apele involburate ale Run-cului, cu stinci si mici grohotisuri, ajungind dupa cca 2-2½ ore de la plecare la interscctia cu drumul forestier de pe Valea Covatarului, pe care-1 vom urma in continuare. Avansam pe versantul sting al vaii cale de 2 km (30 minute), parasim apoi drumul si traversam spre stinga firul apei, pina in poienile ce se inlantuie in versantul drept. Urcam pe drumul de tractor spre dreapta, apoi acesta se orienteaza spre stinga, si, dupa un urcus serpuit, ajungem in 15 minute in capatul unei poieni, dincolo de care, pe culme, gasim borna silvica Ill/76 (3-3½ ore din Sapinta). Ne gasim pe Culmea Pietrii, pe care o vom urma in continuare spre dreapta multa vreme. Urcam usor de-a lungul acestei culmi largi, impadurite si, dupa 40-45 minute, in dreptul bornei III/36, traversam un drum de care lat, ce coboara spre stinga la Sarasau si Cimpulung la Tisa si spre dreapta la Poiana Brustani. Un drum asemanator si cu aceeasi directie traversam dupa inca o jumatate de ora de mers, in Poiana Preluci, dupa ce am lasat in urma Vf. Vacarului (Clivei) - 948 m. In Poiana Pripor (20 minute mai tirziu) intretaiem drumul ce coboara in dreapta la Poiana Runc, iar in stinga (pe traseul 37) la cabana Agris. Ceva mai sus, pe liziera, gasim drept reper borna silvica 22.

Urcam in continuare pe poteca de creasta prin padure, apoi pe drumul de care ce ocoleste prin dreapta Vf. Pietrii (1114 m), si iesim dupa 30 de mi-nute in poienile ce acopera versantul drept al crestei. Lasam in dreapta o stina si, la capatul poienii, ve-derea se deschide larg spre bazinul Sapintei. De la dreapta spre stinga, distingem conul Vf. Neresenu, cucuiul stincos al Pietrii Sapintei, virful masiv cu extinse defrisari al Bradului, Poiana Nadosa, virful ascutit al Vezeului, Tribsorul cu poienile din versant si virful putin evidentiat al Rotundei, de asemenea cu poieni. Urcam usor pe poteca de pe liziera si iesim in micul gol alpin de pe Piatra lepii, punct cu o priveliste deosebita spre Muntii Maramuresului si cursul superior al Tisei. Dincolo de virf, sub sa, spre stinga, gasim un izvor de unde marcajul cruce galbena coboara spre satul lapa. Din Curmatura lepii, drumul de care ocoleste prin dreapta Vf. Tiganu, iesind in pasunile intretaiate de garduri de sirma din Strunga Tiganului. Vom urma in continuare creasta, urcind spre Vf. Tiganu, punct din care vederea ne este din nou atrasa mai ales de culmile dantelate ale Muntiior Maramuresului. Coborim apoi spre dreapta, intr-o sa, urcam un virf impadurit si ajungem astfcl in Strunga Tiganului, dupa cca 7-8 ore de mers.

Din Strunga Tiganului urmam citeva minute drumul de care spre dreapta pina la cantonul pastoral Tiganu, situat intr-o ingraditura de brazi. De la canton, urcam spre stinga prin pasune, lasind in stinga un virf, slab conturat, pina intr-o sa marcata de un saivan. Lasam in drcapta Virful Negru si, printr-o rariste, iesim in Cimpul Negru, dupa cca 15 minute de la Strunga Tiganului. De mentionat ca pe tot tronsonul poteca este slab vizibila. De aici urmam culmea spre stinga, pe liziera padurii, lasind in dreapta turbaria usor bombata de la obirsia Vaii Seci. Dupa cca 45 minute din Strunga Tiganului, ajungem in saua din apropiere de Piatra Neagra, mic virf stincos, ridat, denumit si Biserica Vulpii. De la baza stincii, intram prin stinga in padure, pe poteca, iesind in curind in poiana marcata de o lespede de stinca de cca 6x6 m si 1,5 m inaltime, denumita _rMasa Domnului'. In continuare, pe curba de nivel, ajungem in curind in creasta principala, intr-o sa, unde intram pe un drum de care bine conturat. Urcam usor pe creasta, spre Vf. Preluci, coborind apoi usor de-a lungul culmii largi, strabatind o rariste de faget cu finete. Ne inscriem in versantul drept al crestei si, dupa cca 30 minute de la Piatra Neagra (8¼ - 9½ ore), ajungem la o intersectie de poteci marcata de o cruce de lemn.

Coborim in continuare prin dreapta culmii si, in punctul unde drumul de care coteste despletit spre versantul sting al acesteia, urcam usor coborind apoi in saua marcata de o cruce de lemn, la intersectie de trasee (9-10 ore). Din stinga, urca traseul de pe Valea Cheii, din Sat-Sugatag (traseul 39), iar la dreapta coboara poteca prin Poiana lui Stefan, spre grupul de cabane Plesca. Lasam in stinga Virful lui Stefan si coborim in zona depresionara, ce gazduieste lezerul Mare, turbarie bombata, cu un mic ochi de apa (12x8 m), situat in ,,craterul' din virful tesaturii elastice a tinovului (20-25 minute din saua de la obirsia Vaii Cheii, 10-12 ore din Sapinta).

TRASEE DIN ZONA SUDICA

8. Seini - Valea Seinel - Vf. Comsa - Dealul Cetatii - Seini

Marcaj: triunghi rosu intre Seini si Vf. Comsa; triunghi albastru intre Vf. Comsa - Dealul Cetatii - Seini Durata: 5½-6½ ore .

Virful Comsa (652 m), ultimul bastion al Muntilor Gutii ce domina Cimpia Somesului si Depresiunea Oasului cu peste 450 m, ofera, in afara perspectivei largi ce se deschide de aici, posibilitatea cunoasterii unei inedite marturii de dragoste pentru Luceafarul poeziei romanesti - plantatia de conifere de pe versantul vestic ce caligrafiaza un nume drag: Eminescu. Initiativa a bravilor militari romani, materializata in anul 1939, iar ulterior, cu sprijinul silvicultorilor intinerita si ingrijita, plantatia a redevenit un interesant si atractiv obiectiv turistic. Din centrul localitatii Seini (145 m) - aflata la 26 km de Baia Mare, 41 km de Satu Mare si 23 km de Negresti-Oas - urmam spre nord soseaua catre Negresti-Oas. In dreptul curbei, la stinga soselei de linga biserica reformata, observam primele semne de marcaj triunghi rosu si triunghi albastru. Urmam spre dreapta strada de pe Valea Seinelului si dupa cca 15 minute parasim triunghiul albastru ce urca la stinga, spre Dealul Cetatii. Ne continuam drumul de-a lungul Vaii Seinelului, calauziti de marcajul triunghi rosu. Dupa cca 1 ora de mers, in dreptul confluentei cu Piriui Cetatii, afluent de stinga, trecem printre ultimele case ale localitatii. In continuare, drumul forestier urmeaza Valea Seinelului, pina la confluenta cu Piriul Unguresc (292 m), unde o luam la stinga, ajungind la capatul lui dupa cca 700 m. Urmam in amonte drumul de care, depasind o halda a unei galerii de prospectiune iar dupa citeva minute de mers observam ca marcajul paraseste valea, urcind brusc spre stinga. Dupa cca 100 m diferenta de nivel, in urcus pieptis, poteca se inscrie spre dreapta, in urcus mai lent, pina intr-un drum de care, pe care il urmam spre stinga. Ajungem dupa citeva minute in creasta, in partea de sus a unei poieni cu citiva nuci, unde reintilnim marcajul triunghi albastru. De aici, spre dreapta, sosim intr-o poiana cu un refugiu si un izvor captat. In continuare, poteca intra intr-o plantatie de pini (unde intilnim ultimele marcaje), traverseaza un drum de care piezis si iese in pasunea Virfului Comsa (cca 2½ ore de mers).

Din Vf. Comsa, revenim in poiana dreptunghiulara cu nuci, de unde o luam la dreapta, pe creasta. Intram in padure, coborind pe culme sau prin stinga ei, pe drumul pe alocuri taiat in deblcu, marcat cu triunghi albastru. Iesim mai jos intr-o sa marginita spre dreapta de o extinsa defrisare. Evitam drumul de care ce coteste spre dreapta, prin desis (drum ce iese la obirsia Piriului din Mijloc, pe care putem ajunge la Seini, ocolind Dealul Cetatii). De aici poteca marcata urca pe creasta prin padure, apoi prin dreapta ei, pina la o livada cu o casa izolata. In continuare, spre stinga, in citeva minute ajungeni la ruinele cetatii medievale de pe Dealul Cetatii (388 m). Marcajul coboara, iesind in livezile si viile de pe versantul sudic al dealului pe o culme larga, apoi o ia spre stinga pe o vilcea si, in continuare, in aval, ajungem in drumul asfaltat de pe Valea Seinelului, dupa cca 2 ore de coborire din Vf. Comsa (5-6 ore de la plecare). Mai avem de parcurs cca o jumatata de ora pina in centrul localitatii Seini, urmind in sens invcrs traseul parcurs la urcare.

9. Popasul ,,Doi Porumbei' - Poiana Nicoreasa - Vf. Comsa

Traseu nemarcat - Durata: 2 ½ -3 ½ ore

Popasul turistic ,,Doi Porumbei' (160 m), situat la capatul estic al satului Sabisa, constituie un punct de oprire bine cunoscut automobilistilor care se deplaseaza pe soseaua Baia Mare - Seini. Amplasat intr-o livada de pe panta sudica a Muntilor Gutii, in apropierea Cimpiei Somesului, popasul turistic poate constitui si punct de plecare spre cariera Ilba-Gara (cca 10 minute spre sat, pe drumul asfaltat, apoi de la primele case ale satului Ilba, spre stinga, catre baza pantei), renumita pentru coloanele andezitice dispuse intr-o frumoasa rozeta, sau spre Vf. Comsa, de unde se poate cobori in Seini, pe unul din cele doua trasee marcate (traseul 8). De linga restaurantul popasului, urmam drumul de-a lungul firului de apa citeva zeci de metri pina la o confluenta, urcind spre dreapta o panta scurta, ceva mai abrupta, ce ne scoate intr-o intinsa livada. Continuam urcusul avind o frumoasa panorama spre cursul meandrat al Somesului, a carui cimpie este marginita catre sud de culmea domoala, impadurita a Muntilor Codrului, intrind apoi in padure pe drumul de care. Traversam o creasta cu o poienita, urcind in continuare usor printr-o alternanta de luminisuri si zone de lastaris. Din creasta, poteca o ia spre stinga si dupa cca 15-20 minute de la plecare poposim intr-o sa, la intersectie de poteci. Coborind spre dreapta prin plantatia de conifere, ajungem in cca 10 minute in Valea Ilbei (traseul 10). In continuare, vom urca drumul de care despletit spre dreapta (nord), pe curba nivel, iesind dupa inca 15 minute in Poiana Lustilor, plantata cu plopi rari. Ocolim poiana pe liziera din stinga (vest), intrind apoi la stinga in padure, ia urcus accentuat, pe o vilcea, pina intr-o inseuare. De aici, la stinga, urcam panta abrupta pe poteca slab conturata pina in culme. Aici intilnim marcajul silvic linie rosie dubla si o zona defrisata ce se extinde spre vest. Coborim spre dreapta pe drumul de care prin portiunea defrisata, pina intr-o sa traversata de o linie elcctrica de inalta tensiune. Urcam apoi de-a lungul crestei, avind in stinga desisul de la obirsia Vaii Bradului (Sabisa). Poteca traverseaza apoi in urcus o plantatie de conifere, coboara intr-o sa si, lasind in dreapta un observator de vinatoare, intra in padurea batrina de foioase. Dupa 35-45 minute din Poiana Lustilor, ajungem intr-un virf marcat cu borna silvica 70, pe culmea dintre Valea Sabisei si Valea Colbului. Urmam in continuare drumul de creasta spre dreapta, parcurgind usoarele denivelari ale culmii. Dupa ce depasim borna silvica 32, ocolim un mic virf prin stinga si urcam ceva mai accentuat in alt virf, dincolo de care coborim intr-o sa marcata de un luminis. Urmind drumul de creasta, ajungem dupa 2-2½ ore in Poiana Nicoreasa (557 m), la o bifurcatie de poteci. Lasam poiana in dreapta, urmind in urcus o panta mai accentuata ce ia sfirsit in creasta marcata cu H rosu (traseul 5). Pe drumul de care, spre stinga, iesim din padure, intr-o sa. In continuare, drumul de care ocoleste Vf. Comsa prin dreapta (nord), dar noi vom urca prin pasune, orientindu-ne dupa santul de pe liziera plantatiei de conifere si dupa ce depasim Vf. Comsa (652 m), coborim pe linga plantatia de brazi ce imortalizeaza numele lui Eminescu, sub care reintilnim drumul de care. Intrind, la stinga, in plantatia de conifcre, vom travcrsa un drum piezis, intilnind la liziera padurii de foioase capatul marcajelor triunghi rosu si triunghi albastru, dinspre Seini, dupa 2 ½ -3 ½ ore de mers.

In sens invers, la bifurcatia de poteci de la liziera padurii de la est de Vf. Comsa, vom urma poteca din dreapta, de-a lungul crestei, cea din stinga ducind pe coasta, in coborire spre saua dintre Vf. Comsa si Vf. Plesa (traseul 5).

10. Ilba - Poiana Mesteacanului - Baile Putoroasa

Traseu nemarcat    Durata: 2 ½-4 ½ ore in sensul traseului descris si cca 3-4 ore in sens invers. Folosind mijloacele de transport ocazionale pina la Ilba-Handal, durata de parcurs se reduce la 2 - 2 ½ ore. Traseul face legatura intre Ilba si fosta statiune balneara Puturoasa, ce reprezinta principalul centru turistic al partii de sud-vest a Muntilor Gutii si a carei reamenajare este prevazuta intr-un viitor apro-piat, avindu-se in vedere valoarea terapeutica a ape-lor minerale de aici.

De la statia ITA din centrul localitatii Ilba (153 m), vom strabate spre nord drumul asfaltat ce urmeaza in amonte Valea Ilba. Dupa ce traversam o portiune da strimtare a vaii, cu cariere de piatra in ambii versanti, lasam in dreapta drumul forestier de pe Valea Porcu-lui. Urcam in continuare si dupa ce depasim ultimele case ale satului Ilba, traversam in malul drept al vaii. Ceva mai sus, in dreptul unei plantatii de pini, intilnim primele case ale localitatii Handalu libei. Aici ajunge, in Valea Ilbei, poteca ce vine de la po-pasul ,,Doi porumbei'.

In continuare, Valea Ilbei se deschide si, strabatind partea de jos a satului, ajungem dupa cca 1½ ora la confluenta cu Valea Colbului_e(232 m). Urmam mai departe drumul asfaltat din dreapta, ajungind dupa inca 20 minute la sediul minei Ilba. Urcam de-a lungul vaii, apropiindu-ne de cabana de la conflucnta Vaii Ardelene cu Valea Mesteacanului. La bifurcatia din aval de cabana o luam la stinga, ajungind dupa citeva zeci de metri la o noua confluenta, cea dintre Valea Mesteacanului (dreapta) si Valea Rosie (stinga). Pina aici am facut cca 2 ore din Ilba (sau cca 15 minute de la sediul minei Ilba, daca am folosit mijloace de transport auto ocazionale). In continuare, vom urca pe culmea dintre cele doua vai, urmind poteca ce urca accentuat. Depasim o zona de rariste, evitind apoi prin dreapta o portiune stincoasa, urcind sustinut prin padurea de stejar. Urcusul obositor ia sfirsit in zona unui mic virf, de unde ne deplasam spre dreapta, de-a lungul culmii, aici mai late. Un ultim urcus ne scoate in Poiana Mesteacanului (693 m), in culmea ce separa bazinul Vaii Talna Mica de cel al Vaii Ilba, dupa cca 1½ ora de suis obositor. Traversam poiana spre nord, intram intr-o plantatie de stejari tineri, dincolo de care razbatem in fagetul batrin. Coborim accentuat pe drumul de care, pina intr-o poienita inconjurata de brazi. Drumul de care coboara apoi spre stinga, in versantul drept al unei vai, ajungind in firul apei, in dreptul unui drum forestier. Putem urmari spre dreapta drumul forestier ce duce la Baile Puturoasa, dupa ce cotim accentuat pe un aflucnt sau traversam drumul forestier, coborind in continuare pe drumul de care. Dupa ce taie valea, poteca coboara spre dreapta, pe liziera unei plantatii de conifere, apoi prin padure, ajungind din nou in drumul forestier, in dreptul confluentei marcate de borna silvica IV/91. De aici, la stinga, ajungena dupa 30-45 minute coborire din Poiana Mesteacanului (3½ -4½ ore din Ilba) la Baile Puturoasa (390 m), cu citiva brazi si tei seculari.

11. Poiana Salhij - Vf. Purcaret - Ilba

Traseu nemarcat    Durata: 3-3½ ore (4-5 ore in sens invers)

Este un traseu de coborire din culmea Pietroasa-Vf. Comsa (traseul 5), urmind interfluviul dintre Valea Mare (Cicirlaului) si Valea Ilba. De la crucea din Poiana Salhij (717 m), coborim pe drumul de care spre sud cca 100 m pina la prima bifurcatie. De aici o luam spre dreapta, trecind de izvorul amenajat la obirsia Vaii Salhij, intrind apoi in zona de desis de la obirsia vaii. Traversam valea in versantul drept si, in urcus usor, iesim in culmea marcata de limita de vegetatie. Urmam in continuare drumul de creasta spre sud, intrind in padure, si dupa cca 20 minute ajungem in drumul forestier Nistru - Valea Ardeleana. Urmam creasta spre sud, prin padure, si dupa un urcus scurt iesim in zona unei plantatii tinere, mult extinse spre stinga, in bazinul Vaii Salhij. Ne orientam dupa limita de vegetatie pe poteca slab conturata, urcind apoi sustinut pe limita de vegetatie, fara poteca, pina in Vf. Alunis (686 m).

Coborim pe culme spre stinga, avind in dreapta padurea tinara de stejari, iar in stinga desis, pina in sa, unde prindem poteca ce urmeaza in continuara culmea, in general pe versantul ei sting, prin zona de desis. Evitam prin stinga un mic virf, urmind apoi versantul sting al crestci, prin conifere tinere cu tufe dc zmeuris. Ocolim un nou virf prin stinga si ajungem in creasta, dincolo de capatul din aval al zonei de desis. Mai departe poteca se transforma in drum de care si urmeaza culmea cu marcaj silvic linie rosie dubla. Trecem de o sa, lasam in stinga un picior marcat cu linie rosie simpla sl coborim spre dreapta, Intr-o sa larga in continuare, culmea se lateste, traversam citeva denivelari usoare, urcind apoi din nou pe creasta. Ocolim prin stinga un virf si cotim spre dreapta din piciorul transversal ce se desprinde din virf, pina ce iesim in zona defrisata de la obirsia V. Firiza. Urmarim spre sud liziera defrisarii pina in sa, de unde drumul de care urca prin stinga crestei, prin padure. Traversam portiunea defrisata ce insoteste o linie elcctrica de inalta tensiune si ajungem la o casa izolata cu livada, situata chiar pe creasta. Urmind in urcus poteca de creasta, printr-o succesiune de poieni, ajungem in Vf. Purcaret (625 m) dupa cca 1¾ ora de mers din Poiana Salhij. Virful, cu frumoase poieni, ofera o perspectiva larga spre sud, asupra marginii sud-vestice a Muntilor Gutii. Spre nord-esti in departare, vederea ne este inchisa de siluetele Muntelui Mic si Vf. Arsita.

Dupa un popas reconfortant, ne reintoarcem pe creasta, spre nord, strabatind cca 200 m si o luam apoi la stinga, pe drumul de care ce coboara printr-o succesiune de poieni, pina intr-o sa. Urmam in continuare creasta cu poieni, bucurindu-ne de incintatoare privelisti spre Valea Ilbei, Valea Colbului si culmile ce delimiteaza, la vest si nord, bazinul Vaii Ilba. Ocolim prin stinga Virful lui Laios (519 m), continuindu-ne coborirea prin poieni. Intram apoi in padure, urmind drumul de creasta ce evita unele usoare denivelari. Drumul lat de care coboara sustinut prin padurea de gorun, cotind apoi spre dreapta, pina intr-o zona de desis. Traversam in coborire portiunea defrisata si, ocolind usor spre stinga, observam primele case din Ilba. Ccva mai jos, atingem drumul forestier de pe Valea Porcului, pe care, la dreapta, dupa citeva zeci de metri, ajungem in drumul asfaltat de pe Valea Ilba. Mai avem de parcurs cca 15 minute spre stinga, pe drumul asfaltat, pina in Ilba, unde sosim dupa 3-3½ ore de coborire lejera, placuta.

12. Cicirlau - Piciorul Nucutului - Poiana Salhij

Traseu nemarcat    Durata: 3¼-4 ore

Valea Mare, insotita pe o lunga portiune de o sosea forestiera, constituie o cale de acces relativ comoda spre creasta ce desparte bazinul Somesului de cel al Vaii Talna Mica (traseul 5). Ajunsi in Cicirlau (161 m) cu autobuzul sau cu trenul, ne vom indrepta spre poala dealurilor acoperite de livezi si vii. Traversam centrul civic al comunei, inscriindu-ne apoi de-a lungul Vaii Mari. Drumul forestier urca usor si, dupa cca 10 minute, depasim ultimele case din Cicirlau. Strabatem apoi o zona ceva mai ingusta a vaii, marcata in dreapta de excavatiile carierei Gorun, dupa care valea se largeste, fiind urmata de o lunca ingusta. Lasam spre stinga o ramificatie a drumului forestier, apoi in dreptul unui pod o alta spre dreapta, urcind in continuare de-a lungul vaii.

Dupa cca 1½ ora ajungem la confluenta cu Valea Baba Griga, afluent din dreapta, loc marcat de un pilc de brazi. In continuare, valea se strimteaza, devenind pe alocuri cu ape involburate. Trecem de o cabana forestiera si, urcind in ritm sustinut, ajungem dupa cca 2 ore la confluenta Vaii Outului cu Valea Salhij (424 m), la constructiile de la gura minei Cicirlau

Vom urma apoi poteca de vinatoare de pe Piciorul Nucutului (piciorul dintre cele doua vai), al carei capat il prindem mergind spre stinga, dincolo de gura galeriei si strecurindu-ne la dreapta printre cladiri, pe linga statia de compresoare. Poteca urca in scurte serpentine spre dreapta, apoi se inscrie de-a lungul piciorului, in urcus accentuat. Dupa cca 30 minute panta se domoleste, culmea se lateste, poteca strabate padurea tinara de brazi, marcata de vechi santuri si puturi de explorare geologica. Ceva mai incolo, sosim la cabana de vinatoare Nucut (618 m), situata in fosta poiana Nucut, acum aproape integral plantata cu conifere. De la cabana, spre dreapta, putem ajunge in citeva minute in drumul forestier ce urca in serpentine de la confluenta Vaii Outului cu Valea Salhij si se racordeaza ceva mai sus la drumul forestier dintre Nistru si obirsia Vaii Ardelene. Urcam in continuare pe poteca din spatele cabanei, iesind dupa 10 minute in drurnul forestier amintit. Traversam drumul forestier, urmind in continuare poteca de vinatoare ce urca aici putin prin dreapta crestei. Ajungem in curind intr-un drum de care transversal ce vine dinspre dreapta, din Poiana Neamtului. Urmind drumul de care spre stinga, prin plantatia tinara, sosim dupa cca 40 minute de la cabana de vinatoare (3½-4 ore din Cicirlau) la troita din Poiana Salhij (717 m) (traseul 11). Pentru a ajunge in creasta, vom urca mai departe pe drumul de care, prin plantatia tinara de conifere, inca cca 10 minute. Ajungem in creasta (723 m) (traseul 5), intr-un punct cu o priveliste pitoreasca asupra Depresiunii Oasului, avind in fata Valea Talna Mica si satul Vama, de pe marginea deprcsiunii. Dincolo de casele asezarii Vama, distingem soseaua ce duce spre pilcul de padure de la Valea Mariei, din verdele intens al padurii ivindu-se acoperisurile cabanelor construite aici. Spre dreapta, tot pe marginea depresiunii, se vede orasul Negresti-Oas. Depresiunea Oasului este inchisa spre vest de Dealurile Jeleznic si Ursoi, iar spre nord de Piatra Bixadului si Vf. Viscului, cel mai inalt din Muntii Oasului.

13. Tautii Magheraus - Nistru -- Valea Mintoasa - Muntele Mic

Traseu nemarcat Durata^: 5½-6 ore; in sensul invers: 4¼-5 ore, durata ce se reduce cu cca 2 ore daca incepem traseul din Nistru

Traseul descris, urmat pina aproape in creasta Pietroasa - Comsa de un drum forestier, constituie cel mai scurt drum de acces spre conul vulcanic impozant al Muntelui Mic, dinspre Depresiunea Baii Mari. Din capatul vestic al comunei Tautii Magheraus (184 m - statia ITA pe traseul Baia Mare - Seini si IJTL pe traseele 6 si 13), vom urma spre nord soseaua asfaltata ce duce spre localitatea miniera Nistru. Ne apropiem de dealurile impadurite si, dupa ultimele case, urmam in continuare valea. Versantii devin treptat mai abrupti, acoperiti de plantatii tinere, extinse. Lasam in stinga ramificatia drumului forestier de pe Valea Cutilor, pe care se afla o cabana forestiera ascunsa in desis, urcind in continuare de-a lungul vaii, mereu mai ingusta si mai stincoasa. Trecem de un izvor cu debit mare, ce isi colecteaza apele din grohotisurile de sub Piatra Soimului, si, dupa cca 1½ ora de mers, traversam valea in dreptul unui canton silvic. Dincolo de pod se desprinde spre stinga drumul pe care se poate urca in cca 10-35 minute la Lacul Nistru - apreciat punct de agrement estival. Urmind in continuare valea, strabatem partea sudica a localitatii Nistru, ajungind dupa cca 7 krn (2 ore de mers) la bifurcatia de drumuri din fata sediului minei Nistru (pina aici se poate folosi autobuzul IJTL, nr. 13, ce efectueaza 5-6 curse pe zi din Baia Mare).

Vom urma in continuare drumul din dreapta, traversind o zona cu semne ale unui intens minerit - galerii, halde. Dupa cca 15 minute, depasim sediul minei 11 Iunie, asezat intr-o zona in care valea devine stincoasa si strimta, si, dupa inca 20-30 minute, ajungem la confluenta cu Valea Limpejoara, unde drumul forestier traverseaza pe versantul sting. Trecem in continuare de alte galerii vechi, depasim cladirea captarii de apa Silvas si, in urcus din ce in ce mai accentuat prin padurea tinara, ajungem dupa cca 3-3½ ore de mers la o cabana forestiera destul de degradata. In amonte, drumul face o serpentina accentuata in versantul drept al vaii, apropiindu-se din nou de firul Vaii Mintoasa in zona de obirsie, acoperita de desisuri extinse. Urmam mai departe drumul forestier din ce in ce mai degradat, lasam in dreapta sub saua dintre Piatra Tisei (902 m) si Magura Mare (889 m) o cabana de vinatoare si, dupa cca 2 ore de la sediul Minei Nistru (4-4½ ore din Tautii Magheraus), ajungem la capatul drumului forestier, in desisurile ce constituie imparatia variatei si apreciatei faune cinegetice a Muntilor Gutii. Urmind drumul de care spre dreapta, ajungem dupa citeva minute intr-o sa, la borna silvica IV/67, pe culmea ce desparte Valea Mintoasa de Valea Limpedea, afluent pe dreapta al Baitei. La stinga, pe creasta, pe drumul de care in urcus usor, ajungem, dupa cca 15-20 minute de la capatul drumului forestier, in culmea Pietroasa - Comsa (traseul 5), la borna 166 (834 m), unde intilnim marcajul silvic H rosu. Urmind spre dreapta drumul de care pe limita de vegetatie (dreapta - plantatie tinara, stinga, nord - padure batrina de fag), ajungem dupa 2½-3 ore de la sediul minei Nistru (4½-5 ore din tautii Magheraus) la Vf. Triholmuri (882 m), marcat de borna silvica 29. In acest punct vom parasi creasta Pietroasa - Comsa, urmind spre nord-vest culmea ce duce spre Muntele Mic. Poteca urca spre stinga, ocolind un virf pe versantul vestic, traverseaza un picior si ajunge in saua de la nord de Vf. Comorii. Apoi, printr-o succesiune de poieni cu o frumoasa vedere spre bazinul Vaii Talna Mica, poteca evita, tot pe versantul vestic, doua mici virfuri stincoase cu grohotisuri, intrind in continuare in padure. Poteca ingusta urmeaza creasta, traverseaza un virf stincos (borna silvica IV/41), din care se ramifica o creasta spre vest, coborind apoi intr-o sa mai pronuntata, de unde incepe urcusul final spre Vf. Muntele Mic (1012 m). La inceput urcusul este mai lin, prin padurea cu mici luminisuri, apoi panta devine treptat mai abrupta, poteca urcind in serpentine scurte si dupa cca 45-60 minuto de mers, de la Vf. Triholmuri (3½-4 ore de la sediul Minei Nistru; 5½-6 ore din Tautii Magheraus), ajungem pe Muntele Mic - virf plasat ca un bastion inaintat spre nord, de unde vederea cuprinde intreg versantul vestic al Muntilor Gutii (Valea Talna Mica, Valea Talna Mare, cu afluentul Brada, ce desparte Muntele Mic de Vf. Pietroasa), Depresiunea Oasului si Culmea Comsa - Vf. Tarda.

14. Tautii Magheraus - Baita - Valea Colbului - Vf. Pietroasa

Traseu nemarcat    Durata: 5-6 ore

Baita isi aduna apele de sub Vf. Pietroasa, drenind un bazin hidrografic destul de extins datorita numerosilor afluenti. Pornind din Tautii Magheraus, soseaua asfaltata strabate mai intii o zona mai larga, marginita in dreapta de extinsele livezi ale Statiunii de cercetari pomicole Dura. Dincolo de ultimele case, dupa o zona cu alunecari de teren, padurea de castani coboara pina aproape in sosea. Ceva mai in amonte incep primele case ale satului Baita, vechi centru minier. Strabatem in continuare o succesiune de mici zone de largire a vaii, intens cultivate, cu livezi ce se intind pe versantii smulsi de sub dominatia padurii, alternind cu zone mai inguste, in care isi gasesc loc, cu greu, casele locuitorilor. Dupa cca 5 kna (1-1¼ ora), ajungem in centrul localitatii Baita, la confluenta Vaii Baita cu Valea Rosie (248 m). Pina aici, exista curse regulate IJTL (linia 7) din Baia Mare. Urmam in continuare Valea Baitei, strabatind o zona cu versanti acoperiti de o vegetatie tinara. Dupa cca 15 minute, depasind ultimele case si strabatind apoi o lunca pitoreasca, avem in fata silueta caracteristica de trapez a virfurilor Pietroasa si Tiganului. Lasam in dreapta drumul forestier de po Valea Capitanului si dupa inca 10 minute ajungern la piriul Ulmoasa (302 m), important afluent stinga pe care este situat satul Ulmoasa.

Pina aici, autobuzele IJTL nr. 7 isi prelungesc traseul de doua ori pe zi in zilele de lucru in perioada cursurilor scolare. In continuare, lunca se ingusteaza si dupa inca 15 minute ajungem la Lomas, mic grup de case cu o cabana forestiera si magazin forestier, unde se bifurca spre stinga drumul forestier de pe Valea Limpedea. Dupa inca 10 minute, ajungem la confluenta cu Valea Chiuzosa. Dupa cca 2½ ore de mers din Tautii Magheraus, ajungem la o importanta bifurcatie de drumuri (379 m). Spre Vf. Pietroasa vom urma la stinga drumul forestier de pe Valea Colbului, ajungind dupa inca 30 de minute la confluenta Vaii Paltinului cu Valea Ciresului, alta bifurcatie de drumuri forestiere. Urcam in continuare pe drumul forestier din stinga, de-a lungul Vaii Ciresului, in urcus usor, trecind prin zone recent defrisate, si dupa cca 45 de minute ajungem la o confluenta (borna VI/39), unde se afla si o cabana de vinatoare noua (590 m). Urmam drumul forestier in amonte citeva minute pina in dreptul confluentci cu un afluent din dreapta. Aici parasim drumul forestier, urmind poteca ce urca pe culmea dintre cele doua vai. Fostul drum de care, neumblat urca de-a lungul culmii cu o morfologie destul de neclara, pina intr-un platou cu multi copaci doboriti de fui-tuna. In continuare, culmea devine mai bine conturata, panta creste treptat si, dupa cca 10 minute de urcus, poteca o ia prin stinga crestei, pe curba de nivel, apropiindu-se de obirsia unci vai largi, seci. Poteca urca apoi de-a lungul vaii peste grohotisuri si, cotind spre stinga, ajunge in creasta intr-o sa (1060 m) limitata la vest de un mic virf stincos (cca 3½ - 4 ore din Baita). Urcind spre dreapta prin poiana, ajungem in citeva minute sub panta finala a Vf. Pietroasa (1200 m), brazdata de citeva zone stincoase. Poteca urca prin dreapta virfului si, inainte de a ajunge la liziera padurii, urcam spre stinga fara poteca pina in virf (5-6 ore din Tautii Magheraus; 4-4½ ore din Baita). La citeva zeci de metri spre vest, la liziera padurii, gasim tablitele ce indica cele doua trasee marcate spre izvorul Luna.

15. Baraj Firiza - Poiana Cocosului - Vf. Plestioara - Culmea Iricau - Baia Mare

Marcaj: triunghi rosu intre izvorul mineral "Matei' si gura Vaii Romane; cruce albastra intre Vf. Plestioara si Baia Mare    Durata: 6-7 ore

De la cabana Baraj-Firiza (380 m) urmam drumul asfaltat care serpuieste prin padure spre Valea Romana. Traversam o culme, de unde spre dreapta coboara o poteca catre izvorul mineral ,,Matei' (Borcutul Ferneziului). In continuare drumul este marcat cu triunghi rosu. Dupa ce depasim un pinten cu o frumoasa vedere spre lacul de acumulare, satul Firiza si cursul superior al Firizei, drumul coteste spre stinga, intrind mult de-a lungul golfului format pe cursul inferior al Vaii Romane. Dupa ce traversam Valea Romana. o luam la stinga pe drumul forestier de pe Valea Romana (pina aici 25-30 minute de la cabana Baraj-Friza, dar autobuzele liniei IJTL 18 Gara-Firiza au statie in apropiere).

Dupa cca 4 minute parasim drumul forestier in punctul in care acesta traverseaza un mic afluent sting al Vaii Romane. Urcam la dreapta, pe drumul de tractor pina la liziera unei poieni pe care o traversam apoi in lung, lasind in drenpta o stina (de aici spre stinga vederea se deschide larg spre conurile impadurite ale virfurilor Hija (763 m) si Strimba (839 m). Dupa cca 45-60 minute de la plecare ajungem la liziera superioara a poienii. Poteca, slab conturata, urca in versant cotind apoi spre dreapta si intilnind din nou drumul de tractor, pe care il parasim ceva mai sus, traversind pe la obirsia unui afluent al Vaii Romane pina in drumul forestier, in care ajungcm putin in stinga unei cariere de piatra. Traversam drumul forestier, urmind la urcus un alt drum de care, ce urmeaza baza abruptului cu grohotis al Vf. Cocosului (Ostra) (825 m). Dupa un mic platou ajungem intr-un drum de tractor, pe care urcam in continuare, indreptindu-ne treptat spre dreapta, pina in poienita plantata cu conifere din saua de la vest de Vf. Cocosului (Ostra). Pina aici am traversat o frumoasa padure batrina de fag, adevarata raritate in aceasta zona cu o intensa exploatare forestiera. Urmind in continuare spre stinga (vest) unul din drumurile rasfirate pe culmea larga, dupa cca 10 minute din sa (1½ ora de la barajul Firiza) ajungem in Poiana Cocosului (728 m), plantata acum integral cu conifere. Drumul traverseaza un colt al acesteia urmind apoi liziera ei sudica prin padure. Intram din nou pentru scurt timp in poiana, si apoi in padure pe drumul de tractor, pe care il parasim ceva mai sus, urcind direct spre culme pe un drum pieptis. Ajungem in creasta (traseul 16) dupa cca 2 ore de mers, urmind in continuare spre stinga poteca ce strabate desisul care se extinde mult spre dreapta (spre Ulmoasa). Poteca o ia apoi prin stinga crestei, lasind in dreapta Virful Tocastru (869 m). La intrarea potecii in padurea batrina, oprim pentru cel mai cuprinzator tur de orizont al traseului. Spre est, distingem conul vulcanic, impadurit, al Vf. Ostra (Cocosului); in stinga lui, dincolo de Valea Firizei, observam profilul de trapez al Vf. Breze, cu padure rarita de furtuna din 1982. In dreapta Ostrei se inalta Vf. Ignis, iar in plan mai departat - platoul Gutiiului, marcat la nord de silueta de neconfundat a Crestei Cocosului. Spre vest, dincolo de Valea Baitei, identificam conul impadurit, asimetric al Muntelui Mic, in stinga caruia, in extinsele plantatii tinere din bazinul Vaii Limpedea, reperam Piatra Tisei (902 m) si triunghiul defrisat al Magurii Mari (889 m). In continuare, poteca traverseaza pe curba de nivel, revenind in culme putin amonte de o sa. Ocolim un mic virf prin stinga, urmatorul prin dreapta si cel ce urmeaza din nou prin stinga, iesind in saua cu borna silvica II784 (767 m). Urcam in continuare direct pe culme si, dupa ce lasam in stinga poienile de la obirsia Vaii Romane care ajung pina in creasta, ne oprim la o bifurcatie de poteci. Abatindu-ne citeva zeci de metri spre stinga, ajungem pe o mica proeminenta stincoasa, de unde se deschide o larga priveliste spre virfurile Ignis, Gutii, Mogosa, Strimba. Urcind inainte pe culme, ajungem in citeva minute in Vf. Plestioara (803 m), de unde, coborind spre dreapta pe marcajul banda rosie (de-a lungul caruia intilnim si sporadice marcaje cruce albastra), ajungem in citeva minute in Poiana Plestioara. In acelasi punct putem ajunge urmind, de la bifurcatia de poteci, drumul spre dreapta in coborire pe coasta, evitind urcusul pe Vf. Plestioara. Din Poiana Plestioara se deschide spre sud-vest panorama spre Cimpia Somesulul, iar spre vest, catre culmile alungite cu extinse defrisari din partea sud-vestica a Muntilor Gutii. Intre aceste culmi se individualizeaza triunghiul stincos al Pietrii Handalului (Nistru), in dreapta caruia se insira conurile Magurii Mari, Pietrii Tisei si Muntelui Mic. Spre stinga, in lungul Vaii Usturoi, observam o parte din noile cartiere ale orasului Baia Mare. Coborim pc culme prin poieni, pe marcajul banda rosie, pina intr-o sa traversata de un drum forestier, punct in care parasim marcajul banda rosie ce coboara spre stinga spre Valea Usturoi (traseul 16). Continuam prin stinga crestei, evitind pe liziera defrisarii un virf slab conturat si revenind in creasta in saua de dincolo de virf, unde intram in padure. Urcam pe drumul de care, lasind o ramificatie spre dreapta, pina sub Vf. Ferigii (700 m), de unde, cotind spre dreapta, coborim printr-o sa cu poiana, apoi pe un vilcel pina in saua de la obirsia Vaii Pietroasa (614 m) (cca 45 minute din Vf. Plestioara). Urcam pe culme urmind drumul de tractor pina in punctul in care acesta o ia sprc dreapta si in continuare, in urcus. drumul de care de pe culme. Urmeaza un coboris prelung, prin padurea de stejar, coborire intrerupta de un palier cvasiorizontal, de unde continua accentuat pina in adinca sa Trei Stejari (473 m), la bifurcatia de poteci. Spre stinga distingem cabana de vinatoare situata la confluenta Vaii Pietroasa cu Valea Ferigii, iar spre dreapta se poate cobori prin Poiana Neamtului si pe drumul forestier de pe Valea Toncii, spre Valca Borcutului. Traseul urmeaza in continuare linia de culme urcind sustinut. Pentru a evita urcusul, urmam poteca prin dreapta crestei, pe curba de nivel, dupa 5-6 minute suind spre saua din stinga. Urcam mai departe de-a lungul crestei, coborind apoi intr-o sa cu o mica rariste spre stinga (est). Marcajul urca din sa spre Virful Elena (580 m), urcus ce poate fi evitat urmind drumul de tractor prin stinga crestei pina pe un picior secundar, de unde spre dreapta iesim in apropierea seii largi de la obirsia Vaii Intunecoase, sa ce desparte Vf. Elena de creasta Morgaului (pina aici 1 ora din saua Trei Stejari). Traversam saua larga cu arbori seculari, urcind accentuat pe drumul de tractor pina in Culmca Iricau (587 m). Aici traversam drumul de creasta, taind-o piezis pe coasta spre stinga. Traversam un drum de tractor aproape de punctul de bifurcatie din creasta si, dincolo de el, prindem capatul potecutei ce coboara in continuare pe coasta. Ajungind pe un picior mai lat, coborim spre dreapta prin padurea de Castanea sativa (castanul comestibil) pina in punctul in care brusc panta devine foarte accentuata. Poteca marcata o ia spre stinga pina intr-o vale larga, de unde pe coasta, la dreapta, depaseste piciorul pe care am coborit mai sus, ajungind la liziera padurii, la o casa, dupa cca 25-30 minute de coborire accentuata din Culmea Iricau. Ceva mai jos de casa, poposim intr-un drum de care transversal, pe care il urmam apoi spre stinga, citeva zeci de metri. De aici coborim spre dreapta pe poteca paralela cu linia de inalta tensiune, prin stinga sirului de tufe ce marcheaza un jgheab ripos. Lasam doua ramificatii spre dreapta, apoi cotim usor spre stinga, coborind prin livezi de-a lungul unui gard. Lasam apoi doua ramificatii spre stinga pina intr-un drum transversal tot spre stinga, ieind in strada Traian Vuia. La prima intersectie mergem spre dreapta, iesind in strada Victor Babes, in apropierea complexului comercial ,,Flora", dupa cca 1 ora de coborire din Culmea Iricau (6-7 ore de la cabana Baraj Firiza).

16. Baia Mare - Valea Usturoiului - Vt. Plestioara - Poiana Ulmoasa - Saua Frasineasa

Marcaj: banda rosie pina in Vf. Plestioara; in continuare, traseu nemarcat Durata: 6-8 ore

Traseul de pe Valea Usturoiului reprezinta cel mai usor drum de acccs spre Vf. Plestioara, de unde este descris in continuare traseul nemarcat ce strabate culmea dintre bazinul Vaii Firiza (est) si Vaii Baita (vest). Capatul traseului este pe str. Victoriei, la intrarea spre stadionul 23 August (220 m), de unde vom urma spre nord aleea asfaltata, lasind in stinga statuia ostasului roman - creatie a sculptorului Ostap Andrei - pina in dreptul Sectiei de etnografie a Muzeului Judetean Maramures. De aici, spre stinga, ajungem la intrarea in parcul 23 August, in Valea Usturoiului. Traseul marcat intra in parc, luind-o apoi la dreapta pe prima alee si ajungind in drumul asfaltat de pe Valea Usturoiului, in dreptul bazei sportive. Strabatem in continuare valea din ce in ce mai strimta, de-a lungul careia casele isi gasesc din ce in ce mai greu loc, intrind apoi in padure. Parcurgem drumul de pe valea ingusta, traversind renumita rezervatie naturala de castani comestibili. Apoi valea se largeste putin, lasam in dreapta un mic muzeu de sculptura in lemn si, ceva mai sus, dupa cca 2 km de mers, ajungem la Restaurantul-terasa Usturoi (290 m), amenajata pe locul fostelor bai Usturoi, renumite prin apa (captata dintr-o veche galerie miniera), ce avea cel mai ridicat continut de fier din apele minerale ale tarii. Continuam drumul de-a lungul soselei asfaltate, marcate discret cu banda rosie.

Lasam un izvor captat pe stinga, apoi, in ur-cus mai acccntuat, strabatem o zona de strimtare a vaii cu mici repezisuri, ajungind dupa cca 1-1½ ora la o confluenta marcata de un grup de constructii forestiere. Vom urma apoi drumul forestier spre stinga, parasindu-l dupa cca 150 m si urcind mai departe pe poteca de pe vale, in punctul la care drumul forestier coteste spre stinga. Ceva mai sus ajungem din nou in drumul forestier. Urmam drumul spre dreapta cca 80 m, urcind apoi accentuat la stinga si apropiindu-ne treptat de firul apei din dreapta. Urcam de-a lungul vaii pina la o confluenta, unde o luam la dreapta si dupa ce depasim o mica strimtoare, cu patul apei stincos, urcam spre stinga prin padure, pina in creasta, in punctul in care drumul forestier traverseaza culmea (650 m). Urmam in continuare poteca marcata spre dreapta, patrunzind in poienile de pe versantul sud-vestic al Vf. Plestioara (803 m). Pentru a ajunge in virf urcam spre nord-est, spre liziera, apoi prin padure. Din virf, urmind fara poteca, spre stinga, creasta in coborire usoara, sosim in citeva minute la o intersectie de poteci (la care putem ajunge urcind din capatul Poienii Plestioara, spre stinga, pe drumul de care, evitind urcusul pe Vf. Plestioara). Coborim apoi pe culme pina intr-o sa, de unde poteca urmareste usoarele denivelari ale acesteia penduiind de pe un versant pe altul, evitind virfurile. In continuare drumul de creasta strabate o portiune usor denivelata. Apoi poteca o ia spre dreapta, pe curba de nivel, inscriindu-se pa versantul vestic al Vf. Tocastru (869 m). Ajungem din nou in creasta, la nord de Vf. Tocastru, intr-o zona de desis mult extins spre stinga, in bazinul Vaii Uimoasa (traseul 15). Traversam prin desis un virf slab conturat, urmarind cu atentie poteca. In saua de dincolo de virf (729 m), intilnim drumul de care ce vine din dreapta, dinspre Poiana Cocosului (traseul 15). Urcind mai departe pe linga sirul de braduti, patrundem in poiana de sub Vf. Ulmoasa dupa cca 1-1¼ ora de mers de la Plestioara. Un scurt popas ne ofera prilejul unei largi privelisti spre Vf. Ignis situat dincolo de Valea Firizei, ca si spre frumoasele conuri vulcanice ale Ostrei si Hijei (sud-est). Din poiana ne vom indrepta spre droapta pe curba de nivel, lasind in stinga Vf. Ulmoasa (900 m), asediat concentric de defrisari. Poteca e mai slab conturata si de aceea vom cauta cu atentie continuarea ei, in intrindul de poiana. In continuare, poteca ne duca prin padure, pina in creasta, unde intilnim o noua defrisare, la obirsia Vaii Sf. Gheorghe - punct cu o frumoasa priveliste spre Vf. Pietroasa si obirsia Vaii Baita. Coborim pe liziera defrisarii in sa, intrind apoi la dreapta in padure. Trecem de un izvor si ajungem din nou pe culme. Spre dreapta, in citeva minute (1½ - 2 ore de la Vf. Plestioara) iesim in Poiana Seituri. Urcind citeva zeci de metri din poiana (790 m) vom urma apoi drumul de care in coborire spre stinga, pe o culme destul de slab reliefata. Identificam la dreapta, in poiana, un izvor; cotim spre dreapta, catre liziera padurii. Aici vom intilni marcajul silvic H rosu si vom cobori pe drumul de cara printr-o padure intunecoasa de conifere. Dupa cca 20-25 minute ajungem intr-o sa cu poienita (688 m), la obirsia Vaii Seicina (dreapta). Urmam in continuare drumul de care spre stinga, urcind apoi la dreapta si ajungind din nou pe culme, la borna silvica 180. Poteca urmeaza linia marilor inaltimi, traverseaza un mic virf, coborind intr-o noua sa, unde intilnim borna silvica 157. Dincolo de sa, la bifurcatie de poteci, o vom urma pe cea din dreapta, urcind o panta accentuata dar scurta, ce ne scoate pe Vf. Bagnau (819 m), marcat de citeva zone de bolovanis. Din virf poteca urmeaza in coborire culmea ce se lateste spre nord. luind sfirsit intr-o poienita situata putin in stinga crestei, unde intilnim fundatia betonata a unei vechi sonde. Pina in Poiana Cioncasul Frasinesei culmea e lipsita de poteca, dar marcajul de creasta H rosu-dublat de linii galbene inclinate - pe care le-am intilnit incepind din Poiana Plestioara - constituie repere sigure. Traversam un mic virf, ajungind apoi intr-o sa, dincolo de care trecem printr-o poienita, avind in coltul ei din dreapta borna silvica II/162. Urcam apoi o panta abrupta, trccem peste un virf marcat de borna silvica VI/171, urmind apoi culmea cu usoare ondulatii. Evitam, pe poteca din versantul sting (vestic), un virf, ajungind in saua de la nord de acesta. Urcam apoi pe urma unei poteci ce se infiripeaza treptat si, lasind in stinga un izvor, intram intr-o poiana dreptunghiulara , Cioncasul Frasinesei (823 m) dupa cca 30-45 minute din saua de la obirsia Vaii Seicina 2½-3½ ore de la Vf. Plestioara). In continuare creasta urca spre conul pronuntat al Vf. Frasineasa (1012 m), pe care il vom evita, pe la obirsia Vaii Baita. Traversam poiana spre stinga, intrind in padure pe poteca. Dupa citeva zeci de metri, la o prima bifurcatie, o luam la dreapta printr-o zona cu scurte urcusuri si coborisuri. Lasam in dreapta o zona dcpresionara cu poiana si un versant plin de grohotis, mergind apoi pe coasta, in urcus usor, pina pe culme - la bifurcatie de poteci si limita de vegetatie. Coborim la dreapta prin padurea de conifere pina intr-o vale urmata de un culoar de poiana. De pe liziera, poteca o ia usor spre stinga, traverseaza doua fire mlastinoase de apa, urcind apoi intr-o noua culme. Un nou coboris accentuat prin padurea de conifcre ne aduce in poiana in care se afla cabana de vinatoare Piatra Crutii (865 m). De la izvorul de pe liziera de deasupra cabanei, urmam in urcus poteca de vinatoare pina intr-o sa marcata de borna silvica VI/l58 (Saua Frasinesei -934 m), de unde un scurt coboris pe vcrsantul opus ne aduce in poteca marcata cu triunghi rosu (traseul 19), dupa 3½-4 ore din Vf. Plestioara (cca 6-8 ore din Baia Mare).

17. Baraj Firiza - Valea Romana - Vf. Plestioara - Dealul Florilor - Baia Mare

Marcaj: triunghi rosu intrc Baraj Firiza si Vf. Plestioara; banda galbena intre Vf. Plestioara si Baia Mare Durata: 4-5 ore

De la cabana Baraj Firiza urmam drumul auto asfaltat pina la bifurcatia drumului foresticr de pe Valea Romana (traseul 15), din capatul golfului lacului intins pe cursul inferior al vaii. Urmam mai departe drumul forestier de-a lungul vaii, marcat cu triunghi rosu (marcaj ce incepe de la izvorul mineral ,,Matei' - "Borcutul Ferneziului'). Drumul forestier urca in malul sting, traversind apoi, pentru putin timp, in cel drept. Ceva mai sus, se desprinde spre stinga poteca marcata (inainte, la cca 200 m, drumul forestier traverseaza din nou Valea Romana, ocolind apoi Vf. Cocosului (Ostra), si iese curind in pasune). Urcam la dreapta pe liziera, ajungind pe culme dupa cca 1½ ora de mers de la cabana. Urcam spre dreapta, pe culme, pe marcajul banda galbena si triunghi rosu. Parasim apoi poteca (ce ocoleste Vf. Plestioara prin dreapta), si inaintam sprc culme, prin padure; traversam o poienita si dupa cca 2 ore ajungem in Vf. Plestioara (traseul 16). Din virf ne reintoarcem pina in punctul in care, spre stinga, se desparte marcajul triunghi rosu. Coborim pe creasta pina in sa, apoi o luam la dreapta, in urcus usor. Lasam spre stinga o poteca nemarcata ce iese dupa cca 100 m in pajiste, coborind apoi pe linga un izvor si un saivan pina la capatul drumului forestier, pe care, spre dreapta se poate ajunge, dupa cca 4 km, la cabana Baraj-Firiza. Poteca marcata cu banda galbena ocoleste pe curba de nivel prin dreapta Vf. Varatici, lasa la dreapta, la mica distanta, Poiana Marului, atingind creasta, la bifurcatia marcajului banda albastra, dupa cca 1 ora de mers din Vf. Plestioara. In continuare traseul marcat cu banda albastra si galbena urmeaza liziera defrisarii, coborind pe culmea dintre Valea Sf. Ioan (stinga) si Valea Usturoiului (dreapta). Intram apoi in padure, ocolind pe curba de nivel citeva denivelari ale crestei. Lasam in stinga cariera 23 August, a carei excavatie s-a intins de-a lungul anilor pina in culme, coborind apoi intr-o sa, de unde pe vilcel iesim la Sectia de etnografie a Muzeului judetean, in marginea Cimpului Tineretului. Aleea asfaltata ne conduce apoi pe linga statuia ostasului roman in strada Victoriei, la capatul marcajelor banda rosie, galbena si albastra, dupa cca 2 ore de coborire din Vf. Plestioara (4-5 ore de la cabana Baraj Firiza).

18. Baia Mare - Lacul Bodi (Ferneziu) - Piatra Soimului - Dealul Florilor - Baia Mare

Marcaj: triunghi albastru pina la Piatra Soimului, apoi banda albastra, dublata de sub Vf. Varatici de banda galbena (traseul 17) pina in Baia Mare. Durata: 5-6 ore

Marcajul incepe de la podul peste Sasar, de pe str. 23 August (Podul Viilor), luind-o la dreapta pe strada Minerilor, urmind malul Sasarului. In continuare, pe str. Grivitei ajungem la 1ntersectia a 3 strazi ce se desprind in evantai. Mergem cca 15 minute pe strada din mijloc - Splaiul Republicii, pina ce ajungem pe malul Sasarului. Dupa citeva sute de metri, pe prima casa ce o intilnim pe dreapta drumului, observam marcajul si o sageata ce ne indruma spre stinga (nord). Urcam pe poteca printre case, paralel cu linia electrica de inalta tensiune. Poteca urca prin livezi, facind apoi un ocol larg spre dreapta pe sub cele mai din amonte case, urcind apoi accentuat pina in culme. De aici poteca se inscrie pe curba de nivel, pe versantul drept al Vaii Vicleanu (Plisca), sl dupa cca 30 minute de mers ajunge in drumul forestier din Valea Vicleanului. Dupa cca 3-4 minute de urcus pe drum, in dreptul unei vechi baraci, urcam accentuat spre dreapta pe drumul de care ce ne scoate pe malul Lacului Bodi-Ferneziu (1½ -1¾ ora). Drumul auto de acces la lac porneste din centrul cartierului Ferneziu de la statia autobuzeior 1, 2 si 18. Ne intoarcem putin spre sud, luind-o apoi la dreapta pe strada ce strabate cartierul cu case mici si ingrijite. Traversam Valea Stejarului, urcind spre dreapta pe str. Rodnei, pina linga cimitir. In continuare, drumul urmeaza latura nordica a cimitirului si, inainte de ultimele case, isi schimba directia spre dreapta, urcind mai accentuat prin plantatia tinara, de-a lungul unui vilcel. Ocolim apoi prin stinga pina in creasta ce duce spre stinga, la Vf. Magurii, de unde o scurta coborire ne aduce la cabana Lacul Bodi dupa cca 1 ora de mers. De la cabana, ocolim lacul prin dreapta, pe la debarcader si locul de plaja, iar dupa cca 150 m parasim drumul ce da ocol lacului, urcind spre dreapta (ENE) in usoare serpentine pina la o culme. Urcam spre nord si dupa cca 20 minute ajungem la borna 223, unde culmea se aplatizeaza. Dupa inca 200 m ajungem intr-un drum lat de care ce urca dinspre dreapta, iesind in saua dintre Vf. Hija (dreapta) sl Vi. Strimba (stinga), dupa cca 45-60 minute de urcus de la lac. Urcam accentuat la stinga, pe culme, fara poteca, pina in Vf. Strimba (839 m) (cca 20 minute din sa). De aici coborim spre nord-vest pe linga borna 66, apoi cotim brusc la stinga (V-SV) pina la Piatra Soimului (cca 10 minute din virf), unde intilnim capatul marcajului banda albastra (cca 3 ore din Baia Mare). Coborim in continuare pina in sa. Tinem creasta spre vest cca 150 m, luind-o apoi la stinga sprc sud-vest, ocolind prin stinga Vf. Varaticl, pina intr-o alta sa. De aici, pe linga borna silvica 162, dupa cca 250 m, ajungem ia lizicra defrisarii. Urmind poteca de pe liziera spre dreapta, dupa 7-8 minute atingem culmea la o bifurcatie de marcaje (cca 30 minute de la Piatra Soimului). In continuare, drumul de culme coboara pe liziera defrisarii. Intram apoi ìn padure, trecem prin citeva poieni si prin stinga crestei coborim intr-o sa mai accentuata. Urmarim mai departe drumul de creasta cu usoare denivelari, lasam in stinga cariera 23 August si, trecind pe linga o casa izolata, coborim intr-o sa, de unde spre stinga se poate urca in citeva minute in Dealul Florilor - punct din care putem admira Depresiunea Baia Mare, limitata la vest de Culmea Codrului, iar spre sud de Culmea Prisnel - Preluca.

Din sa, drumul de care coboara pe un vilcel, lasind in stinga un izvor, apoi in dreapta cimitirul, pina in dreptul fostului teatru de vara, acum Sectia de etnografie a Muzeului judetean. Strabatind aleea ce margineste Cimpul Tineretului, pe linga statuia monumentala a ostasului roman, ajungem in str. Victoriei, unde incheiena circuitul dupa cca 5-6 ore de mers.

19. Firiza - Valea Rosie - Poiana Soci - Izvorul mineral Luna-Ses

Traseu nemarcat pina sub Vf. Frasineasa; in continuare, marcaj triunghi rosu pina in Poiana Soci; de aici, marcaj banda rosie pina la Izvorul mineral Luna-Ses    Durata: 4-5 ore

Acest traseu reprezinta cel mai scurt drum de acces spre Vf. Pietroasa (1200 m) si Izvorul mineral Luna-Ses dinspre Valea Firiza, in Poiana Soci, racordindu-se la traseul de creasta dintre Vf. Pietroasa fi Vf. Rotunda (traseul 4). Ajunsi in Firiza cu autobuzul 18, vom cobori la penultima statie, in dreptul bufetului. Aici, la bifurcatie de drumuri, vom urma varianta spre nord (stinga) cca 150 m, luind-o apoi la stinga pe drumul de care ce urmeaza cursul Vaii Rosii (382 m). Dupa cca 15 minute, trecem de ultimele case, in zona unei confluente, marcata de halde si guri de galerii vechi. De la confluenta, urmam drumul de care pe valea din dreapta, printr-o succesiune de poieni punctate de urmele unui intens minerit vechi. Dupa cca 30 minute din Firiza, in dreptul unei banci de popas, drumul de care urca usor in versantul din stinga, departindu-se treptat de firul vaii, ce devine ingusta, stincoasa, cu mici cascade. Dupa un urcus initial abrupt, poteca urmareste curba de nivel, revenind in firul vaii. Traversam in malul opus, urcind apoi de-a lungul unui raic interfluviu aproape paralel cu valea principala. Poteca revine in valea principala, urcind pe dreapta apei, pina la confluenta. Urcam pe afluentul secundar al vaii pina intr-o poiana mlastinoasa circulara (767 m), de unde, la stinga, prin padure, in suis din ce in ce mai accentuat si traversind doua poienite cu urme de stina, ajungem in creasta (900 m) unde intilnim drumul de care marcat cu triunghi rosu ce urca din Blidari, pe Valea Crivei. Pina la o remarcare organizata in intreg masivul, parcurgerea acestui traseu nu se recomanda, desi strabate poieni pitoresti si paduri frumoase de mesteacan, datorita frecventelor schimbari de directie ale traseului marcat, traversari de creste si vai, cotituri bruste in poieni. In plus, coborirea pe Valea Rosie ne duce direct la statia autobuzului 18, scurtind (la coborire) portiunea de sosea dintre Blidari si Firiza. Pentru cei ce parcurg traseul in sens invers, un reper bun este poienita cu o denivelare (adincitura) in dreapta potecii (urma a unei vechi colibe de vinatoare), situata in punctul in care drumul de care reajunge in creasta. Urmam in continuare drumul de care, bine trasat, prin padurea de conifere din bazinul Vaii Pistruia, lasind in stinga Vf. Frasineasa. Dincolo de virf, poteca urmeaza in continuare versantul nord-estic al crestei, iesind dupa cca 10 minute sub Saua Frasinesei, intr-o poienita, unde spre stinga se bifurca traseul 16.

Mai departe drumul de care urca prin dreapta crestei, lasind in stinga Piatra Crutii (1001 m), iesind dupa cca 2½-3 ore de mers in creasta Rotunda-Pietroasa, in Poiana Soci (1033 m), plantata cu conifere - importanta raspintie de trasee. In continuare, vom traversa poiana urmind drumul de care spre dreapta, drum ce se angajeaza pe creasta, spre Vf. Rotunda, iar din centrul poienii vom cobori spre stinga pe drumul de care mai putin umblat, pina la liziera. Drumul de care, marcat cu banda rosie, coboara piezis spre dreapta o panta accentuata, luind-o la stinga pe o culme din ce in ce mai bine conturata. Dupa cca 20 de minute de coborire, ajungem in vale, in dreptul unei confluente. Urmind in aval drumul de care, ajungem dupa inca 10 minute, in drumul forestier de pe liziera Poienii Trestiei (803 m). Urmam in continuare drumul forestier spre dreapta, traversind apoi in malul sting al vaii. Drumul face un cot accentuat spre stinga, unde evitam o ramificatie si, ceva mai incolo, revenim in firul Vaii Trestiei (marcajul traverseaza cotul soselei coborind pe linga vale). Urmam drumul forestier, ajungind dupa cca 1-1½ ora de coborire la o cabana forestiera situata la bifurcatie de drumuri foresticre, in capatul zonei depresionare cu finete, denumite "Luna-Ses'. Coborim spre stinga pe drumul forestier prin poieni, depasim o cariera de andezite si dupa cca 1½ ora de coborire din Poiana Soci (4-5 ore din Firiza), ajungem la Izvorul mineral Luna, situat in stinga, dincolo de vale - nod de trasee marcate in bazinul Vaii Talna Mare, principalul punct de acces spre Vf. Pietroasa, de pe versantul sau nordic.

20. Blidari - Piatra Bulzului - Poiana Pistruia Mica - Piciorul Strungii - Vf. Strungi - Pastravaria

Marcaj: banda albastra intre Blidari si Piatra Bulzului    Durata: 5-6 ore

Traseul marcat incepe din satul Blidari (3 km nord de capatul liniei IJTL 18), de la pastravaria "Pistruia' (488 m). Urmam drumul forestier de pe Valea Firizei citeva zeci de metri, luind-o apoi la stinga (dupa ce lasam in dreapta podul dinspre cladirea unei vechi microhidrocentrale), urcind spre Piciorul Bulzului, ce desparte Valea Firizei de Valea Pistruii. Strabatem o zona de fineata, prin stinga piciorului, pe poteca napadita de lastaris, intrind in padure la borna silvica III/48. Urmam in continuare drumul de tractor ce urca accentuat prin padure si, dupa 25-30 minute de mers, ajungem in drumul forestier transversal ce leaga Valea Pistruia de Valea Calamari. Continuam urcusul de-a lungul piciorului, portiunile cu panta mare alternind cu scurte zone de urcus mai domol, panta accentuindu-se insa pe masura ce ne apropiem de Vf. Bulzului. In curind isi fac aparitia stincile si un ultim urcus ne duce dupa cca 1¼-1½ ora de mers pe Vf. Bulzului (1051 m), marcat de o borna metalica. Urmam creasta in coborire, trecind apoi in versantul ei drept, pina la liziera unei poieni. Lasam poiana in dreapta si, din coltul ei, in amonte, marcajul coteste brusc la dreapta, luind-o apoi la stinga prin padure, spre o creasta secundara. Poteca traverseaza o strunga stincoasa, de unde, prin stinci, urca pe Piatra Bulzului (1007 m), punct ce ofera o perspectiva larga asupra cursului mcdiu al Firizei. Spre sud, valea Firizei, Blidari, lacul si satul Firiza pot fi reperate fata de siluetele ascutite ale virfurilor Hija si Ostra, despartite de conturul aplatizat al Vf. Strimba; spre sud-vest, limiteaza orizontul Vf. Tocastru si Vf. Ulmoasa de pe culmea dintre Valea Firizei si Valea Baitei, in timp ce spre est si sud-est Valea Blidarului si Vf. Ignis inchid un alt orizont (pina aici cca 15 minute de coborire din poienita de dincolo de Vf. Bulzului). Revenim pe marcaj in coltul poienitei, de unde cotim spre dreapta, spre piciorul ce coboara la Piatra Bulzulul. Pe picior, reperam un hatas firav ce se strecoara in continuare prin dreapta crestei printr-o succesiune de luminisuri, taind apoi piezis o sa larga, pentru a ne inscrie apoi pe versantul sting al crestei. Lasam in dreapta un mic virf si ajungem in culoarul alungit al Poienii Bulzului, ce traverseaza culmea printr-o sa. Urcam in sa, intrind apoi la stinga in padure, pe hatasul slab conturat. Lasam un mic virf in stinga si dupa ce traversam un picior de munte abia schitat ajungem intr-un drum de care. Culmea sc mentine larga, cu denivelari neimportante, marcata de limita dc vegetatie dintre padurea de conifere (stinga, spre bazinul Pistruii) si de foioase tinere (dreapta). Strabatem printr-o insiruire de luminisuri cu iarba matasoasa, urmind culmea larga cu denivelari usoare. Urmeaza un urcus ceva mai prelung drumul de care cotind spre stinga, inainte de a ajunge pe un picior transversal. Urmam piciorul spre stinga, avind mereu in stinga o succcsiune de poieni. In punctul in care panta incepe sa creasca, hatasul paraseste culmea, luind-o prin stinga ei, prin poieni, pe curba de nivel. Dupa o scurta traversare prin padure, poteca ne scoate in Poiana Pistruia Mica. In dreptul unei stine situate pe liziera opusa, dupa cca 1½ ora de mers de la Piatra Bulzului (3-3½ ore din Blidari).

De la stina urmam drumul de care de pe liziera, intrind in padure. Urcam usor, avind in dreapta firele de obirsie ale Pistruii Mici. Iesim dupa cca 15 minute de mers in creasta Vf. Rotunda - Vf. Pietroasa (traseul 4) intr-o poiana (1 095 m). Urcam la dreapta spre creasta, luind-o in continuare la stinga pe nivel, pe hatasul despletit ce ne scoate in cca 10 minute pe Piciorul Strungilor, culme ce desparte bazinul Vaii Talna Mare (stinga) de cel al Vaii Turului, unde intilnim drumul de care ce vine din dreapta, dinspre Vf. Strungi. Coborim la stinga pe picior prin plantatia de conifere. Treptat panta se accentueaza, drumul coteste spre dreapta, prin padurea de fag pina intr-o sa. De aici, prin dreapta crestei, coborirea continua mai lent si dupa cca 1 ora de la stina ajungem din nou in culme, in Poiana Mutatori. Din partea centrala a poienii, parasim drumul coborind spre dreapta, pe un fir de vale bolovanoasa. Lasam in dreapta doi afluenti si, dupa cca 15 minute de coborire, ajungem la capatul drumului forestier de pe Valea Strungilor. Urmam in continuare drumul forestier in coborire printr-o zona cu o intensa activitate forestiera, de-a lungul versantului drept al Vaii Strungilor. Lasam in dreapta ramificatia drumului forestier de pe Valea Turisor si printr-o serpentina ajungem in firul vaii, traversind in malul sting. Ceva mai jos ajungem la confluenta Vaii Strungilor cu Valea Turisor (traseul 46). Coborind in continuare pe drumul forestier, lasam in dreapta o cariera si ceva mai jos o cabana forestiera, ajungind in Valea Turului, (traseul 45), ceva mai jos de pastravaria Tur, dupa cca 2 ore de mers de la Poiana Pistruia Mica (5-6 ore din Blidari, pe la Piatra Bulzului).

21. Blidari - Valea Calamari - Sesul Ogorohii (Saua Calamari)

Traseu nemarcat Durata: 2½-3 ore

Din Blidari vom urma drumul forcstier asfaltat, in amonte, pe Valea Firizei. De la pastravaria Pistruia (488 m), gospodariile se raresc si, dupa ce dcpasim un grup pitoresc de case de vacanta, valea inccpe sa sc strimtczc. Dupa cca 30 minute, ajungem la confluenta Vaii Blidarului cu Valea Sturului, punct de formare al Firizei, unde intilnim constructiile santierului noii microhidrocentrale. Urmam in continuarc drumul forestier asfaltat spre stinga, de-a lungul Vaii Sturului. Lasam in dreapta peretele stincos al Pietrei Caprei (833 m) si dupa ce depasim o cariera de andezite, ajungem la grupul de cabane forestiere de la confluenta Vaii Sturului cu Valea Calamari (631 m) dupa cca 7 km de la capatul autobuzului 18, Firiza (1½-2 ore). Urcam pe drumul auto spre stinga, de-a lungul Vaii Calamari, pina la captarea hidrotehnica. Urmam poteca din versantul drept al vaii, traversind o zona cu alunecari de teren si apropiindu-ne de firul apei, intr-o mica poiana mlastinoasa (pina aici, cca 20 minute din Valea Sturului). Traversam in versantul opus, urmind in urcus poteca bine conturata, pe alocuri taiata in stinca, pina in drumul forestier ce ajunge in zona Vaii Calamari, venind de pe Valea Pistruia, pe sub Piatra Bulzului. Strabatem drumul pina la capat, valea devenind treptat mai putin abrupta. Intram intr-o zona cu vegetatie mai tinara si, de la capatul drumului forestier, urmam in continuare poteca din versantul sting, ajungind dupa 1-l½ ora din Valea Sturului in poienita de la confluenta Vaii Calamari cu Valea Ogorohii (afluent din stinga). Traversam Valea Ogorohii, urraind in continuare poteca din versantul sting al Vaii Calamari. Trecem pe versantul drept, revenind ceva mai sus pe cel sting. Culoarul de poiana de pe vale incepe sa se largeasca, poteca strecurindu-se prin bradetele de pe liziera din dreapta a Sesului Ogorohii. Poteca este din ce in ce mai putin umblata si napadita de bradet, dar in curind ajungem intr-un drum de care transversal, mai lat, pe care o luam spre stinga, ajungind, dupa cca 30 de minute de la gura Ogorohii, in saua de la obirsia Vaii Calamari (1109 m), in Creasta Rotunda - Pietroasa (1½-2 ore din Valea Sturului; 3-4 ore din Firiza, traseul 4).

22. Valea Sturului -- Valea Rostosa - Poiana Roasa - Vf. Miculi - Cantonul Salatruc

Marcaj: banda rosie, degradat, intre Vf Miculi si cantonul silvic Salatruc Durata: 5-6 ore

De la confluenta Vaii Sturului cu Valea Calamari (cca 7 km amonte de Firiza) urmam timp de citeva minute drumul forestier de pe Valea Sturului, pina la ramificatia lui spre stinga, pe Valea Rostosa (645 m). Ne inscriem pe drum spre stinga, urcind in versantul drept complet defrisat, al vaii o panta destul de accentuata ce evita cursul involburat al apei. Urmeaza citeva serpentine in zona unui mic defileu stincos ce poate fi privit printr-o scurta deviere spre firul vaii. In continuare, drumul urca in versantul drept al vaii. Dupa cca 2 km din Valea Sturului, albia se largeste in zona unui mic baraj construit in secolul trecut ce servea la transportul lemnelor spra Ferneziu prin plutarit nedirijat. Drumul forestier coteste apoi spre dreapta, urcind sustinut. Depasim un tanc stincos cu o cariera mica in amonte si, ceva mai sus, ajungem la o bifurcatie de drumuri forestiere. Urmam drumul din dreapta, ce revine in versantul sting al vaii dupa o serpentina accentuata si, in urcus usor, iesim in curind in Poiana Roasa, marcata de o cabana micuta de vinatoare si o troita mai in amonte. Ceva mai incolo, ajungem la capatul drumului forestier, de unde un drum de tractor ne duce, prin poiana, in creasta, dupa 1-2 ore dc mers. Spre dreapta, in urcus pe creasta (trascul 4), putcm ajunge in cca 15 minute in Vf. Rotunda. Vom urma in continuare, spre stinga, creasta dintre Valea Rotunda si Vf. Pietroasa, pina in Vf. Miculi (1191 m). Urcam un mic virf (borna silvica IV/9), de unde coborim prin padure urmind marcajul silvic H rosu pina intr-o sa larga, de unde, spre stinga, distingem cabana de vinatoare din Poiana Roasa. Urcam in continuare pe culmea larga, avind in dreapta o plantatie tinara. Traversam o poiana plantata cu conifere, avind in stinga o pinda dc vinatoare, suspendata pe 4 copaci. Urcam iarasi, avind ca reper limita de vegetatie si marcajul silvic. Lasam in stinga un virf spre care se desprinde un marcaj silvic: linie rosie dubla (Vf. Miculi, 1191 m), dincolo de care, intr-o sa larga (situata inainte de un virf cu poiana la stinga), vom cauta cu atentie drumul de care ce intra ia dreapta in plantatia de bradet (pina aici, cca 30 minute din Poiana Roasa). Coborim la dreapta pe drumul de care, intilnind rare marcaje banda rosie, dcgradate, si traversind mai multe luminisuri. Evitam o bifurcatie spre stinga si, ceva mai jos, traversam valca in malul drept, inscriindu-ne pe terasamcntul fostei cai fcrate forestiere. Strabatem pe nivel o zona cu vegetatie tinara, amestecata (conifere si faget), pina intr-un drum transversal lat de care. Coborim pe acesta la stinga, parasind terasamentul fostei cai fcrate, traversam Valea Goroha in malul sting si coborim usor in marginea unei poieni, la bifurcatie de marcaje. Coborind in continuare pe drumul de care, pe alocuri destul dc adinc taiat, ajungem intr-o ora (3-4 ore din Valea Sturului; 5-6 ore din Firiza) la cantonul silvic Salatruc (922 m), punct nodal al traseelor marcate din partea vestica a Muntilor Gutii.

23. Statiunea Izvoare - Saua lezuri - Chiuzbaia

Marcaj: triunghi albastru intrc Izvoare si Saua lezuri    Durata: 3-4 ore

Traseul permite accesul in Saua lezuri din creasta principala a Muntilor Gutii (evitind urcusul pe Vf. Ignis), de unde vom cobori pe o potcca nemarcata spre Chiuzbaia. De la grupul de cabane din centrul statiunii Izvoare, urmam spre sud drumul forestier ce duce spre Pasul Paltin (987 m). Lasam, dupa cca 10 minute de mers, in dreapta, drumul forestier ce urca pe Valea Vlasinescu, spre platoul subalpin al Ignisului. In continuare, drumul traverseaza mai multi afluenti; lasam in dreapta o cariera de piatra, urcind apoi mai sustinut spre dreapta, prin padure. La liziera padurii, marcajul triunghi albastru paraseste drumul, urcind spre dreapta. Vom urma drumul de care de pe liziera, desi, pe portiuni scurte, marcajul este trasat si pe poteci in interiorul padurii. Ajungem intr-o mica sa, unde lasam in stinga un virf slab conturat, coborind pe drumul de care, spre dreapta, pina in firul unei vai. Urcam mai departe pe drumul de tractor din versantul drept al vaii, ajungind in Saua lezuri (1018 m) dupa cca 1- 1½ ora de mers de la statiunea Izvoare.

Pentru a ajunge in Chiuzbaia, coborim spre sud pe drumul de care de pe Valea lezerului. Panta este initial foarte accentuata si, dupa cca 10 minute de coborirc, ajungem la capatul unui vechi canal de aductiune ce duce apele afluentilor de la obirsia Vaii Chiuzbaia spre Baia Sprie. Urmind spre stinga serpcntinele drumului ce urmeaza canalul, putem ajunge in cca 30 de minute la capatul drumului forestier ce coboara apoi spre Valea Limpedea si in Valea Sasarului, dupa inca 1½-2 ore de mers. Vom urma in continuare drumul de care ce se inscrie in versantul drept al vaii, in coborire usoara. Traversam un mic afluent, icsind in Preluca de Sus (877 m), poiana pe care drumul de care o traverseaza in lungime. Urmam apoi poteca bine trasata ce coboara pe versant, traversind mai multi afluenti, si iese in Preluca de Jos (794 m), poiana mai extinsa decit prima, pe care o strabatem in coborire. Dincolo de poiana, poteca se inscrie prin dreapta unui mic afluent, ajungind in Valea Mugurii, pe care coborim apoi spre stinga pina la confluenta Vaii Magura cu Valea Godioarbclor (603 m). Urmam mai departe drumul de care din ce in ce mai lat, spre dreapta, pe sub abruptul cu grohotis al Vf. Magura (882 m), ajungind dupa cca 1½-2 ore de coborire la primele case ale satului Chiuzbaia, situat in depresiunea marginita la nord dc abruptul sudic, impunator, al Ighisului si de citeva conuri vulcanicc procminente: in dreapta, Magura. In stinga, Blidarul si Poca, in fata, Chiuzul. Strabatem satul Chiuzbain, drumul urmind initial versantul drept. Trecem in cel sting, ajungind in centrul satului Chiuzbaia (capatul liniei IJTL nr. 21), dupa cca 2-2½ ore de coborire din saua lezuri (3-4 ore de la statiunea Izvoare).

24. Borcutul Chiuzbaii - Vf. Ignis - Piciorul Comorii - Valea Lupului - Bifurcatie Baraj

Marcaj: punct albastru intre Borcutul Chiuzbaii si Vf. Ignis Durata: 5-6 ore

Ajunsi la Groape, pe traseul 25 (urmat din Fereziu in sensul invers descrierii), vom parasi drumul forestier de pe Valea Jidovoaia, luind-o spre stinga, dupa ce drumul traverseaza in malul dropt al vaii. Poteca ne duce prin livezi si finete in citeva minutc la izvorul mineral, adapostit de o constructie de lemn. Urcam in continuare spre stinga pe poteca slab conturata, prin pasune, paralel cu liziera ce se vede. In stinga, panta creste treptat si, intrind in padure, ajungem in culmea ce desparte Valea Limpedea de Valea Jidovoaia. Poteca marcata urca spre dreapta, initial pe culme, apoi, cotind spre stinga, pe un fir de vale, de-a lungul caruia suie pina in creasta. Aici traversam un drum forestier, urcind prin dreapta crestei, prin zona defrisata, cu vegetatie tinara. Lasam in stinga un mic virf stincos, ajungind din nou pe culme, intr-un luminis. De aici, prin lastaris, apoi, de la baza abruptului sudic al Ignisului, prin padurea batrina de foioase, urcam accentuat de-a lungul unui jgheab inclinat, punctat ici-colo de cenusiul stincilor andezitice. In partea superioara a jgheabului, poteca marcata coteste spre stinga, iesind la liziera padurii. Ceva mai sus, in dreapta, gasim un izvor din suita celor ce inconjura platoul Ignisului. De la izvor, urcam pieptis prin golul alpin, ajungind in Vf. Ign-is dupa 2-2½ ore de mers.

Dupa rcconfortantul popas de pe virful Ignisului, vom parcurge mai departe, in coborire, spre Valea Firizei, un traseu nemarcat ce ne ofera posibilitatea cunoasterii unor obiective turistice atractive. Ne indreptam din virf spre vest, traversind in coborire usoara pasunea subalpina. Lasind in stinga, la liziera, Turnul lui Pintea, formatiune stincoasa modelata de eroziune, ajungem dupa cca 15 minute la liziera padurii. Urmind in continuare poteca de pe creasta stincoasa, putem ajunge in citeva minute pe Virful Ignis-Vest (1174 m) - punct ce ofera o frumoasa perspectiva asupra cursului mijlociu si inferior al Firizei. Stinca - denumita si ,,Fierul de calcat' datorita formei sub care ne apare privita dinspre Borcutul Chiuzbaii - permite identificarea, pe vreme frumoasa, a virfurilor Strimba, Plestioara, Tocastru, Cocosului (Ostra), Ulmoasa, la vest de Valea Firizei. Spre sud, dincolo de Depresiunea Chiuzbaii, vederea este inchisa de Culmea Preluca-Ticau, ce delimiteaza la sud Depresiunea Baia Mare. Recunoastem spre sud-vest silueta Dealului Crucii, in dreapta caruia distingem blocurile din noile cartiere baimarene din partea vestica a municipiului. Spre sud-est, Mogosa si Satra inchid ,,semiturul' de orizont. Ne intoarcem pe poteca de pe culmea stincoasa la marginea pasunii, coborind apoi spre dreapta. Ceva mai jos, prindem poteca ce strabate pe la baza peretele stincos al Vf. Ignis-Vest. Apoi poteca (marcata pe alocuri cu sageti in vopsea galbena) se inscrie pe Piciorul Comorii, coborincl o panta accentuata. Dupa citeva serpentine prin dreapta piciorului ajungem, dupa cca 1 ora de coborire, intr-o sa larga (924 m), la o intersectie de poteci.

a) Urmind poteca spre dreapta, pc curba de nivel, putem ajunge dupa cca 15 minute la Fintina Stanei, izvor podit cu lespezi de andezite, linga care a existat multi ani un adapost vinatoresc, ridicat in 1918.

b) Spre stinga, poteca urmeaza curba de nivel si, dupa ce traverseaza o vale seaca, ne scoate dupa cca 20 minute in baza peretelui stincos denumit de localnici "Lespezi' (sau ,,La bazalt' de catre turisti si alpinisti), cu coloane andezitice poligonale, formatiune stincoasa ce constituie o adevarata "Detunata' a Ignisului. Din baza peretelui stincos, coborind pe unul din drumurile de tractor, ajungem in citeva minute in drumul forestier ce incinge la sud Ignisul, drum pe care, urmindu-l spre stinga, ajungem in cca 30 minute in marcajul punct albastru, dupa cca 2 ore din Vf. Ignis.

Din sa (924 m) vom urma in continuare potcca de pe Piciorul Comorii spre Ferneziu. Ocolim prin stinga un mic virf stincos, coborind mai departe pe culme si la citeva zeci de metri amonte de capatul drumului forestier, intr-o sa slab schitata, prindem poteca spre dreapta, ce ne duce intr-o alta sa ("Trei carari' -815 m), la bifurcatie de poteci. Urmind poteca de vinatoare prin stinga piciorului, coborim spre stinga in citeva serpentine scurte; dupa cca 2 ore din Vf. Ignis, sosim la micul adapost de vinatoare denumit _wCasa Glaizner' (670 m). Urrnam poteca in coborire usoara si, mergind spre dreapta, la bifurcatie, pe o vilcea, ne inscriem apoi pe culmea din versantul drept al Vaii Slipului. Mai jos ajungem intr-un drum de care transversal pe care il vom urma spre dreapta, coborind usor. Mai departe drumul trece in versantul sting al Vaii Slipului si iese intr-o defrisare cu citeva pinde de vinatoare. Evitind ramificatiile potecilor spre dreapta, traversam zona defrisata, inscriindu-ne apoi pe o culme. Drumul coteste din nou spre dreapta, aducindu-ne in firul Vaii Slipului, de-a lungul careia am mers in coborire mereu de la "Casa Glaizner'. Coborim pe drumul de tractor de pe vale, apoi pe drumul forestier ce vine dinspre dreapta (traseul 26), ajungind in Valea Firizei, sub baraj, dupa cca 45 minute de coborire de la ,,Casa Glaizner' (2½-3 ore din Vf. Ignis). Spre stinga, in citeva minute ajungem la statia de autobuz ,,Bifurcatie baraj', deservita de liniile IJTL 1, 2 barat si 18.

25. Statiunea Izvoare - Platoul Ignisului - Groapa Chiuzbaii - Cariera Limpedea (Ferneziu)

Marcaj: triunghi rosu. Durata: 4 ½-5 ore

Traseul incepe de la dadirea cantonului silvic Izvoare (in punctul bifurcarii drumului spre cabana Brazi, punct nodal al traseelor marcate din zona Iz-voare). Urcam spre sud printre doua fire de vale, urmind poteca ce merge apoi spre dreapta, pe versantul sting al firului principal. Ajungem intr-un drum de care mai bine conturat, continuind sa urcam spre sud. Panta accentuata de la inceput se domoleste si in curind sosim intr-o poteca ce traverseaza drumul. Marcajul o ia spre stinga, traverseaza un picior larg, pe linga o borna silvica, si, in coborire usoara, ne duce intr-o vale, in apropierea obirsiei sale. Aici intilnim varianta nemarcata ce urmeaza drumul forestier de pe Valea Vlasinescu, varianta mult frecventata de cei ce pornesc din centrul statiunii Izvoare, de la cabana Poiana Soarelui (traseul 3) spre platoul Ignisului. Urcam in continuare pe vale pina la obirsie, apoi la stinga, pe culmea dintre Valea Vlasinescu (stinga) si Valea Valaului (dreapta), pe limita de vegetatie, avind in dreapta o padure batrina de conifere. Panta este din ce in ce mai accentuata, pina in dreptul capatului din aval al Poienii Boriste (in dreapta), unde padurea de conifere se termina. Continuam sa urcam spfe sud citeva minutc, luind-o apoi spre stinga pe poteca de pe coasta, ce ne scoate curind la liziera pasunii subalpine a Ignisului. Mergind pe curba de nivel si coborind usor spre stinga, ajun-gem in saua de la- vest de Virful lui Ilie, unde intilnim capatul drumului forcsticr de pe Valea Vlasinescu (traseul 3).

Coborim spre vest-sud-vcst cca 100 m, intrind in padure. Poteca marcata coboara accentuat, iesind dupa cca 10 minute la liziera defrisarii. In continuare, urmam creasta in coborire. Dupa cca 10 minute, coborim brusc spre stinga, in serpentina, pina intr-un vilcel, de-a lungul caruia mai pierdem cca 40 metri diferenta de nivel, luind-o apoi la dreapta, pe potecuta, pe curba de nivel. Traversam dupa 4-5 minute crcasta pc care am venit si coborim abrupt spre dreapta, pina in firul vaii, la o tripla confluenta, ceva mai jos ajungind intr-un drum forestier transversal. Urmam soseaua spre dreapta (sud-vcst) cca 30 m, coborind apoi spre stinga pc potcca, pe linga firul apei. Dupa cca 300 m de la sosea, lasam in stinga ,,Biserica lui Spiridon' (Siridon in pronuntia localnicilor)_:- tanc andezitic - mai jos de care ajungem din nou in drumul forestier, la un loc de popas. Urmam soseaua spre stinga, pina in vale, apoi traversam spre dreapta pina in Valea Plopilor, ceva mai jos ajungind la finetele din Groapc, la confluenta Vaii Plopilor cu Valea Jidovoaia.

Coborim prin finete si dupa cca 10 minute ajungem la primele case (de aici spre stinga se ramifica traseul 30 spre Baia Sprie). Dupa inca 20 minutc in dreptul unei case noi, spre dreapta, porneste traseul marcat cu punct -albastru, pc care in cca 5 minutc ajungem la Borcutul Chiuzbaii (traseul 24). Coborim in continuare pe drumul forestier, traversind mai jos valea in malul sting. Ccva mai incolo, vechea varianta a traseului urca sprc stinga, prin finete, spre culme, coborind apoi pe Valea Herjci, spre Ferncziu. Drumul foresticr coboara in continuare pc Valea Jidovoaia, trecem prin caricra Taul Rosu, lasam ceva mai jos ramificatia drumului forestier de pe Valca Limpedea, ajungind in Valea Firizci in dreptul caricrei Limpcdea, dupa cca 1½ ora de coborire de la ramificatia traseului 24 (cca 3 ore din platoul Ignisului, 4½-5 ore de la Izvoare). Treapta dc jos a carierei conscrva frumoase coloane poligonate andezitice. Spre stinga, in cca 30 minutc, ajungcm la capatul liniei IJTI, 2 (aici, statia aulobuzelor de pe liniile 1 si 18).

26. Baraj Firiza - Valea Berdului

a) FINTINA STANEI - POIANA TESTIOARA DE SUS - VF. IGNIS

b) VALEA VIDRIII - PICIORUL CERBULUI -VALEA VALAULUI - STATIUNEA IZVOARE

Marcaj: punct albastru intre Valca Valaului - statiunca Izvoare Durata: a) 3-4 ore b) 4-5 ore

Versantul vestic al Virfului Ignis estc strabatut dc o retea de poteci ncmarcate, al caror punct de plecare cste gura Vaii Slipului, putin in aval de barajul Firiza. Folosind ca punct de plecare cabana Baraj Firiza, traseele descrise permit accesul la Vf. Ignis si statiunea Izvoare. De la cabana Baraj Firiza (380 m), coborim pe drum spre sud, pina la bifurcatia de la capatul liniei autobuzului 1 (aici are statia si autobuzul 18, iar in zilele de sarbatoare, pina aici vin autobuzele linici 2 barat). O luam la stinga, pe malul Firizei, travcrsind-o pe pod la gura Vaii Slipului. Urmam in continuare drumul forestier ce se abate curind din Valea Slipului, spre stinga, pina pe culmea ce o dcsparte de Valea Berdului. Lasam in stinga o bifurcatie a drumului forcstier, in apropierea unei cabane silvice, continuind urcusul prin plantatia tinara. Drumul face un cot accentuat spre dreapta, revenind in Valca Bcrdului, in partea superioara a unei pepiniere silvice. O noua serpentina spre stinga ne aduce pe culmea ce separa obirsia Vaii Berdului de Valea Gorncsita. Drumul urca in versantul sting al Vaii Gornesita, traversind apoi spre stinga iesind pe Piciorul Cerbului, dupa cca 1½-2 orc de urcus lejcr, de-a lungul drumului forestier.

a) Parasim drumul forestier, urcind la dreapta pe picior. Panta devine din ce in cc mai accentuata, apoi potcca o ia spre dreapta, indreptindu-se pe curba de nivel spre Piciorul Comorii (traseul 24). La citeva zeci de metri de punctul in care am parasit piciorul, in dreptul unui copac batrin prabusit, se ramifica spre stinga poteca ce ne scoate in curind in micul luminis de la Fintina Stanei, loc al unci vechi cabane de vinatoare (in prezent distrusa), la izvorul podit cu lespezi de andezite (2-2½ore). Urcam in continuare pe potcca din stinga poienii, inscriindu-ne pe o culme slab conturata. Apoi poteca o ia spre stinga, traversind un picior bine conturat si strabatind apoi pe curba de nivel zona abrupta de la obirsia Vaii Vidrei, zona in care mai multe hatase de oi se insira etajat pe coasta. Apoi hataselc se aduna si ajungem pe o culme larga, marginita in stinga de desis. In fata, la citeva zeci de metri, se vede conturul poienii mlastinoase Testioara de Sus (1014 m). Noi vom urca de pe picior spre dreapta, pina la liziera lastarisului, unde, linga borna silvica V/126, intilnim poteca ce intra in desis. Urcam accentuat pe picior, cotind apoi piezis spre dreapta. Citeva serpentine scurte cu panta accentuata ne scot la liziera padurii, intr-un intrind al pasunii subalpine a Ignisului. Urcind prin afinisul abundcnt, iesim in platou, la est de Vf. Ignis-Vest. Urcind in continuare sprc stinga, de-a lungul culmii largi, bombate, ajungem pe Virful Ignis (1307 m) dupa cca 3-4 ore de urcus continuu.

b) De la bifurcatia de pe Piciorul Cerbului urmam in continuare drumul forcstier, pina la capatul acestuia, din firul Vaii Vidrei. Urcam in amonte pe Valca Vidrei citeva minute, luind-o apoi spre stinga, in urcus pe poteca ce traverseaza scrpentinele unui vechi drum podit cu birne. Mai sus, ajungem din nou in drumul de care, urmindu-l in continuare, in urcus spre dreapta, pina in poiana mlastinoasa cu un izvor dcnumit "Ciurgaul lui Pintca'. Un scurt urcus prin padure ne ducc apoi pe o culme mai larga, la bifurcatic de potcci. Sprc drcapta. urmind poteca cc intra pe picior, putem ajungc in cca 15 minute in Poiana Tcstioara de Sus, de unde, in cca 45 minutc, in Vf. Ignis, pe varianta a). Noi vom urma in continuarc drumul de care pc curba de nivcl. Travcrsam doua luminisuri si, urcind putin, ajungcm pc un picior lat, la marginoa Poienii Tcstioara de Jos (955 m), de unde avcm o frumoasa perspectiva sprc versantul nord-vestic al Ignisului. Traversam firul dc apa mlastinos, mergind in continuarc pe curba dc nivcl, prin padure. Dupa ce traversam si Valca Bailor, cotim sprc dreapta, urcind in vcrsantui drept al Vaii Bailor, apoi spre stinga. In urcus mai accentuat, ajungcm in curind pc Piciorul Cerbului. In continuare, potcca marcata, la intcrscctii, de triunghiuri si sagcti in vopsea galbena, coboara usor prin dreapta piciorului, pina in drcptul unci sei cu poiana. De aici urmam tot spre dreapta drumul dc tractor, luind-o apoi pe primul drum sprc stinga, inscriindu-ne din nou de-a lungui piciorului. O scurta coborire ne ducc la cabana de vinatoarc Piciorul Cerbului (985 m), mic adapost foarte cautat in porioada boncanitului ccrbilor. De la cabana, pe deasupra izvorului, coborim in continuarc crcasta, parasind-o apoi si coborind in scrpcntine largi catre Valea Valaului. Dupa cca 3-4 orc de la cabana Baraj-Firiza (2-2½ore de la bifurcatia spre Fintina Stanei si 20-30 mitmte de la cabana de vinatoare Piciorul Cerbului), ajungem in Valca Valaului (833 m), in drumul asfaltat de acces spre statiunea Izvoare, putin in aval de un podet pe care drumul traverseaza valea, urcind in amonte in malul drept. Dincolo de podet, marcajul punct albastru parasestc soseaua, urcind pieptis prin padurca de coniferc si, dupa ce traverscaxa din nou soseaua, ajunge in saua ,,La Cruce' (899 m), dupa cca 15-20 minutc de urcus pieptis. Mai avern de parcurs cca 35-45 minute de-a lungul sosclei marcate cu punct albastru, pe curba de nivcl, pina, la cabana Poiana Soarelui (916 m), punctul central al statiunii Izvoare.

27. Baia Sprie - Drumul Mariutii - Taurile Chendroaici - Taul Morarenilor - Breb - Ocna Sugatag

Marcaj: banda albastra pina in Poiana Boului, apoi banda rosic pina sub Vf. Sccatura; in continuare, traseu nemarcat    Durata: 7 ½ -9 ore

Trasuul urmeaza un vcchi drum ce leaga Baia Sprie cu Ocna Sugatag, construit in secolul al XVIII-lea - "Drumul Mariutii'. Traseul permitc cunoasterea unor obiective turistice atractive (Taul Morarenilor - rezervatie naturala, Taurile Chendroaiei). _:De la flotatia din Baia Sprie (411 m, capatul liniei de autobuz IJTL. nr. 3), urmam spre est drumul national 18, calauziti de marcaje rare banda rosie si banda albastra. Depasim diversele amenajari ale mineritului intens din aceasta zona si, dupa cca 30 dc minute, lasam la dreapta marcajul banda rosic ce suie spre Lacul Bodi (Zinelor), urcind in continuare pe drumul national asfaltat. Inainte de bifurcatia drumului spre Suior si Lacul Bodi (Zinelor), marcajul banda albastra urca la stinga pe potcca din padure, taie o scrpcntina a soselei, ajungind din nou in ea ceva mai sus. Urmam la dreapta soseaua pina la cantonul I (613 m) (aici, statie 1TA pc trascul Baia Mare-Sighetu Marmatici), dcnumit si ,,Casa Gyurka' - unul dintre cele 3 vechi cantoane de intrctinerc a drumului dintre Baia Sprie si Mara, inlocuitc acum de modcrna baza de intrctinerc amplasata in Pasul Paltinului (Pasul Gutii). Din fata cantonului, marcajul urca la drcapta, prin padure, taind o noua scrpentina si ajungind la poarta cu intercsante sculpturi in lem ce marcheaza accesul spre un canton silvic (fosta pastravarie) si baza turistica, denumita anterior, ncadecvat, ,,Poiana Suior'). Intram pe poarta, urmind drumul spre stinga, ocolind constructiile din perimetrul cantonului silvic (pina aici, cca 1-1½ ora din Baia Sprie). Traversam Valea Crisului, angajindu-ne pc drumul de care ce intra in curind in padure, urcind destul de pieptis. Trccem o creasta, indreptindu-nc apoi pe curba de nivel printr-o poiana ce ofera o frumoasa priveliste spre bazinul superior al Sasarului si Vf. Mogosa. Traversam apoi in urcus usor un mic picior, strabatind in continuare, tot in urcus, intinsa poiana denumita Poiana Boului sau, mai nou, Poiana Suior - atractiv loc de schi, favorizat de accesul auto pe DN 18 si pe drumul industrial de la Suior. Inainte de un fir de valc, la dreapta, se ramifica poteca marcata cu triunghi rosu (860 m) spre complexul BTT Suior si cabana Mogosa (traseul 29). Urcam in continuare prin poiana, ajungind dupa cca 3 ore in marcajul banda rosie, ce vine din stinga, din Pasul Paltinului (Gutii) (987 m) (traseul 3). Urcam in continuare spre dreapta marcajul banda rosie, traversind in poiana drumul deteriorat dintre Suior si DN 18. Un ultim urcus ne duce in Saua ,,Masa Domnilor' (1027 m), in drumul forestier pe care-l vom urma in continuare. Drumul (trascul 3) urca prin stinga crestei, traversind o zona dezolanta, complet defrisata, ce ofera insa in compensatie frumoase privelisti spre Vf. Secatura si Dcprcsiunea Maramuresului. In dreptul Vf. Secatura (1392 m), marcajul banda rosie paraseste drumul forestier, urcind - spre dreapta; noi vom urma insa in continuare drumul forestier pina la capatul acestuia. Mai departe un drum de tractor depaseste un picior, ajungind pe marginea turbariei, in virful careia sint suspendate doua mici ochiuri de apa - Taurile Chendroaiei (1055 m), situate sub Creasta Cocosului, care, privita din accst unghi, are aspectul unui colt stincos ce se reflecta frumos in apa cafenie a celor doua tauri (pina aici, cca 4¼-5 ore din Baia Sprie). Urmam in continuare drumul de care, lasind in dreapta turbaria si intrind in padurea de brazi, rarita de furtuni, dupa ce am traversat un relief destul de neregulat. Dupa un scurt urcus, drumul de tractor coboara prin dreapta unei culmi, iesind in poienile din Dosul Gutiiului. Inainte de un fir de vale, parasim drumul de tractor ce urca prin poiana si coborim spre drumul forestier ce se vcdc la citeva zeci de metri in aval. Urmam drumul forestier spre dreapta, in urcus usor, identificind ceva mai incolo drumul dc carc ce traverseaza drumul forestier. Coborim pe el spre stinga, incepind strabaterea zonei piemontane cu finete si pilcuri de arini si aluni. Dupa cca 15 minute de coborire din drumul forestier (5-6 ore din Baia Sprie), ajungem deasupra Taului Morarenilor (882 m) - rezervatie naturala - cel mai mare lac natural din Muntii Gutii. Urmam in continuare poteca spre nord-est, coborind prin zona de finete, fara repere morfologice clare. Evitam doua ramificatii spre stinga, indreptindu-ne spre satul Breb, Ajunsi la prima casa, cotim spre drcapta, in coborire prin satul Breb - adevarat muzeu etnografic - pina in firul Vaii Breboaia. Urcam apoi in serpentine pe drumul ce ne scoate in creasta, in soseaua judeteana asfaltata dintre Budesti si Ocna Sugatag. Urmind sprc stinga soseaua, de-a lungul culmii cu ondulatii largi dintre Valea Marei si Valea Cosaului, ajungem in Ocna Sugatag, dupa cca 2½-3 ore de mers de la Taul Morarenilor (in sens invers 3-4 ore) si cca 7½-9 ore din Baia Sprie. Durata de parcurgere poate fi rcdusa cu cca 2 orc, daca vom incepe traseul de la hanul ,,Pintca Viteazul' din Pasul Paltinului, urmind marcajul de crcasta banda rosie (traseul 3) pina sub Vf. Secatura. De la prima casa din satul Breb, urmind in continuare drumul de care, pe marginea satului, apoi la stinga pe coasta, putem ajunge in cca 1 ora in satul Mara, la statia ITA, traseu cu cca 1 ora mai scurt decit cel spre Ocna Sugatag.

28. Baia Sprie - Lacul Bodi - Vf. Mogosa - Saua Ciurca - Lacul Bodi - Cantonul I

Marcaj: banda rosie intre Baia Sprie-Lacul Bodi; triunghi albastru intre Lacul Bodi-Vf. Mogosa si triunghi galben intre Lacul Bodi si cantonul I. Durata: 6½-8 ore.

Pina la cabana Mogosa marcajul urmeaza traseul uzual de acccs la cabana. De la Flotatia Baia Spric (capatul liniei autobuzului 8), urmam in amontc drumul nationul 18, dc-a lungul Vaii Sasarului. Dcpasim o seric de amenajari minierc, lasam in stinga drumul foresticr dc pe Valca Limpedea si ceva mai incolo, la drcapta, scdiul scctici IPEG Baia Sprie. Ccva mai sus, lasam in stinga un scurt drum industrial si dupa cca 30 do minute de mers ajungcm la bifurcatia marcajelor banda rosie si banda albastra (cu traseu comun pina la acest punct). Traversam Sasarul la dreapta, urmind citcva zeci de metri drumul industrial, apoi urcam spre stinga pe poteca la inccput adinc taiata in stinca. Dupa o scurta portiune abrupta, marcajul urmeaza in continuure drumul de care dc-a lungul culmii in urcus din ce in ce mai lent. Apoi culmea se largeste si in curind ajungem la o extinsa zona defrisata ce ofera o frumoasa priveliste asupra bazinului superior al Sasarului. Urmam intii liziera din drcapta a defrisarii, intrind apoi in plin in ea, traversind-o lot dc-a lungul culmii. Dc la liziera padurii, drumul de carc o ia prin stinga crcstei si, cotind spre stinga, ajunge la Lacul Mic. Ocolim lacul prin stinga si ceva mai incolo ajungcm in soseaua de acces la cabana Mogosa, care nc duce, spre drcapta, la modcrna cabana Mogosa data in folosinta in anul 1984, asezata pc malul Lacului Bodi (Zinelor) (pina aici l¼-1½ ora dc mers). In continuare, pina in Vf. Mogosa, putem urca folosind telescaunul, prilcj de a admira deschiderca treptata a orizontului spre bazinul superior al Sasarului si culmea inalta a Gutiiului. In zilcle cind tclescaunul nu functioncaza, urcusul pc Vf. Mogosa se poatc face pe traseul marcat cu triunghi albastru (traseu mai variat decit pirtia dc schi, dea lungul carcia se face in mod curcnt urcarca sau coborirea dc pe virf, evitind urcusul pieptis de pc ultima portiune a pirtiei de schi). Dc la cabana vom ocoli lacul prin stinga.

Intram in padure si in punctul in care drumul de tractor traverseaza un prim fir de vale, urcam spre stinga, lasind in partea stinga, ceva mai sus, un izvor captat. In curind panta se domolcstc, ajungind in zona unei poienite mlastinoase de pc liziera dcfrisarii vechiului funicular industrial ce lega Baiutul de Ferneziu, de-a lungul carcia sc strecoara acum o linie dcctrica. Inaintam dc-a lungul poicnii, intrind apoi la stinga, in lastaris, pe poteca mai slab conturata. Urcind o panta ceva mai abrupta, ajungem intr-un drum forcsticr pe care il urmam spre stinga citeva zeci de mctri. Putin inainte de vale (si de capatul drumului), urcam la dreapta, pe drumul de tractor, din nou o panta mai accentuata cc ia sfirsit intr-o zona de platou, cu o dcfrisare extinsa mult spre drcapta. Traversam pe un culoar dc poiana o valc, potcca marcata urcind apoi sustinut in stinga vaii, pina intr-un drum de care transvcrsal. Mcrgind sprc stinga, putem ajunge (40-60 minutc de la cabana Mogosa; 2-3 orc dc la Baia Sprie) ia micul refugiu ,,La casuta' (970 m), situat la statia intcrmediara a telescaunului, in baza portiunii supcrioarc a pirtiei de schi. Marcajul traverscaza insa drumul de carc, urcind dc-a lungul lizicrei unei zonc cu lastaris. Apoi poteca o ia usor sprc drcapta, panta dcvenind treptat din ce in ce mai accentuata. Ne inscriem dc-a lungul unei vai largi cu grohotis, traversind apoi sprc dreapta, iesind in crcasta intr-o sa slab conturata (1128 m) in zona unor cxtinse defrisari. Urcam la stinga, pe crcasta, pe lizicra dcfrisarii si, invingind o ultima panta mai acccntuata, ieim in golul subalpin al Vf. Mogosa, in zona statiei terminus a telescaunului si a rclcului TV, dupa cca ora de urcus acccntuat dc la cabana Mogosa (cca 4-3 ore din Baia Sprie). Din Virful Mogosa porncsc mai multe trascc de coborire nemarcatc - atit spre Lacul Bodi, cit si sprc localitatile invccinate, cu obicctive turistice intcresante.

Din Vf. Mogosa. traversam platoul usor bombat sprc statia tclescaunului, atingind apoi marginca golului alpin, deasupra unui mic abrupt stincos, prilej de a admira Lacul Bodi cu moderna cabana turistica, dincolo de care distingem Pasul Paltinului, cu hanul "Pintea Viteazul', Poiana Boului, Vf. Secatura, Suioru. Coborim spre stinga pe culmea larga pina intr-o sa (1126 m), unde parasim marcajul triunghi albastru, cc o ia spre dreapta. Urmam in continuare drumul de tractor prin stinga crestei, pina intr-o noua sa (I 076 m) unde parasim drumul de tractor, urcind spre dreapta, de-a lungul culmii, pe un mic grohotis. Traversind un mic virf stincos, ajungem intr-o sa larga, in apropierea coltului unei plantatii de conifere. Cotim sprc dreapta luind-o pe poteca ce ocoleste prin dreapta Dealul Hust inscriindu-ne apoi pe o creasta larga de-a lungul careia coborim accentuat. Lasam in dreapta fundatia unei sonde si, in coborire sustinuta, ajungem intr-o poiana, pe a carei liziera din dreapta (est) intilnim un drum de care bine conturat. Coborim pe acesta, cotind spre stinga, si dupa cca 1 ora de coborire din virf, ajungem in poiana din saua dintre Dealul Hust si Ciurca. Ocolim prin poiana un mic virf, prin dreapla, ajungind intr-o noua sa, la bifurcatia de poteci. Aici parasim creasta, luind-o pe drumul de care spre dreapta si depasind o poiana cu stina, iar in aval travcrsam pe versantul drept al Vaii Ciurca. Continuam pe nivel, coborind apoi pentru a traversa o vale cu grohotis. Urcind din nou usor, iesim intr-o poiana, pe care o traversam pina intr-un drum de tractor transvcrsal. Coborim pe el, printr-o defrisare ce aminteste furtuna din vara anului 1982, de-a lungul unei creste slab conturate, cu grohotis. Lasam in dreapta un platou mlastinos, in baza unui abrupt, iesind intr-un drum forestier, in punctul in care acesta este traversat de linia electrica de pe traseul fostului funicular industrial Baiut-Ferncziu. Urmind in coborire drumul spre stinga, ajungem in cca 30 de minute din Saua Hust (2 ore din Vf. Mogosa) la cabana Mogosa, pe un traseu ce se recomanda celor ce doresc o coborire mai putin accentuata decit cea pieptisa de pe pirtia de schi sau de pe marcajul triunghi albastru. De la cabana, coborim citeva zeci de metri la bifurcatia de drumuri din dreptul parcarii auto. Urmam spre dreapta drumul cc coboara spre Valea Sasarului cca 150 m, pina la cotul pe care soscaua il face spre dreapta. Din cot pornestc spre stinga un drum de tractor ce se bifurca la cca 10 m. Noi vom intra la stinga in padure, cu cca 10 m inainte de drumul de tractor, coborind perpendicular pe sosea, pe o poteca initial nu prea clara. Lasam in dreapta o zona de raritura a padurii, cu tufe de mure, in aval de care poteca devine mai clar conturata, coborind pc coasta, spre drcapta. Ajungem pe o culme larga, in drcptul fundatiei unui foraj; de aici ocolim spre stinga, pina in apropierea drumului asfaltat de pe Valea Sasarului. Poteca o ia spre stinga, pe deasupra drumului ajungind ceva mai incolo in drumul asfaltat. Coborim cca 70 m pe drum, traversind apoi Sasarul la dreapta pe o punte subrezita dc vreme. Poteca urca spre stinga, pc versant, traverseaza firul ripos al Vaii Crisului, de unde, la dreapta, pe o poteca ingusta, iesim in DN 18, in cotul soselei de la cantonul I, dupa cca 30-45 minute de la cabana Mogosa. Marcajul, pe tot tronsonul de la cabana, cste vechi si dcstul de slab vizibil.

29. Cabana Mogosa - Complexul BTT Suior - Poiana Boului

Marcaj: triunghi rosu Durata: 1-1½ ora

Trascu de acces la Creasta Cocosului, urmind din Poiana Boului traseul 27 si apoi traseul 3. De la cabana Mogosa (731 m) urmam spre stinga malul lacului pina in drcptul chioscului circular de linga pirtia de schi. Travcrsam pirtia, coborind apoi in padure pina la un drum de care, ce il urmum spre dreapta, pc curba de nivcl. Traversam Valea Slipului, urcind apoi usor pina in drumul forestier, pc care coborim in continuare. Lasam spre stinga bifurcatia ce duce la complexul BTT Suior (688 m), si dupa ce traversam Valea Cutilor, ajungem in drumul industrial ce urca spre mina Suior. Urcam de-a lungul soselei spre dreapta si, inainte de punctul in care drumul traverseaza valea, incepind sa suie spre dreapta pe coasta, ne abatem spre stinga, cautind poteca ce urca pe liziera padurii. Poteca ajungc in creasta dintre Valea Borsaz si Valea Sasarului, pc care se inscrie apoi in urcus spre dreapta. Urcam intii prin padure, traversind o poiana ceva mai extinsa si apoi din nou prin padure, de-a lungul crestci. Un nou urcus mai accentuat ne scoate pc lizicra Poienii Boului, in apropierea unui grajd. In continuarc, poteca marcata o ia pe curba de nivel spre stinga, traverseaza Valea Borzasului si ceva mai sus ajunge in ,,Drumul Mariutii' (860 m) (marcaj banda albastra, traseul 27), dupa cca 1-1½ ora de mers. Vechca varianta a traseului urma de la cabana Mogosa drumul auto pina in Valea Sasarului si apoi drumul asfaltat spre dreapta, traseu de-a lungul caruia se mai disting inca marcajele vechi ale triunghiului rosu.

30. Baia Sprie - Valea Borcutului - Lacul Albastru - Chiuzbaia - Valea Jidovoaia

Marcaj: punct galben. Durata: 2½-3½ ore

Traseul lcaga localitatile Baia Sprie si Chiuzbaia, trccind pe la izvorul mineral de pc Valea Borcutului, permitind in continuare urcarea Vf. Ignis si accesul la statiunea Izvoare pe traseele 23, 24 si 25 Pina in Chiuzbaia pot fi insa folosite si cursele IJTL ale linici 21, cc urca din Baia Sprie pe Valea Chiuzbaii. Din Piata Libertatii - centrul vcchiului oras minicr Baia Sprie - o luam la stinga, ajungind in strada Crisan, pe care avansam in contniuare sprc dreapta. Trecem de gura unei galcrii, continuind urcusul in panta accentuata pe strada strimta ce urmeaza versantul sting al Vaii Borcutului. Dupa cca 20 minute de mers, trecem de ultimele case, lasind ceva mai sus, in dreapta, un drum de tractor pe care se poate urca la Lacul Albastru.

Pentru a ajunge la lac, urcam pe drumul de tractor spre dreapta, pina intr-o culme larga, in apropierea lizierei padurii, la o captare de apa, de unde urcam spre stinga, prin padurea tinara de stejar, o panta mai accentuata ce ia sfirsit pe buza cuvetei de prabusire in care se afla Lacul Albastru (528 m), monument al naturii (datorita modului de formare, prin prabusirea unor vechi lucrari miniere, si compozitiei apei), lac circular cu diametrul de 80-90 m si adincimea maxima de 4 m. Culoarea apei e insa de un verde intens, datorita prezentei sulfatului de cupru provenit din spalarea haldelor inconjuratoarc. La Lacul Albastru putem ajunge direct din centrul orasului Baia Sprie, urcind pe strada Nicolae lorga, pe carc o parasim apoi la prima intersectie, luind-o ia dreapta, pe strada Minerilor. In punctul in care strada Minerilor se abate spre stinga, urcam in continuare pe o strada mai ingusta, nepietruita (strada Ghiovoaia, ocolim apoi prin dreapta, trecem de alte case tilnim varianta ce urca din stinga, din Valea Borcutului. Pe ambele variante putem ajunge la Lacul Albastru in cca 30-45 minute din centrul orasului Baia Sprie. De la ultimele case de pe Valea Borcutului, continuam sa urmam in amonte drumul forestier. Traversam ceva mai sus in versantul drcpt, lasam in stinga o cabana forestiera cu etaj si, dupa cca 30 minute de la plecare, ajungem la izvorul mineral (479 m), situat intre drum si vale, aproape de firul apei. La izvorul mineral parasim Valea Borcutului, urcind spre stinga pc poteca ce intra in lastaris. Trecem pe linga o gura de galerie veche, ajungind dupa citeva minute de urcus accentuat intr-o mica sa, la intersectie de drumuri. Vom urca mai departe pe drum de care spre dreapta, pe versantul estic al Dealului Rosu, complet defrisat, evitind drumurile ce se bifurca in stinga, spre culme, ca si pe cele cc coboara spre drcapta, catre Valea Borcutului. Dupa cca 1-1¼ ora de mers, drumul ajunge in culme, intr-o mica sa. Coborim in versantul opus al crestei prin finete, urmind apoi potcca pe curba de nivel, ce traverseaza citiva afluenti in zona obirsiei lor. Travcrsind o zona cu alunecari de teren stabilizate, ajungem dupa cca 20-25 minute de la capatul zonei dufrisate (1½-2 ore din Baia Sprie) in saua de la est de Vf. Poca - cel mai semet con vulcanic dintre cele ce delimitcaza Depresiunea Chiuzbaii. Coborim din sa spre nord-vest, prin poiana cu bolovanis, si dupa cca 15 minute apar primele case. Urmam ulita in coborire, la prima intersectie o luam la stinga, ajungind in firul Vaii Chiuzbaia, la cca 150 m amonte de centrul satului. Urcam la dreapta, pe drum, cca 100 m, prin dreptul casei cu nr. 209. Aici traversam valea pe podet spre stinga, urcind pe ulita. Traversam culmea larga ce desparte Valea Chiuzbaii de Valca Jidovoaia, ocolim apoi prin dreapta, trecem de alte casa si, travcrsind Valea Jidovoaia, ajungem in drumul forestier marcat cu triunghi rosu (traseul 25) dupa cca 1 ora de mers din Saua Poca. Spre dreapta, in cca 10 minutc, putem ajunge la confluenta Vaii Plopilor cu Valca Jidovoaia, iar la stinga, in cca 20 minute, la capatul traseului 24, spre Borcutul Chiuzbaii si Vf. Ignis.

31. Cavnic - Valea Slipului

a) Vf. Mogosa

b) Cabana Mogosa   

Marcaj: banda albastra Durata: a) 2-2½ ore b) 2½-3 ore

Traseul constituie un frecventat drum de acces la Lacul Bodi (Zinelor) si Vf. Mogosa, in sezonul estival, de catre locuitorii orasului Cavnic. In sens invers, poate constitui o varianta de coborirc de la cabana Mogosa spre Cavnic, prilej de a cunoaste aceasta atractiva localitate miniera montana. De la statia ITA (576 m), din centrul civic al Cavnicului, dominat aici de versantul cu vegetatia tinara ce urca pina la golul alpin al Mogosei, urmam la stinga strada pietruita ce strabate cartierul de blocuri noi. Apoi pante se domoleste, drumul trecind in versantul sting al Vaii Slipului, avind in dreapta culmea acoperita cu brazi a Dealului Berbincioara. Evitam ramificatiile spre stinga si dupa cca 15 minute depasim ultimele case, ajungind la o captare de apa, unde parasim drumul forestier ce coteste spre stinga. Urmam poteca din versantul sting al vaii si dupa ce intilnim o noua captare de apa, ajungem la confluenta. Traversam valea spre stinga si, inainte de a ajunge in poiana, urcam la dreapta pe o poteca, pe linga un mic izvor. Poteca se inscrie apoi in versantul drept al unui afluent din stinga vaii. Traversam valea spre dreapta, intr-o poienita, urcind apoi spre o culme de-a lungul careia drumul se rasfira. Iesim in curind intr-un drum de tractor transversal, pe care il urmam spre stinga, iesind dupa cca 30-45 minute la capatul drumului forestier (747 m). Urmam drumul de tractor in urcus accentuat, in versantul drept al unei mici vai, cotind apoi spre dreapta. Panta se domoleste si urcind usor prin desis, ajungem la un cot al drumului de tractor, pe o culme slab conturata. Urmam in continuare poteca de pe culme, o panta din nou accentuata, ajungind dupa cca 1-1½ ora la liziera padurii (930 m), punct in care revine, din stinga, drumul de tractor parasit mai jos. Din acest loc se poate urca direct pe Vf. Mogosa, urmind liziera defrisarii pina in virf, inca cca 1 ora de mers, pe prima portiune avind de invins o panta accentuata. Noi vom urma insa drumul de tractor spre dreapta, in urcus usor prin padure. Traversam un picior si, cotind usor spre stinga, in urcus lejer, iesim in poienita (1065 m) dupa cca 1¼-2 ore de mers.

a) De aici putem urca mai comod in Vf. Mogosa, pe poteca ce suie pe culme, spre stinga. Apoi poteca sc abate spre stinga, traverseaza in urcus o rariste cu bradet, iesind spre stinga pe liziera extinselor defrisari dinspre Cavnic, prilej de a admira cursul superior al Vaii Cavnicului. Urmind spre dreapta potcra de pe liziera defrisarii, ajungem in virf in cca 30-45 minute de la bifurcatie (2½-3 ore din Cavnic).

b) Din poienita de pe culme, ne inscriem la stinga pe drumul de care ce travcrscaza, in coborire usoara, citeva fire de apa, iesind intr-o zona de platou cu padure rara, napadita de lastaris. Lasam in stinga o poiana mlastinoasa si dupa cca 20 de minute din creasta (2-2½ ore din Cavnic), ajungem la micul refugiu ,,La casuta' (970 m), la statia intermediara a telcscaunului dintre Lacul Bocli si Vf. Mogosa. In continuare, spre Lacul Bodi, putem cobori fie cu telcscaunul (varianta utila la parcurgerea in sens invcrs a trascului), fie pe pirtia de schi sau pe marcajul triunghi albastru (traseul 28), la care ajungem traversind pirtia prin stinga statici telescaunuiui si coborind 2-3 minute pe drumul de care bine conturat.

32. Pasul Netcda -- Saua Stedea - Dosul Gutiiului - Taurilc Chendroaiei

Traseu ncmarcat    Durata: 5-6 ore

Traseul strabate poienile de la nord de platoul alpin al Gutiiului, prilej de a lua contact cu zona pitoreasca mai putin cunoscuta, cu unghiuri inedite de perspectiva asupra crestei inalte a Gutiiului si cu o priveliste larga spre bazinul Vaii Mara si Creasta Pietrii. De la statia ITA din Cavnic (576 m) (capatul cursclor ITA Baia Mare-Cavnic), vom strabate in lung orasul minicr, folosind cursele auto locale IJTL pina la statia finala (Capolna, 787 m). Vom urca in continuare, pe drumul asfaltat, o panta accentuala, lasind apoi in dreapta soseaua ce traverscaza Pasul Cavnic (Rotunda) spre Strimbu Baiut. Cotind spre stinga, depasim constructiile din zona minei Roata si dupa cca 30 de minute de mers, lasam in stinga cladirca cantonului silvic. Panta se reduce treptat, pe masura ce urcam, traversind poieni pitoresti din padurea de conifcre. Un scurt urcus mai acccntuat ne scoate in sa in creasta principala, la o troita (1036m). Soscaua asfaltata isi continua apoi urcusul spre stinga, de-a lungul crestei, pe liziera poienii, ajungind in Pasul Neteda (1058 m), dupa cca 1-1¼ ora de la statia finala a traseului auto local orasonesc (cca 2½-3 ore, daca urcam pe jos de la statia ITA). In Pasul Nctcda parasim soscaua ce coboara spre Dcpresiunea Maramuresului, luind-o la stinga, in urcus, pc drumul de care dc pc crcasta, pe liziera defisarii ce sc extinde in vcrsantul nordic. Dupa cca 5 minute, drumul de care intra in stinga, in padurc, revenind apoi in crcasta, intr-o sa cu poiana spre nord. Urcam pe drumul de carc de pe creasta, urmind in continuare liziera defrisarii. Lasam un mic virf in dreapta, apoi drumul de care se inscric in versantul drept al crcstei. Ceva mai departe drumul de care intra in padure, ajungind apoi din nou pe culme, aici larga, ca un adevarat platou. Lasam in drcapta fundatia de beton a unui foraj, ajungind apoi la o mica poienita, la bifurcatie de potcci (1134 m), dupa cca 35-45 minute din Pasul Neteda (pina aici, traseu comun cu traseul 3). Urmam drumul de care in urcus spre dreapta, cotind apoi spre stinga si luind-o la drcapta, pe prima poteca. Coborim usor, mergem pe curba de nivel, pina intr-o poiana cu o turbarie usor bombata, cu o frumoasa vedere spre Vf. Gutiiul Mic (Apostoli) si Vf. Gutiiul Mare. In continuare, drumul de care intra in padure spre stinga, pe coasta, pina la o noua poiana, cu o turbarie mai mica. Travcrsam apoi o vale dupa care urmcaza o insiruire de luminisuri, urcam apoi piezis spre stinga, cvitind mai multe poteci care coboara spre dreapta, in bazinul Vaii Mlaci. Ajungcm in poiana din Saua Stedea (1176 m) dupa cca 1 ½ -1¾ ora de mcrs din Pasul Neteda (4-4½ ore de la statia ITA din Cavnir). Traversam poiana luind-o apoi sprc dreapta pe drumul de carc ce coboara usor prin stinga crcstei, pina intr-o noua poiana cu pilcuri de conifcre. Aici cotim spre stinga, coborind pe liziera padurii si intram apoi in padure pe drumul de tractor ce coboara destul de accentuat in versantul drept al Vaii Sunalorii, in al carei fir ajungem in curind. Coborim citcva minutc de-a lungul apci, ajungind apoi intr-un drum forestier transversal (995 m). Urmam drumul forestier spre stinga, parasindu-1 ceva mai incolo si urcind la stinga pe drumul de tractor prin poiana. Traversam prin poiana tapsanul larg, coborind usor spre un fir de vale, pe care il traversam, urcind apoi usor prin padurea de conifere. In punctul in care am traversat valea, zarim in dreapta drumul forestier pe care l-am parasit dincolo de Valea Sunatorii, aici ramificindu-se spre dreapta traseul spre Taul Morarenilor - Breb - Ocna Sugatag (traseul 27). Urcam prin padure, mergind in continuare pe curba de nivel prin zona cu raristi si sosim la Taurile Chendroaiei dupa cca 1-1¼ ora de mers din Saua Stedea (2½-3 ore din Pasul Neteda; 5-6 ore de la statia ITA din Cavnic). Urmind traseul 27 in sens invers descrierii, putem ajunge in cca 1½ ora in Saua Masa Domnilor, de unde avem de mers inca 30-40 minute pina la hanul ,,Pintea Viteazul' (pe traseul 3).

33. Cavnic - Valea Gutiiului - Poiana Mlejnita - Creasta Cocosului

Traseu nemarcat    Durata: 3½-4½ ore

Traseul este frecvent folosit pentru accesul spre Creasta Cocosului din Cavnic, avind avantajul evitarii intinselor defrisari de pe versantul nordic, care trebuie strabatute pe traseul marcat cu banda rosie. De la statia ITA (576 m) din Cavnic, vom urca cu autobuzele locale pina la sediul minei Cavnic (690 m) (pe jos cca 45-60 minute). De aici urmam, in continuare, citeva minute drumul de pe Valea Cavnicului, luind-o apoi la stinga, pe drumul forestier ce se inscrie in versantul sting al Vaii Gutiiului si ocolind incinta minei. Lasam in dreapta o ramificatie a drumului forestier, apropiindu-ne treptat de vale si traversind apoi pe malul drept. Ceva mai sus, lasam spre stinga drumul forcstier ce face legatura cu Valea Suiorului, pe sub Dealul Racos, urcind in continuare, intii de-a lungul vaii, apoi prin dreapta, in serpentine prin padurea de brad. Dupa cca 1 ora de mers de la sediul Minei Cavnic, lasam in stinga o cabana a exploatarii miniere (920 m), ceva mai sus ajungind la capatul drumului forestier. Urcam de-a lungul drumului de tractor prin plantatia tinara de conifere, traversind ceva mai in amonte, in malul sting al vaii. Urmam in continuare drumul de tractor spre stinga, urcind destul de sustinut si avind in stinga valea. Dupa ce depasim un mic afluent, drumul coteste brusc la dreapta (inainte, ramificatie de poteca spre capatul sudic al Poienii Mlejnita), iesind apoi in Poiana Mlejnita, unde se pierde (cca 30 minute de la cabana; 2½ ore din centrul orasului Cavnic). Urcam prin poiana pina la baza pantei impadurite (1138 m), de unde, la dreapta, in capatul vestic al poienii, la liziera padurii, prindem poteca ce urca in versantul drept al unui afluent destul de adincit. Traversind o vale larga, seaca, in urcus usor, poteca ne scoate in poiana de la liziera superioara a padurii, in dreptul obirsiei vaii (ceva mai sus, izvor). Urcam pe liziera dintre desisul de ienuperi (stinga) si padurea rarita (dreapta), intrind apoi la stinga, pe poteca, in desis. Poteca urca in serpeutine, are pe alocuri dubluri mai putin circulate, ce se racordeaza apoi ia poteca principala si, dupa cca 30-45 minute, din Paiana Mlejnita ajungem pe culme intr-o sa mai slab conturata (1387 m), avind in fata, peste platoul cu ienuperi, silueta ferastruita a Crestei Cocosului. Intram din nou in ienuperi pe poteca, spre stinga, pentru a iesi in curind intr-o poiana. Urmam liziera din dreapta a poienii si intram din nou pe poteca, in desisul de ienuperi, iesind ceva mai incolo pe tapsanul inierbat din capatul Crestei Cocosului (1380 m).

4. Cavnic - Valea Suiorului - Poiana Mlejnita -Vf. Secatura

Traseu nemarcat    Durata: 3-4 ore

Din centrul localitatii Cavnic (capatul liniei de autobuze ITA Baia Mare-Cavnic), urcam timp de cca 10 minute de-a lungul Vaii Cavnicului. Traversam apoi valea spre stinga, inscriindu-ne pe drumul de pe Valea Suiorului. Dupa 7-8 minute, depasim ultimele case ale localitatii, valea devcnind ingusta, cu ape involburate. Dupa cca 35-45 minute de la plecare, depasim o bifurcatie de drumuri forestiere, urmind pe cel din dreapta. Continuam urcusul de-a lungul Vaii Suiorului inca 10-15 minute, pina la o noua bifurcatie. Spre stinga, drumul foresticr continua pe Valea Suiorului traversind apoi in Valea Sasarului. Traseul spre Poiana Mlejnita urmeaza drumul foresticr spre drcapta. Dupa cca 800 m, trccem de niste galerii vechi. Aici drumul face o serpentina scurta si, din cotul serpentinei, la cca 200 m mai sus de galerii (1½ ora din Cavnic), o luam la stinga pe poteca din versantul sting al vaii (spre dreapta, drumul forestier ocoleste pe la sud Dcalul Racos si ajunge in Valea Gutiiuiui, in trascul 33).

Poteca traverseaza, ceva mai sus, pe malul drept al vaii, urcind apoi accentuat. Trccem mai departe printr-o poienita, deviind apoi spre stinga pina intr-o poiana cu stina. Urcam la dreapta pe culme prin poiana, pina la un drum dc care ce il urmam spre dreapta cca 5 minute, pina in Poiana Mlejnita. Continuam urcusul pe sub liziera padurii, intilnim o alta stina, pe linga care ajungem la liziera supcrioara a poienii (2½-3 ore din Cavnic). Poteca intra in padure la cca 40 m, in malul drept al vaii, traverseaza in urcus un pilc de padure, ajungind din nou in firul apei, la limita superioara a padurii. Traversam vilcclul, urcind prin ienuperi in malul sting al vaii, pentru a ajunge pe platou in Saua Secatura, dupa 30 rninutc de la plecarea din poiana. Urcind pe cuhne spre stinga, ajungem in citeva minute in Vf. Secatura, punct ce ofera o larga perspectiva spre Vf. Ignis, Creasta Pietrii, Mogosa. Urmind din Saua Secatura potcca spre dreapta, treccm pe deasupra unui izvor, strabatind apoi desisul dc ienupcri, pina intr-o poiana dreptunghiulara. Urmind latura din stinga, prindem in coltul opus poteca ce intra in jnepenis, iesind in capatul Crestei Cocosului (traseul 3) dupa cca 30 minutc din Saua Secatura.

TRASEE DIN DEPRESIUNEA MARAMURESULUI

Cu exceptia zonei turistice Agris-Tiganu (ce constituie zona preferata de excursii a locuitorilor municipiului Sighetu Marmatiei) versantii nordic si nord-estic ai Muntilor Gutii sint putin strabatuti dc catre turisti, desi obiectivele existcnte in accasta sint cel putin la fel de atragatoare ca si cele din restul masivului. Traseele descrise din accasta zona, racordindu-se la crcasta principala, pcrmit efectuarea unor travcrsari ale masivului pe mai multe dircctii, alcgerea ca punct de plecare sau de iesire din masiv a Dopresiunii Maramurcsuuil oferind, in plus. posibilitatea cunoasterii traditiilor etnografice si folcloricc ale accstui stravechi colt de tara.

35. Sighetu Marmatiei - Dealul Solovan - Cabana Agris - Strunga Tiganului

Marcaj: cruce rosie Durata: 5½-6 ore

Din centrul municipiului Sighctu Marmatiei (de la Monumentul eroilor), mcrgem spre sud cca 15 minute pe strada M. Eminescu, pina la hotelul ,,Marmatia' din Gradina Morii - atractiv loc de destindere pe malul Izei. Ocolim hotelul prin dreapta si travcrsam Iza pe pod, ajungind la izvorul 23 August (Cctatii), la indicatorul turistic. Urcam spre drcapta, trecind mai sus printre case. Dupa cca 15 minutc de la izvor, dam intr-un drum transversal pe carc il urmam spre stinga, pe linga ultimele casc pina la un vilcel, unde o luam la dreapta, in urcus, pe linga o linie de inalta tcnsiune, ajungind dupa cca 20 minute intr-un drum de care intre doua gospodarii razlete. Urcam cca 400 m, urmam drumul ce rotcstc spre dreapta, pe liziera, ajungind intr-o vale. De aici, spre nord, se vede confluenta Izei cu Tisa. Intram in padure, in versantul drcpt al vaii, si dupa ce icsim la pajiste, printr-o scrpentina ajungem pe Virful Solovan (612 m), marcat de o baliza inalta, dupa cca 1 ora de la Gradina Morii. Urmam in continuare culmea spre vest. Dupa circa 30 minute, urcam un virf mai pronuntat, cu lastaris, trecind pe linga un stilp indicator cu o sageata care ne arata traseul in sens invers (Gradina Morii 1¼ ora). lesim din lastaris, coborind intr-o sa traversata de un drum de care. Traversam un nou virf, ocolind apoi prin stinga o alta zona de lastaris. Trccem pe linga o stina si, urcind spre dreapta, ajungem din nou in culme. Intram in padure, in urcus, trecind pe la cca 40 m sud de Vf. Agrisu (779 m), coborind apoi prin poieni, cu o frumoasa panorama spre Piatra Tisei (1023 m) si abruptul Crestei Piotrii. Ocolim spre dreapta, in coborire, si la liziera padurii intilnim capatul marcajului cruce albastra, ce urca din drcapta, din satul Iapa (traseul 36). Urmam drumul de creasta si dupa 200 m ajungem la vechea cabana Agris. Marcajul cruce rosie traverseaza in continuare, pe culme, o plantatie de conifere, patrunzind intr-o poiana dreptunghiulara, pc care o strabatem in lung pina la cabana Agris (845 m), asezata in apropiere de liziera superioara (3¾-4 ore).

De la cabana, traversam poiana spre lizicra sud-estica si dupa ce taiem drumul forestier, intram in padure pe drumul pietruit de tractor, marcat cu cruce si punct rosu. Traversam un cot al drumului, rcvenind in culme, in drumul pietruit, pe care il urmam in continuare spre dreapta, iesind in curind intr-o defrisare extinsa, de unde se deschide o vedere larga spre Depresiunea Maramuresului si coltul triunghiular al Pietrei Tisei. Urmam liziera defrisarii, intrind apoi in padure si urcind o serpentina scurta in care drumul este adinc taiat in debleu. Urcusul continua apoi lent; in curind intram in padurea de conifere si traversam o poienita udata de un fir de apa. Dupa 30-45 minute de la cabana Agris, ajungem la ramificatia celor doua marcaje (975 m): cruce si punct rosu. Marcajul punct rosu (traseul 36) urmeaza in continuare drumul lat, pentru a-l parasi spre stinga ceva mai inainte, iar marcajul cruce rosie urca spre dreapta, taind un cot al drumului lat, in care revine ceva mai sus. Drumul incepe sa urce accentuat pe coasta si, in apropierea crestei, la o bifurcatie, o luam spre dreapta, pentru a iesi apoi spre stinga in Strunga Tiganului (1152 m), sa larga, de unde intram in extinsele pasuni ce acopera Creasta Pietrii (trascul 7). Continuind pe drumul de care prin pasunea parcelata de garduri de sirma, putem ajunge dupa citeva minute la cantonul pastoral Tiganu (5-6 ore din Sighetu Marmatiei).

36. Iapa - Cabana Agris - Cascada Strungi - Piatra Tisei

Marcaj: Iapa-Agris, cruce albnstra; Agris-cascada Strungi, punct rosu Durata: 5-6 ore

De la statia finala a autobuzelor IJTL, ce pornesc din Sighetu Marmatiei (linia 3). Ne intoarcem pe ulita cca 200 m, traversind apoi valca spre stinga si urcind pe drumul de care ce strabate satul in urcus. Iesim din sat, parcurgind o zona de finete si ajungem la o bifurcatie de drumuri pe creasta; o luam apoi spre stinga, traversind un mic piriu. Drumul de care coteste spre stinga, dar noi il parasim, urmind spre sud poteca ce strabate pajistea, in urcus usor, la jumatatea distantci dintre Valea Ungureasca (stinga) si liziera padurii din dreapta. Apoi, treptat, liziera din dreapta se apropie de vale si dupa cca 20 minute de la bifurcatia de drumuri, traversam valea Ungureasca pe versantul drept, urcind pe mijlocul pajistii ce s-a ingustat. Cu cca 100 m inainte de capatul de sus al poienii, intram la stinga in padure, pe drumul de care. Urcam pronuntat spre sud-est st dupa 10 minute ajungem in creasta, la lizicra padurii, undc intilnim marcajul cruce rosie (traseul 35). Urmind poteca de pe liziera spre dreapta, dupa 150 m ajungem in dreptul vechii cabane Agris, la un grup de alte constructii (2-2½ ore din Iapa). Marcajul cruce rosie urca in continuare pe creasta si, traversind un pilc de bradet, patrundc in poiana dreptunghiulara, in al carei colt din dreapta sus se afla cabana Agris (845 m). De la cabana veche Agris putem ajunge la cabana noua, urmind spre stinga, in coborire usoara, drumul ce ne scoate dupa citeva minute intr-un drum forestier, pe care il urmam spra dreapta, pe linga cantonul silvic, iesind apoi in poiana dreptunghiulara si urmind liziera ei din stinga 2½-3 ore din lapa).

In continuare, traseul este comun cca 30 minute cu traseul 35. Vom urma de la liziera sud-estica a poienii drumul pietruit de tractor, scurtind un cot al lui pe marcaj. Intram intr-o defrisare, urcind spre dreapta, pe liziera ei supcrioara. Drumul intra apoi in padure urcind lent, patrunzind mai sus pina in padurea de conifere. Dupa ce depasim o poienita traversata de un fir de apa, urmam in continuare drumul pietruit, marcat cu cruce si punct rosu. Dupa ce marcajul cruce rosie (traseul 35) paraseste drumul de tractor, urcind spre dreapta, urmam mai departe drumul de tractor, marcat cu punct rosu, citeva minute, cu atentie, pentru a putea sesiza punctul in care marcajul paraseste drumul. Urmam poteca mai slab conturata la stinga, in coborire usoara prin bradet pina intr-o poiana cu urmele unei fundatii de piatra. Ocolim poiana prin dreapta, urmind marcajul pina la liziera unei defrisari mai extinse, unde marcajul se intrerupe. Urcam pe liziera spre stinga, urmind apoi la dreapta drumul de care. La intrarea in padure, intilnim din nou marcajul punct rosu. Coborim usor prin bradet, traversind o vale slab conturata. De aici, dupa 2-3 minute de mers, marcajul paraseste drumul de care, cotind brusc la dreapta, pe o poteca mai slab conturata. Ajungem din nou in valea traversata mai jos, in dreptul unei poieni mlastinoase; o ocolim prin stinga, apoi traversam firul de apa in versantul sting si, in urcus din ce in ce mai accentuat, pe poteca slab conturala, ajungem la baza cascadei Strungi (1025 m) dupa cca 1½-2 ore de la cabana Agris. Apa cade peste un perete vertical de andezite inalt de 12-15 m - priveliste atractiva mai ales in perioadele cu debite ridicate. Pentru a continua traseul spre Piatra Tisei, revenim in drumul de care, in punctul in care marcajul punct rosu il paraseste pentru a urca spre cascada. Urmarim drumul de care spre dreapta, intii pe curba de nivel, apoi in coborire usoara, spre stinga, printr-o zona de desis, pina intr-un drum de tractor. Coborim pc el spre stinga citeva zeci de metri pina in dreptul unei poicnite, unde o luam spre dreapta, pe un drum de care. Traversam apoi o vale si strabatem in urcus usor o zona cu lastaris, iesind in finetele de la vest de Piatra Tisei. Parasim drumul de care, traversind spre stinga prin finete, fara poteca, pina in saua (945 m) de la vest de Piatra Tisei de unde spre est, in urcus accentuat, iesim in Virful Piatra Tisei (1 023 m) dupa cca 1 ora de la cascada Strungi (2¾-3 ore de la cabana Agris, 5-6 ore din lapa).

17. Cabana Agris - Poiana Pripor - Piatra Iepii -Iapa

Marcaj: cruce galbena intre Piatra Iepii si lapa    Durata: 5½-7 ore

Traseul ne conduce inspre extremitatea de nord-Test a Crestei Pietrii, permitindu-ne efectuarea mai multor variante, cu plecare de la cabana Agris: parcurgerea in sens invers a traseului de creasta (traseul 7) spre Sapinta, a Crestei Pietrii pina in Strunga Tiganului, de unde, pe marcajul cruce rosie, ne putem intoarce la cabana Agris; accesul direct la Piatra Iepii, pe marcajul cruce galbena. De la cabana Agris urcam pe drumul forestier prin padure, in serpentine, pina in dreptul carierei Sarampau (Agris). De aici o luam la dreapta, pe la baza peretelui stincos. Intram apoi in padure, poteca nemarcata strabatind-o la mica distanta de abruptul stincos al Cornului Sarampaului, urcind usor, apoi coborind o panta ceva mai accentuata. In punctul unde drumul de care se indreapta brusc spre dreapta, vom urma in continuare directia initiala, fara poteca, pe curba de nivel, citeva minute, pina in dreptul unei iesle, dincolo de care panta coboara brusc. Coborim prin stinga ieslei, pe un drum de care, o panta ceva mai accentuata, iesind in finetele cu alunis, 1iziera padurii fiind marginita aici de un sir de molizi. Traversam fineata timp de citeva minute spre firul Vaii lepei, catre nord-vest, iesind in curind la drumul de care ce vine din lapa, in versantul drept al Vaii lepei, marcat rar cu cruce galbena, unde interceptam portiunea de coborire a traseului descris. Urcam pe drumul de care sprc stinga si, dupa cca 40 minute de la pleoare, ajungcm la bifurcatia de drumuri din dreptul capatului de nord-vest al abruptului stincos ivit din Cornul Sarampaului. Traversam Valea lapa spre dreapta, urcind usor prin finete, avind in fata abruptul stincos al Pietrei lepei, iar in stinga briurile stincoase ale Vf. Tiganu. Treptat, drumul de care se apropie de abruptul impadurit al Crestei Pietrii, traversind mai multe vai slab conturate. Lasam in stinga un virf stincos, la poale cu acumulari da grohotisuri si, urcind usor, iesim intr-o culme lata, la o stina, la liziera padurii (Sub Pripor, 954 m).

Urmam in continuare spre stinga drumul de care, pe alocuri adinc sapat in debleu, iesind in Creasta Pietrii, in Poiana Pripor, dupa cca 2-2½ ore de mers pe traseu nemarcat, in care traversarea de la cariera Sarampau (Agris), in Valea lepii, poate pune probleme de orientare, mai ales la parcurgerea traseului in sens invers. In continuare, pina la Piatra Tepii, vom urma traseul ce parcurge Culmca Pietrii (traseul 7). Urcam la stinga pe liziera (borna silvica 22), de unde poteca de creasta urca din ce in ce mai accentuat prin padure, ocolind prin dreapta Vf. Pietrii. Dupa cca 2½-3 ore poteca razbate in sirul de poieni ce acopera versantul drept al crestei. Urcind prin poiana spre capatul din amonte, vederea ni se deschide larg spre bazinul Sapintei, dincolo dc care distingem - de la sud la nord - platoul cu poieni al Vf. Rotunda, Vf. Tribsorului. cel ascutit al Nadosei, silueta de neconfundat a Pietrei Sapintci. In urcus usor pe poteca ce urmeaza liziera padurii, iesim in micul gol alpin al Pietrei lepii - punct cu o larga priveliste spre Depresiunea si Muntii Maramuresului. Dincolo de virf, in saua slab conturata, coborim spre stinga la izvorul de la liziera padurii, unde intilnim primele marcaje cruce galbena. Coborim prin padure in serpentine scurte pcntru a ajunge, dupa cca 20 minute (3½-5 ore), la liziera padurii, undc traversam un drum forestier pe care, spre dreapta, putcm ajunge, in cca 45 minute, la cabana Agris.

Traversam spre dreapta poiana pina la un izvor, de unde avcm din nou o frumoasa perspectiva spre abruptul Crcstei Pietrii. De la izvor, coborim in versantul drept al vali, pe liziera, traversam din nou zona de verdeata cu alunis, ajungind curind intr-un drum de care ce urca spre dreapta. Urmam acest drum de care in coborire spre stinga, iesind, dupa cca 45 minute din Curmatura lepii la bifurcatia de drumuri din dreptul capatului de nord-vest al Cornului Sarampaului, unde la urcare am traversat Valea lepii. Ne continuam calea pe drumul de care, in coborire, in versantul drept al Vaii lepii, intilnind apoi, dupa cca 1½ ora de coborire (5-6½ ore), marcajul cruce albastra ce urca in lapa, la cabana Agris. Dupa cca 5½-7 ore, poposim in satul lapa, la capatul liniei de autobuz IJTL Sighetu Marmatiei - lapa (linia 3).

38. Strunga Tiganului - Valea Obirsiei - Cabana Plesca -- Statiunea Izvoare

Marcaj: banda rosie, cu semne rare si vechi intre cantonul pastoral Tiganu si Valea Brazilor; punct rosu intre cabana Plesca si statiunea Izvoare Durata: 4½-5½ ore

Traseul leaga Creasta Pietrii de statiunea Izvoare si marcajele din zona Agris cu cele din partea sudica a Muntilor Gutii, fiind frecvent folosit in combinatie cu traseul 35, ca drum de legatura intre cabana Agris si statiunea Izvoare.Din Strunga Tiganului (1 152 m) urmam spre vest drumul de care prin pasune, lasind in dreapta cladirea cantonului pastcrral Tiganu. Trcrem apoi in coborire pe linga un izvor captat, traversam un picior si, cotind spre stinga, ajungem in apropierea seii dintre Virful Negru si Vf. Obirsiei (1102 m). Urcam spre stinga in sa (1069 m) si, lasind in stinga o stina, coborim pe versantul opus, fara a mai avea o poteca conturata, pina in Valea Obirsiei (Valea Obirsiei constituie cursul superior al Vaii Rachitei si este denumita uneori si Valea Durgalas, dupa virful situat la vest de saua traversata. Coborim spre dreapta, pe firul apci, pina in capatul drumului forestier, initial in versantul drcpt al vaii, apoi departindu-ne de vale, spre dreapta, pe curba de nivel. In punctul in care drumul traverseaza piciorul dintre Valea Obirsiei si Valca Bruzilor, avem de ales intre doua variante pentru a ajunge la eabana Plesca. O prima varianta, ceva mai lunga, dar fara probleme dc orientare, urmeaza in continuare drumul forestier in coborire pina la Valea Brazilor, de unde, la stinga, pe drumul construit pe tcrasamentul fostei cai ferate forestiere, intii prin padure, apoi traversind coltul vestic al Poienii lui Stefan, ajungem la cabanele de la Plesca, dupa cca 2-2½ ore din Strunga Tiganului. Traseul marcat coboara pe un picior spre stinga, prin poieni, abatindu-se ceva mai jos, in dreapta, pina in firul Vaii Brazilor. Coborim de-a lungul Vaii, pina in dreptul unui cot brusc spre stinga. Urcind spre dreapta prin poiana, iesim in drumul forestier urmat de varianta intii, mergind apoi spre stinga, pina la cabana Plesca. Marcajul banda rosie, din dreptul cotului pronuntat al Vaii Brazilor spre stinga, urca in versantul drept, avind in fata ca reper brazii de la intrarea in Cheile Tatarului, spre care se indreapta. Dupa ce traverseaza o culme larga prin poiana, marcajul revine in Valea Brazilor, urmind-o in continuare in aval, pina la capatul din amonte al Cheilor Tatarului, unde intilnim marcajul punct rosu ce duce la Izvoare, prin Cheile Tatarului si Valea Runcului. Din fata cabanei Plesca, coborim prin stinga gardului, traversind apoi prin poiana culmea larga pina la obirsia unei vilcele cu o zona defrisata. Ocolim prin stinga defrisarea, inscriindu-ne pe drumul de tractor ce coboara acccntuat, initial prin zona defrisata, apoi prin padure. Dc la cabana Plesca, traseul pina in Valea Runcului cste marcat cu punct rosu. Dupa cca 15 minute ajungcm in Valea Runcului, in punctul de confluenta cu Valca Rosie, cu marcaj punct rosu ce vine din stinga, de la Cheile Tatarului, urmind in continuare drumul de pe Valea Runcului spre izvoare. De la cabana Plesca drumul auto coboara in Valea Rosie, traversind apoi pe coasta spre Valea Runcului, in care ajungem putin amonte de fosta gara forestiera Runc, pe un traseu ceva mai lung decit varianta directa spre Valca Runcului. Ambele variante de coborire vor disparea insa prin constructia barajului preconizat, capatul amonte al laculul depasind ambele puncte de iesire in Valea Runcului. Vom urma in urcus drumul de pe Valea Runcului, trecind dincolo de cantonul silvic de la gura Vaii Stedea pe versantul drept, de-a lungul caruia vom urca pina la grupul de cabane de la Podul Ciresului. Aici traversam Valea Runcului spre dreapta, urcind apoi prin poieni pina la cabana scolarilor, unde parasim drumul, urcind la stinga pe poteca marcata, prin padurea de brazi. Sus, in culmea larga, dam intr-un drum auto, pe carc il urmam spre dreapta, pina la cabana Brazi, dincolo de care iesirea in soseaua de acces la statiunea Izvoare. Spre stinga, ajungem la complexul de cabane Poiana Soarelui, In centrul statiunii Izvoare, dupa cca 2-2½ ore de la cabana Plesca (4½-5½ ore de la Strunga Tiganului).

39. Sugatag - Valea Cheii - Vf. lui Stefan -Cabana Plesca

Traseu nemarcat    Durata: 5-6 ore

Din centrul satului, peste drum de Caminul cultural, vom urma ulita lata si de obicei noroioasa ce urca usor spre vest, urmind versantul sting al vaii. Traversam tcrasamentul fostei cai ferate forestiere, evitind la intersectie drumurile mai inguste si mai putin batute. Dupa cca 15 minute, ajungem la o intersectie mai mare, unde drumul principal coteste spre dreapta, urcind spre culme. Casele se raresc si in curind ajungem intr-o culme lata, urmata de drumul de care bine batut. Strabatem in urcus usor de-a lungul culmii zona de piemont prin finete cu tufarisuri si rare pilcuri de arbori mai batrini. Valea Cheii ramine in stinga, in fata avind spintecatura ce desparte Vf. Pietrii (stinga) de Vf. Cornul Pietrii (dreapta). Drumul urca mereu pe culme sau prin stinga ei; pe masura ce urccam, panorama asupra bazinului superior al Vaii Mara devine tot mai ampla, putindu-se identifica margelele siragului de sate maramuresene: Bara, Desestii Harnicesti, Sat-Sugatag, Hoteni, Breb. Privelistea este dominata de silueta bine individualizata a Crestei Gutiiului, in care distingem, de la stinga la dreapta, Vf. Gutii, Creasta Cocosului si Vf. Secatura. Dupa cca 2-2½ ore de urcus continuu, nu prea accentuat, coborim intr-o sa, chiar la baza abruptului impadurit ce marcheaza si limita litologica dintre sedimentele Depresiunii Maramuresului si andezitele Muntilor Gutii. In continuare, drumul urca spre stinca, apropiindu-se de firul Vaii Cheii, drumul fiind pe alocuri sapat in stinca. Strabatem un scurt defileu, in care apa se arunca involburata; in amonte de acesta, valca intra treptat intr-o zona de platou. Padurea se retrage spre culmi, valea devine mlastinoasa si mai slab conturata. In curind ajungem la o confiuenta (pina aici 2½-3 ore). De aici putem face o abatere spre Vf. Pietrii si lezerul Mare (capatul traseului 7). Urmam poteca ce urca spre stinga, intrind in padure. Iesim pe buza unui mic abrupt stincos, de-a lungul caruia urcam in continuare, spre dreapta, pina in mica poiana de pe Vf. Pictrii, avanpost al Muntilor Gutii, spre Depresiunea Maramuresului. Spre est, dincolo de siragul de sate de pe Valea Marei, identificam, pe culmea ce desparte Mara dc Cosau, padurea Craiasa, ce marcheaza localitatea Ocna Sugatag. Pe vreme frumoasa, spre est privirea patrunde pina spre virfurile masive, acoperite de pasuni alpine ale Pop Ivanului, Farcaului si Mihailescului din Muntii Maramuresului. Spre sud-est, creasta Gutiiului ne apare ca un piedestal impunator marcat, de la stinga la dreapta, de Vf. Gutii, Creasta Cocosului si Vf. Secatura. Spre vest si sud-vest se intind pasunile din Poiana lui Stefan. Sub virf, distingem zona cu o vegetatie mai inchisa la culoare ce marcheaza turbaria lezerului Mare. Privirea aluneca libera, de la stinga la dreapta, spre Vf. Frasinesei, Virful lui Stefan, Vf. Plcsca Mare, Vf. Brazilor, Virful Negru. Spre nord, atrage atentia silueta triunghiulara asimetrica a Pietrei Tisei, avansata mult spre est, in zona piemontana. Din virf, urmam in continuare buza abruptului pina intr-o mica sa, de unde un drum de care ne conduce in citeva minute la marginea turbariei lezerului Mare (pina aici, 45-60 minute de la confluenta obirsiei Vaii Cheii).

Pentru a ajunge dircct la lezerul Mare, evitind urcusul pe Vf. Pietrii, putem urca de la confluenta pe poteca din versantul drept al vaii din stinga (afluentul drept), in urcus usor, traversind prin pasune saua, dincolo de care se distinge silueta bombata a turbariei lezerului Mare (cca 25-30 minute intre bifurcatia de poteca si lezerul Mare). Traseul spre cabana Plesca urmeaza dc la confluenta drumul de care ce urca pe culmea dintre cci doi afluenti pina in saua marcata de o cruce. In acest punct, traversam extremitatea sud-vestica a Crostei Pietrii (intersectind traseul 7), coborind in continuare po drumul de care spre vest si intrind in vasta deprcsiune a Poienii lui Stefan, pe a carci margine opusa distingem siluetele cabanelor ce gazduiesc acum constructorii barajului Runc. Dupa cca 15 minutc de coborire, drumul se inscrie pe o culme joasa, trecind apoi in versantul ei drept. Traversam un fir de vale, marcat de un sir de jgheaburi pentru adapat vitele, si, dupa 30-35 minute din sa, ajungem la capatul unui drum taiat de buldozer, pe care il vom urma in continuare. Urcam spre dreapta, pe culmea dintre Valea Podului (stinga) si Valea Seaca (dreapta), coborind apoi de-a lungul culmii si traversind Valea Seaca in apropiere de confluenta cu Valea Podului (pina aici cca 1 ora de coborire din sa).

Urmam in continuare drumul, travcrsind Valea Rachitei, pina in firul Vaii Brazilor. Desi de aici silueta cabanei ne apare spre stinga, fiind tentati sa traversam direct peste pasune spre cabana, vom renunta la aceasta varianta din cauza vailor mlastinoase si a denivelarilor destul de acccntuate ce trebuie parcurse si care din acest punct nu sint vizibile. Urcam in versantul drept al Vaii Brazilor, pina in drumul forestier, pe care, spre stinga, ajungem la cabana Plesca, dupa cca 30 minute din Valea Brazilor (cca 1½-2 ore din Saua de la nord de Virful lui Stefan; 5-6 ore din Sat-Sugatag).

40. Satul Desesti - Valea Zavoare - lezerul Mare

Traseu nemarcat    Durata: 3-3½ ore

Traseul isi are inceputul in centrul satulul De-Msti.

Ulita strabate localitatea spre vest, lasind spre dreapta o ramificatie, inainte de a trece pe sub fosta cale ferata forestiera. De la bifurcatie, urmam drumul din stinga si dupa ce depasim ultimele case, cotind mereu spre stinga, ajungcm in firul Vaii lezerului, pe care o traversam in versantul drept. Urmam in continuare drumul de care din vcrsantul drept al vaii, departindu-ne de firul apci. Ccva mai sus, poteca revine aproape de vale, de-a lungul careia urca pina intr-o poiana, la confluenta cu un mic afluent. Ìn acest punct, poteca o ia spre stinga, inscriindu-se pe interfluviul dintre Valea lezerului si Valea Gruetelor, urcind mereu. Dupa cca 1½ ora, ajungem in poiana situata la nord-est de Piatra Tisei - zona stincoasa alungita, cu versanti abrupti. De aici vom cobori spre dreapta, pe poteca ingusta, pina in Valea Iczerului, Traversind valea si urcind pe versantul opus, vom ajunge intr-o frumoasa poiana situata la baza unui mic abrupt impadurit. Urcind spre baza abruptului, trecem pe linga stinci sculptate de eroziune, ajungind apoi intr-un drum lat de care ce urca in continuare de-a lungul Vaii lezerului. Poteca, bine trasata, urmeaza in urcus o zona mai abrupta, in care piriul formeaza repezisuri zgomotoase, apoi valea devine aproape orizontala, desi destul de adinc taiata in stinca, padurea retragindu-se treptat spre culmi.

Sintem pe platoul vulcanic al Vf. Pietrii si, dupa cca 1 ora de mers de la Piatra Tisei, ajungem la o confluenta. Valea din stinga (Valea lezerului), urmata de drumul lat de care, ne conduce dupa 30 minute la lezerul Mare. Urmind in continuare afluentul sting (valea din dreapta - Jgheabu), strabatem o zona de pasuni. La obirsia vaii, dcpasim un izvor si, urcind putin, ajungem intr-o sa putin pronuntata, dincolo de care coborim intr-o mica vale ce vine din stinga, strabatind acelasi platou vulcanic cu pasuni. Mergind putin spre dreapta, pe acest fir de vale, ajungcm la marginea abruptului stincos, loc cu o impresionanta priveliste spre vaile Marei si Izei. In acest punct, piriiasul ce izvoraste din Iezerul Mare se arunca navalnic peste peretele stincos, formind o cascada (denumita ,,Sarita lezerului'), impresionanta cind riul are un debit mai mare. Pcntru a admira caderea de apa, vom cobori pe malul drept al piriului, cu multa atentic, vreo 10-15 m. Urmind in continuare drumul de care spre stinga, de-a lungul vaii mlastinoase, lasam in stinga un izvor, ajungind dupa cca 3-3½ ore din Desesti la lezerul Mare, turbarie bombata ce poarta in virf, ca intr-un crater, un ochi de apa. Turbaria, cu oglinda de apa inaltata cu cca 7-8 m fata de relief, ocupa o suprafata de 11,6 ha.

Strabatind turbaria, vom avea la inceput o senzatie de nesiguranta datorita elasticitatii tesaturii vegetale, care face sa ne afundam la fiecare pas pina peste glezne. Taul alimenteaza doua piraie, unul mai mic, pe care am urcat de la cascada _BSarita lezerului" si altul mai mare, Valea lezerului. Ne putem usor da seama ca in conditiile in care iezerul are scurgerea pe doua vai, alimentarea cu apa reducindu-se la precipitatiile atmosferice, evolutia iezerului de la lac la turbarie este ireversibila si ca dimensiunile ochiului de apa sint in continua scadere.

41. Sapinta - Valea Runcului - Poiana Runc- Valea Brazilor - Poiana lui Stefan - Cabana Plesca

Traseu nemarcat (drum auto) Durata: 3-9 ore

Satul Sapinta constituie punctul de plecare al unui interesant traseu de traversare spre bazinului superior al Firizei. Din drumul national 19 (Sighetu Marmatiei - Negresti-Oas), urmarim .soseaua asfaltata ce strabatc in lung satul. Dupa citeva minute, ajungem la cel mai cunoscut obiectiv al localitatii "Cimitirul vesel'. Inainte de a ajunge la acest punct de interes turistic, un indicator ne indruma spre dreapta, la casa lui Stan loan Patras, o scurta abatere permitindu-ne sa cunoastem si alte lucrari aie inventivului mester. Vom continua apoi drumul spre nord. Pe garduri - cergi divers colorate, straite si alte tesaturi din lina se aliniaza intr-un sir aproape continua de microexpozitii cu vinzare.

Dupa ce trecem de ultimele case, traversam Valea Sapinta, in dreptul pastravariei si al sediului brigazii silvice. Spre dreapta, silueta Pietrei Sapintei devine din ce in ce mai impunatoare. Parcurgind cca 4 km din drumul judetean, ajungem in dreptul unui pod, dincolo de care se afla izvorul de apa minerala Sapinta, cu modesta statie de imbuteliere. In continuare, lasam in stinga cariera "Piatra Fetei' si la km 5 ajungem la cabana si magazinul forestier ,,Apa Rosie'. Pe cca 1 km, pina la bifurcatia drumurilor forestiere de la confluenta Vaii Runcului cu Valea Nadosei, soseaua strabate Un defileu pitoresc sapat in andezite, cu mici cascade, bulboane si pereti stincosi. De la bifurcatia drumurilor forestiere, vom urma spre stinga drumul de pe Valea Runcului. Lasam la dreapta o ramificatie a drumului forestier si, urcind in panta accentuata, pe linga mai multe cariere mici si zone cu grohotis abundent, ajungem dupa cca 2-2½ ore la confluenta cu Valea Covatarului. Ceva mai sus, se bifurca spre stinga drumul forestier dc pe Valea Covatarului, urmat de traseul ce strabate in continuare Creasta Pietrii (traseul 7). Drumul forestier continua apoi pe versantul drept al Vaii Runcului, urcind mereu fie pe malul apci, in zonele mai largi, fie pe versant, evitind portiunile stincoase, strimte ale vaii. Dupa cca 1,5 km de la confluenta cu Valea Covatarului (2½-3½ ore de mcrs), drumul forestier urca mult pc vcrsantul drept, cel opus devenind un perete stincos constituit din coloane andezite poligonale. In punctul in care sosoaua lasa in dreapta, spre vale, un pinten stincos, coborim prin partea din aval a stincii, pe o poteca slab conturata, pina in firul vaii, calauziti de zgomotul, ce devine tot mai puternic, al unci cadcri de apa. Urcind apoi spre stinga, ajungem la baza cascadei Runcului, unde suvoiul bogat al vaii se arunca de la 10-15 m intr-o spintecatura a stincii, transformindu-se intr-un suvoi de spuma. Datorita debitului aprcciabil, cascada Runcului este una din ccle mai spectaculoase cadcri de apa din Muntii Gutii.

Revenind in drumul forestier si depasind tancul stincos, ajungem in firul vaii, deasupra cascadei. De aici nu se vede caderea de apa, dar se aude zgomotul ei; in schimb beneficiem de o frumoasa imagine -aceea a peretelui stincos, cu numeroase coloane poliedrice, andczitice, replica, totusi modesta, a vestitelor ,,Detunale' din Tara Motilor. De la cascada, drumul forcstier urca in continuare de-a lungul vaii involburate. Depasim traseul unui vechi funicular forestier ce aducea lemnele din versantul drept al Vaii Runcului, urcind apoi in serpentine o panta mai accentuata, tot in versantul drept al vaii, dc care ne departam trcptat. Apoi drumul revine la firul apei, panta reducindu-se. Lasam in stinga drumul forestier Valea Ungurilor (2,3 km), ce duce in Poiana Brustani. apoi. tot in stinga, "FintIna lui Fodorut'.

Dupa 5-6 ore de mers din Sapinta (cca 5 km de la cascada Runcului), ajungem la cabana silvica Colibi, la bifurcatia de drumuri forestiere. Spre stinga, drumul forestier strabate in continuare Poiana Runcului. Lasind in stinga o ramificatie, drumul urca in creasta dintre Vf. Brazilor si Virful Negru, de unde coboara apoi in Valea Brazilor, la o noua ramificatie de drumuri forestiere. De aici, spre stinga, coborind in versantul drept al Vaii Brazilor, lasind ceva mai jos spre stinga drumul forestier Durgalas, patrundem in extinsa Poiana a lui Stefan, ajungind dupa cca 2½-3 ore la cabana Plesca.

42. Sapinta - Apa Rosie

a) Poiana intre Sapinte - Poiana Sapinciorii

b) Valea Nadosei - Piatra Sapintei - Sapinta

Traseu nemarcat Durata: 5½-6½ ore

Traseul permite atingerea Pietrei Sapintei, punct cu o larga vedere spre zona de la nord de Valea Tisei. Din Sapinta vom urma traseul 41, cca 1½-2 ore, pina la bifurcatia de drumuri forestiere din amonte de cabana forestiera Apa Rosie, la confluenta Vaii Runcului cu Valea Nadosei. Urmam, in continuare, drumul forestier spre dreapta, inscriindu-ne de-a lungul Vaii Nadosa.

a) Dupa cca 500 m, spre stinga, se bifurca un drum forestier care, traversind prin Poiana Intre Sapinte, se inscrie de-a lungul Vaii Sapinta. Lasind spre dreapta doua ramificatii in malul drept, pe sub abruptul Pietrei Soimului ajungem dupa cca 8 km la cabana silvica de la confluenta Vaii Mlaci cu Valea Sapincioara, la bifurcatia de drumuri forestiere (884 m). Urmind spre stinga drumul forestier dc pe Valea Sapincioarei, ajungem dupa cca 15 minute in Poiana Sapincioara.

b) Traseul urmeaza drumul forestier de pe Valca Nadosci. Dupa cca 350 m, lasam in stinga drumul foresticr de pe Valea Paltinului. Panta este destul de accentuata, desi zonele stincoase alterneaza cu mici luminisuri. Dupa cca 45 minute de la confluenta Vaii Runcului cu Valea Nadosa (2½ - 3 ore din Sapinta), iasam in stinga un alt afluent (denumit Valea Runcului, ca si aflucntul urmat de traseul 41). In continuarc, panta se reduce, desi valca ramine inca pe alocuri stincoasa si dupa cca 1-1½ ora de la ramificatia traseului 41, ajungem intr-un culoar depresionar fara padure, ingust la inceput, dar lungindu-se treptat. Dupa cca 500 m de mers pe culoar, vom observa spre dreapta un drum de care, lat si destul de intens circulat, ce duce la Sapinta, traversind creasta dintre Piatra Sapintei si Piatra Borcutului. Urcind pe acest drum spre dreapta, putem ajunge in cca 30-40 de minute in culme, scurtind astfel urcusul pe Piatra Sapintei. La cca 250 m amonte de drumul de care, in stinga, observam o conflucnta. Drumul forestier urca in continuare de-a lungul vaii din dreapta si, dupa cca 20-30 de minute de ia intersectia cu drumul de care, ajungcm la o alta bifurcatic dc drumuri forestiere. Urmam drumul forcstier spro dreapta, urcind o panta mai accentuata, pentru a ajunge dupa cca 10 minutc la o noua raspintie. Luind-o pe drumul tot dinspre dreapta, ajungem. dupa parcurgerea a cca 500 m, la capatul acestuia, dupa care continuam sa urcarn pe drumul de tractoare prin zona defrisata, ajungind dupa cca 3½-5 ore in creasta, in saua dintre Vf. Costisa (vest) si Piatra Sapintei (est). De aici, spre nord-est, coboara un drum dc care spre Sapinta. Noi vom urma insa drumul de tractor spre dreapta, pe liziera defrisarilor din bazinul Vaii Nadosei, urcind mai departe de-a lungul crestei, pe o poteca din ce in ce mai slab conturata; poteca trcce pe la cca 100 m sud dc Piatra Sapintci, astfcl ca, in punctul in care aceasta se inscrie in versantul sudic, vom urca in continuare pe creasta, urmind marcajul silvic linie rosie dubla pina in virf (cca. 20-25 minute din saua dintre Vf. Costisa si Piatra Sapintei). Spre nord, peretele stincos inalt de cca 100 m permite o vedere larga spre Sapinta si Valea Tisei.

Jos, la poalele abruptului, dealuri slab ondulate, cu pilcuri de arbusti, coboara pina in sesul aluvial al Tisci. Lunca Tisei, lata de 2-3 km, strabatuta de cursul meandrat al riului, este marginita la nord de dealuri deasupra carora se ridica creasta Carpatilor Padurosi. Spre sud, platoul, ce constituie versantul nordic al Muntilor Gutii, este limitat dc virfurile Tribsor, Rotunda, Brazilor, Tiganului, platou cu numeroase poieni. Coborim apoi pe culmea asimetrica, spre est (versantul nordic mai abrupt decit cel sudic) si, dupa cca 20 minute, ajungem intr-un drum de care transversal (mentionat in dcscriere in punctul de bifurcatie din Valea Nadosei). Coborim spre stinga panta abrupta, in scrpcntine. La baza abruptului se termina si padurea, prilej de a admira de jos abruptul stincos al Pietrei Sapintci. In continuare, drumul de care strabate in coborire zona piemontana, usor ondulata, cu finetc si pilcuri dc arini. Ajungem in Sapinta, la cca 500 de mctri amonte de "Cimitirul vesel', dupa cca 1½ ora de coborire din Piatra Sapintei. Parcurgcrea traseului in sensul dcscris permite o abordare mai convenabila a difcrcntei de nivel si elimina dificultatile dc orientare din zona piemontana, de sub Piatra Sapintei.

TRASEE DIN TARA OASULUI

Partea vestica a Muntilor Gutii este accesibila din Depresiunea Oasului, acces favorizat de drumurile forestiere ce patrund pe principalele vai, precum si de o retea de marcajc turistice, avind ca punctc nodale cantonul silvic Salatruc si izvorul mineral Luna, Principalul punct de plecare spre aceste trasee este orasul Negresti-Oas, de unde trasee ITA si IJTL ne conduc spre celelalte puncte de plecare.

43. Huta Certezc - Valea Riului - Cantonul silvic Salatruc

Marcaj: cruce albastra (foarte rara pe : primul tronson) : Durata: 4½ - 5½

Traseul incepe in centrul satului Huta Certcze, Sn dreptul magazinului satesc. Strabatem spre est un colt al satului, apropiindu-ne treptat de firul apei. Dupa cca 15 minute, depasim confluenta cu Valea Arsitei (afluent pe drcapta) si trccind de ultimelc case, ajungem la sediul brigazii silvice (unde ne putem intcresa asupra posibilitatilor de cazarc la cantonul silvic Salatruc). Ceva mai incolo, in stinga drumului, dintr-o veche galcrie, izvoraste o apa feruginoasa, in locul denumit :Taul Ursului', folosita de catre localnici pentru bai. Valca continua, larga, insotita de un culoar aproape continuu de poicni. Lasam in stinga bifurcatia drumului forcsticr de pe Valea Porcului, apoi in drcapta, in zona unei captari dc apa, drumul forestier dc pe Valea Vacarului. Dupa cca 1 ora, ajungem la bifurcatia drumului forestier de pe Valea Rea (stinga), in zona in caro versantul drept al vaii, recent defrisat, estc acoperit de un lastaris tinar. In continuare, valca se strimteaza, din frunzisul foioaselor rasarind din cind in cind coltul mohorit al stincilor andczitice si, dupa cca 2 ore, lasam in drcapta drumul forcstier de pc Valea Mesteacanului, unde albia se deschide din nou. Valea principala (denumita dc aici Valea Roasa) strabate aceeasi succesiune de poicni, intrcrupta de scurte zone de ingustare a vaii. Dupa ce lasam in drcapta Valea Goroha, de-a lungul careia ne vom inscric mai tirziu, confluenta marcata ceva mai in amonte dc un mic tanc stincos cu borna silvica II; 109 si inscriptii de dirijare (spre Huta Certeze, spre cabana Salatruc, cu marcaj vechi punct rosu, cc mai aparc inca, desi traseul este marcat cu cruce albastra), ajungem dupa cca 3-3½ ore dc mcrs la o ramificatic de drumuri forestiere, in zona unci plantatii de conifere, extinse mult la obirsia Vaii Roasa.

De la bifurcatie, vom urma, spre cantonul Salatruc, drumul forestier spre dreapta, construit, pe aceasta portiune, pe terasamentul fostei cai ferate forestiere, urmind marcajul cruce aibastra, desi pe indicatorul turistic de la izvor regasim inca vechiul marcaj punct rosu. De la izvorul situat in unghiul obtaz al ramificatiei drumurilor forestierc, urmam spre drcapta drumul prin bradet, pe terasamentul fostei cai ferate forestiere, pe sub niste stinci. In ocolirc usoara spre stinga, ajungem in firul Vaii Goroha, pe care o traversam, revenind dupa cca 80 m din nou in malul drept. Traversam o poiana cu urrnele unor bazine de apa si, dupa cca 45 minute, drumul trece in malul sting. Lasam ceva mai sus, in fata, casa padurarului, cotind apoi brusc la stinga si dupa inca 200 m ajungem in poiana in care se inalta cantonul silvic Salatruc.

44. Certcze - Valea Alba - Borcutul Tilharilor

a) SAUA BUIANA

b) VALEA SEACA - PASTRAVARIA TUR

Marcaj: cruce albastru pina in Poiana Mesteacanului; punct rosu de la Borcutul Tilharilor in Saua Buiana Durata: 3-4 ore

Urmam din Negresti, cca 45 minute, drumul national spre nord, lasind un izvor mineral amenajat in dreapta si parcurgind o partc din satul Ccrteze, renumit pentru casele nou construite. Inainte ca drumul asfaltat sa traverseze Valea Alba, ne inscriom pe prima ulita la dreapta, si, dupa ce traversam satul. Intilnim primele marcaje cruce albastra. Drumul de care urca usor printr-o succesiunc de pajisti si pilcuri de lastaris. Lasam in stinga, la nivelul apei, Borcutul Puntilor (45 minute din Certezc), continuind urcusul prin pajisti si finete. Apoi drumul traverseaza pe un podet in malul drept, intrind in padurea batrina de foioase. Urcam in continuare prin padurc in malul drept al vaii, traversam ceva mai sus in ccl sting, revenind din nou in malul drept dupa cca 30 m. Incepe un urcus mai pronuntat pe un drum bolovanos, spalat de ape si, dupa citeva minute, intram intr-o poienita alungita, in dreptul unei troite. Sub troita, gasim Borcutul Tilharilor, cel mai vestit izvor din

suita celor din raza localitatii Certcze (1½ ora din Ccrteze).

a) Urcam pe Izvorul lui Mois, traversind un pilc de padure, pina intr-o poiana mare cu bolovani. Strabatind poiana, ajungem la capatul drumului forestier ce duce spre dreapta prin Valea Marausa si Valca Scaca in Valea Turului. Noi vom urca pe piciorul ce se formeaza intre doi aflucnti. Dupa putin timp, poteca intra pe vilcelul din stinga, pe care urcam in continuare, traversind o poiana circulara. Trecem de un pilc de padure, icsind in pasune la borna silvica 87. De la liziera, urcam usor printre doua vilcelc, iesind in creasta, intr-o sa larga, dincolo de Vf. Brebi. Urmam in continuare spre est-sud-est un drum vechi de care, marcat sporadic cu cruce albastra, traversind pe platou cca 1 km, paralcl cu Valca Mcsteacanului (in stinga) pina la terasamcntul unei vechi cai ferate forestiere, unde reintilnim marcajul punct rosu. Urmam vcchiul terasament al "mocanitci'. O luam apoi pe drum spre stinga, traversind Valea Mesteacanului pe un pod al vechii cai ferate, urcind apoi la dreapta pe linga vale, printr-o zona bolovanoasa. Dupa citeva sute de metri, o luam la stinga, pe un afluent pietros, spre creasta. In Poiana Buiana, la un izvor, ocolim virful prin stinga, intr-un larg ocol pe dcasupra lizierci, ajungind in saua Buiana (1 026 m), dupa cca 1½ ora de la Borcutul Tilharilor (cca 3-4 ore din Certcze; traseele 45, 46).

b) De la Borcutul Tilharilor, traversam Izvorul lui Mois in versantul sting, urcind prin poiana, spre liziera, unde dupa 3-5 minute intilnim drumul forestier. Urmam drumul forestier spre dreapta, traversind Valca Marausa, unde lasam o ramificatic spre stinga, urcind spre culmea ce desparte Valea Marausa de Valca Seaca. Apoi drumul coboara in bazinul Vaii Seci - vale mult prea larga fata de debitul apei - ajungind apoi in Valea Turului, putin amonte de pastravaria Tur (cca 1-2 ora de la Borcutul Tilharilor).

45. Negresti-Oas - Pastravaria Tur - Piciorul Buiana - Poiana Buiana - Cantonul silvic Salatruc

Marcaj: punct rosu    Durata: 5½ - 6½ ore

Valea Turului este cca mai importanta vale din versantul vestic al Muntilor Gutii, drenind direct si prin afluentii sai intregul versant vestic al masivului. Traseul incepe in centrul orasului Negresti-Oas. Ne inscriem spre est, pe strada Vraticel, pe linga Casa dc cultura si Muzeul Tarii Oasului, cotind apoi spre dreapta, pentru a ne apropia de firul Vaii Turului. Dupa cca 30 de minute, un indicator, situat in aval de sediul brigazii silvice, arata incepulul drumului foresticr de pe Valea Turului. Urmind ramificatia din stinga, putem ajunge in cca 20-30 de minute la izvorul mineral Poptileni, situat in incinta taberei de elevi, amplasata in fosta cabana turistica Vraticel. Urmam in conlinuare drumul forestier de pe Valea Turului, cu portiuni lungi, drepte, in care recunoastem fostul trascu al caii ferate forestiere. In curind dcpasim ultimelc case, iar ceva mai in amonte lasam in dreapta o captare de apa. Drumul, marcat foarte rar cu punct rosu, strabate initial o zona cu versanti nu prea inalti, cu pasuni si pilcuri de desis. Treptat, inaltimea versantilor creste, valea se strimteaza, cursul apei devenind involburat.

Traversam o succesiune de poieni - indragit loc de popas atit de catre localnici, cit si de catre vizitatori din zone mai indepartate. Dupa cca 2½ ore de mers, lasam in dreapta drumul forestier de pe Valea Strungilor (in zona unui grup de cabane foresticre de linga o cariera dezafcctata) si, dupa ce depasim bazinele pastravariei Tur, ajungcm in drcptul dadirii centrale a pastravariei. Urcam in continuare pe drumul forestier de pe Valea Turului, marcat de la pastravarie cu punct rosu intr-un patrat galben. Depasim ceva mai sus bifurcatia spre stinga a drumului forestier ce traverseaza din Valea Seaca pina in apropiere de Borcutul Tilharilor si, dupa cca 3 km, ajungem la confluenta Vaii Balotei cu Valea Goroha, punct in care, in aval, apele primesc denumirea riului principal, Turul. Urmam drumul forestier spre stinga si dupa inca 15 minute (1 ora de la pastravarie) ajungem la capatul drumului forestier, la conflucnta Vaii Buianului cu Valea Goroha. Pina aici, de la pastravaria Tur, pe linga marcajul punct rosu, am intilnit mereu si marcajul vechi, cruce rosie, care urmeaza spre dreapta Valea Goroha. Urcam in continuare pe drumul de care din versantul drcpt al Vaii Buianului, destul de accentuat, cotind apoi spre dreapta, de-a lungul crestei. Traversam o poienita cu o stina, din capatul careia marcajul coteste sprc stinga, parasind drumul de care batut (ce poate fi urmat insa in continuare, deoarcce in amonte marcajul revine in el). Poteca marcata o ia spre stinga, apoi face un cot si continua urcusul prin stinga crestei.

Mai departe marcajul paraseste drumul de care ce urca spre dreapta, in creasta, inscriindu-se pe curba de nivel si urcind totusi, fara poteca, pina pe culme, unde reintilnim drumul lat de care parasit in capatul poienitei cu stina. Vom urma drumul de care din punctul in care marcajul paraseste creasta, in urcus lejer, de-a lungul culmii largi, cotind la prima bifurcatie spre stinga, apoi luind-o la dreapta la urmatoarea ramificatic. Drumul de care traverseaza din nou in stinga crestei si, in urcus usor, iese in capatul Poienii Buiana. Travcrsam poiana spre saua larga, unde reintilnim marcajul cruce rosie (pina aici, 2¼-3 ore de la pastravaria Tur; 5-6 orc din Negresti-Oas). Din sa, coborim pe drumul de carc ce intra in padure, urmind terasamentul fostei cai ferate forestiere, pe linga marcajul punct rosu in dreptunghi galben intilnind si marcajele vechi cruce rosie si punct rosu. Drumul coboara prin padure, apoi coteste spre stinga si, dupa ce traverseaza, spre dreapta o poiana mlastinoasa, ajunge intr-un drum de care transvcrsal.

Coborim spre stinga, pe drumul de care, o panta mai acccntuata, destul de scurta, ajungind, dupa cca 30 de minute de coborire lejera, din Poiana Buiana, la cantonul silvic Salatruc (922 m).

46. Pastravaria Tur - Piatra Vraticelu - Izvorul mineral Luna

Marcaj: triunghi rosu, rar Durata: 2-2½ ore

De la pastravarie coborim la grupul de cabane silvice de la confluenta Vaii Turului cu Valea Strungilor, urmind apoi spre stinga drumul forestier. Pe silozul de bcton al carierei de piatra intilnim primele semne de marcaj. Dupa cca 10 minute de mers, sosim la confluenta Vaii Strungilor cu Valea Turisorului, dincolo de care parasim drumul forestier, spre dreapta, pe drumul de tractor pina in culme, apoi la stinga, de-a lungul culmii, intrind ceva mai sus in Poiana Comarnic. Urmam marginca poienii pina in capatul de sus al ci, unde marcajul urca spre dreapta, prin padurc, dar noi vom intra, din coltul poienii, pe drumul de care, in urcus usor, iesind pe marginea unei alte poicni cu o cabana silvica intr-o imprejmuire de coniferc. Ocolim poiana prin stinga (marcajul urca prin dreapta poienii), pina intr-o culme larga. Urcam usor pe culmc, spre stinga, traversind apoi spre dreapta si urcind mai sustinut pe creasta. Dupa cca 1-l½ ora ajungem la lizicra padurii, urcind in continuare spre stinga, de-a lungul ei. La borna silvica III/147, drumul de care iese in pasune, urcind in stinga unei vai largi ce ne desparte de Vf. Vraticelu (825 m). Urcam citeva minute pe drum, traversind apoi fara potcca valea larga, indreptindu-ne spre Vf. Vraticclu. Putin sub virf, depasim un drum de care transvcrsal si lasind in stinga virful, iesim in creasta, la vcst de virf. Coborim spre dreapta pe poteca de creasta binc marcata, intii prin dreapta crestei, apoi la stinga ei in eontinuare, chiar pe firul crestei, avind mereu spre nord pasuni extinse ce ofera o larga vedere spre partea nordica a Dcpresiunii Oasului. Inainte de a ajunge intr-o sa slab conturata (cca 8 minute din drcptul Vf. Vraticelu), cautam cu atentie spre stinga, la liziera, drumul de care ce coboara o panta accentuata pc coasta, cotiud apoi sprc stinga. Dupa citcva minute dc coborirc, icsim intr-o poiana unde parasim marcajul triunghi rosu. Traversam diagonal poiana, inscriindu-ne pe drumul de care de-a lungul unui culoar cvasiorizontal, pe alocuri mlastinos. In punctul in care, spre dreapta, se formeaza o valc ce coboara mai accentuat, parasim drumul coborind spre drcapta, pe piciorul din vcrsantul sting al vaii, pina la lizicra finetclor din intinsa deprcsiunc Luna-Ses. La lizicra rcintilnim drumul de care, urmindu-1 in continuare spre dreapta, in coborire. Traversam firul de vale cu bolovanis (rcpcr im-portant pcntru cci ce parcurg traseul in sens invers), apoi un colt dc poiana si, prin rariste, drumul cotcste usor spre dreapta, apoi din nou spre stinga. Lasam in droapta o casa si, traversind un mic pilc de padure, ajungem in Valea Talna Marc, la citiva metri amonte de puntea ce duce la izvorul mineral Luna (479 m).

47. Negresti-Oas - Valea Talna Marc - Izvorul mineral Luna - Vf. Pictroasa - Izvorul mineral Luna

Marcaj: cruce rosie pina in Vf. Pietroasa; cruce albastra intre Vf. Pietroasa si Izvorul mincral Luna Durata: 7-8 ore

Traseul de pe Valea Talna Mare incepe din Negresti-Oas, de la statia PECO, din capatul sudic al orasului, unde ne inscriem pe strada ce o ia spre est, avind in fata silueta carierei Cornet, iar in plan indepartat conul mai inalt al Vf. Pietroasa si in dreapta cel al Muntelui Mic, probabil ccl mai frumos con vulcanic din Muntii Gutii. Dupa cca 20 minute, intilnim o cale ferata industriala si, strabatind in continuare satul Luna, ajungem in zona carierei Cornetu. La intrarea in incinta carierei, traversam in malul sting. In continuare, valea este marginitn de versanti stincosi, ciopliti intr-un front aproapc continuu de cariere si, dupa cca 1-l½ ora, iesim din zona, avind in stinga o portiune stincoasa dcnumita "La Holbura', in care Talna Mare sapa in andczite niste marmite de mari dimensiuni - aprcciat loc de popas estival. Dupa inca 5 minute dc mers, lasam in dreapta drumul forestier dc pe Valca Brada, in continuare valea strimtindu-se si devenind involburata. Trecem de cariera Malut si dupa cca 2 ore de mers drumul forestier patrunde in dcprcsiunea de la Luna-Ses, acopcrita de pasuni cu pilcuri de copaci, cu citeva salase.

Dupa cca 2½-3 ore, ajungem in dreptul Izvorului mineral Luna, la o distanta de 9 km de Negresti-Oas, tronson in care n-am gasit decit 3-4 marcaje cruce rosie. Urcusul pe Vf. Pietroasa pe marcajul cruce rosie este foarte acccntuat si fara potcca in partea finala, desfasurindu-se la obirsia Vaii Pietroasa, pe un teren de grohotis, ceea ce face ca parcurgerea traseului sa fie recomandata doar in sensul descris, si aceasta doar pentru amatorii de drumetii mai obositoare, ce pot fi usor evitate alegind pentru urcus (si obligatoriu pentru coborire) marcajul cruce albastra. De la izvorul mineral, intilnim ambele marcaje (cruce rosie si cruce albastra); iesim apoi intr-o poiana, continuam printr-un cordon de padure si razbatem intr-o alta deschidere pe care o parcurgem in lung, prin jumatatea din dreapta, ajungind la lizicra.

Intrind in padure, la citeva zeci de metri, marcajele se despart. Urmam marcajul cruce rosie spre stinga, traversind o vale ripoasa, apoi o culme cu alunecari de teren si blocuri mari de andezite, pina la firul Vaii Pietroasa. Avansam in continuare pe poteca din versantul sting al Vf. Pietroasa, iesind intr-un drum forestier transversal dupa cca 30-45 minute de mers de la izvorul Luna. In continuare, marcajul urmeaza destul de strict cursul Vaii Pictroasa, de-a lungul unui drum de tractor cc urca fic chiar pe vale, fie putin pe versant. Panta se acccntucaza treptat si dupa 30-40 minutc dc la drumul forcstier ajungem la o confluenta, unde drumul de tractor coteste spre drcapta. Vom urca in continuare pc valca din stinga o panta din ce in ce mai accontuata. Poteca disparc, marcajul urcind dc-a lungul limbii de grohotis. Dupa inca 40-50 minute de urcus obositor (2-2½ ore de la izvorul Luna), in apropicre de obh-sia vaii, marcajul urca spre stinga piczis, sprc o culme lata, de-a lungul careia mergc apoi spre drcapta. In drcptul unui tanc stincos (cc ramine in drcapta marcajului) trcbuie sa ne indreptam sprc stinsa, urcind, printr-o spectaculoasa strunga stincoasa, de cca 3 m latime, pina deasupra grupului de stinci, dintre care bine cunoscuta cste cea denumita "Sfinxul Oasului' - profil uman sculptat de croziune in lavele andezitice din vcrsantul nordic al Vf. Pictroasa. In continuare, marcajul urca spre dreapta, pe marginea taieturii pcntru pirtie de schi, icsind la gol alpin. Ceva mai incolo, sosim, dupa cca 2½-3½ ore de la izvorul Luna (5-6 ore din Negresti-Oas) pe Vf. Pietroasa. Din virf vom cobori spre vest, po marcaj crure albastra, pc lixiera padurii, pina la izvorul mineral Luna-Ses.

ALPINISM[1]

Principalele zone alpine sint Creasta Cocosului din Muntii Gutii si Peretele Lespezi - Piatra Marcului din versantul sudic al Ignisului.

TRASEE ALPINE IN CREASTA COCOSULUI

Fig. 4 - Trasee alpine in Creasta Cocosului - Muntii Gutii.

Fig. 5 - Trasee alpine in Muntii Ignis.