Primirea turistilor in mediul rural

Primirea turistilor in mediul rural

Exista o multitudine de factori care determina calitatea prestatiei turistice rurale ale caror efecte se manifesta in interactiune si adeseori disimulat. De aceea, definirea notiunii de calitate are un caracter foarte relativ. Pe de-o parte, ea trebuie sa satisfaca anumite persoane, intr-un moment de timp dat, in conditiile unui pret convenabil. Pe de alta parte, calitatea este o notiune in continua evolutie, al carei echilibru este conferit de armonia existenta intre componentele ce confera distinctie (si la propriu si la figurat) produsului solicitat de o clientela bine definita.

Intre componenele turismului rural, pe langa cele legate de cadrul natural si antropic, sistemul de cazare si de promovare (la care s-a facut referire anterior), un impact major in determinarea calitatii produsului turistic il prezinta primirea, descoperirea mutuala, animatia si calitatea echipamentelor.

Primirea traditionala de buna calitate este o caracteristica indispensabila a turismului rural si reprezinta totodata unul dintre principalele atuuri ale acestei forme de activitate. Primirea in mediul rural este in mare parte autentica si ancorata intr-un mediu cultural. Fie ca se afla la gazdele sale, fie ca se afla in sat sau in spatiile aferente, turistul trebuie sa perceapa caldura, personalitatea si forta unei anumite traditii. Turistul este, prin definitie, un oaspete aflat in trecere. De aceea, existenta intentiilor de a-1 impresiona, de a-i asigura o primire in conformitate cu asteptarile sale, au o semnificatie importanta.

Prima si cea mai elementara forma de primire consta in asigurarea informatiilor necesare turistului. In general, informatia este un instrument esential in procesul de dezvoltare a mediului rural. Ea constituie un mijloc de comunicare care favorizeaza mentinerea unei identitati locale; informatia este indispensabila in cadrul procesului de punere in aplicare a oricarui proiect de dezvoltare si are rolul de a contribui la eliminarea izolarii si anonimatului. Locurile publice, pietele, targurile, cafenelele, bacaniile, sunt vectori adecvati pentru vehicularea informatiei spontane, orale sau scrise. La acestea se adauga ziarele locale, receptia posturilor locale de radio sau regionale, serviciile telefonice s.a.

Informatia este esentiala si pentru desfasurarea la parametri optimi a activitatilor turistice. Scopul este ca turistul sa dispuna, intr-un timp cat mai scurt, de maximum de informatii referitoare la vatra satului si punctele sale de atractie, posibilitatile de cazare, servicii etc. Informatiile pot fi transmise, pe langa vectorii amintiti mai sus si prin intermediul materialelor documentare sau publicitare, ce contin informatiile esentiale despre oferta turistica a localitatii si a imprejurimilor, putand fi distribuite in marea majoritate a locurilor publice (hotel, restaurant, magazine etc).

In sens larg, primirea implica si existenta unei semnalizari turistice. Aceasta consta in panouri rutiere si in panouri de informatii situate in interiorul vetrei.

Calitatea primirii depinde, intr-o masura importanta, de calitatea peisajului. Existenta spatiilor verzi accesibile publicului, a locurilor favorabile intrunirilor, a aleilor pietonale care faciliteaza vizitarea sitului sau accesul in imprejurimi, curatenia, intretinerea locuintelor si a institutiilor publice s.a., creeaza o ambianta propice. Acest elemente exprima atat grija pentru destinul satului, cat si atentia si ospitalitatea acordate turistilor, aspecte la care acestia sunt deosebit de sensibili.

Primirea se realizeaza atat de la distanta, cat si de la fata locului.

Primirea de la distanta se bazeaza pe ideea de a preveni si de a anticipa toate dificultatile si detaliile pe care turistul trebuie sa le surmonteze pentru a accede la destinatia pentru care a optat, mentinandu-si totodata o stare de spirit agreabila.

Indiferent ca promovarea gazduirii se face personal, de catre ofertant, sau prin intermediul asociatiilor profesionale sau a agentilor turistici, ea implica o etapa prealabila de cunoastere reciproca, realizabila fie prin corespondenta scrisa, fie telefonic. Clientul potential trebuie informat intr-o maniera amabila, printr-un mesaj concis care sa ofere cu exactitate datele indispensabile despre numele proprietarului, adresa, tipul de cazare si conditiile de confort, alte facilitati, detalii despre localizare etc.

Este ideal ca proprietarul care realizeaza oferta sa posede scrisori tipizate de prezentare si confirmare pentru diferite variante de raspuns (neutru, afirmativ, negativ, oficial), ce pot fi completate operativ cu diversele variabile privind inchirierea: perioada si durata inchirierii, conditiile necesare, costul si modalitatile de plata, contravaloarea unor servicii suplimentare etc. La acestea se pot adauga, la nevoie, documente anexe, intocmite cu onestitate, care sa ofere tot ceea ce poate suscita interesul interlocutorului (conditii de securitate pentru copii, posibilitati de practicare a sportului, schita de orientare in teren cu denumirile strazilor, pozitie si distante estimative, repere privind mijloacele de locomotie, acces autoturism), bonuri de rezervare s.a. Acest sistem de publicitate postala (mailing - engl) poate fi deosebit de eficient, daca este directionat adecvat, spre o clientela tinta, selectata printr-o munca analitica de finete, daca mesajul transmis este bine realizat (estetic, continut, credibilitate s.a.) sau daca este transmis prin intermediul unor vectori ce asigura vehicularea sa eficienta (agenti turistici, asociatii profesionale etc).

Primirea de la distanta poate fi facilitata prin semnalizarea corespunzatoare a destinatiei, prin panouri indicatoare, respectiv prin emblema de marca, in situatia in care aceasta este inregistrata in cadrul unei organizatii profesionale si corespunde normelor legale de semnalizare

si orientare rutiera.

Este recomandabila intocmirea unei liste cuprinzand informatii utile despre structura, localizarea si programul orar al spatiilor comerciale, serviciilor de asistenta sanitara, ceremoniilor religioase, calendarul evenimentelor cu caracter folcloric, a zilelor de targ sau de piata, amplasarea serviciilor telefonice s.a.

De asemenea, se poate proceda la instiintarea vecinilor sau a comerciantilor din proximitate despre sosirea unor oaspeti care, cu destula probabilitate, vor fi contactati mai facil.

O buna primire incepe, adesea, printr-un raspuns telefonic agreabil si precis. Trebuie avut in vedere faptul ca este neplacut contactul telefonic cu o persoana care nu este la curent cu sosirea, ezitanta sau care da senzatia ca este deranjata. Pentru anumite produse turistice, contactul telefonic are o importanta primordiala, de calitatea sa depinzand adesea vanzarea. Trebuie manifestata vigilenta in legatura cu raspunsurile date de eventualii angajati. Este preferabil sa existe un mesaj inregistrat, competent, care sa contina elementele de interes major, pentru a preintampina raspunsul unor persoane incompetente sau neavizate.

Primirea la fata locului (primirea propriu-zisa). Primul contact al turistului cu locul ales pentru vacanta se realizeaza cu exteriorul cladirii si imprejurimile sale. Prin urmare, caile de acces trebuie sa fie degajate, ingrijite, curate, stabilizate in caz de vreme nefavorabila; animalele susceptibile sa deterioreze autoturismul sau sa timoreze oaspetii trebuie legate sau izolate.

Un client, potential sau anuntat, va aprecia intotdeauna pozitiv faptul ca in momentul sosirii este intampinat de catre gazda. Gazda nu trebuie sa primeasca clientul in mod pasiv, asteptand pana cand acesta o va 'descoperi.'

Dupa formulele introductive de prezentare si de bun-sosit (adresate intr-o maniera calduroasa si politicoasa), ce pot fi adresate cu prilejul unui 'pahar' sau 'cesti' (cu vin, tuica, ceai, suc de fructe etc), gazda (care trebuie sa aiba o tinuta vestimentara cat mai ingrijita) procedeaza la prezentarea conditiilor de cazare si a imprejurimilor.

Calitatea primirii poate fi mult ameliorata prin acordarea de mici daruri sau oferirea unor mici servicii, ca de exemplu oferirea necesarului minim pentru cusut, mini-sapunuri (personalizate sau nu), ziarul local, cateva fructe sau legume si alte mici atentii care nu costa mult, insa au darul de a seduce turistul.

Gazda trebuie sa fie 'prezenta' in toate momentele consumarii ofertei, fara ca acest fapt sa presupuna cu necesitate prezenta sa fizica, care, uneori, datorita excesului de zel, poate deveni plictisitoare sau chiar stanjenitoare, In general, este recomandabil sa asculte mai mult decat vorbeste, sa se exprime intr-o maniera discreta, lipsita de afirmatii hazardate sau excesiv de categorice, care pot deveni deranjante, sa intuiasca prompt orice dorinta sau inconvenient manifestate in comportamentul oaspetilor si sa respecte, pe cat posibil, preferintele si modul de a fi al turistilor, trasaturi care se pot exprima in forme extrem de diverse.

Pentru succesul primirii si al prestatiei turistice in sine, trebuie acordata o atentie constanta calitatii exterioare a casei si a imprejurimilor imediate, spre a asigura o impresie de autenticitate si armonie. Trebuie adoptata o privire critica asupra starii tencuielilor, curateniei curtii, starii spatiilor verzi etc. In general, gustul gazdei trebuie

sa se incline in fata preferintelor clientelei, care trebuie bine cunoscute. De obicei, preferintele amatorilor de turism verde se indreapta mai curand spre pavajul de piatra cu peluze decat spre cel de bitum sau beton. O regula utila este de a conserva la maximum elementele originale ale terenului (arbori, denivelari, mici dependinte, fantani traditionale) sau ale constructiei (acoperis traditional, piatra aparenta).

Curtea trebuie aranjata corespunzator in sensul asigurarii si delimitarii spatiilor pentru parcare, joaca, recreere, munca, precum si pe cele necesare peluzelor de flori sau culturilor. Trebuie aleasa o cale de acces agreabila, care sa respecte securitatea si linistea clientilor deja prezenti. Daca exista elemente care pot genera confuzii in legatura cu calea de acces, este indicata realizarea unei semnalizari corespunzatoare care sa indice directia de urmat, locul in care este preferabila gararea masinii (la umbra, daca este posibil) s.a.

O alta conditie a primirii de calitate este legata de natura si varietatea posibilitatilor de distractie si recreere care pot fi oferite sau facilitate de catre comunitatea respectiva sau gazda insasi. Multa vreme, s-a considerat ca satul este un loc plictisitor, insa aceasta prejudecata este pe cale de a fi infirmata. Sarbatorile campenesti, festivalurile, balurile, sarbatorile familiale s.a. pot oferi numeroase alternative de recreere si divertisment pentru cele mai diferite gusturi. Prin urmare, trebuie favorizate toate initiativele culturale existente si concentrarea eforturilor pentru crearea celor care lipsesc: sarbatori, seri animate, mici muzee, punerea in valoare a peisajelor, demonstratii de mestesuguri traditionale, amenajarea traseelor de promenada si ciclism etc., adica tot ceea ce poate contribui la relaxare, divertisment, cunoasterea oamenilor si a locului de vacanta.

Deosebit de importanta este calitatea peisajelor. Turistii doresc o natura frumoasa, respectata, ingrijita si accesibila. Studiile de piata existente indica ca 56% din turistii europeni cauta curiozitatile naturale, iar 37% sunt atrasi de peisajele naturale salbatice. Natura ofera aceste tentatii intr-o masura apreciabila, dar trebuie depuse eforturi pentru a conserva peisajele de valoare si de a le restaura pe cele care evidentiaza

tendinte de declin.

Calitatea 'tinutului' este dependenta si de ambianta turistica caracteristica. Pentru a 'deplasa' o reusita cu caracter individual spre o dinamica turistica, care sa poata influenta benefic economia unei mici regiuni, sunt necesare numeroase cerinte. Rolul alesilor locali este foarte important, insa este necesara participarea si implicarea majoritatii locuitorilor: comercianti activi, angajati ai serviciilor publice (de animatie, de depanare si asistenta turistica), realizarea unui sistem de informare si semnalizare eficient si atractiv etc.

Evaluarea primirii este utila pentru imbunatatirea sa permanenta. Ha poate fi dedusa prin manifestarea regretului celor care pleaca, prin revenirea acelorasi turisti sau a prietenilor lor in urmatoarele vacante sau din ceea ce turistii pot consemna in scris intr-o prezumtiva, dar foarte utila 'Carte de onoare' a casei respective.

Asigurarea unei inalte calitati a primirii poate duce la atragerea turistilor chiar si in afara sezonului cel mai favorabil. In acest context, pot fi incercate diferite formule-pretext, legate de specificul activitatii sezoniere a gospodariilor (recoltarea strugurilor si prepararea vinului, culesul ciupercilor, taiatul si preparatul porcului etc).

In concluzie, calitatea primirii este o veriga esentiala in orice prestatie turistica, insa, in mediul rural, ea trebuie sa valorifice la maximum toate posibilitatile de comunicare interpersonala si de 'personalizare' a contactelor la toate formele de oferta turistica. In cazul turismului urban, aceste aspecte au pondere si impact mult mai reduse.

Realizarea comunicarii optime presupune o maxima atentie din partea gazdelor, dar la fel de importante sunt naturaletea si echilibrul de manifestare. Trebuie avut in vedere ca si excesul de amabilitati poate deveni deranjant pentru numerosi oaspeti si, in plus, exista riscul asocierii acestei atitudini, cu existenta unor motivatii ascunse. Naturaletea comportamentului trebuie sa completeze benefic naturaletea peisajului si a mobilierului.

Desigur, nu doar gazda are obligatii morale si profesionale fata de oaspetii sai. Acestia din urma trebuie, la randul lor, sa-i respecte pe cei ai casei si bunurile lor. Este de dorit ca lucrarile de reparatie sau restaurare, generate de superficialitatea sau ignoranta turistilor, sa nu coste proprietarul mai mult decat sumele incasate din inchirierea spatiului si din serviciile prestate. Altfel, acesta poate fi nevoit sa-si reconsidere tipul de activitate sau sa procedeze la afisarea unui 'regulament de ordine interioara' care poate fi stanjenitor pentru majoritatea turistilor. Turistul trebuie sa fie atent in legatura cu odihna necesara gazdelor sale care nu se afla in vacanta si sa nu prelungeasca conversatiile pana la ore tarzii si nici sa solicite micul dejun la ore prea matinale. Turistul nu trebuie sa devina 'un al doilea stapan' al casei prin tendintele de intruziune in diverse spatii sau de posesiune a diverselor obiecte, care nu-i sunt destinate.

Gazda si oaspetii sai trebuie sa se inteleaga clar, in prealabil, asupra a ceea ce este inclus in pretul locatiei si asupra a ceea ce poate fi obtinut prin plati suplimentare si cuantumul acestora. Reglarea directa, anticipata

si liber consimtita a aspectelor pecuniare reprezinta un element esential al bunei intelegeri care exclude, de cele mai multe ori, deziluziile sau deceptiile atat de o parte, cat si de cealalta.

5.3.4. Descoperirea mutuala este o atitudine care survine in mod spontan si natural, pe diverse canale: comunicare, cunoastere reciproca, munca, cunoasterea tinutului etc.

Unul dintre scopurile turismului in mediul rural este schimbul cultural si social intre oraseni si tarani sau in sens si mai general, intre oameni care nu au acelasi mediu si mod de viata. Coabitarea este modalitatea cea mai adecvata pentru o cunoastere reciproca, in care elementul esential este comunicarea orala. Comunicarea se realizeaza intamplator, in diferite momente de timp, insa ea poate fi favorizata prin facilitarea anumitor posibilitati de contact. De exemplu, plasarea intrarii sau iesirii turistilor in proximitatea bucatariei unde poate fi oferit laptele cotidian, cafeaua sau corespondenta. Aceste mici intalniri creeaza un climat de simpatie si apropiere care faciliteaza, ulterior, conversatii mai profunde. Gazda trebuie sa permita oaspetilor turisti sa priveasca diversele activitati specifice gospodariei sau campului si sa le ofere raspunsuri la intrebarile legate de acestea. Daca turistii doresc sa se implice direct in respectivele activitati pentru a-si testa 'aptitudinile' de agricultori, fie si numai cu scop de divertisment, acest fapt nu trebuie obstructionat, cu conditia ca el sa nu provoace prejudicii materiale. Aceasta este o modalitate excelenta de cunoastere reciproca si chiar de a realiza ceva in comun.

Gazda poate si este recomandat sa informeze turistii despre resursele turistice locale (flora, fauna, monumente, peisaje, itinerarii pentru excursii, puncte de vanzare a produselor locale traditionale de artizanat, locuri de pescuit etc).

In sfarsit, primirea si descoperirea mutuala implica deopotriva si invitatia adresata turistului de a participa la viata comunitatii, ceea ce se traduce prin efortul de intelegere reciproca, ospitalitate, cordialitate si chiar prin initiative specifice ale localnicilor, care pot fi definite prin termenul de animatie.