Economia Turismului - Resursele turistice ale Romaniei

 

 

Economia Turismului

Resursele turistice ale Romaniei

Resursele turistice ale Romaniei

Societatea de astazi se caracterizeaza printr-o puternica tendinta de tertiarizare a economiilor tarilor dezvoltate. Civilizatia primara, in care domina agricultura, a fost treptat inlocuita de o civilizatie tertiara in care serviciilor le este recunoscut rolul de prim rang pe care il au in realizarea progresului economic si social

Turismul, sub diferitele sale forme, a cunoscut o dezvoltare si o diversificare accentuata in ultimele decenii astfel incat, la inceputul secolului XXI este considerat ca unul dintre cele mai dinamice domenii ale civilizatiei actuale. Argumentul principal il reprezinta permanenta transformare, ca urmare a adaptarii fenomenului turistic la cerintele economice mondiale de globalizare si dezvoltare durabila a sectorului serviciilor. Schimbarile din domeniul turismului sunt rezultatul derularii unui proces continuu de innoire cantitativa si calitativa in principal a ofertei turistice si a motivatiilor care au determinat alegerea practicarii activitatilor si a destinatiilor turistice.

Multiplicarea formelor de turism, derularea mai profunda si accelerata a activitatilor turistice au avut ca efect valorificarea si promovarea zonelor turistice in conditiile protectiei, conservarii si ameliorarii mediului, adica a respectarii unor principii de dezvoltare durabila.

Resursele turistice ale Romaniei o situeaza printre tarile cele mai dotate din acest punct de vedere, care pot fi puse in valoare datorita acumularilor din ultimul timp in procesul de reforma, ce vizeaza descentralizarea si privatizarea acestui sector important al economiei.

In continuare sunt prezentate resursele turistice ale Romaniei caracterizate pe zone geografice-istorice.

Analiza lor e cat mai concisa si contine date concrete.

Resursele Zonei turistice BANAT

situat intre Carpatii Meridionali Dunare, Tisa si Mures se desfasoara pe trei trepte de relief :

zona montana la E si S , acoperita cu paduri si pasuni intinse,

zona colinara in centru, (Dealurile de Vest)

Campia Tisei in V

- el include judetele: o parte din Mehedinti, Caras-Severin, Timis si o parte din Arad.

Judetul CARAS-SEVERIN - situat in sud-vestul Romaniei - desfasurandu-se spre sud pana la defileul Dunerii, la granita cu Iugoslavia; are ca vecini: la est-Gorj; la sud-est-Mehedinti; la nord-est-Hunedoara; la nord-vest-Timis; la sud-vest-Iugoslavia; este unul dintre cele mai bogate judete din punct de vedere turistic .

Principalele orase: RESITA- (cu 95.000 locuitori, pe raul Barzava, ) Anina; Baile Herculane; Bistra; Bocsa; Caransebes; Moldova Noua; Oravita.

Relieful acestuia include:

Muntii Cernei, Tarcului, Godeanu, Muntele Mic, Muntii Aninei, Locvei, Almajului, Semenicului, Dognecei, Poiana Rusca,

Dealurile Buziasului,

Campia Timisului, Depresiunile Almajului, Ezeris, Caransebes

Judetul ofera turistului interesat urmatoarele atractii turistice:

Resita - resedinta judetului unde pot fi vizitate :

Muzeul judetean cu sectii de istorie, arta, stiintele naturii, etnografie

Muzeul Locomotivelor cu aburi (16 locomotive cu aburi construite la Resita in perioada 1872-1959)

Muzeul Banatului montan

Muntii Semenic care ofera turistilor numeroase posibilitati de petrecere a timpului liber in complexele turistice :

Semenic situat (35 km de Resita) destinat practicarii sporturilor de iarna

Crivaia - la 31 km de Resita -(Lacul Valiug),

Trei ape la 37 km de Resita

Secu (la 13 km de Resita) situate pe malul unor lacuri antropice cu acelasi nume

Accesul in Muntii Semenic se realizeaza din Resita

■ Statiunea Baile Herculane situata in Muntii Cernei valorifica apele termale sulfuroase, usor radioactive oferind posibilitatea tratarii afectiunilor aparatului locomotor; ale sistemului nervos periferic, dermatologice. In statiune exista un muzeu de istorie cu valoroase exponate arheologice.

De aici se pot face excursii:

pe Valea Cernei si in cheile Cernei ,

la Pesterile fierbinti : Grota cu Aburi, Grota Haiducilor,

spre Domogled (Stanca calcaroasa - rezervatie complexa de flora, fauna si peisaj),

la Standul "Sapte izvoare "

■ Muntii Aninei - a doua zona carstica din tara care se intinde pe o suprafata de peste 400km² cu atractii deosebite intre care se remarca:

pesterile Buhui (cu cel mai lung rau subteran din Romania), Comarnic, Popovat, Racovita, Liliecilor, (acces din Crivaia)

Cheile Nerei (14 km), Minisului(14km) , Carasului (18km), impresioneaza prin frumusetea salbatica a peisajului cu pereti inalti (150-250m) si abrupti, cu sectoare inguste cu numeroase stanci calcaroase si pesteri, izvoare repezi

Rezervatia Beusnita alcatuita din mai multe cascade Acces din localitatea Anina

Lacurile Buhui si Marghitas,

vegetatia submediteraneana intre care se remarca liliacul salbatic

■ ■ Complexele turistice Poiana Marului si Muntele Mic din Muntele Mic destinate practicarii sporturilor de iarna; si forme de relief impresionante; accesul se realizeaza din orasul Caransebes

Defileul Dunarii - primul sector cuprins intre Bazias si Moldova Noua "Clisura Dunarii "

Padurile de liliac de la Carasova si Eftimie Murgu unde se organizeaza "Sarbatoarea liliacului"

Zone agroturistice pe Valea Almajului, Carasului port si sarbatori populare traditionale

Resursele Zonei turistice CRISANA

Crisana sau " Tara Crisurilor" - numita asa datorita pozitionarii acestui tinut intre cele patru Crisuri, este situata in vestul tarii si se caracterizeaza printr-o diversitate a formelor de relief si a atractiilor turistice.

Ea include judetele Bihor, Salaj si o parte din Arad.

Judetul Bihor situat in partea NV a Romaniei, pe cursurile Crisului Repede si Crisului Negru, marginit la est de Muntii Apuseni, iar la vest de Campia Tisei;  are ca vecini: la est-Cluj, Alba, Salaj; la nord-Satu Mare; la sud-Arad; la vest-Ungaria; 

Principalele orase sunt : ORADEA- Alesd; Beius; Marghita; Nucet; Salonta; Stei; Valea lui Mihai; Vascau. 

Relieful Bihorului - include toate formele de relief respectiv:

Muntii Bihor si Padurea Craiului

Dealurile si Campia de Vest

Principalele atractii turistice ale judetului sunt bogate si variate; intre acestea:

■ Resedinta la Oradea situata pe Crisul Repede, in zona de contact dintre Campia si Vest.

Muzeul Tarii Crisurilor - amenajat intr-un palat construit in stil baroc (1750-1789) , o replica a Palatului Belvedere din Viena , gazduieste sectii de istorie, arta stiintele naturii, etnografie

Cetatea Oradei (construita in sec. XII, refacuta intre sec. XV-XVIII) este un important monument de arhitectura militara

Coridorul (sirul) Canonicilor - rezervatie de arhitectura care include 10 case cu 56 de arcade construite intre 1753-1865, in stil baroc

Catedrala romano - catolica - cel mai important monument de arta baroca din Romania, ridicata la rang de bazilica in 1991 de catre Papa Ioan Paul al-II-lea

Catedrala Episcopala Ortodoxa -"Biserica cu Luna" numita asa pentru ca sub turnul bisericii se afla o sfera care in rotirea sa arata toate fazele lunii.

Instituii culturale :universitate, teatru national, opera , biblioteci

■ Statiunile balneare:

Baile Felix (la 8 km de Oradea) si 1 Mai (la 2 km de Baile Felix) situate in Campia Crisurilor cu ape termale usor radioactive (20-49ºC) destinate tratarii afectiunilor ale aparatului locomotor, ginecologice s.a. singurul loc din tara unde se gasesc nuferi de ape termale: roz, galbeni si albastri

■ Statiunea Stana de Vale - situata la 24 de km de Beius, in Muntii Vladeasa este destinata practicarii sporturilor de iarna , tratarii afectiunilor endocrine, nevrozelor )

De aici se pot face excursii

Pe Valea Iadului: 42 km de traseu pitoresc cu cascade Iadolina, Moara Dracului, Lacul de acumulare Lesul

la pesterile din Muntii Padurea Craiului

■ Pesterile din Muntii Bihor :

Pestera Ursilor de la Chiscau - cea mai bine amenajata pestera din tara

Pestera Scarisoara (cu ghetarul relict) acces din localitatea Galda de Sus,

Ghetarul de la Vartop - acces din comuna Arieseni

Cetatile Ponorului, Cetatile Radesei (pestera verticala) acces comuna Pietraosa (pe Platoul Padis)

Pesterile de gheata: Zapada, Focul Viu, Ghetarul de la Barsa

pe Valea Sighistelului se afla peste 130 de pesteri - rezervatie naturala acces din satul Sighistel

■ Pesterile din Muntii Padurea Craiului: acces din comuna Vadu Crisului

Vantului (cea mai lunga: 34km)

Vadul Crisului,

Meziad se dezvolta pe 4 etaje si are formatiuni carstice interesante (com Meziad)

■ Elemente etnografice in satele din Muntii Apuseni

Resursele Zonei turistice MOLDOVA

Zona turistica Moldova - se subdivide la randul sau in;

• Zona turistica a Moldovei de nord (judetele Suceava si Botosani)
• Zona turistica a Moldovei centrale (judetele Neamt, Iasi, Bacau, Vaslui)
• Zona turistica a Moldovei de sud (judetele Vrancea si Galati)

ZONA TURISTICA BUCOVINA

Situata in Nord-estul tarii, se caracterizeaza prin existenta unui potential turistic atat natural cat si antropic deosebit de bogat si variat. In cadrul acestuia se remarca in mod deosebit monumentele istorice si de arta, unele dintre acestea fiind considerate drept unicate mondiale (Manastirile cu biserici cu fresce exterioare).

Aceasta zona prezinta ca principale forme de relief:

Obcinele Bucovinene (Obcina Mare, Mestecanis, Feredeu),

Muntii Rarau si Giumalau,

Podisul Sucevei.

Principalele atractii ale judetului Suceava sunt:

Municipiul Suceava resedinta judetului: dezvoltat in mijlocul Podisului Sucevei, pe valea raului cu acelasi nume, fiind dominat de coline domoale.

Fosta capitala a Moldovei din timpul domnitorului Petre Musat (1375-1391) pana in 1599 (cand este mutata in Iasi) a cunoscut apogeul stralucirii sale in vremea lui Stefan cel Mare (1457-1504).

Orasul se prezinta ca un adevarat muzeu in aer liber cu numeroase monumente istorice si de arta:

- Cetatea de scaun (Cetatea Sucevei) construita in timpul lui Petre Musat, intarita cu un zid de aparare a fost asediata de nenumarate ori dar nu a fost cucerita decat in 1538 prin tradarea boierilor.

- Cetatea Scheia construita tot in timpul lui Petru Musat (de forma rombica avand latura de 36 m in interior si grosimea zidului de 3 m si turnuri de forma rectangulara in fiecare colt).

- Curtea domneasca din care se pastreaza mai multe vestigii intre care unele ale unei Curti domnesti din lemn.

- Hanul Domnesc una dintre cele mai vechi cladiri civile din oras (sec. VI-VII) pastreaza elementele specifice arhitecturii medievale moldovenesti, gazduieste in prezent sectia de etnografie si arta populara a muzeului judetean.

- Bisericile: Mirauti (cea mai veche din oras - sfarsitul sec. al IV-lea), Sf. Gheorghe (1517-1522) - cu urme de pictura exterioara, face parte din complexul Sf. Ioan cel Nou, Sf. Dumitru (1534-1535), Biserica Beizadelelor sau a Coconilor, Manastirea fortificata Zamca (ctitoria armenilor).

Manastirile ale caror biserici sunt pictate in exterior:

. Voronet ( la 5 km de Gura Humorului) - construita in 1488 din porunca domnitorului Stefan cel Mare, pictata in timpul domniei lui Petru Rares, are culoare dominanta albastru 'de Voronet'. Compozitia majora aflata pe peretele vestic se numeste 'Judecata de apoi'.

. Humor (la 5 km Nord-vest de Gura Humorului) a fost inaltata in 1530 de catre logofatul Toader Bubuiog si a fost pictata in 1533. Ea se caracterizeaza prin absenta turlei si prin existenta pridvorului deschis; in pictura exterioara impresionand in mod deosebit 'Asediul Constantinopolului'.

. Moldovita - situata in satul Vatra Moldovitei, ctitorie a domnitorului Petru Rares, a fost construita in 1532 si pictata in 1537. Ea se infatiseaza ca o fortareata datorita zidului de incinta prevazut cu 3 turnuri masive. Biserica are dimensiuni mai mari decat celelalte si este pictat in exterior pe un fond albastru inchis. La muzeul manastirii se afla expus 'Marul de aur' - premiul primit de la F.I..J.E.T (Federatia Internationala a Scriitorilor si Ziaristilor din Turism) pentru modul in care manastirile cu fresce exterioare au fost valorificate in turism.

. Sucevita situata la 32 km de Moldovita, in comuna omonima, este cel mai fortificat complex manastiresc din Moldova fiind inconjurat de o incinta cu laturile de 100m, ziduri groase de 3m si inalte de 6m, flancate de cinci turnuri puternice. Ctitorie a familiei de boieri Movila (sfarsitul sec. al VI-lea) ea incheie sirul acestor manastiri. Frescele exterioare in care predomina culorile rosu si verde se remarca prin compozitii monumentale ca: 'Scara virtutilor', 'Arborele lui Ieseu' sau 'Friza filosofilor antici' (Pitagora, Sofocle, Platon, Aristotel, Sibla, Solon).

Arbore situata in comuna omonima, construita in 1503 de catre demnitarul Luca Arbore, se caracterizeaza prin culorile dominante: verde combinat cu rosu, galben si albastru. Cea mai valoroasa parte a picturii se afla pe peretele vestic cuprinzand o serie de miniaturi desfasurate pe opt registre: scene din 'Geneza', 'Vietile sfintilor'.

La acestea se adauga alte manastiri care desi nu au fresce exterioare se remarca prin arhitectura lor, si anume:

Ø      Manastirea Putna situata pe valea si in comuna cu acelasi nume, la 29 km de Radauti, la poalele Obcinilor Mari, ea este construita din porunca domnitorului Stefan cel Mare intre 1466-1469 (prima ctitorie) si este inconjurata de ziduri de incinta care ii dau un aspect de cetate. Biserica este de dimensiuni mari, si anume: lunga de 37m si lata de 11m, cu o turla inalta de 33m.

Ø      Manastirea Dragomirna - situata in comuna Mitocu Dragomirnei, la 12 km de Suceava, ctitorie a Mitropolitului Moldovei Anastasie Crimca. Este realizata in intregime din piatra cioplita si are proportii neobisnuite: latime mica 9.6m, inaltime foarte mare 42m, ceea ce ii confera o silueta zvelta, decoratiunile cu aspect de dantelarie in piatra (motive geometrice si florale, respectiv rozete si un brau de franghie dublu rasucita care o incinge in partea mediana).

Mestesuguri stravechi intre care se remarca incondeierea oualor, un centru important fiind in comuna Vatra Moldovitei. Comuna Marginea - important centru de obtinere a ceramicii negre.

Gospodariile taranesti deosebit de pitoresti, obiceiurile si traditiile legate de principalele momente ale vietii si principalele sarbatori crestine si precrestine, gastronomia; toate acestea reprezinta principalele atractii pentru agroturism.

Comuna natala a lui Ciprian Porumbescu cu casa si muzeul memorial.

Statiunea Vatra Dornei situata in Depresiunea Dornelor, destinata odihnei si recrearii, tratarii afectiunilor cardiovasculare si practicarii sporturilor de iarna.

Masivele Giumalau (cu Cheile Zugveni si rezervatia forestiera Giumalau) si Rarau (Pietrele Doamnei - rezervatie complexa de flora, fauna, peisaj si Codrii Seculari de la Slatioara).

MOLDOVA CENTRALA-include judetele Neamt, Iasi, Bacau, Vaslui

Resursele Zonei turistice MUNTENIA

MUNTENIA- situata intre Carpati, Dunare si raurile Siret si Milcov, include toate formele de relief montan, subcarpatic, de dealuri si podis si de campie.

Judetele: aferente acestei zone sunt: BUZAU, BRAILA, PRAHOVA, IALOMITA DAMBOVITA, ILFOV, CALARASI, ARGES, GIURGIU

JUDETUL BUZAU:

- situat in partea sud-estica a tarii se caracterizeaza printr-o varietate a formelor de relief :

Muntii Buzaului (Penteleu, Siriu, Nehoiu), Vrancei ,

Subcarpatii de curbura si

Campia Romana si atractivitate a resurselor turistice :

■ Buzau, resedinta judetului, situat pe malul drept al raului Buzau, in Campia Buzau-Siret include ca elemente de atractie:

Muzeul judetean cu sectii de istorie, arheologie, arte vechi prezinta o colectie bogata de exponate reprezentative ale culturii si civilizatiei judetului, Colectia de etnografie este organizata in Casa Vergu-Manaila - monument de arhitectura populara datand din secolul XVIII si include obiecte casnice, interioare taranesti, costume populare, ceramica, covoare etc.

Palatul Cultural - edificiu monumental emblema a orasului construit intre 1899-1903 monument de arhitectura in stil brancovenesc cu influente italiene care adaposteste primaria

Piata Dacia (centrul orasului) - in fata Palatului Comunal - pavata cu marmura alba, decorata cu motive nationale in rosu si negru, fantana arteziana ornamentala

Complexul arhitectonic episcopal cuprinde cateva edificii declarate monumente de arhitectura : Cladirea Seminarului teologic construita in stil neoclasic in 1838, cladirea muzeului de arta veche romaneasca, Biserica episcopala (1504, recladita in 1649)

Parcul Crang amenajat intr-o mica padure seculara prevazut cu lac, plaja, debarcader si ambarcatiuni pentru agrement

Cimitirul Dumbrava unde se afla o copie a sculpturii brancusiene "Rugaciune"

■ Zona montana: Muntii Penteleu, Siriu (Lacul Vulturilor) si Nehoiu (in Comuna Nehoiu se afla muzeul Chihlimbarului)

■ Zona Subcarpatica

Vulcanii noroiosi de la Berca: Dealurile Paclele Mari si Mici (la 8 km de Berca)- sunt formatiuni marno-argiloase avand forma de conuri asemanatoare cu cele vulcanice formate prin actiunea apei si a hidrocarburilor (gazele de zacamant ) asupra argilei, care se transforma in noroi, gazele de adancime iesind la suprafata antreneaza noroiul facandu-l sa bolboroseasca Conurile formate au inaltimi de pana la 7 m la Paclele Mari si de 2-3 m la Paclele Mici

Focurile vii de la Lopatari monument al naturii - flacara datorata emanatiei continue de gaze din pamant

Tabara de sculptura de la Magura de pe dealul Ciolanu - Muzeu in aer liber cu piese cioplite in piatra de catre artistii plastici participanti la tabara anuala de sculptura

Manastirea Ciolanu (secolul XIV) in fata taberei de sculptura - monument de arhitectura

Rezervatia de sculptura taraneasca in piatra "Fantana rece" cuprinde troite, coloane, fantani, pietre funerare din sec. XVII-XIX realizata de localnicii care se indeletnicesc cu cioplitul pietrei

Pietoasele

- cunoscut centru viticol si vinicol , include pivnite, vinoteca, centru de degustari

- localitate renumita si prin descoperirea in 1837 a tezaurului Closca cu Puii de Aur (in prezent include doar 12 piese din cele 22 descoperite initial - 19 kg aur si pietre pretioase)

Statiunea balneara Sarata Monteoru cu ape cloruro-sodice destinate tratarii afectiunilor reumatismale si ginecologice

■ Zona de Campie

se afla Statiunea Balta Alba amenajata pe malul lacului cu acelasi nume care valorifica apele lacului sarat si namolurile terapeutice de pe fundul acestuia destinata tratarii afectiunilor reumatismale si ginecologice ; din namolul lacului se obtine extractul folosit pentru produsele Pell Amar

Resursele Zonei turistice OLTENIA

Tinut cuprins intre Dunare, Olt si Carpatii Meridionali, provincia istorica Oltenia este dispusa pe trei trepte de relief :

parte a Carpatilor Meridionali, la N,

in centru Subcarpatii Olteniei, Podisul Getic si depresiunea intracolinara Targul Jiu

iar la S, Campia Olteniei.

La randul sau acest tinut se subdivide in:

OLTENIA DE NORD

OLTENIA DE SUD

OLTENIA DE NORD

- include judetele: VALCEA, GORJ si cea mai mare parte a judetului MEHEDINTI.

Judetul VALCEA

situat in partea central sudica a Romaniei, in sudul Carpatilor Meridionali, de-o parte si de alta a Oltului;     

vecini: la nord-Sibiu, Alba; la est-Arges; la sud-est-Olt; la sud-vest-Dolj; la vest-Gorj; la nord-vest-Hunedoara;    

este dispus tot pe trei trepte de relief:

Muntii Fagaras, Lotrului, Capatanii, Cozia (rezervatie naturala) ,

Subcarpatii si Podisul Getic, Depresiunea Lovistei

Campia Romana

Atractiile turistice ale judetului sunt numeroase, intre care :

♦ Ramnicu Valcea - resedinta judetului - situata pe Valea Oltului (la confluenta cu paraul Olanesti) , in zona subcarpatica,

Acesta, ofera turistilor posibilitatea de a vizita urmatoarele obiective turistice :

Muzeu judetean cu sectii de Istorie si Arta cu importante colectii de istorie, obiecte de arta reprezentative pentru istoria judetului

Episcopia Ramnicului si a Argesului - Complex arhitectonic datand din secolele XVII - XVIII in cadrul caruia se remarca biserica cu picturi realizate de catre Gh. Tattarescu

Cetatuia un schit fortificat zugravit de catre Gh. Tattarescu

Biserica Toti sfintii construita intre 1762-1765 in stilul bisericilor Curtea de Arges si Hurez

Casa memoriala Anton Pann (scriitor, folclorist, profesor de muzica) constructie tip valcean cu foisor deschis - monument de arhitectura traditionala din secolul al - XVIII - lea

Parcul "Zavoi" - loc de recreere avand in mijlocul sau un lac cu posibilitatea practicarii sporturilor nautice

♦ Statiunile balneare

Calimanesti, Caciulata - situate in Defileul Oltului ,

Olanesti (la poalele Muntilor Capatanii),- la 19 km de Ramnicu Valcea destinata tratarii afectiunilor renale, ale tubului digestiv, respiratorii, metabolice, ORL, dermatologice

Ocnele Mari si Mici, Govora situate in zona subcarpatica valorifica apele lacurilor sarate din zona pentru tratarea afectiunilor aparatului locomotor, sistemului nervos periferic si ginecologice

Govora situata la 17 KM V de Ramnicu Valcea , destinata tratarii afectiunilor respiratorii, ORL

♦ Statiunea : Voineasa situata in Muntii Lotru - destinata in principal odihnei si recrearii

♦ Manastirile Olteniei de Nord dintre care cele mai importante sunt:

Cozia (in Defileul Oltului),

Govora,

Arnota,

Hurez, unul dintre cele mai vestite monumente de arhitectura feudala romaneasca ilustrand stilul brancovenesc

Dintr-un Lemn,

Bistrita,

Surpatele,

Frasinet s.a

♦ Cheile Bistritei valcene - un defileu spectaculos foarte ingust, lung de cca. 600m, cu pereti verticali, inalti de peste 200 m si Pestera Bistritei (Liliecilor) in interiorul careia se afla doua biserici rupestre (ambele aflandu-se in apropierea Manastirii Bistrita)

♦ Podgoriile de la Dragasani - aici existand un Muzeu al viei si vinului

♦ Centrul de ceramica: de la Horezu vestit centru de ceramica populara (oale, strachini, ulcioare, farfurii ) al carui simbol este Cocosul de Horezu.

♦ Culele de la Maldaresti - situate la 5 km de Horezu (Conace boieresti cu arhitectura specifica ce se intalnesc numai in Oltenia) Cula veche sau Cula Greceanu - 1790 si Cula Duca 1812 in prezent muzeu etnografic si istoric rural cu colectii de ceramica, port popular si mobilier din zona

Resursele Zonei turistice TRANSILVANIA

Transilvania - in latina 'tara dintre paduri') '), este situata in centru tarii, in interiorul arcului carpatic, avand ca forme principale de relief rama Carpatilor si Depresiunea Transilvaniei.

Rezultat al evolutiei istorice, care a facut ca alaturi de romani, pe teritoriul Transilvaniei sa se aseze unguri, germani, secui, armeni, evrei, arhitectura, transilvana este un mozaic de stiluri: romanesc, gotic si neo-gotic, renascentist, baroc si cu elemente neo-bizantine Aceasta este si explicatia pentru care, o serie de edificii civile, religioase si militare care imbina caracteristicile diferitelor culturi si civilizatii.

Intre acestea se remarca vestigiile medievale bine conservate, construite de sasii, taranii si negutatorii care au locuit in Transilvania intre sec. XII-XX. Ei au pus bazele principalelor sapte cetati medievale: Sighisoara Brasov, Sibiu, , Cluj-Napoca, Bistrita, Sebes si Medias. Zidurile exterioare, turnurile, bastioanele, podurile, scarile, stradutele inguste, piatetele, cladirile publice si civile, bisericile, erau ridicate in scopul protejarii locuitorilor cetatii, contra deselor asedii ale tatarilor si turcilor din Evul Mediu. Ca o modalitate efectiva de aparare, pe care o regasim si in cadrul satelor, in localitatile sasesti se utiliza fortificarea bisericilor, formula arhitecturala care acum este considerata ca fiind unica in Europa. Desi sasii au utilizat tehnici similare in cetatile medievale de pe intregul continent, aproximativ 200 de biserici taranesti fortificate in stil specific sasesc, au rezistat timpului si pot fi vizitate in Transilvania, fiind total diferite de celelalte.

La acestea se adauga frumusetea peisajelor si comorile naturale ale locului ce pot fi regasite de calator ca o expresie unica a spiritului locului, transmitand turistului din energia si inspiratia vitala emanata de oamenii de aici.

Judetele incluse in zona turistica Transilvania sunt : BISTRITA NASAUD, MURES, HARGHITA, COVASNA, BRASOV, SIBIU, HUNEDOARA, ALBA si CLUJ

Resursele Zonei turistice Maramures-Oas

Situata in nord-vestul tarii (pe teritoriul judetelor Maramures si Satu Mare) cuprinde:

• depresiunile Maramures si Oas
• muntii inconjuratori Maramures , Rodna , Oas , Gutai, Tibles.

Desi aceasta zona este deosebit de bogata atat in resurse naturale cit si in resurse antropice, se remarca in mod deosebit resursele antropice (etnografia si folclorul) datorita originalitatii lor.

Municipiul Baia Mare - resedinta de judet-important nod feroviar , rutier aerian.

Situat in depresiunea omonima se remarca prin urmatoarele obiective turistice:

Turnul lui Stefan (secolul XV) 'Turnul macelarilor,

Catedrala Sfanta Treime,Casa Elisabeta

Muzeul judetean cu sectii de istorie si arta

Gradina Botanica

Dealul Florilor cu un muzeu etnografic in aer liber

Maramuresul este pastratorul unor mestesuguri artistice stravechi ca sculptura in lemn , tesutul, olaritul ,cojocaritul , precum si a unui folclor literar, muzical, coregrafic de o rara frumusete : obiceiuri , traditii , manifestari ciobanesti , sezatori

Ele se regasesc in aproape toate satele maramuresene dar mai ales in : Bogdan Voda, Barsana , Beresti , Ieud , Budesti , Surdesti , Ocna Sugatag, Plopis, Sacele , Sapanta.

Sculptura in lemn isi gaseste desavarsirea in :

bisericile maramuresene a caror arhitectura specifica este usor de recunoscut siluetei zvelte si inalte .

Cele mai reprezentative biserici se gasesc in satele :

Bogdan Voda (biserica Sfantul Nicolae -1722 - una dintre cele mai frumoase din tara ) , satul Barsana (unde se afla o biserica din lemn de mici dimensiuni datand din 1721 dar si biserica manastirii Barsana construita in l994 care este cea mai inalta din Europa avand un turn inalt de 60 m ) , satul Ieud cu biserica din deal care dateaza din 1364 si biserica din vale datand din 1717 - o adevarate catedrala gotica din lemn, biserici din tara, care dateaza din 1724 precum si in satul ocna Sugatag.

portile maramuresene satul Surdesti unde exista una dintre cele mai vechi si mai bogat decorate monumentale si cu remarcabile decoratii care se intalnesc in special in satele de pe Vaile Marei si Izei: Mara , Ieud , Ocna Sugatag, Barsana

case cu arhitectura traditionala datand din secolul al XIX-lea precum si o serie de instalatii tehnice populare (mori , vartelnite s.a.)

Cimitirul vesel de la Sapanta numit astfel pentru ca pe crucile mestesugit sculptate sunt redate in desene caricaturale , pictate in culori vii apucaturile rele ca si partile bune ale raposatilor iar sub desene sunt inscrise versuri pline de duh improvizate de mesterul popular local Ioan Stan Patras .

Alte mestesuguri sunt si ele foarte bine reprezentate ca de exemplu : tesutul binecunoscute fiind cergile maramuresene si tesaturile specifice portului popular.

Obiceiurile si traditiile ocazionate de diferitele sarbatori crestine si precrestine precum si cele ocazionate de diferitele momente importante (nasterea , casatoria , moartea ) ale vietii reprezinta un alt punct de atractie in Maramures.

3. Peisajul natural, bogat si variat, reprezinta un alt punct de atractie in Maramures , remarcandu-se :

Muntii Rodnei - cu complexul turistic Borsa , unde exista domeniu skiabil amenajat si de unde se pot face excursii la Cascada Cailor la lacurile glaciare Lala si Buhaescu , la Pestera Izvorul Tausoarelor

Muntii Gutai - cu complexele turistice Mogosa si Izvoarele , cu domenii schiabile amenajate, de unde se pot face excursii la Creasta Cocosului , Lacul Firiza, Varful Iglis , Cheile Tatarului.

Accesul in zona Maramuresului se realizeaza prin mai multe puncte,dar cel mai important este.

Oasul este la randul sau un teritoriu complex cu peisaje atractive si obiective turistice variate .Inscrisa intr-o depresiune cuprinsa intre muntii Oas si Gutai, Tara Oasului este un adevarat muzeu in aer liber in care se pastreaza nealterate arta si muzica populara , dansul specific, portul precum si o serie de traditii ocazionate de diferite evenimente ca nunti, plecarea oilor la munte, sumbre.

Principalele centre etnografice si folclorice sunt satele Certeze (case din lemn cu arhitectura specifica, mobilier, instrumente populare tesaturi, Satul Calinesti Oas si Satul Turt.

Elementele etnografice reprezentative ale tarii Oasului sunt expuse in Muzeul Etnografic in aer liber din orasul Negresti Oas.

Bibliografie Raluca-Stefania Mihai plus surse bibliografice indicate tehnoredactat in romaneste.