Societatea turistica "Fratia Munteana'

Infiintind la Cluj, sub auspiciile Universitatii, in 1920, primul Institut de Speologie, Emil Racovita si-a inceput curind primele explorari subpamintene in tovarasia colaboratorului si prietenului sau, profesorul Rene Jeannel, numit subdirector al acestui institut. Entuziasmat de frumusetile nebanuite ale pesterilor din Muntii Apuseni si impresionat de viata trudnica a populatiei din regiune, Racovita si-a comunicat impresiile intr-o conferinta la Societatea de Stiinte din Cluj. Tot atunci savantul a exprimat si ideea crearii unei societati turistice, care sa puna in valoare aceste frumuseti si sa vina in ajutorul populatiei montane. El a initiat un apel[1] care a fost semnat de numerosi intelectuali clujeni si apoi publicat. Pornind de la constatarea ca in acea vreme populatiile ce locuiesc in munti sint in general sarace in mai toate partile lumii, ca indeletnicirile lor principale, cresterea vitelor si exploatarea padurilor, sint putin productive, datorita conditiilor climatice si greutatilor de acces, Racovita afirma ca "turismul este singurul mijloc de a imbunatati repede si temeinic starea populatiei muntene'. "Turismul - continua el - poate sa scape pe acesti oameni din nevoie cum a facut-o pentru locuitorii Alpilor, Pirineilor si ai multor altor centre turistice, care azi sint considerate ca asezaminte bogate si care erau, inainte de deschiderea lor la turism, tot asa de sarace ca si satele noastre de munte'. Invocind si alte motive in sprijinul ideii ca turismul trebuie sa devina o sursa de venituri in dezvoltarea nationala, apelul poate fi implinit - spunea el - daca fortele turistice razlete se vor stringe intr-un manunchi, intr-o puternica societate turistica. Apelul a avut rasunetul necesar in rindurile intelectualilor clujeni , incit, in urma publicarii lui a luat nastere societatea "Fratia munteana', la 21 noiembrie 1921, in sedinta tinuta la Institutul de Igiena, sub presedintia profesorului Juliu Moldovan.

Dupa votarea proiectului de statut, adunarea a ales conducerea, care avea urmatoarea componenta: presedinte - Emil Racovita; vicepresedinti - I. Atanasiu si doctor O. Prie; secretar general - Victor Stanciu; casier - doctor Laurian Gherman. Programul activitatii imediate era schitat de presedinte chiar in sedinta de constituire: organizarea materiala a societatii; imprimarea apelului si statutului societatii; studii pregatitoare de prospectare turistica a citorva regiuni muntoase si in special a Muntilor Apuseni; repararea casei de la Detunata, constructia unei case de adapost la Ghetarul de la Scarisoara; ajutorarea antreprenorului hotelului de la Pestera de la Vad; conferinte populare pentru raspindirea turismului.

Statutul "Fratiei Muntene'. Pornind de la dezideratul de a "stringe intr-un manunchi puternic fortele celor ce iubesc muntii' (art. 1), statutul mentiona scopul si mijloacele indeplinirii acestuia. In articolul 2 se anunta astfel acest scop: "sa cerceteze si sa studieze stiintificeste muntii Romaniei; sa-i faca cunoscuti atit in tara, cit si in strainatate; sa usureze, in general, prin toate mijloacele calatoriile si sederea in munti si, in special, sa obtina pentru membrii Fratiei Muntene reduceri de preturi si avantaje de tot soiul la hoteluri, magazine, cai ferate; sa apere muntii si padurile lor de devastari; sa formeze, sa ocroteasca si sa ajute pe calauzele de munte, pe cantonieri si pe agentii silvici; sa contribuie la ridicarea nivelului moral si material al populatiei din munti'. Pentru indeplinirea acestui scop, articolul urmator prevedea o serie de mijloace, pornind de la stabilirea si intretinerea unor strinse legaturi cu autoritatile si societatile interesate. Erau prevazute apoi: organizarea de excursii individuale si colective; tinerea unor sedinte de comunicari si conferinte in sedinte publice; editarea unui periodic, a unor calauze, lucrari stiintifice si de popularizare a frumusetilor muntilor; construirea unor drumuri si poteci; infiintarea unor hanuri, ospatarii si adaposturi in centrele turistice, cum si imbunatatirea celor existente; asezarea de placi si tablite de orientare; stabilirea de regulamente si tarife. Ultimele doua mijloace pentru atingerea scopurilor propuse dovedesc preocuparea constanta a societatii "Fratia Munteana' de a interveni la forurile competente "pentru apararea muntilor de surpari si distrugeri de orice soi si urmarirea executarii lor; cereri de aplicare a legilor si regulamentelor care ocrotesc padurile si apele de munte, fie particulare, fie ale statului, de pradaciunile locuitorilor si supravegherea aplicarii acestor dispozitii legale'. Obiectivele sociale urmarite prin statut reies si din formularea finala, prin care se propune sa se depuna eforturi ca satele izolate din munti sa aiba acces la cultura si educatie cetateneasca, asigurindu-se totodata si legaturi mai usoare cu zonele inconjuratoare, de unde isi pot procura cele necesare traiului, ca hrana, imbracaminte, ajutor medical etc. Pentru administrarea treburilor societatii s-a hotarit alcatuirea unui sfat central si a unui consiliu de administratie. Sfatul central, din care faceau parte 15 membri, alesi pe trei ani, reeligibili, era ajutat de sfaturi tehnice. Sfatul tehnic al localitatilor si monumentelor frumoase, de pilda, cuprindea mai multe sectii: arheologie, istorie, frumusetile naturale, parcuri si rezerve nationale, etnologie si folcloristica. La 29 iunie 1933. Societatea turistica "Fratia Munteana' a fuzionat cu Turing-Clubul Romaniei, contopindu-se cu sectia clujeana a acestuia, "Muntii Apuseni', si luind un nou nume: sectia T.C.R. "Fratia Munteana'.

In cei 12 ani de activitate (21 noiembrie 1921 - 20 iunie 1933), Societatea turistica "Fratia Munteana' a avut mai multe realizari.

Case de adapost. A reparat si pus in stare de functionare casa de la "Detunata' (1 060 metri altitudine), la poalele stincii Detunata Goala, cu o capacitate de 25 locuri, si a construit, in apropierea Ghetarului de la Scarisoara, cabana "Scarisoara' (1 100 metri altitudine) cui patru camere si o capacitate de 25 locuri. Activul societatii in momentul fuziunii cu T.C.R. se ridica la suma de lei 368 294 lei, din care 33 024 bani lichizi, iar restul valoarea celor doua case.

Activitatea propagandistica. Societatea "Fratia Munteana' a desfasurat prin membrii sai o vie propaganda in favoarea turismului si alpinismului, prin conferinte, prin scris, dar mai ales in rindurile oficialitatilor, reusind sa introduca in diferite legi notiunea de turism. Pentru atingerea acestor scopuri, s-a bucurat de sprijinul unor inalti functionari de la Ministerul Muncii si Ocrotirilor Sociale ca Iuliu Moldovan si generalul medic Nicolae Vicol.