| CATEGORII DOCUMENTE |
| Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
| Transporturi | Turism | Zootehnie |
Turismul balnear
INTRODUCERE
Turismul este un domeniu de activitate cu un profil complex, reunind un ansamblu de servicii si bunuri proprii mai multor sectoare, fiind punctul de interferenta al acestora. Ca fenomen social economic, incepe sa fie consolidat in Europa inca din 1880, iar in 1905 se contureaza prima sa definitie in care se arata ca ' turismul este un fenomen al timpurilor noastre, bazat pe cresterea necesitatii de refacere a sanatatii si schimbarea mediului inconjurator, renasterea si dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru frumusetile naturii '.
Turismul implica ideea alegerii deliberate a itinerarelor si a duratei sejurului de catre fiecare turist in parte, are ca scop satisfacerea anumitor necesitati de ordin social, cultural, spiritual, medical si, in ultima instanta, urmareste satisfacerea dorintelor turistului.
Una din formele de turism careia i se acorda o deosebita atentie este turismul balnear, domeniu in care tara noastra dispune de factori naturali de cura de o mare valoare raspanditi in majoritatea judetelor tarii. In cele peste 160 de statiuni si localitati balneoclimaterice din Romania, pe langa factorii naturali de cura, statiunile noastre dispun de o gama larga de proceduri fizioterapeutice prin amenajarea sectiilor de electroterapie, hidroterapie, pneumoterapie si cultura fizica medicala, dotate cu aparatura moderna si deservite de personal calificat.
Lucrarea de fata urmareste dezvoltarea turismului balnear in una din statiunile cele mai reprezentative ale tarii, avand in vedere posibilitatile superioare detinute in comparatie cu alte zone mai putin dezvoltate din punct de vedere turistic, dar si pentru a sublinia deficientele de management in centrul atentiei prestatorilor pentru satisfacerea exigentelor mereu crescande ale turistilor pacienti.
Tinand seama de caracterul deosebit al cererii si ofertei in domeniul turismului de tratament si de problemele economico-organizatorice pe care le ridica dezvoltarea acestei forme de turism, in prezent si in perspectiva, se impune folosirea unor metode de organizare care sa promoveze valorificarea potentialului nostru turistic balnear, pe plan national si international. Turismul este si va ramane o industrie a frumosului pentru ca isi propune sa protejeze si sa amenajeze mediul ambiant.
CAPITOLUL I
CONSIDERATII GENERALE PRIVIND TURISMUL BALNEAR
Aparitia turismului se pierde in negura timpurilor si este greu de stabilit o data certa a detasarii sale ca activitate distincta, deoarece unele forme incipiente de turism s-au practicat din cele mai vechi timpuri.
De-a lungul anilor, continutul notiunii de turism s-a modificat si s-a imbunatatit continuu. In prezent, dupa ce a cunoscut o multitudine de definitii, putem spune ca: ,,turismul se refera la activitatile desfasurate de persoane, pe durata calatoriilor si sejururilor, in locuri situate in afara resedintei obisnuite, pentru o perioada consecutiva ce nu depaseste un an (12 luni), cu scop de loisir (recreere, odihna), pentru afaceri sau alte motive.(OMT)
Deoarece turismul are ca scop satisfacerea anumitor necesitati de ordin social, cultural, spiritual, medical etc. si urmareste satisfacerea nevoilor de consum turistic, s-au delimitat diferite clasificari ale formelor de turism practicate. Printre aceste forme de turism de o mare importanta si care ne intereseaza in lucrarea de fata este turismul balnear.
Aceasta forma de turism, turismul balnear, apare ca forma de intretinere si refacere a sanatatii, fiind asociat cu odihna si agrementul dirijate medical. Este unul dintre cele mai vechi si mai constante forme ale activitati turistice, ce se deruleaza pe tot parcursul anului; presupune o durata lunga a sejururilor cu posibilitatea de a se repeta consumul turistic specific de mai multe ori pe an, cu o clientela relativ stabila[1].
1.1.Scurt istoric
Drumul strabatut de omenire pe calea progresului a fost intotdeauna sprijinit, dar, de cele mai multe ori, devansat de victoriile obtinute in cucerirea spatiului. Exploratorii, comerciantii, oamenii de stiinta si cultura, care au deschis calea spre cunoastere, au transmis contemporanilor lor posibilitatea si dorinta impinsa pana la necesitatea de a calatorii.
Astfel in timp ce construiau cetatea ,,Ad Mediam pe drumurile Diera Tibiscum (Orsova Timisoara) legionarii romani au descoperit in apropiere, pe valea Cernei: izvoare cu apa calda sulfuroasa, a caror valoare terapeutica o apreciau in mod deosebit, fapt ce reiese si din denumirea pe care le-au dat-o ,,Ad aqua Herculi Sacras ad Mediam adica ,,Apele sfinte ale lui Hercules de langa Mehadia. Statui de zeitati si pietre cu inscriptii latine, prin care se aduc laude si multumiri actiunii binefacatoare a izvoarelor de la Herculane, au infruntat timpul, stand si astazi marturie a pretuirii de care se bucurau atunci, pretuire care a ramas la fel de vie si in zilele noastre.
Zacamintele de sare, bogatie de seama a Daciei, au constituit punctul de formare a unor statiuni cu ape sarate cu renume in antichitate: Ocna Sibiu, in partile Sovatei si la Turda. Valoarea apelor sarate din aceste doua statiuni s-a pastrat, dovada fiind aprecierea unanima a lor si de catre oamenii vremurilor noastre.
Grija pentru igiena i-a facut pe stramosii nostri sa aprecieze mult apa, ei folosind toate posibilitatile pe care le oferea natura, dovedindu-se buni constructori si specialisti in captarea izvoarelor naturale. Faptul ca ei cunosteau izvoarele termale de la Felix si ca mica statiune Moneasa de pe valea Crisului Alb a existat si pe vremea lor dovedeste ca izvoarele calde i-au atras in mod deosebit.
La Geoagiu , pe malul drept al Muresului, au infiintat statiunea ,,Termae Dodonae, in timp ce unele inscriptii gasite la Calan, pe valea Streiului, atesta nu numai prezenta lor acolo, dar si interesul pe care l-au aratat acestor ape mezotermale folosite si astazi. De asemenea, apele carbogazoase de la Buzias au fost folosite in acel timp impreuna cu cele de la Herculane.
Constanta de astazi, vechiul Tomis, oras-muzeu, in care vestigiile tecutului apar de sub fiecare piatra, orasul unde Ovidiu a scris ale sale ,,Tristia si ,,Pontica, este asezamantul care, cunoscut ca un centru comercial dezvoltat, a ramas in istorie si ca un centru balnear important.
Baile de mare de la Tomis erau vestite si apreciate ca avand insusiri deosebite. Guvernatorul provinciei Moesia Inferioara, Caius Pr. Messalinus, a inaltat la Tomis un altar de marmura in onoarea geniului acelor locuri si pentru ca baile sa-i aduca sanatate.
Marturiile existente ne fac sa intelegem ca epoca romana reprezinta o epoca de glorie pentru valorificarea factorilor naturali. Plinius scria ca ,,Timp de 600 de ani romanii n-au cunoscut alt tratament decat baile lor.
Despre Borsec, legenda spune ca ar fi fost descoperita de un cioban cu aproximativ 200 ani in urma: acesta ,,imbolnavindu-se de curgere de sange pe gura si fiind in tara lui in Ardeal, a cazut langa izvorul Borvizului si ca band apa din el a aflat in sanul lui Izvorul Tamaduirii. Date oficiale arata ca, in aceasta statiune, apa carbogazoasa era exploatata si exportata inca din anul 1770.
Statiunea Calimanesti apare amintita in presa anului 1827, in ,,Curierul romanesc, insa prima analiza a apei din aceasta statiune se face in anul 1830. Izvoarele au fost verificate de calugarii Manastirii Cozia, dar descoperirea lor a fost facuta de locuitorii din imprejurimi, care, atribuindu-le efecte deosebite, veneau in pelerinaj, in ziua de 24 iunie, pentru a le bea cu credinta ca se vor vindeca.
In anul 1848 s-a descoperit valorosul izvor Caciulata. Documentele arata ca Napoleon III a facut o cura cu apa transportata de la acest izvor.
Apele minerale de la Olanesti sunt cunoscute inca din timpul romanilor, perioada din care se mai pastreaza niste ziduri vechi de piatra, in apropierea izvoarelor cu aceasta apa minunata.
Statiunea Baile Govora si apele sale binefacatoare isi incep existenta in anul 1980. Aceste ape, foarte valoroase, au fost descoperite in timp ce se incerca sa se extraga petrol de pe anumite terenuri.
De apele carbogazoase de la Vatra Dornei se pomeneste inca din anul 1788, cand erau folosite ca ,,ape racoritoare de baut de catre ciobani. Abia in 1805 efectele lor curative sunt cunoscute, stabilindu-se si indicatiile terapeutice.
Techirghiol, talmacit in mai multe feluri, printre care ,,Lacul Negru, ,,Cap de lac sau ,,Lacul lui Tekir, a atras atentia in mod deosebit locuitorilor din imprejurimi. Este de banuit ca efectele curative ale namolului si apei acestui lac erau cunoscute de multa vreme, deoarece de foarte mult timp, printre populatia din aceasta zona, exista zicala: ,,Ghiolul este medicul nostru. Primele date scrise despre acest lac au aparut in anul 1893. Congresul de Igiena de la Paris, din anul 1889, atragea atentia asupra valorii deosebite pe care o prezinta lacul Techirghiol. Treptat, faima acestui lac a atras suferinzi cu diverse boli. Astfel, de la cifra de 65 de bolnavi inregistrata in statistica anului 1896, s-a ajuns astazi la sutele de mii de bolnavi si sanatosi care-i folosesc calitatile in scop curativ sau profilactic.
Statiunea Zizin, situata la poalele muntilor Ciucas si Piatra Mare, a atras multa vreme atentia prin izvoarele sale minerale, cunoscand o dezvoltare importanta acum mai bine de un secol. Astfel, apele minerale din Carpatii Orientali devin treptat cunoscute si in Europa. In anul 1812, la Slanic Moldova s-au inregistrat primii bolnavi veniti din Germania, iar la Baltatesti, persoane venite pentru tratament din Rusia, Turcia, Franta si Italia.
Perioada interbelica se caracterizeaza prin dezvoltarea turismului balnear. In anul 1923 a fost infiintat ,,Institutul de Cercetari de pe langa Clinica Terapeutica a Spitalului Brancovenesc. Putin mai tarziu, in anul 1948 a avut loc o schimbare importanta in ceea ce priveste dezvoltarea turismului balnear si anume, trecerea bazei turistice in proprietatea statului. In aceste conditii, dar si datorita faptului ca s-au infiintat unele institutii speciale, turismul balnear a urmat un parcurs ascendent. Institutul de Balneologie si Fizioterapie (1949), O.N.T. Carpati (1955), Ministerul Turismului (1971) sunt doar cateva din institutiile specializate, infiintate in aceasta perioada.
In prezent, activitatea turistica balneara se desfasoara sub coordonarea Organizatiei Patronale a Turismului Balnear, organizatie care si-a inceput activitatea in anul 1993. Aceasta organizatie este compusa din 34 de membrii (societati comerciale recunoscute in tara si strainatate), care activeaza in domeniul de intretinere si de sanatate.
1.2. Relatia turism balnear turism de sanatate
Inca din cea mai indepartata antichitate, tratamentele balneare au ocupat un loc de seama in arsenalul terapeutic atat al medicinilor savante, cat si a celor traditionale. Cu toate acestea scurgerea vremurilor si progresul tehnologic din domeniul stiintelor medicale nu au reusit sa diminueze insemnatatea balneoterapiei. Se poate spune chiar ca acest mod de tratament s-a perfectionat, s-a nuantat cu indicatii si contraindicatii precise, s-a imbogatit cu proceduri noi si si-a castigat o fundamentare stiintifica.
Balneoterapia se afla intr-o relatie stransa cu medicina, lucru evidentiat inca din vremea dacilor. Medicina lor era practicata de preoti si dispunea de cunostinte de botanica farmaceutica primitiva, insa ei foloseau in scop terapeutic si efectele vindecatoare ale apelor minerale termale. Dupa cucerirea Daciei de catre romani, in paralel cu medicina sacerdotala, s-a practicat si o medicina laica. Romanii au exploatat intens izvoarele minerale, fapt atestat de multe marturii. Astfel: denumirea Germisara (statiunea Geoagiu de azi), cuvant compus traco-dac, semnifica izvoare calde, folosirea organizata in scop medical, a apelor minerale in cadrul unor asezari moderne ce si-au mentinut notorietatea pana in zilele noastre ca Herculane, Geoagiu, etc.
Astazi, balneoterpia a devenit o specialitate medicala de seama, implicata in procesul de ameliorare a sanatatii publice, cu posibilitati profilactice si recuperatorii, dar si o ramura a turismului cu un rol important in economia nationala. Cura balneara a devenit o parte integranta a sistemului de ocrotire a sanatatii, un instrument prin care se pot realiza obiective multiple si complexe. Factorii terapeutici naturali sunt considerati in prezent, pe de o parte, remedii cu valoare deosebita in unele situatii fiind indispensabili, de neinlocuit in realizarea unor efecte profilactice sau terapeutice si de recuperare, pe de alta parte, drept o alternativa a terapiei cu mijloace farmacologice medicamentoase. Un argument in acest sens este preocuparea din ultimii ani ai Organizatiei Mondiale a Sanatatii (O.M.S) pentru utilizarea si valorificarea factorilor terapeutici naturali.
Prin continutul lor metodologic bogat, prin obiectivele largi abordate, curele balneoclimaterice, se adreseaza unor categorii diverse ale populatiei.
Pentru majoritatea oamenilor, cura in statiunile balneoclimaterice devine o necesitate, o modalitate de valorificare optima a concediului de odihna anual sau a vacantelor. Cura balneara se adreseaza atat oamenilor bolnavi, cat si celor sanatosi. Pentru oamenii sanatosi de orice etate, curele in statiunile balneare reprezinta o modalitate de a stabili contacte sistematice cu medii naturale protejate, in scopul optimizarii unor functii de baza ale organismului (de termoreglare imunologica, metabolice, capacitatea de efort fizic).
In conditiile de viata oferite de societate moderna, industrializata si urbanizata, alaturi de bolile cronice degenerative au crescut in importanta, in tabloul morbiditatii, bolile de nutritie, precum si afectiunile si starile determinate de reducerea capacitatii de efort, datorate micsorarii cantitatii de miscare. Pentru numeroase persoane, vacantele in statiunile de recreere constituie o placuta si luxoasa relaxare. Pentru altii, curele de ape minerale, mofetele (surse naturale de dioxid de carbon), precum si baile de noroi constituie componentele unui tratament complex al diverselor afectiuni.
Pentru aceste doua tipuri de vizitatori, Romania poate fi un adevarat miracol. Se vor putea bucura de cele nu mai putin de 3000 de izvoare termale aflate aici. Tara noastra are aproximativ 160 de statiuni si localitati balneoclimaterice. Astazi, pacientii vin de pe tot cuprinsul Europei pentru a primi ingrijirile unor specialisti foarte competenti in clinicile bine dotate din statiunile cele mai bune. In paralel cu aceste ingrijiri, ei se pot bucura si de minunatele privelisti oferite de aceste locuri de vacanta.
In afara rezultatelor imediate, postcura, care dupa statistici medicale si chiar straine indica procente impresionante de ameliorari ale simptomatologiei subiective si obiective, un ecou insemnat l-au avut o serie de studii asupra rezultatelor in timp ale unor cure repetate, folosindu-se indicatori economici de eficienta, respectiv incapacitatea temporara de munca determinata de bolile pentru care se practicau curele balneare. Un asemenea studiu, elaborat in Germania pe 700 cazuri dupa un interval de 10 ani de la curele balneare, a indicat o reducere a incapacitatii de munca cu 37%, iar un studiu suedez, pe un grup de bolnavi tratati in strainatate, in statiuni balneare recunoscute de organismele sociale suedeze, pentru afectiuni reumatice si pentru astm bronsic, a relevat, dupa cura, o reducere a incapacitatii de munca cu 37,9% si o scadere cu 32,8% a nevoilor de medicamente. Cercetari similare efectuate in numeroase alte tari precum Austria, Franta, R.S. Ceoslovaca etc. au stabilit valoarea medicala si economico-sociala cu totul remarcabila a curelor balneoclimaterice.
Fata de modificarile rapide si fundamentale ale structurii morbiditatii, medicina clinica, de spital si de cabinet, cu toate progresele tehnice si farmacoterapeutice extraordinare inregistrate in ultimele decenii, nu a putut si nu poate face fata problemelor complexe ale asistentei medicale ale populatiei, ea ramanand deficitara, mai ales, in domeniile preventive si de recuperare. Asa se face ca pe langa tratamentul medicamentos se recomanda si tratamente interne sau externe in statiunile balneoclimaterice.
Medicina balneara este integrata cu medicina fizica si reprezinta o specialitate metodica terapeutica ce studiaza si aplica in practica medicala mijloacele fizicale terapeutice (caldura, lumina, energia electrica, electromagnetica, mecanica etc.) si factorii terapeutici naturali (climat, ape minerale, namoluri etc). Ca orice specialitate medicala, medicina fizica si balneologia au astazi o fundamentare stiintifica moderna si se incadreaza in gandirea medicala despre boala, stare de sanatate, terapie.
Turismul balnear apare ca forma de intretinere si refacere a sanatatii fiind asociat cu odihna si agrementul dirijat medical[2]. Putem spune ca turismul de sanatate se subordoneaza turismului balnear, intrucat multi oameni bolnavi practica turismul balnear, la recomandarea medicilor, pentru a-si imbunatatii sanatatea sau chiar a se vindeca. Pe langa tratamentul de sanatate, ei pot beneficia, prin turismul balnear si de alte forme de turism (etnografic, de agrement, cultural etc.).
1.3. Locul turismului balnear in turismul romanesc
Factorii naturali de cura din Romania au fost utilizati pentru tratament de aproape doua mii de ani, prin descoperirea si folosirea in scopuri terapeutice a apelor minerale de la Baile Herculane de catre daci si romani. Ulterior, s-au dezvoltat si alte statiuni balneare ca: Baile Felix si Vatra Dornei, apoi Calimanesti-Caciulata, care au capatat faima internationala inca din secolele trecute.
Romania dispune in prezent de peste 160 statiuni balneare si puncte balneare.[3] In multe dintre ele s-au construit moderne hoteluri de cura si complexe sanatoriale in care serviciile de cazare, masa, diagnostic si tratament sunt oferite in cadrul aceleiasi cladiri (Baile Felix, Baile Herculane, Sovata, Baile Tusnad, Calimanesti-Caciulata etc.). Statiunile balneo-climaterice dispun si de o larga gama de proceduri terapeutice, pe masura varietatii factorilor de cura, ca si de baze de tratament moderne si complexe, care satisfac cerintele turismului intern si international.
Din prezentarea factorilor naturali de cura se desprind o serie de aspecte deosebit de interesante pentru analiza intreprinsa, o importanta deosebita prezentand:
folosirea cu precadere a surselor de ape minerale si local a namolului;
utilizarea preponderenta a apelor minerale pe profilul statiunilor balneare si deci partiala, fata de polivalenta terapeutica a acestor ape;
dezvoltarea statiunilor traditionale si cu factori curativi, reprezentativi, paralel cu statiuni de importanta locala, fara o fundamentare hidrologica si balneo-medicala;
utilizarea incompleta a factorilor de cura traditionali sau recent pusi in evidenta, folosirea mai redusa a noilor produse medicale realizate pe baza factorilor naturali de cura etc.
Cu toata bogatia, varietatea si valoarea terapeutica a factorilor naturali de cura din Romania, ca si eficienta lor incontestabila si unanim recunoscute pe plan international, valorificarea acestora in balneoturism este sub posibilitati.
Ca urmare, activitatea balneara din tara noastra se concentreaza in circa 19 statiuni balneare de interes general din care doar 13 corespund, in parte turismului international.
Relansarea turismului balnear din Romania este in momentul de fata principala preocupare a Departamentului de turism din Ministerul Transporturilor Constructiilor si Turismului, a Ministerului Sanatatii si Familiei, Ministerului Culturii si Cultelor, Ministerului de Externe, MLPTL, Ministerului Administratiei Publice, a Federatiei Patronale din Turism, Federatiei Sindicatelor din Turism si a asociatiilor profesionale din domeniu.
Desi Romania detine aproape 70% din potentialul turistic balnear din Europa, nu dispune de cadrul legislativ adecvat, care sa permita o desfasurare in conditii prielnice a activitatii de profil. In schimb, are o baza turistica balneara deteriorata datorita mentalitatii gresite ca acest gen de turism nu mai este cautat.
In masura in care in prezent, Romania doreste sa adere la Uniunea Europeana si la modelul ei de dezvoltare, aceasta atitudine trebuie schimbata. Cresterea sperantei de viata care in tarile UE este mult mai ridicata (peste 80 de ani) decat in Romania (70 de ani), indica necesitatea imbunatatirii conditiilor de odihna si tratament a locuitorilor.
Actuala legislatie nu permite realizarea unor obiective importante in turismul balnear. Exista posibilitatea ca intr-un viitor nu foarte indepartat multe societati din turismul balnear sa fie lichidate sau chiar desfiintate. De asemenea, exista mari probleme in ceea ce priveste aspectele edilitar-gospodaresti, calitatea serviciilor si legalitatea functionarii acestor structurii de primire. In acelasi timp, caile de acces puternic deteriorate, canalizarea defecta, alimentarea greoaie cu apa, agresarea mediului, unitatile de alimentatie publica fara clasificare, sunt cateva din aspectele negative care se adauga situatiei existente.
Multe din structurile de cazare necesita reparatii majore sau chiar capitale, iar intre acestea se afla si statiuni cu un mare potential turistic, in cazul in care ar functiona la standardele cerute de un turism modern. Perpetuarea acestei situatii in statiunile balneo-climaterice ar putea duce chiar la degradarea actului medical, din lipsa dotarilor necesare si a aparaturii specifice turismului de sanatate.
Pentru relansarea turismului balnear precum si a statiunilor balneare Ministerul Transporturilor Constructiilor si Turismului in colaborare cu OPTBR, ANAT si Federatia Sindicatelor din Turism a lansat in 2000 programul O saptamana de refacere vandut prin agentii. Progresul lansat pune la dispozitia persoanelor interesate bilete cu tarif redus (circa 94 lei in 2000, ajungand la250 - 300 lei in 2006) pentru un sejur de 6 nopti intr-o statiune balneara in pret fiind incluse micul dejun si tratament.(vezi anexa 1)
Statiunile balneoclimaterice romanesti se pregatesc pentru a oferi turistilor programe cat mai variate, modernizandu-si baza materiala specifica, investind in pregatirea personalului si diversificarea modalitatilor de agrement.
OPTBR a organizat cea mai recenta Bursa de specialitate, alaturi de alt eveniment: Forumul de Turism Balnear. La cel din urma au fost invitati reprezentanti ai Austriei si Ungariei, la nivelul autoritatilor de turism sau al organizatiilor profesional - patronale similare. Temele principale s-au axat pe modul de organizare a turismului balnear si pe sprijinul statului in dezvoltarea acestui segment, prezentarea de programe de training si specializari ale unor scoli autorizate din Romania in acest domeniu, proiecte de dezvoltare si investitii in statiunea Baile Felix, aspecte ale activitatii medicilor in statiunile balneare etc.
Turismul balnear a adus in 2005 venituri de circa 90-100 milioane operatorilor privati, cifra de afaceri a sectorului urmand sa creasca cu circa 10 % in 2006. In momentul de fata ponderea cazarii reprezinta circa 50 % din pachetul de servicii, alimentatia publica 40 %, iar serviciile de tratament doar 10 %. Trebuie insa sa se realizeze proiecte care sa puna in valoare calitatea factorilor naturali de cura, valoarea istorica a statiunilor balneare si cea a calitatii calificarii personalului medical .
Potrivit reprezentantilor OPTBR, majoritatea statiunilor sunt in proces de acreditare cu normele ISO 9000, se realizeaza programe de training si pregatire a personalului conform cu standardele europene. In ultimii ani, investitiile pentru dezvoltarea statiunilor s-au cifrat la peste 100 milioane de euro, in 2005, suma considerata insa insuficienta fata de necesar.
Privatizarea in turismul balnear a fost mai greoaie, in opinia reprezentantilor companiilor de profil, atat datorita valorii activelor existente, investitiilor mari necesare, cat si datorita multor cereri de retrocedare. Investitiile au vizat statiuni cunoscute precum: Govora, Sovata, Baile Herculane, Felix, Moneasa, Hebe, Vatra Dornei, Slanic Prahova. Investitiile s-au indreptat atat spre infrastructura mare - hoteluri, restaurante, baza de tratament, cat si spre modernizari sau achizitii noi de aparatura si echipamente, precum si spre un domeniu foarte important si anume pregatirea personalului.
Cele mai solicitate statiuni de catre turistii straini sunt Sovata, Baile Felix, Baile Herculane, Baile Govora, Covasna si statiunile de la litoral. Strainii pot fi atrasi si de programele care ofera produse si proceduri originale romanesti, cure naturiste, dar si de pretul acestor programe. Casele de Asigurari si cele de Sanatate din strainatate ar putea fi interesate in trimiterea clientilor lor in statiunile balneare romanesti in conditii mult mai avantajoase si cu efecte terapeutice mai mari, in comparatie cu alte statiuni din tarile vecine.
Potrivit OPTBR, numarul turistilor care au fost in statiunile balneare in 2005, s-a ridicat la circa 7-800.000 turisti, majoritatea sosind prin Casele de Pensii si cele de Asigurari Medicale, insa statiunile romanesti erau mult mai cunoscute in strainatate in anii 70 - 80.'Atunci, investitiile in statiunile balneare erau noi, promovarea era mai intensa si programele agentiilor de turism mai diversificate. Numarul strainilor reprezinta in medie 10-12 % din total. Majoritatea sunt varstnici, care vin in mod traditional pentru a-si trata diversele boli. Tarile din care vin acesti turisti sunt cele traditionale: Germania, Israel, Belgia'[5], a explicat directorul executiv OPTBR.
CAPITOLUL II
POTENTIALUL TURISTIC BALNEAR AL ROMANIEI
Potentialul turistic balnear, parte componenta a potentialului turistic natural, este constituit din totalitatea elementelor naturale, ale solului, subsolului si atmosferei, elemente care sunt utilizate pentru imbunatatirea starii de sanatate in scop profilactic (prevenirea imbolnavirilor), terapeutic (mentinerea starii de sanatate), si recuperator (recuperarea starii de sanatate).
APE MINERALE SI TERMOMINERALE
Romania dispune de o mare bogatie de factori naturali de cura (ape
minerale si termominerale, emanatii naturale de gaze terapeutice, namoluri si
lacuri terapeutice, etc.)(vezi fig.2.1), raspanditi pe aproape intreaga
suprafata a tarii. Trebuie sa precizam ca in literatura de specialitate si in
practica se utilizeaza si alta terminologie cu similitudini fata de notiunea de
factori naturali de cura si anume: substante minerale terapeutice, factori de
cura balneara si factori terapeutici.
Fig. 2.1 Factori naturali de cura in turismul balnear
Romania este un monument al naturii [6], deoarece se intampla rar ca pe un teritoriu, relativ mic, sa se afle:
-toate formele de climat cuprinse intre cel de stepa si climatul montan, de mare altitudine;
-cele 11 categorii de ape minerale incluse in clasificarile internationale, incepand cu apele oligominerale si terminand cu izvoarele cu mari concentratii in saruri minerale;
-toate tipurile de namoluri terapeutice si existente in lume: sapropelice, minerale, de turba.
2.1. Ape termale
Apele termale reprezinta una dintre cele mai importante resurse hidrominerale de pe teritoriul tarii noastre, atat prin volumul rezervelor cat si prin calitatile terapeutice.
Structura geologica complexa a teritoriului, face ca Romania sa dispuna de o inepuizabila rezerva de ape minerale si termominerale, acestea fiind dipuse in general:
in arealul montan, mai ales in aureola mofetica din imprejurimile vulcanice: Oas-Gutai-Calimani-Harghita, care apartin mai multor zone geo-chimice ;
in zona dealurilor subcarpatice si de podis (ape clorurate, sodice, bicarbonate);
in zona de campie (ape termo-minerale, de regula bicarbonate).
Apele minerale din Romania, prin calitatile fizico-chimice si valoarea terapeutica sunt similare si chiar superioare apelor minerale din vestitele statiuni balneare de peste hotare Bolzano (Italia) si Baden-Baden.
Unele statiuni balneare ca Baile Olanesti, Baile Calimanesti-Caciulata, Baile Felix, Borsec etc. au fost recunoscute pe plan international inca din secolul al XVIII-lea (Baile-Felix), apa minerala a multora dintre ele fiind premiata la expozitiile internationale ale timpului (Viena 1873, Bruxelles 1893 etc.).[7]
Pana in prezent nu exista o definitie unica data apelor minerale, tarile aderand fie la conceptul latin, care defineste apa minerala doar prin actiunea sa terapeutica, fie la conceptul german, care ia in consideratie criterii cantitative de compozitie chimica.
In general apele minerale sunt acele ape care provin dintr-o sursa naturala (izvor) sau forata artificial si indeplineste una din conditiile urmatoare[8]:
- continutul de saruri minerale dizolvate este de peste 1 g/l;
- prezenta unor elemente chimice cu actiune farmacologica cunoscuta (fier, iod, brom, arseniu, bariu, sulf, mangan etc.), in proportii minim necesare;
- continutul de gaze dizolvate cu efecte biologice, in concentratii stabile (1000 mg CO2/l; 1 mg H2S/l).
O conditie esentiala pe care trebuie sa o indeplineasca apele termale este aceea de a avea temperaturi de peste 20º C, indiferent de continutul mineral. In functie de temperatura apelor, acestea pot fi[9]:
ape hipotermale (20-31º C)
ape termale (32-38 º C)
ape hipertermale (peste 38 º C)
Valorificarea complexa a apelor minerale se face in mod special in statiunile balneare, in regim economic, in stabilimente sanatoriale, efectuandu-se tratamente care constau in cura interna si cura externa sau apele sunt valorificate prin imbuteliere ca 'ape medicinale' si ' ape de masa'.
Datorita alcatuirii geologice complexe, teritoriul tarii noastre prezinta o gama larga de ape minerale, legate genetic de unitatile litologice si structurale. O gama variata de compozitii chimice include aproape toate tipurile de ape minerale: carbogazoase, alcaline, feruginoase, clorosodice, iodurate, sulfuroase, sulfatate etc.(vezi fig. 2.2.) acumulate in zacaminte subterane sau la suprafata.
In ceea ce priveste apele minerale atat ca debit cat si din punct de vedere calitativ, pe primul loc se situeaza Carpatii Orientali. In aceasta zona se intalnesc sapte tipuri hidrochimice de baza: bicarbonatate-carbogazoase, feruginoase, carbonatate, sulfuroase, sulfatate, clorurate si o grupare de cateva tipuri mai putin numeroase, dar cu valente terapeutice deosebite vitriolice, arsenicale, termale, radioactive.(fig. 2.3.)
APE ARSENICALE
APE CARBOGAZOASE
APE ALCALINE
APE ALCALINO-TEROASE
APE TEROASE
APE
MINERALE
APE CLOROSODICE
APE IODURATE
APE SULFUROASE
APE SULFATATE
APE RADIOACTIVE
APE OLIGOMINERALE
APE BICARBONATATE etc.
Fig. 2.2. Categorii de ape minerale in Romania
Regiunea cea mai bogata in ape termale este Campia de Vest, cu aparitii la zi sub forme de izvoare la Baile Felix, 1 Mai, Calacea, Tinca, Teremia etc. Surse de ape termominerale se intalnesc si in muntii Apuseni la Moneasa (32C), Geoagiu Bai (34C); in Carpatii Meridionali, ape termale se intalnesc la Baile Herculane (62C in cazul apelor din foraje); in Dobrogea la Vadu Oii-Topalu.
Orizonturi cu ape termale ce au temperaturi de peste 50 C au fost evidentiate si de o serie de foraje la Ticleni, Calimanesti-Caciulata, Cozia, Bivolari, Siriu etc.
Lacurile terapeutice
Prin calitatile fizico-chimice ale apelor lor, numeroase lacuri prezinta un deosebit interes terapeutic. In general, apele sunt clorurate, uneori iodurate sau sulfatate (cele din Campia Romana), cu o mineralizare medie de 30-50 g/l.
Lacurile cele mai folosite in balneoturism sunt situate in doua zone distincte din tara si anume:
In zonele de joasa altitudine, asa numitele lacuri sarate de campie, dezvoltate pe depozitele loessoide ce acopera Campia Romana, in sectorul ei estic, prezinta si ele calitati terapeutice balneare prin concentratia si diversitatea sarurilor continute, dar si datorita prezentei namolurilor curative depuse pe fundul bazinelor lacustre.
Lacuri cu un grad ridicat de mineralizare si namoluri curative sunt Ianca, Plopu, Esna situate in Campia Brailei, Coltea, Tataru, Plascu, Chichinetu, din Campia Baraganului Ialomitei.
Alaturi de acest tip de lacuri sarate, estul Campiei Romane beneficiaza si de prezenta unor lacuri de interes turistic terapeutic care s-au format fie in vechi meandre parasite, fie in locul unor limane fluviatile, unde prin evaporatia puternica a apei s-a produs, in timp, concentrarea treptata a sarurilor si formarea namolurilor (peloidului).
Importante pentru turismul balnear sau turismul de sfarsit de saptamana sunt Lacul Amara, Lacul Sarat, Lacul Balta-Alba etc.
Fotografia 2.1. Lacul Amara Fotografia 2.2. Lacul Balta-Alba
Tot in aceasta categorie intra si lacurile de tip liman maritime, bine conservate si separate de mare prin cordoane de nisip de diferite latimi, cu o mineralizare considerabila: Lacul Techirghiol, cu o suprafata de 11,6 km² si o adancime de peste 9 m, cu o salinitate de patru ori mai mare decat cea a Marii Negre, dar care se reduce treptat, in ultimii ani din cauza aportului considerabil de apa dulce provenita din sistemele de irigatii, care a facut ca nivelul apei lacului sa se ridice considerabil, inundand partial o serie de amenajari, instalatii balneare existente pe malul lacului; namolul din acest lac este folosit in statiunile Eforie Nord, Eforie Sud si Techirghiol, Lacul Costinesti cu apa relativ sarata si numeroase izvoare sulfatate, mezotermale pe maluri: Lacurile Agigea, Nuntasi, Tatlageac etc.
In zonele dealurilor subcarpatice sau de podis sunt utilizate in scop terapeutic, lacurile din masivele de sare care au luat nastere prin surparea minelor de sare parasite (Sovata, Ocna Mures, Ocna Sibiului, Ocnele Mari, Teleaga, Bazna). Aceste lacuri au o concentratie ridicata de clorura de natriu si structura termica speciala diferita fata de lacurile cu apa dulce (fenomenul de heliotermie).
Lacurile sarate formate in mod natural in depresiuni de prabusire sunt
in general de dimensiuni mai mici, cele mai importante fiind cele din zona
Sovata-Praid. Lacul Ursu format intr-o depresiune de prabusire de pe masivul de
sare de la Sovata, intre anii 1870-1888, cu o suprafata de peste 40.000 m²
si adancimea maxima de peste 18 m. Un factor de cura important si totodata o
caracteristica remarcabila in cazul Lacului Ursu o constiuie heliotermia:
temperatura apei creste relativ puternic de la 0 m la 1.5-2 m (unde aceasta a atins 33º C in anul 1965, 61º C in
1992 si chiar peste 70º C in 1898) pentru a se Fotografia 2.3. Lacul Ursu
mentine la 21-26 º C la adancime de peste 5-6 m (tot timpul anului). Fenomenul de helioterapie este prezent din 1879 si se datoreaza echilibrului hidric si stabilitatii salinitatii in profil vertical: 1.0-75.0 gr/l intre 0-2 m adancime 220.0-300.0 gr/l intre 2-3 m si fundul lacului. Datorita utilizarii exagerate a apei lacului si aportului mai mare de apa dulce adusa de paraiele Toplita si Auriu, in ultimul timp se observa reducerea calitatilor balneoterpeutice si a fenomenului de heliotermie.
Tot in jurul statiunii Sovata sunt prezentate si lacurile Alunis, Verde, Rosu, primele doua avand namoluri sapropelice de calitate deosebita cu fenomen de heliotermie, care au sustinut si ele dezvoltarea exploziva a statiunii.
2.2. Namoluri si saline terapeutice
Namolurile terapeutice
Namolurile terapeutice sunt substante care se formeaza in conditii naturale, sub influenta proceselor geologice si biologice, fiind folosite in scopuri terapeutice ca atare sau dupa o prealabila pregatire prin macinare, amestec cu ape minerale sau incalzire.
In conceptia actuala namolurile reprezinta amestecuri eterogene de substante organice si minerale, in stari de agregare si forme structurale variate. Ele contin[10]:
o faza solida, compusa din substante organice (celuloza, lignina, rasini, ceruri, componente lipidice, etc) si minerale (saruri insolubile si o structura argiloasa);
o faza lichida, reprezentata de solutia apoasa a substantelor solubile organice si anorganice din namol ce ocupa interstitiile dintre particulele solide. Ea provine din apa lacurilor (in cazul namolurilor lacustre), din apa minerala (in namolurile minerale si unele turbe) si din precipitatii;
o faza gazoasa rezultata in urma diferitelor procese fizico-chimice
si biochimice, reprezentata prin hidrogen sulfurat (H2S), dioxid de carbon (CO2), O2, H2, etc.
Namolul poate fi utilizat in cura externa terapeutica pentru urmatoarele afectiuni (numai dupa consultarea medicului):
Afectiuni reumatismale
stari preartrozice.
reumatism degenerativ. Artroze ale coloanei si articulatiilor in afara perioadelor de reactivitate clinico-biologica
reumatism abarticular. Tendonite, periartrite, in afara perioadelor de 
acutizare.
Afectiuni posttraumatice
sechele musculo-articulare
sechele osoase.
Afectiuni neurologice periferice cronice.
Afectiuni ginecologice cronice.
anexite
metroanexite cronice
sterilitate Fotografia 2.4. Cataplasma cu namol
5. Celulita si cosmetica pentru artroze ale coloanei
Namolul se aplica mai ales sub forma de bai, impachetari, cataplasme (aplicatii de namol, la temperaturi variate, pe regiuni limitate ale corpului) sau sub forma de jonctiuni (o metoda de aplicare a namolului rece, practicat pe litoral).
Utilizarea peloidelor (namolurilor) ca factori terapeutici a inceput inca din a doua parte a sec. XIX la Techirghiol (folosind namol sapropelic) si Vatra Dornei (pe baza namolului de turba exploatat la Copaceni si ulterior la Poiana Stampei Pilugani), tratamentul cu peloide devenind in timp o procedura cunoscuta, aplicata curent in numeroase statiuni balneare si balneoclimaterice, de pe litoralul Marii Negre si pana in zona montana.
Tara noastra dispune de importante rezerve de namoluri terapeutice,
care contribuie la cresterea competitivitatii ofertei balneare romanesti.
Terapia cu namol reprezinta un tratament naturist care si-a dovedit eficienta
in multe afectiuni. Ea poate fi efectuata in multe statiuni balneoclimaterice din Fotografia
2.5.
Romania sau de pe litoral. Impachetari cu namol
Eficienta namolurilor se stabileste prin buletinele periodice de analiza si consta in cateva caracteristici:
hidropexia capacitatea maxima de absorbtie a apei de catre namol; cel mai bun se afla la Techirghiol (1923 gr.);
plasticitatea, care arata gradul de fluiditate si capacitatea de a se intinde uniform; cel mai bun se afla la Techirghiol (43-56%);
granulatia, cu cat este mai mica namolul este mai fin, diametrele granulelor fiind intre 1 mm 0,0005mm;cel mai fin se extrage din lacul Techirghiol;
termopexia capacitatea de retinere a caldurii, atunci cand este supus unui proces lent de incalzire, cu efect major in terapie balneara;
ph arata echilibrul acido-bazic al componentelor chimice din namol; in general cu un ph cuprins intre 9-10 decialcalin;
compozitia chimica arata ca namolul de Techirghiol detine cele mai importante valori clor 51,5%, sodiu si potasiu 3,92%, substante organice 32,5%.
Valoarea balneara a namolului este data de actiunea sa farmacodinamica, prin schimbul de ioni cu pielea, iar transferul de substante active catre organism prin intermediul epidermei este cu atat mai intens cu cat acesta este mai diluat si usor incalzit.
Dupa originea lor si calitatile fizico-chimice, namolurile terapeutice pot fi diferentiate in trei categorii[11]:
Namoluri sapropelice formate in lagune, prin sedimentarea sub apa a materiilor organice si minerale si sub influenta proceselor microbiologice si fizico-chimice. La randul lor namolurile sapropelice sunt de mai multe feluri:
- namoluri negre, sulfuroase (Techirghiol, Amara, Lacul Sarat, Sovata)
- namoluri fosile (Ocna Sibiului, Ocnele Mari)
- namoluri de adancime (Marea Neagra).
Namoluri minerale se formeaza in mod natural, in jurul izvoarelor minerale, ca urmare a proceselor fizico-chimice si microboilogice care se declanseaza la contactul apei minerale cu un pat argilos. Se pot obtine si in bazine artificiale, de data aceasta formarea fiind dirijata. Astfel de namoluri minerale se gaseau la Govora (namol silicios, iodat), iar in prezent la Geoagiu (ferunginoase), Sangeorz-Bai (usor radioactive-radonic), Pucioasa (sulfatate) etc.
Namoluri de turba formate in mlastini, prin transformarea incompleta a materialului vegetal in conditii de umiditate avansata. Namolul de turba a fost utilizat pentru prima data la Vatra Dornei, in 1880, urmat de Borsec in 1889, importante resurse de acest gen existand la Vatra Dornei, Borsec, Malnas, Someseni, Felix, 1 Mai, Mangalia cu peste 300.000 m³ rezerve valorificabile.
Salinele terapeutice
Salinele, prin microclimatul 'de salina', constituie un element important al potentialului balnear. Recunoasterea si utilizarea in balneoterapie a
microclimatului de salina s-a realizat, mai ales, in a doua jumatate a
secolului XX si, in special, in ultimele trei decenii, cand au fost introduse
in circuitul terapeutic salinele de la Slanic Prahova, Praid, Targu Ocna, la
care se adauga Ocna Dej si Cacica, cu posibilitati reale si multiple de
utilizare.
Microclimatul de salina are un caracter sedativ de crutare, cu valori foarte reduse ale indicilor de stres, fiind un climat echilibrat sub aspectul umezelii (umiditatea relativa fiind de circa 60 - 80%, usor racoros ca temperatura (12-
13C), cu viteze reduse ale curentilor de aer, practic Fotografia 2.6. Salina Praid
insesizabile, si cu presiunea aerului constanta. In conditii de salina se remarca, deci, o constanta evidenta a parametrilor fizici, chimici si microbiologici, practic fara variatii zilnice si sezoniere (spre deosebire de aerul din exterior).
Inainte de cel de-al doilea razboi mondial erau in exploatare salinele de la: Targu Ocna (Moldova), Slanic (Muntenia), Ocnele Mari (Oltenia), Uioara (Ocna Mures), Ocna Dejului, Turda, Praid, Ocna Sibiului (Transilvania), Slatina, Rona, Ocna Sugatag (Maramures).
In momentul de fata, la Ocna Dejului, in depresiunea ramasa in urma unei vechi ocne abandonate s-a format un lac cu o salinitate de 250 g/l.
La marginea orasului Turda, unde se afla si salinele, pe locul unor ocne parasite, s-au format mai multe lacuri cu apa sarata. In total sunt 15 astfel de lacuri, cel mai mare fiind Lacul Mare (6000 mp), iar cel mai adanc Lacul Fara Fund (19 m adancime). In salina se deschide o hruba adanca de 115m. In una din marile sali se produce un ecou repetat de 17 ori.
Terapia in salinele amenajate si in general speleoterapia da rezultate incurajatoare in tratarea astmului bronsic, bronsitelor cronice, alergiei cailor respiratorii, intervine in suprimarea stresului cutanat si pulmonar, iar aerosolii de Na, Ca si Mg au un rol deosebit in favorizarea respiratiei profunde.
2.3. Potentialul balnear al litoralului
De-a lungul celor 244 km de litoral se disting doua sectoare, despartite de promontoriul Capului Midia: unul la nord, cu tarm jos, cu cordoane litorale, plaja fluvio-marina si areale inmlastinite, putin favorabil turismului si altul sudic cu faleza si plaja, deschise amenajat in scopuri turistice.
Potentialul turistic balnear al litoralului marin este destul de complex, impunandu-se atat prin apa marii, cat si prin resursele balneare.
Cura balneara pe litoralul romanesc constiuie o forma particulara, utilizand toti factorii naturali existenti: apa de mare si plaja, bioclimatul marin, apele termominerale, apa si namolul terpeutic etc.
Plaja litoralului romanesc, adapostita la baza falezei intre Constanta si Mangalia si cu o larga extindere in restul litoralului, are o orientare ce permite expunerea ei la soare in tot cursul zilei de vara (peste 10 ore) ceea ce se intalneste pe putine plaje din Europa. Coboara in mare cu panta lina, ceea ce favorizeaza baile de mare si mersul prin apa, proceduri de mare valoare terapeutica.
In general plaja este naturala, iar nisipul cuartos, calcaros, sau organic cu pritate ridicata si granulatie fina spre medie, se prezinta aproape in permanenta uscat. In sectorul Mangalia Nord s-au amenajat, prin indiguire si innisipare si plaje artificiale (peste 200.000 mp). Nisipul plajei face parte din complexul de cura balneara specific marii - talasoterapie - calitatile fizico-chimice ale acestuia fiind folosite in psamoterapie.
Apa de mare, prin compozitia ei
Fotografia 2.7. Litoralul romanesc chimica (apa clorurata, sulfatata, sodica,
magneziana), salinitate redusa (17-18 g/l) favorabila organismului sub aspect terapeutic si osmolar, contrastul termic apa-aer, efectul mecanic prin actiunea valurilor si aerosolii proveniti din sfaramarea acestora si care plutesc in aerul marin constituie un factor natural care genereaza o forma speciala de cura - talasoterapia, indicate in afectiunile aparatului circulator, locomotor, boli de nutritie, endocrine etc., dar si profilaxie.
In afara apei de mare pe litoral se gasesc si alte doua tipuri de ape minerale: cele de adancime, aduse la suprafata prin foraje (zonele Mangalia, Venus, Neptun, Eforie) si cele din lacurile sarate. Apele din foraje sunt mezotermale, bicarbonate, sodice sau calcice, sulfuroase, iodurate, bromurate si clorosodice. Aceste ape sunt indicate in tratarea afectiunilor reumatismale, ale sistemului nervos periferic si in cura interna (colita, deschinezie biliara). Se adauga apele sarate ale Lacului Techirghiol si mai putin cele sulfuroase ale lacului Mangalia, cu aceleasi propietati balneomedicale, folosite fiind numai cele din primul lac.
Namolul terapeutic constituie unul dintre cei mai importanti factori naturali de cura si se afla in cateva lacuri de pe litoralul romanesc. Intre acestea namolul sapropelic de la Techirghiol detine un loc important in ce a ce priveste rezervele exploatabile si valorificarea terapeutica, facand renumite statiunile Techirghiol, Eforie Sud, Carmen Silva si Eforie Nord.
La Mangalia s-a pus in evidenta si namolul de turba, ale carui rezerve valorificabile in scopuri terapeutice sunt destul de ridicate, dar utilizate numai partial la Mangalia.
Primele amenajari balneare de pe litoralul romanesc al Marii Negre s-au realizat in 1892, pe malul lacului Techirghiol, cand omul de afaceri I. Movila construieste aici cel mai vechi stabiliment balnear, iar in parcul din apropierea litoralului ridica 'Marele hotel al bailor', primul hotel din zona litorala, urmat de altele. Se contureaza astfel cea mai veche statiune cunoscuta sub numele de Carmen Silva (dupa 8 septembrie 1950, i s-a schimbat denumirea in Eforie Sud), care a fost declarata oficial statiune balneara in 1928.
In anul 1894, cand Eforia Spitalelor Civile construieste un sanatoriu pentru tratarea bolnavilor de reumatism in Eforie Nord, se constituie nucleul principal al viitoarei statiuni, completat, in anii urmatori, cu alte sanatorii si instalatii.
Statiunile cu functii de odihna, recreere si tratament balnear sunt: Eforie Nord (15.940 locuri), Eforie Sud (9.907 locuri), Neptun (11.100 locuri), Venus (10.300 locuri), Mangalia (1.430 locuri), Techirghiol (1.500 locuri).
2.4. Statiunea balneo-termala principalul valorificator
al resurselor balneare
In Romania, turismul balnear a constituit dintotdeauna principalul tip de turism practicat, acest lucru datorandu-se bogatiei variate de resurse naturale. De-a lungul timpului s-au amenajat statiuni balneare, astazi ele numarand aproape 160. Statiunile balneoclimaterice, adevarat sirag de perle care stralucesc pe pieptul tarii noastre, sunt cunoscute si vizitate pentru cura si odihna de numerosi oameni atat din tara, cat si din strainatate.
Marea majoritate a statiunilor balneare din Romania s-au dezvoltat in conditiile existentei unor factori naturali de exceptie (conditii climatice in special). Statiunile balneoclimaterice sunt cele mai importante din punct de vedere al circulatiei turistice, datorita specializarii lor multifunctionale (tratament, odihna, agrement etc.) si amenajarilor complexe (baza tehnico-materiala, baza de alimentatie, de agrement etc.).
In anul 1999, Ministerul Turismului a adoptat o hotarare ce stipuleaza conditiile si procedurile de atestare a statiunilor turistice. Actul normativ stabileste criteriile ce trebuie indeplinite de localitati sau zone ale acestora care aspira la statutul de statiune si stabileste metodologia de acreditare.
Printre criteriile de eligibilitate se numara factorii naturali si de mediu, starea infrastructurii generale si a celei turistice. Adoptarea acestui act normativ faciliteaza stabilirea prioritatilor in alocarea resurselor financiare si incurajeaza eforturile autoritatilor centrale si locale pentru dezvoltarea si modernizarea statiunilor. Pe de alta parte, constructiile noi vor fi realizate doar cu avizul ministerului, pe baza unor planuri urbanistice adecvate. De asemenea, statiunile de interes national vor deveni subiecte ale campaniilor de promovare.
Exista astfel doua categorii importante de statiuni:
statiunile de interes general sunt cele care, pe baza potentialului turistic natural si a amenajarilor de care dispun pot concura pe plan international: Baile Herculane, Baile Olanesti, Calimanesti-Caciulata, Baile Felix, Sovata, Baile Govora, Geoagiu Bai etc.
statiunile de interes local sunt statiunile care atrag turistii dintr-o anumita parte a tarii, pentru care devin un centru turistic polarizator. Astfel de statiuni sunt: Malnas Bai, Bixad, Praid, Baltatesti, Ocna Sugatag.
Majoritatea statiunilor au inregistrat modificari ale ritmului lor de dezvoltare. Multe dintre acestea au decazut ca urmare a reducerii debitelor unor izvoare, lipsei investitiilor in intretinerea bazei de cazare si in starea drumurilor de acces (de exemplu: Borsec, Malnas, Valcele).
La origine, cura balnear-termala nu avea scop turistic, fiind vorba doar de o terapie particulara sub control medical. Incepand cu secolul XIX, virtutile termale ale unor ape minerale au devenit un pretext pentru a calatorii, a vizita, devenind o moda turistica, care a transformat numeroase localitati in statiuni, in spatii turistice specifice, raspandirea acestora fiind limitata de sursele de apa termala existente cu precadere in vestul tarii (Campia si Dealurile Vestice, Muntii Apuseni sau falia Cernei). Spatiile cu resurse de apa termala amplasate in perimetrul localitatilor sau in afara acestora au devenit poli de atractie pentru cei veniti la tratament, turisti care nu practicau decat un turism limitat la a privi sau a descoperii regiunea de primire. Apoi statiunile au fost inzestrate cu o serie de amenajari pentru agrement si distractii; cazinouri, bazine, terenuri de sport, de joaca etc.
Recunoasterea si dezvoltarea unui spatiu balnear-termal depinde de caracteristicile si elementele componente ale acestuia, printre care obligatorii devin :
Factorii terapeutici naturali: izvoare minerale termale, namoluri minerale terapeutice, bioclimatul.
Instalatiile minime de practicare a curei balneare: pavilioane de cura pentru bai cu ape si namoluri terapeutice, baze moderne de tratament cu instalatii pentru bai si impachetari.
Amenajari pentru servicii sanitare principale si secundare (de urgenta).
Baza de cazare si alimentatie publica corespunzatoare unui nivel de civilizatie recunoscut.
Spatii verzi si amenajari pentru agrement, distractii si activitati de cultura, amplasate in asa fel incat sa nu perturbe odihna curantilor.
Amenajari publice si retele de mijloace de transport corespunzatoare.
Masuri de protectie a mediului, cat mai multe spatii verzi etc.
Statiunile balneare sunt categorii functionale speciale in cadrul organizarii urbane si rurale din Romania.. Statiunile balneare si de odihna asigura servicii complexe. Acestea pot fi considerate ca prime tentative de a avea un turism organizat si sunt dotate corespunzator pentru primirea turistilor. Destinatia turistica a acestora a dat nastere unui tip complet nou de asezari urbane, respectiv statiuni balneare, de odihna si de interes turistic.
Spatiile balneoclimaterice sunt generate de prezenta apelor minerale, a lacurilor sarate, de bioclimatele specifice tarii etc. factori care au dus la dezvoltarea turismului balneoclimateric si medicinii balneare, la aparitia statiunilor balneoclimaterice specializate, adevarate oaze de sanatate.
Pentru ca in statiuni resursele naturale sunt valorificate cel mai bine, acestea trebuie sa aiba o organizare si amenajare care sa vizeze crearea sau modernizarea urmatoarelor elemente componente specifice:
captari de promenada acoperita pentru izvoarele de cura interna;
terase si amenajari in aer liber pentru cure de acro si helioterapie;
parcuri sau paduri cu drumuri marcate pentru cura de teren (jogging);
pavilioane de cura pentru bai cu ape si namoluri terapeutice;
amenajari pentru servicii sanitare suplimentare (de urgenta);
amenajarea de bazine cu apa minerala terapeutica in aer liber sau acoperite;
baze de tratament complexe, unde alaturi de factorii naturali de cura se aplica si proceduri terapeutice care folosesc factorii fizici, in compartimente de electroterapie, hidroterapie, kinetoterapie etc.
Pentru a satisface preferintele turistilor in cat mai diverse domenii e nevoie de organizarea divertismentului si agrementului in unitatile de cazare si de alimentatie publica, organizarea unor baze sportive si de agrement polifunctionale, construirea unor dotari social-culturale si valorificarea unor traditii din jurul statiunilor. Pentru numeroase persoane, vacantele in statiunile de recreere constituie o placuta si luxoasa relaxare.
Statiunile balneare se afla in principalele zone naturale ale teritoriului Romaniei, indeosebi Arcul Carpatic si litoralul Marii Negre, si de asemenea in zonele de campie, de deal si in zonele sub-carpatice, majoritatea fiind de importanta locala. Zona Carpatilor Orientali, prin bogatia izvoarelor de ape minerale descoperite acolo, este zona unde au aparut primele statiuni balneare. Se estimeaza ca in aceasta zona exista 1.500 izvoare minerale, a caror compozitie chimica este foarte variata; acest lucru si faptul ca pot fi captate usor (izvoare captate sau aduse la suprafata) explica aparitia si dezvoltarea timpurie a acestor statiuni balneare.
Astazi zonele
turistice si statiunile balneare renumite dispun de complexe balneo-climaterice
vaste. Merita amintite statiunile balneare din partea de nord a Carpatilor
Orientali: Vatra Dornei, Poiana Negrii, Sangeorz - Bai, Borsa, Durau.
Statiunile balneare din trecatoarea Bilbor-Ciuc, zona cea mai importanta din
punct de vedere balneo-climateric din Carpatii Orientali. Tot aici se gaseste
si renumita statiune de odihna Lacu Rosu. Pe Valea Trotusului se gaseste
statiunea balneara Slanic-Moldova, considerata 'Perla
Moldovei'.
Fotografia 2.8. Vatra Dornei Fotografia 2.9. Slanic Moldova Fotografia 2.10. Sangeorz-Bai
Pavilionul central vedere generala Hotel Hebe
Statiuni balneare de importanta nationala sunt si Calimanesti-Caciulata, Baile Olanesti, Baile Govora, din apropierea Vaii Oltului, sau Baile Herculane aflata in partea de vest a Muntilor Mehedinti, statiune de ape termale cunoscuta din vremea romanilor.
Fotografia 2.11. Baile Herculane Fotografia 2.12.Baile Felix
Hotel Roman vedere generala
Statiunile balneare din Carpatii Occidentali bogate in izvoare minerale cu proprietati terapeutice sunt Geoagiu-Bai, Vata de Jos si Moneasa.
Statiunile balneare situate in zona Sub-Carpatilor sau in zonele de campie si deal sunt foarte numeroase si sunt foarte aproape de oras. Un astfel de exemplu este cel al statiunilor Baile Felix si Baile 1 Mai din apropiere de Municipiul Oradea (resedinta judetului Bihor), Lacu Sarat din preajma orasului Braila (resedinta judetului Braila) sau Amara de langa Slobozia (resedinta judetului Ialomita).
Statiuni de renume sunt statiunile de pe litoralul romanesc al Marii Negre : Eforie Nord, Eforie Sud, Mangalia, Neptun, Techirghiol, excelent organizate pentru odihna si tratament. Astfel putem spune ca Romania se poate mandri cu statiunile sale balneo-climaterice ce pot fi intalnite in toate zonele (pentru alte statiuni din tara vezi anexa 2).
Fotografia 2.13.Eforie Nord Fotografia 2.14. Eforie Sud Fotografia 2.15.Techirghiol
CAPITOLUL III
ANALIZA TURISTICA A STATIUNII BAILE GOVORA
Inca din cele mai vechi timpuri, oamenii au descoperit si utilizat proprietatile curative ale apelor minerale. De aici s-au ivit nu doar practici religioase pline de semnificatii, ci a aparut si o intreaga industrie bazata pe exploatarea acestor ape spre binele oamenilor.
Statiunea Baile Govora apare ca o veritabila creatie intre generozitatea naturii, bunavointa si ocrotirea dumnezeiasca si cutezanta si inteligenta umana. Asezata intr-o zona binecuvantata de natura, intr-un peisaj mirific, inconjurata de adevarate centre spirituale, pastratoare si continuatoare a traditiilor milenare ale poporului roman, aceasta statiune se bucura de un renume deosebit in peisajul turistic romanesc.
Conditiile climaterice, precum si multitudinea de izvoare minerale bogate in elemente ce permit tratamentul unui spectru larg de afectiuni, peisajul de o frumusete coplesitoare, constituite tot atatea puncte de atractie pentru turisti.
Principala forma de turism practicata in aceasta zona este turismul balnear, la acesta adaugandu-se intr-o mai mica masura turismul sportiv, concretizat in programe de refacere si antrenament.
In raport cu alte statiuni din tara noastra, ce apar ca fiind cunoscute inca din antichitate, statiunea Baile Govora are o vechime de 117 ani. Anul 1866 este considerat momentul in care s-a fondat acest asezamant turistic de catre generalul Nicolae Popescu-Zorileanu, cunoscut ca fiind initiatorul primelor lucrari balneare. Statiunea a fost inaugurata la 1 iulie 1889.
3.1. Perspectiva istorica asupra statiunii Baile Govora
Fotografia 3.1.Baile
Govora vedere generala
Statiunea Baile Govora s-a dezvoltat in segmental nordic al fostei mosii Hinta, a Manastirii Govora din satul Prajila al comunei Govora. Date certe referitoare la originea localitatii nu sunt. Sunt pareri care sustin ca infiintarea statiunii a atras dupa sine si formarea localitatii, dar se afirma si ca localitatea Baile Govora era existenta anterior infiintarii statiunii. In unele carti se face precizarea ca Baile Govora a fost atestata documentar in anul 1488 si a devenit oras din anul 1927 , iar in altele se vorbeste despre un document emis de Voievodul Radu cel Mare, in data de 21 septembrie 1498, unde se mentioneaza ca hotar al Mosiei Hinta varful care fierbe. Punctul nu este altul decat putul din locul numit Fierbea din Gatejesti, care fierbe si astazi si langa care s-a instalat o sonda care duce iodul peste deal in statiune .
Istoricul statiunii Baile Govora este legat de numele a doua personalitati: I.C. Bratianu (1821-1891), fost prim-ministru al Romaniei si al generalului dr. N. Popescu-Zorileanu, care in urma cu aproximativ 130 de ani au pus bazele acestui asezamant, profilat pe tratarea afectiunilor cailor respiratorii, reumatismale, cardiovasculare etc.
Viata acestei statiuni se imparte in trei perioade bine distincte: prima, epoca de la fondare pana la infiintarea societatii Govora-Calimanesti (1829-1910); a doua, epoca de la 1910 pana in anul 1948 si ultima perioada cea din anul 1948 pana in prezent.
Anul 1876 a insemnat inceputul descoperirii apelor minerale. I.C.Bratianu a aflat despre efectele apelor minerale descoperite la Baile Govora si a solicitat generalului Popescu Zorileanu sa efectueze analiza acestor ape. In 1884 A. Bernard, seful laboratorului de chimie al Universitatii Bucuresti, face primele analize ale acestor ape, constatand ca acestea contin multa sare si iod la litrul de apa.
Apele sunt reanalizate de catre inginerul Anghel Saligny, hotarandu-se sa se treaca la constatarea eficientei terapeutice prin aplicari asupra pacientilor din ambulanta organizata pe langa Manastirea Govora cu soldatii raniti si intorsi de pe frontul razboiului de independenta.
Apele au dovedit un efect deosebit asupra reumatismului, scrofilozei, sifilisului, pelagrei.
In acea vreme, terenul cu ape minerale se numea Prajila si apartinea locuitorilor mosneni din comuna Pausesti, aici fiind padure si, din loc in loc, cateva grajduri pentru crescut vite, mai ales in verile secetoase.
In anul 1883, data fiind valoarea apelor descoperite, si prin intelegerile facute de primul ministru I.C. Bratianu cu primarul Ion Folescu si preotul Gheorghe Popa din comuna Pausesti-Otasau, Ministerul Domeniilor a facut schimb cu locuitorii din satele Barcanele, Talvaci si Cernele fie dandu-le alte terenuri, fie cumparandu-le cu bani. Astfel, statul a devenit proprietarul acestor zacaminte si, in urma studiilor preliminare, a inceput amenajarea viitoarei statiuni balneo-climaterice.
Fotografia 3.2. Stabilimentul bailor
Dupa infiintarea in
1886, de catre generalul Zorileanu, a Stabilimentului de cura Baile Govora, in
anul 1887 Ministerul Domeniilor incepe lucrarile de captare si, in acelasi
timp, construirea unui stabiliment pentru bai. La amenajarea izvoarelor
participa si inginerul Bochet, autorul captarilor de ape de la Vichy. Dupa
captarea si amenajarea izvoarelor si construirea unor cladiri adiacente,
localitatea capata numele de Statiunea Balneara Govora, fiind inaugurata la 1
iulie 1889.
In anul 1894, statul roman cladeste in statiune trei hoteluri, transformate ulterior prin modernizare, si instalatii de bai. In acelasi timp se introduce apa potabila si iluminatul public in intreaga statiune.
Arhitectul peisagist Pinard, venit din Franta, desfasoara activitati in perioada 1895-1897 la bulevardul central, diverse amenajari, alei precum si la Parcul Balnear. Parcul avea o suprafata de 20 ha si cuprindea in acea perioada plante din flora mediteraneana, fiind unul dintre cele mai renumite parcuri din tara.
In anul 1909 se produce o modificare in modul de administrare al activitatii turistice din zona. Prin Inaltul Decret Legal nr. 1244 din 11 aprilie 1909, publicat in Monitorul Oficial nr. 15, din 18 aprilie 1909, si a legii din 28 aprilie 1910, publicata in Monitorul Oficial nr 25, din 4 mai 1910, se acorda drepturile de concesiune de la stat pentru exploatarea statiunilor Balneare Govora si Calimanesti-Caciulata . Se infiinteaza astfel Societatea Govora-Calimanesti, societate pentru exploatarea Bailor Govora si a Calimanestiului, cu sediul central in Bucuresti, strada Brezoianu, nr. 44. Astfel incepe a doua etapa de dezvoltare a statiunii.
Ca urmare a situarii statiunii intr-o zona rurala, Societatea Govora-Calimanesti a trebuit sa construiasca si sa amenajeze tot ceea ce era necesar unei statiuni balneare moderne: hoteluri confortabile, stabilimente de bai, institute de fizioterapie, noi captari de izvoare minerale, alimentare cu apa si iluminat electric, drumuri de acces, poduri.
Astfel, in perioada 1911-1914 s-au realizat urmatoarele lucrari :
s-a sapat sonda de iod nr. 4;
s-au cladit stabilimentul de bai cu 146 de cabine si locuri de baie si Institutul de Fizioterapie;
s-a instalat curentul electric (prin cabluri subterane si aeriene) prin cinci puncte de alimentare;
s-a sapat sonda de iod nr. 5
s-a construit un tunel de 300 m intre uzina, Stabilimentul de bai si
Hotelul Palace.
Fotografia 3.3.Hotel Palace
In anul 1938 s-a construit Hotelul Balneara, actualul Hotel Parc, iar
diversii intreprinzatori particulari au construit o multime de vile, multe din
ele adevarate capodopere de arhitectura.
Fotografia 3.4.Hotel
Parc(Balneara)
Faima statiunii se datoreaza cercetarilor
medicale, la care si-au adus contributia medici de renume ca: prof. univ.
Stefan Nicolau, prof. Danielopolu, prof. Baltaceanu, prof. P. Niculescu,
generalul C. Iliescu, conf. Florin Sarateanu, dr. P.I. Popovici.
In timpul celui de-al doilea razboi mondial activitatea statiunii a incetat, subsolurile unor vile de aici fiind folosite pentru depozitarea unor tezaure sau alte valori ce trebuiau ferite din calea ocupantilor.
Perioada de dupa 1948 se caracterizeaza prin desfasurarea activitatii turistice pe alte coordonate. Din 1948 statiunea devine permanenta, acordand asistenta medicala atat vara cat si iarna. De remarcat ca pana in anul 1948 statiunea avea activitate sezoniera, functionand din luna aprilie pana in luna noiembrie.
Dupa anul 1989, statiunea balneara Baile Govora a cunoscut o perioada de stagnare, caracteristica turismului romanesc, turismul fiind cel mai fidel barometru al functionarii unei economii in tranzitie.
3.2. Resurse naturale si antropice
Resursele naturale
Prin specificul continutului si valorificarea lor, resursele naturale reprezinta, pe de o parte atractii turistice pretabile pentru viitor, iar pe de alta parte ele pot fi valorificate direct in activitatea de turism ca materie prima constituind sau intrand in componenta diferitelor produse turistice si generand anumite forme de turism (in cazul nostru factori naturali de cura in turismul balnear).
Resursele naturale sunt cele oferite de cadrul natural prin componentele sale: elemente geomorfologice, de clima, de forma, de flora, peisaje, zacaminte de substante minerale si alti factori.
Aceste componente naturale au un rol principal in dezvoltarea turismului si constituie oferta primara potentiala.
Cadrul geografic:
Statiunea Baile Govora este amplasata in partea centrala a judetului Valcea, pe valea raului Hinta, la sud de Culmea Slatioarei, unde s-a format o mica depresiune intracolinar de origine eroziva.(anexa 3)
Din punct de vedere al coordonatelor geografice, orasul se afla la intersectia paralelei de 45º5, latitudine nordica, si a meridianului de 24º8, longitudine estica.
Teritoriul orasului este delimitat la nord-est de comuna Bunesti, la sud - este de comuna Mihaesti, la sud-vest de comuna Pausesti, iar la nord-vest de comuna Stoenesti.
Accesul in statiune se face pe Drumul National DN 67 sau pe ruta ferata Sibiu-Piatra Olt. Pe sosea distanta pana la Rm. - Valcea este de 20 km.
Baile Govora este un oras balneoclimateric si turistic de interes national si european care cuprinde statiunea propriu-zisa si mai multe localitati cu o populatie de 3000 locuitori.
Relieful:
In ceea ce priveste relieful Govorei putem spune ca prezinta un deosebit interes prin valoarea sa peisagistica. Depresiunea Govora este o mica depresiune in care se afla localitatea si statiunea Baile Govora si face parte din sectorul valcean al Subcarpatilor Getici.
Particularitatile actuale ale Subcarpatilor Valcii sugereaza in primul rand tineretea acestei regiuni datorita in primul rand mobilitatii tectonice accentuate, ce a conditionat permanent in Cuaternar modelarea reliefului subcarpatic.
Statiunea Baile Govora este inconjurata de dealuri la o altitudine de 300-600m. Aceste dealuri sunt denumite muscele si sunt alcatuite din roci tertiare cutate. Dealul cel mai cunoscut din aceasta zona este dealul Baba Floarea (540m) unde turistii merg cel mai des pentru o plimbare prin natura.
Relieful se completeaza cu componente ale apelor, vegetatiei si faunei, sporind atractivitatea turistica.
Fondul hidrografic detine si el un important potential. Potentialul la care ne referim are in vedere apele minerale dar si apele curgatoare, care sunt utilizate ca atare in scopuri turistice, pentru agrement si balneoturism.
Principalul colector al apelor de suprafata este raul Olt, care primeste pe dreapta, in amonte de Govora paraul Olanesti. Acesta se varsa in Olt, in partea sudica a municipiului Rm.- Valcea.
Urmeaza la sud paraul Govora cu afluentii sai, pe dreapta raul Hinta, apoi Valea Scarisoarei care se varsa in Olt in dreptul lacului de acumulare Govora, care are o suprafata de 463 ha, o lungime de 2,7 km, o latime de 3,02 km si un volum de apa acumulata de 26.317 mþ .
La sud se varsa pe dreapta in Olt un alt afluent, Bistrita Valceana.
Vegetatia:
Pe dealurile dintre paraiele Govora si Olanesti, culmile sunt acoperite
cu paduri de gorun, in care se regasesc si alte specii de foioase, in timp ce
intre vaile Govorei si vaile Bistritei, atat la Nord cat si la sud de
depresiunea Govora, predomina padurile de fag in alternanta cu paduri de gorun
si cu alte specii.
Vaile din aceasta zona sunt acoperite cu pasuni, iar din loc in loc Fotografia 3.5.Baile Govora, vedere generala
se pot vedea mici parcele cu plantatii de pomi fructiferi, dintre care cel mai des intalnit este marul.
Suprafetele din lunca Govorei au o vegetatie caracteristica de zavoaie, cu salcii, plopi si arini.
Fauna:
Din punct de vedere turistic fauna prezinta importanta mai mult prin valoarea sa cinegetica si estetica; totusi in padurile din jur sunt intalnite din ce in ce mai rar, caprioara (capreolus capreolus), vulpea (vulpes vulpes), iepurele (lepus europeus), soarecele de padure (amodemus sylvaticus), ariciul (erinaceus romanicus).
Dintre pasarile care populeaza fauna Govorei se pot aminti: privighetoarea care poate fi auzita seara in parcul statiunii, randunica, vrabia, malureanul, fasa de padure, pitigoiul, cojoaica, scatiul, uliul pasarilor, cucuveaua, gugustiucul, pupaza, ciocanitoarea, care de asemenea se vede adesea in parc.
In apele repezi ale Govorei intalnim cleanul si zglavoaca.
Govora dispune de o mare bogatie de factori naturali de cura. Apele minerale, prin volumul si calitatile lor, reprezinta principalul factor natural de cura din aceasta regiune, de care se leaga intreaga activitate balenoturistica. In statiunea Baile Govora se intalnesc mai multe tipuri de ape minerale : iodurate bromurate, sulfuroase bromurate foarte concentrate, clorosodice sulfuroase, magneziene, calcice, bicarbonatate, cu o mare varietate in privinta compozitiei fizico-chimice, a gradului de mineralizare si a temperaturii.
Clima:
Zona Govorei beneficiaza de un climat bland, de trecere de la continental la mediteranean, temperat-moderata. Fara schimbari bruste de temperatura si umiditate.
Conform datelor inregistrate in Atlasul climatologic al Romaniei, valorile specifice climei din zona Govorei sunt urmatoarele:
- Temperatura variaza intre -1C iarna si 20C vara, cu urmatoarele valori medii:
Tabel nr. 3.1.
|
Luna |
I |
II |
III |
IV |
V |
VI |
VII |
VIII |
IX |
X |
XI |
XII |
|
Temperatura (ºC) |
15,7 |
- Umiditatea relativa la ora 14:
iarna 35-45%
primavara 10-15%
vara 5-10%
toamna 20-21%
Dupa cum se observa umiditatea inregistreaza valori scazute in lunile de vara si mai ales in lunile de iarna.
- Presiunea atmosferica medie anuala este de 732,5 mm.Hg. fiind caracteristica localitatilor cu climat continental, cum este si cazul statiunii Baile Govora.
Precipitatiile anuale se inscriu in media de 750-800 mm, valorile medii lunare variind dupa cum urmeaza:
Tabel nr. 3.2.
|
Luna |
I |
II |
III |
IV |
V |
VI |
VII |
VIII |
IX |
X |
XI |
XII |
|
Precipitatii (ºC) |
Vanturile
Vantul este in stransa legatura cu asezarea geografica, predominand zilele
fara vant. Numarul acestora pe tot timpul anului este de 192, revenind o medie de 11-20 zile fara vant in fiecare luna.
Nebulozitatea este data de durata de stralucire a soarelui, ce atinge o valoare anuala de 1800 ore, valoare apropiata de cea a litoralului Marii Negre.
Ceata se intalneste rar, numarul mediu al zilelor cu ceata anual este de 11, iar zilele cu fenomene electrice se cifreaza la 2-3/an.
Resursele antropice
Resursele antropice au potential turistic insemnat si deriva din istoria multimilenara si bogata a poporului nostru, dar si din realizarile economice si sociale mai vechi sau mai noi de pe teritoriul Govorei. Spre deosebire de componentele naturale, atat de numeroase si de variate, statiunea Baile Govora detine mai putine componente antropice. Cu toate acestea, imprejurimile orasului se bucura de o mare varietate a acestor resurse antropice de care orice turist se poate bucura realizand o serie de plimbari in jurul statiunii fie in mod organizat, fie pe cont propriu.
Statiunea Baile Govora este detinatoarea unui tezaur de vestigii arheologice, monumente istorice, de arta sau de arhitectura precum si a unui patrimoniu etno-folcloric care atesta evolutia si perenitatea pe aceste meleaguri, dezvoltarea artei si a culturii poporului roman. Tot acest fond cultural istoric formeaza o parte insemnata a ofertei turistice si o componenta a imaginii turistice a Govorei pe piata nationala si chiar internationala.
In Baile Govora exista o serie de statiuni care au fost ridicate in
amintirea personalitatilor din aceasta statiune sau care au avut legatura cu
Baile Govora. Printre acestea amintim:
N. Popescu - Zorileanu monument ridicat dupa moartea sa, in anul 1924, de catre sculptorul Nicolae Mataoanu. Statiunea se afla in Parcul Central,
Olteanca cu vadra, adusa de la Rm.-Valcea, dupa revolutie,
Ion Luca Caragiale,
Dr. Botescu,
Un triptic in parc, construit in anii 60 Fotografia 3.6. Generalul
doctor N. Popescu - Zorileanu
Monumentul Eroilor monumental funerar a apartinut familiei Mihalcescu, fiind donat de catre urmasii acesteia. Monumentul a fost construit prin anii 30. Astazi, acest monument este dedicat eroilor din Primul si al II-lea Razboi Mondial.
Colectia de
arheologie si carte veche Pr. Gheorghe Petre -
Govora
Muzeul din statiune detine o colectie muzeala insemnata prin care se
evidentiaza vietuirea neolitica, indeletniciri stravechi, civilizatia geto -
dacica, numismatica romana, carte
veche romaneasca.
Cladirile din aceasta zona cu
arhitectura lor deosebita constituie Fotografia 3.7. Muzeul resurse antropice. De exemplu Hotelul Palace, emblema statiunii, a fost construita intre anii 1911 1914, dupa canoanele luxosului European. Toate cele 155 camere primesc fiecare, in decursul unei zile, iarna sau vara, lumina soarelui, iar sparturile din zidarie usi si ferestre rotunjesc cifra 365, cate zile sunt intr-un an.
Fotografia 3.8. Parcul balnear, 1910
Parcul balnear, unul dintre cele mai renumite din tara, este opera
arhitectului francez Pinard. Acest parc are 20ha de teren amenajat frumos cu
alei, banci si plante care mai de care. In acest parc se poate vedea ce a mai
ramas din Cinematograf. Acesta a avut o arhitectura deosebita, de dimensiuni
foarte mari.
In statiune se afla si o casa de cultura, unde formatii artistice de amatori sau profesionisti prezinta spectacole artistice. In fiecare prima decada a lunii iulie are loc manifestarea cultural-artistica Florile Govorei, care este un festival de muzica populara. La acest festival participa artisti de pretutindeni, cunoscuti sau mai putin cunoscuti.
Dupa cum am mai spus, un rol semnificativ il au monumentele istorice si de arhitectura ce se afla in jurul statiunii (vezi si harta turistica a jud. Valcea anexa 1). Astfel, la numai 6 km de statiune putem vizita Manastirea Govora, inceputa de Vlad Dracul, in secolul al XV lea si refacuta de Radu I. Aceasta Manastire a fost inzestrata de catre Matei Basarab cu o tiparnita, la care s-a tiparit cea dintai carte de legi romaneasca, cunoscuta sub numele de Pravila de la Govora sau ,, Pravila ce mica.
Ca stil de constructie, Manastirea este de plan triconc, cu pronaos dreptunghiular dispus transferului si acoperit cu bolta in calota sferica, cu o singura turla pe naos.
Valoroase sunt si picturile interioare, executate in freasca de catre mai multi mesteri, printre care: Iosif Ieromonah, Hranite, Theodosie si altii.
Tot aici se intalneste si o colectie semnificativa de obiecte religioase si de cult.
Manastirea Horezu este un alt punct de vizitare deosebit de atractiv. Putem spune ca aceasta manastire este cel mai frumos si mai rafinat exemplar de arhitectura romaneasca, fiind un exemplar deosebit al stilului brancovenesc.
In imprejurimile statiunii Baile Govora si implicit pe meleagurile valcene se afla peste 300 de monumente istorice si de arta, de la tezaure neolitice pana la vestigii dacice si romane si necropole paleocrestine, pastrate in muzee din Rm-Valcea, Govora, in siturile de la Slatioara, Bivolaru, Costesti sau in Complexul Muzeal Maldaresti.
3.3. Ape minerale
Scurt istoric
Inceputul descoperirii apelor minerale din statiunea Baile Govora a fost facuta de Badea Gheorghe Ciurea din Cernele Otasaului, care, in vara anului 1876, a descoperit niste smarcuri cu titei, de culoare vinetie cu pete albastrui. El a inceput sa comercializeze acest titei pana cand vestea a ajuns la Societatea Austriaca Klauss & Co, care concesioneaza locul in 1879, incepand sa sape puturi in vederea exploatarii titeiului. Aceasta societate abandoneaza curand sapaturile, intrucat zacamintele de titei erau in cantitati mici, insotind rezervele foarte mari de ape iodurate si sulfuroase.
I.C.Bratineanu auzind de aceste ape a solicitat o analiza amanuntita a lor. In 1884, A.Bernard, seful laboratorului de chimie al Universitatii Bucuresti, a facut primele analize a acestor ape, constatand ca acestea contin multa sare si iod la litrul de apa. Apele au fost reanalizate de catre inginerul Anghel Saligny. Astfel apele s-au dovedit un efect benefic reumatismului, scrofulozei, sifilisului, pelagriei etc.
Dr. Zorileanu impreuna cu alti specialisti de marca, prin lucrarile stiintifice elaborate, au popularizat efectele deosebite ale apelor minerale si tratamentului din statiunea Baile Govora.
Profesorii Facultatii de Medicina de la Sorbona au experimentat si aplicat, in policlinicile Parisului, apele de la Baile Govora, care au rezolvat spectaculos numeroase cazuri de grave afectiuni ale aparatului locomotor.
Dupa statisticile intocmite de Dr. Zorileanu a reiesit ca pana in anul
1904 au urmat cura la Baile Govora 18.908 suferinzi, din care 69% s-au
vindecat.[19] Lucrarea sa ,,Govora si
apele sale minerale, publicata in limba 
franceza, a pus bazele stiintifice
ale tratamentului balneofizical de aici.
Izvorul ,,Ferdinand este izvorul despre care s-a scris cel mai mult, in special lucrari stiintifice cu referire la actiunea sain cura interna. Inca din 1915-1916 Fotografia 3.9. Izvorul Ferdinand
dr. Fl. E. Sarateanu publica un studiu asupra actiunii acestui izvor. Dr. V. Teodoru scrie in 1921 lucrarea ,,Izvorul Ferdinand din Govora ; valoarea lui terapeutica. Cercetari asupra acestui izvor au continuat sa se faca incepand cu anul 1926. Din acest an apar diferite lucrari cu referire la izvorul Ferdinand si actiunea sa asupra unor aspecte cum ar fi: secretia gastrica, diureza, presiunea arteriala etc. In 1977, izvorul Ferdinand nu mai apare ca atare, caci din el s-au nascut 4 izvoare.
De-a lungul timpului, prin analizele efectuate ,,apelor tamaduitoare de la Baile Govora s-a demonstrat ca aceasta statiune este singura in tara in care se afla ape minerale cu compozitie chimica diferentiata ca: ape sarate iodurate bromurate, ape sarate sulfuroase foarte concentrate, izvoare cu ape hipotome, sulfuroase, bicarbonate, sulfatate, sodice, calcice, magneziene si namol sapropelic fosil adus de la Ocnele Mari.
Caracteristicile apelor minerale din statiune
O data cu descoperirea apelor minerale de pe valea Hintei si dupa primele analize efectuate asupra eficacitatii apelor, Govora a devenit in scurt timp o localitate balneara de cura medicala de renume european, alaturi de Baile din strainatate Hall si Lipnic[20].
Apele sulfuroase de la Govora, daca nu sunt superioare, ele se pot pune pe aceiasi linie cu cele mai renumite ape minerale sulfuroase cunoscute in Europa : de la Amelie, Barages, Eaux Bosines, Aix si rivalizeaza cu cele de la Grosswerdain[21].
Statiunea Baile Govora este singura din tara in care se afla ape minerale cu o compozitie chimica diferentiata ca:
ape sarate iodurate bromurate;
ape sarate sulfuroase foarte concentrate;
izvoare crenoterapie cu ape hipotome sulfuroase bicarbonate, sodice, calcice si magneziene.
Apele din Govora contin pana la 38,3 mg brom si pana la 41,8 mg iod.
Atat bromul cat si iodul sunt de origine organica, rezultate din putrezirea unor alge. Apele concentrate sarate sulfuroase sunt ape cu mineralizare mare ajungand pana la 160 g , continand hidrogen sulfurat in concentratie mare pana la 0,350 g .
Gradul de mineralizare al apelor de la Baile Govora, dupa analizele facute in 1953-1963 Tabel nr.3.3.
|
Anul analizei |
Sursa de apa minerala |
|
Br ˉ |
I ˉ |
SO4² Mg |
HCO3ˉ |
Na + K |
Ca² |
Mg² |
H2S |
Minerali-zare totala |
|
Putul 5 |
abs. |
abs. | |||||||||
|
Izvorul23 August |
Urme f.slabe |
abs. | |||||||||
|
Izvorul 30 Decembrie |
abs. |
abs. | |||||||||
|
Putul nr. 3 |
abs. |
abs. | |||||||||
|
Putul nr.4 |
Urme f. slabe | ||||||||||
|
Foraj valea Hintei |
Urme f. slabe |
abs. | |||||||||
|
Putul nr.6 |
abs. | ||||||||||
|
Sonda nr. 2 | |||||||||||
|
Sonda 608 | |||||||||||
|
Sonda 601 |
abs | ||||||||||
|
Sonda 7 |
abs. | ||||||||||
|
Putul nr.2 |
abs. | ||||||||||
|
Sonda nr.4 | |||||||||||
|
Sonda 605 | |||||||||||
|
Putul 1 | |||||||||||
|
Sonda 6 |
Sursa: Elena Berlescu Dictionar enciclopedic medical de balneoclimatologie, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1982, p. 68
Apele minerale iodate din Govora contin oligoelemente foarte necesare vietii ca: magneziu, calciu, potasiu si iod sub forma de ioduri.
In structura hidrologica din zona Govorei au fost identificate cinci straturi de ape subterane[22]:
Un strat de apa dulce, freatica in aluviunile paraului Govora si ale afluentilor acestuia;
Un strat de ape de adancime, slab mineralizate, cu o concentratie mica de hidrogen sulfurat si clor, dar bogate in bicarbonate. Acesta este captat in centrul statiunii Govora si este folosit pentru cura interna (grupa I);
Un al doilea strat de ape subterane, cu concentratie mare in hidrogen sulfurat (30-100 mg/l) este captat de forajele 3, 4 si 5 (grupa II);
Un al treilea strat de ape subterane, cu concentratie mare in hidrogen sulfurat (30-100 mg/l) si cu o concentratie medie pana la mare de clor (10-50 mg/l pana la 60-100mg/l) folosite pentru bai (grupa III);
Un ultim strat de apa de adancime, care contine ape sarate, iodurate folosite de asemenea pentru bai (grupa IV).
Gradul de mineralizare si principalii constituenti chimici
ai apelor subterane
Tabel nr. 3.4.
|
Grupa I Ape clorosodice, iodurate, bromurate |
|||||
|
Put |
Mineralizatie totala (g/) |
Clor (g//) |
Brom (g//) |
Iod (g//) |
Radioactivitate (mmc) |
|
Grupa II Ape clorosodice, sulfatat-calcice |
|||||
|
Put |
Mineralizatie totala (g/) |
Clor (g//) |
Hidrogen sulfurat (g//) |
||
|
Grupa III Ape slab sulfuroase, slab mineralizate bicarbonatate sulfat carbonice, sodice, magneziene |
|||||
|
Izvor |
Mineralizatie totala (g/) |
Hidrogen sulfurat (g//) |
Radioactivitate (mmc) |
||
|
Grupa IV Ape slab mineralizate, bicarbonatate, fara degajari de gaze |
|||||
Sursa: Dumitru Otovescu, op.cit., p. 25-26
Miracololul apelor minerale
Apele minerale existente in statiunea Baile Govora sunt adevarate tratamente in urmatoarele afectiuni :
- afectiuni ORL:
rinosinuzite cronice (catarele alergice, hipertrofice, ozenoase), sinuzite,
amigdalite steptococice, laringite, micoze erofaringiene;
- afectiuni respiratorii: bronsita cronica, traheobronsite, B.P.O.C.N., emfizem pulmonar, status post infectii respiratorii repetate, astmul bronsic alergic, infectios, infectioalergice, Fotografia 3.10.Tratament inhalatii
sechele postpneumectorii (nu pentru tumori maligne);
- afectiuni ale aparatului locomotor: reumatism degenerativ, spondiloze, gonartroze, coxartroze, artroze periferice, reumatism secundar infectios, reumatism abarticular;
boli asociate : afectiuni endocrine, ginecologice, boli profesionale, boli cardiovasculare.
Apele minerale se folosesc in mai multe feluri si anume[23]:
bai calde cu ape minerale iodurate si sulfuroase;
bai cu apa minerala clorosodica iodurat bromurate;
bai cu bioxid de carbon artificial;
aerosoloterapie cu ape sulfuroase si iodurate;
hidroelectroterapie;
masaje subacvale;
cura interna cu apa minerala;
solarium pentru bai minerale si apa dulce;
kinetoterapie in bazin cu apa minerala.
Cu toate ca apele minerale sunt foarte benefice in tratarea unor afectiuni, exista si cateva contraindicatii[24]:
Contraindicatii generale
toate bolile acute si bolile cronice in stadiul de actualizare;
bolile infecto-contagioase;
tumorile maligne;
hemoragiile;
sarcina incepand cu luna a treia;
bolile psihice;
bolile parazitare;
Contraindicatii speciale
spondiloza cervicala cu nevralgie cervico-brohiala acuta si subacuta;
spondiloza lombara cu lombosciatica acuta si subcutanata;
osteoartrozele in puseu dureros acut si subacut;
poliartrita reumatica cu V.S.H. peste 40/h;
fracturi neconsolidate;
entorsele, luxatiile mai dureroase.
Apele sarate iodurate bromurate datorita iodului cresc iodemia pe un timp variabil prin resorbtia iodului. Se cunoaste actiunea iodului asupra sistemului vascular si endocrin. Iodul are efect vasodilatator si favorizeaza modificarile metabolice locale. Impreuna cu bromul si magneziul, iodul are efect de calmare asupra durerii si de contractare musculara. Are actiune generala asupra organismului, asupra terenului limfatic si mai cu seama la copii. Apele iodurate de la Govora aplicate in cura externa, exercita o actiune congestiva puternica asupra tesuturilor interesate in afectiunile cronice, torpide ale articulatiilor. Circulatia in vasele periferice se amelioreaza si ea prin cura cu ape iodurate.
Apele cloruro-sodice sulfuroase concentrate au importanta in tratamentul reumatismului. Au actiune prin influentarea vaselor, deci o mai buna nutritie a articulatiilor. Metabolismul general si in special metabolismul purinelor este influentat favorabil prin baile sulfuroase. Apele sulfuroase sunt bune in starile artritice, in artroze si sunt contraindicate in artrozele cu osteoporoze. Sunt eficace si in migrene.
Apele sulfuroase calcice, bicarbonate sodice magneziene produc o relaxare a bronhiilor normale, cu mult mai pronuntata decat dupa alte ape minerale sulfuroase, exercitand asupra bronhiilor o actiune de sedare asupra spasmului bronsic. Astfel se dovedeste ca apele minerale din Baile Govora sunt binefacatoare de multe boli.
3.4. Baza tehnico-materiala turistica
Baza tehnico-materiala a turismului, numita generic si structuri de primire turistica, cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseste turismul pentru realizarea functiilor sale economice si sociale. In acest context se au in vedere atat mijloacele materiale specifice turismului, cat si cele comune apartinand altor ramuri[25]. In cadrul bazei tehnico-materiale a turismului, spatiile de cazare, alimentatie pentru turism, agrementul etc, prin numarul, capacitatea si structura lor, reflecta in cea mai mare masura, gradul de dotare si dezvoltare turistica in ansamblu sau la nivel teritorial.
Statiunea Baile Govora beneficiaza de o structura turistica complexa si destul de bine pusa la punct. Structurile de primire sunt foarte variate, de la hoteluri la popasuri turistice. Structurile de alimentatie publica sunt la fel de bine reprezentate, iar baza de tratament este complexa. Totodata statiunea dispune de o diversa baza de agrement.
Structuri turistice cu functie de cazare
Cazarea turistica reprezinta un puternic sprijin pentru intreaga activitate turistica din statiune. Acest lucru se datoreaza numarului sau important de locuri, dar si datorita structurii acestora. De asemenea, cazarea turistica este principala componenta a bazei tehnico-materiale.
Majoritatea unitatilor de cazare se afla in proprietate S.C. BAILE GOVORA S.A. care in prezent detine trei hoteluri (Parc, Palace si Belvedere), 7 vile, 3 popasuri turistice (Popas turistic Silva, Popas turistic Salus si Casa Govoreana).
Evolutia in structura a numarului de unitati cazare turistica
Tabel nr. 3.5
|
Total Govora, din care: | ||||||
|
Hoteluri | ||||||
|
Campinguri | ||||||
|
Hanuri si moteluri | ||||||
|
Cabane | ||||||
|
Vile |
Sursa: Breviar statistic 2005
Dupa cum se observa in tabelul nr. 3.5, in perioada 2000-2004 numarul unitatilor de cazare a ramas relativ constant, totusi anul 2004 a cunoscut o crestere semnificativa fata de anul 2000, cu doua unitati cazare mai mult. Aceasta crestere s-a datorat constructiei unei vile si a unui camping in 2004, cu dotari moderne.
In perioada 2000-2004 se observa ca numarul hotelurilor a ramas constant, in numar de trei: Hotelul Parc**, Hotelul Palace *, Hotel Oltenia **. In anul 2005 s-a construit un nou hotel, Hotel Belvedere ***, pe fosta locatie a imobilului numit Sanatoriu de copii. Acest hotel este dotat cu mobilier si tehnologie moderna, este un loc perfect pentru odihna si relaxare, datorita atmosferei prietenoase, serviciilor profesionale si a locatiei sale intr-o zona linistita.
De mentionat este si faptul ca Hotel Parc se afla in lucrari de modernizare pentru a trece de la categoria de 2 stele (**) la 3 stele (***).
In ceea ce priveste numarul locurilor de cazare, in statiunea Baile Govora, acestea u cunoscut o scadere de 4%. Cu toate ca numarul de locuri in campinguri a crescut considerabil, de la 74 locuri, in anul 2000, la 124 locuri in anul 2004, numarul de locuri in hoteluri si vile au scazut destul de mult.
Capacitatea de cazare-locuri, in statiunea Baile Govora
Tabel nr.3.6.
|
Total | ||||||
|
Hoteluri | ||||||
|
Campinguri | ||||||
|
Vile |
Sursa: Breviar statistic - 2005
De exemplu Hotelul Belvedere are o capacitate de 78 locuri cazare. Popasul turistic Silva are 74 locuri cazare in bungalouri si 4 locuri in vila; Pensiunea Casa Govoreana 8 locuri cazare; Popasul turistic Salus are 48 locuri cazare dispuse in casute cu doua locuri cazare
Structura locurilor de cazare in functie de gradul de confort
in statiunea Baile Govora
Tabel nr.3.7
|
4 stele |
3 stele |
2 stele/flori |
1 stea/floare |
|
|
Jud.Valcea | ||||
|
Govora | ||||
Sursa: Breviar statistic - 2005
Din punct de vedere al nivelului de confort se constata o puternica concentrare la categoriile inferioare, de doua sau mai putine stele (vezi tabelul nr. 3.7.), atat in statiunea Baile Govora, cat si la nivel de judet. Aceasta situatie se explica prin vechimea relativ mare a unitatilor si gradul avansat de uzura si prin calitatea scazuta a serviciilor, prin absenta ori caracterul sporadic al unor lucrari de intretinere si/sau modernizare.
Structuri de alimentatie publica
In ceea ce priveste structurile de alimentatie publica in statiunea Baile Govora situatia s-a schimbat in timp prin reducerea acestor spatii si prun modernizarea celor existente. In prezent, statiunea Govora dispune de o retea de alimentatie publica diversificata, astfel:
- Hotel Parc ** - restaurant cu 160 locuri
- bar de zi
- terasa
- Hotel Palace* - restaurant cu 300 locuri
- bar de zi
- terasa
- Hotel Belvedere *** - restaurant cu 80 locuri
- salon de mic dejun in sistem de bufet suedez de 80 locuri
- terasa 40 locuri
- Popas turistic Casa Govoreana ***
- restaurant cu 50 locuri
- crama 42 locuri
- terasa 60 locuri
- Popas turistic Silva * - restaurant 150 locuri
- terasa 160 locuri
Acestea sunt doar cateva din locurile ce ofera alimentatie publica, reteaua fiind mult mai ampla.
Structuri de tratament
Concomitent cu spatiile de cazare, in statiunea Baile Govora s-a dezvoltat si o baza de tratament balnear, integrata in acestea sau nu. La fel ca si celelalte structuri (de cazare, de alimentatie publica), structura de tratament a suferit o serie de transformari, marcate de modernizarea in timp a acestora (de exemplu aparitia hotelului Oltenia cu propria baza de tratament). Ca urmare a reducerii fluxului turistic, a rezultat inchiderea unor baze de tratament mai vechi.
In prezent baza de tratament a statiunii s-a restrans, iar tratamentele se efectueaza mai ales in incinta hotelurilor Parc, Palace, Belvedere si Oltenia.
Hotel Parc ofera cabinete medicale dotate cu aparatura moderna pentru tratament, fizioterapie, inhalatii, masaj partial si general.
Hotel Palace are 16 cabinete pentru tratament cu apa iodurata, o sala de pulverizari iod sau sulf si o cabina pentru tratament boli galvanice, dotata cu 3 posturi.
Hotel Oltenia baza de tratament are circuit inchis, deservind doar persoanele cazate in hotel. Aici predomina aparate aerosoli UST, aparat biodinamic. Exista si o sala de gimnastica.
Hotel Belvedere baza de recuperare are in componenta: piscina, sauna, sala fitness, masaj, cabinete electroterapie, inhalatii si pulverizatii.
Restrangerea bazei de tratament este rezultatul scaderii simtitoare a turistilor in aceasta statiune. Drept urmare bazele de tratament din majoritatea vilelor au fost inchise deoarece baza de tratament care functioneaza este suficienta pentru cazarea turistica actuala.
Structuri turistice cu functiuni de agrement
Pana in anul 1989, posibilitatile de agrement oferite de statiunea Govora erau concentrate in Casa de Cultura a orasului, dotata cu: un club, biblioteca fara sala de lectura, discoteca, sala de auditie si cinematograf.
In prezent, chiar daca cinematograful nu mai este, baza de agrement s-a diversificat: se organizeaza seri folclorice la Casa Govoreana, exista teren de tenis, teren de minifotbal (cu nocturna si gazon sintetic), strand cu ape minerale, excursii la manastirile si obiectivele turistice din zona.
Oferta de plimbari, drumetii, excursii este foarte generoasa, dat fiind faptul ca atat parcul (deosebit de atractiv) cat si toata zona peisagistica a orasului sunt bine intretinute oferind conditii pentru recreere. Asemenea plimbari se pot face zilnic pentru ca sunt si exercitii care maresc eficacitatea bailor.
CAPITOLUL IV
PROPUNERI DE DEZVOLTARE A STATIUNII BAILE GOVORA
4.1. Analiza atractivitatii statiunii
Resursele balneare au constituit si constituie premisele desfasurarii pe teritoriul statiunii Baile Govora din timpuri stravechi a activitatilor balneare. Amplificarea ulterioara a acestor activitati a determinat realizarea unei importante oferte balneare, care i-au conferit acesteia o certa vocatie turistica, situand-o din acest punct de vedere pe un loc prioritar pe plan national.
Pentru a demonstra ca statiunea Baile Govora este o statiune cu o atractivitate cat de cat ridicata, vom calcula indicele de atractivitate pe principalele elemente turistice din aceasta statiune.
Indicele de atractivitate se determina pe baza factorilor ce definesc oferta turistica a unei zone turistice analizate. El reprezinta influenta dintre ponderea fiecarui element component al ofertei si nivelul sau calitativ, conform formulei[26]:
I = 
,
Unde: I = indicele de atractivitate
q= ponderea fiecarui element al ofertei
n= numarul elementelor componente ale ofertei
c = nivelul cantitativ al ofertei turistice, este cuprins intre 1 si 3
Daca c = 1 nivel calitativ scazut al ofertei
c = 2 nivel calitativ mediu al ofertei
c = 3 nivel calitativ ridicat al ofertei
Elementele ce definesc oferta turistica in statiunea Baile Govora si care vor fi luate in considerare la calcularea indicelui de atractivitate sunt: natura si clima, infrastructura minerala, conditii socio-economice, resurse antropice, baza tehnico-materiala a turismului, activitatile turistice posibil a fi practicate, care sunt prezentate in tabelul urmator.
Indicele de atractivitate al statiunii Baile Govora
Tabel nr.4.1.
|
Nr. crt. |
Elementele ofertei turistice |
Ponderea ( q)(%) |
Calitate (c) |
q x c |
|
Resurse naturale peisaj climat ape minerale terapeutice paduri | ||||
|
Resurse antropice monumente arheologice monumente istorice de arta monumente de arta populara etnografie si folclor | ||||
|
Conditii economico sociale | ||||
|
Cai de acces | ||||
|
Baza tehnico materiala | ||||
|
Forme de turism balnear recreere si odihna cultural de week-end | ||||
|
Total |
Sursa: INC Gradul de atractivitate al zonelor cu potential turistic ridicat, 2004
Arealele turistice ale statiunii Baile Govora sunt diferite din punct de vedere al activitatii lor. Varietatea resurselor turistice si a distributiei lor teritoriale determina concentrarea fluxurilor turistice catre anumite zone. Pe baza acestui sistem de apreciere a fost evaluata oferta turistica pe zone turistice stabilindu-se urmatoarea ordine ierarhica:
Indicele de atractivitate pe principalele zone turistice
din jud.Valcea
Tabel nr.4.2.
|
Nr. crt |
Zona turistica |
Indicele de atractivitate |
|
Calimanesti-Caciulata | ||
|
Govora | ||
|
Olanesti | ||
|
Valea Lotrului | ||
|
Rm. Valcea Ocnele Mari | ||
|
Muntii Coziei | ||
|
Horezu | ||
|
Depresiunea Lovistei | ||
|
Dragasani |
Sursa: INC Gradul de atractivitate al zonelor cu potential turistic ridicat, 2004
Dupa cum se observa, in anul 2004 statiunea Baile Govora se plasa pe locul al doilea in judetul Valcea, in ceea ce priveste atractivitatea sa turistica. Are un indice de atractivitate cuprins intre 2 si 3 (2,16) ceea ce inseamna ca face parte din zonele de interes national si poate fi promovata si valorificata pe piata turistica internationala.
Alaturi de acest indicator, valorificarea ofertei turistice mai poate fi pusa in evidenta si de functia turistica a unei zone ce poate reda forma de turism predominanta. Acest indicator ia in calcul: populatia, forta de munca si echipamentele turistice sau in sens mai larg, populatia si resursele (naturale, materiale si umane.)
Functia turistica a unei zone se calculeaza cu ajutorul mai multor metode, insa cea mai des folosita este urmatoarea:
f T = 
, unde:
L numarul locurilor de cazare din localitatea, zona sau tara in discutie
P0 populatia dependenta de activitatea turistica
Populatie dependenta de activitatea turistica = numartul angajatilor in hoteluri si restaurante x numarul mediu al membrilor de familie
K coeficient de corectie, cu valori intre 0 si 1 ce poate fi determinat in functie de categoria de confort a hotelului si de numarul de locuri.
Pentru orasele din judetul Valcea, functia turistica se prezinta astfel:
Functia turistica a principalelor zone turistice din judetul Valcea
Tabel nr. 4.3.
|
Nr. crt. |
Localitatea |
Populatia |
Populatia angajata in hoteluri si restaurante |
Nr. locuri de cazare |
K |
|
Calimanesti-Caciulata | |||||
|
Olanesti | |||||
|
Govora | |||||
|
Rm. Valcea | |||||
|
Ocnele Mari | |||||
|
Horezu | |||||
|
Dragasani | |||||
|
Jud. Valcea |
Sursa: Anuarul statistic al Jud. Valcea si al Romaniei 2005
Numarul mediu al membrilor de familie in Romania este de 2,9 persoane.
P0 Calimanesti Caciulata = 8735 1215 x 2,9 = 5211
P0 Olanesti = 4640 - 642 x 2,9 = 2778
P0 Govora = 2985 - 329 x 2,9 = 2031
P0 Rm. Valcea = 111497 - 268 x 2,9 = 110720
P0 Ocnele mari = 3415 - 115 x 2,9 = 3081
P0 Horezu = 6941 - 43 x 2,9 = 6816
P0 Dragasani = 21140 22 x 2,9 = 21076
P0 jud. Valcea = 416908 - 2900 x 2,9 = 408498
Functia turistica pentru fiecare localitate si pe judet se prezinta astfel:
F t Govora = 
Ft Calimanesti Caciulata = 42,38
Ft Olanesti = 51,74
Ft Rm. Valcea = 0,86
F t Ocnele Mari = 11,50
Ft Horezu = 2,91
Ft Dragasani = 0,30
Ft jud. Valcea = 2,42
Dupa cum se observa, statiunile Calimanesti-Caciulata, Olanesti si Govora prezinta valori destul de ridicate ale functiei turistice, respectiv 42,38, 51,74 si 39,57. Acest fapt arata ca aceste zone prezinta mare interes turistic, datorita ofertei turistice existente. Acest lucru este determinat si de gradul mare de concentrare al numarului locurilor de cazare in aceste statiuni raportat la numarul populatiei totale, ceea ce inseamna ca activitatea economica preponderenta este de natura turistica.
4.2. Identificarea unor posibile forme de turism
Turismul se refera la activitatile desfasurate de persoane, pe durata calatoriilor si sejururilor in locuri situate in afara resedintei obisnuite, pentru o perioada consecutiva ce nu depaseste un an (12 luni), cu scop de loisir[27], pentru afaceri sau alte motive (OMT).
Turismul (care implica ideea alegerii deliberate a itinerarelor, a perioadei si duratei sejurului de catre fiecare turist in parte) are ca scop satisfacerea anumitor necesitati de ordin social, cultural, spiritual, medical, etc. si urmareste satisfacerea nevoilor de consum turistic. Tinand seama de aceste considerente, exista o mare varietate de forme de turism.
Statiunea Baile Govora este o statiune in care se pot practica mai multe forme ale turismului cum ar fi: turismul de odihna si receere (destindere), turism de tratament si cura balneo-medicala, turism sportiv, turism cultural si monahal, turism de afaceri si congrese, turism de week-end, etc.
Turismul de tratament si cura balneo-medicala este o forma specifica a turismului de odihna, care a cunoscut o mare dezvoltare indeosebi in ultimele decenii, odata cu cresterea surmenajului si a bolilor profesionale provocate de stresul vietii si marile aglomeratii urbane. El imbina destinderea cu diferite forme de cura si tratament balneo-medical si se practica in statiunile balneo-medicale si climaterice, situate de obicei in zonele cu un microclimat specific, adecvat pentru tratarea diferitelor afectiuni.[28]
Una dintre statiunile care practica aceasta forma de turism este si statiunea balneoclimaterica Baile Govora, care prezinta o imbinare fericita a apelor tamaduitoare cu un cadru natural deosebit cu soare nu tocmai fierbinte, cu o padure ce curata si ozonifica aerul. Toate acestea sunt conditii minunate pentru recreerea si tratarea celor ce vin in statiune.
Baile Govora este singura statiune din Romania unde raportul dintre aeroionii negativi si cei pozitivi este egal cu 1. Acest raport confirma faptul ca aerul atmosferic alaturi de tratamentul medical contribuie la vindecarea afectiunilor respiratorii situand, din acest punct de vedere, pe locul intai pe tara acest asezamant balnear.
Caracteristic pentru intreaga zona a statiunii Baile Govora este prezenta apelor minerale care constituie factori naturali de baza in tratamentul unor boli. Govora este una dintre cele mai bogate statiuni in ape iodurate si bromurate din Europa.
Pentru tratamentele din aceasta statiune vin atat romani, cat si straini, majoritatea turistilor fiind de varsta a treia.
Turismul sportiv este o forma a turismului de agrement, motivat de dorinta de a invata si de a practica diferite activitati sportive.
Pentru amatorii de sport si petrecerea placuta a timpului liber, statiunea ofera:
terenuri de fotbal si tenis
sala de gimnastica
bazin
strand
De asemenea, este cunoscut faptul ca statiunea Baile Govora este o buna gazda pentru cantonamentele mai multor echipe de fotbal din Romania cum ar fi Universitatea Craiova sau CSM Valcea.
Turismul de afaceri si congrese (turismul de reuniuni sau intruniri) cuprinde ansamblul activitatilor legate de calatoriile organizat de intreprinderile economice si de administratiile publice pentru personalul sau, cu ocazia deplasarilor in interes oficial comercial, participarea la diferite reuniuni, simpozioane, congrese, targuri si expozitii, la intruniri, seminarii nationale sau internationale.[29]
In statiunea Baile Govora se practica aceasta forma de turism, insa nu foarte intens. Pentru practicarea acestei forme de turism, cateva hoteluri din statiune pun la dispozitie asa zisele sali de conferinta. Aceste sali ofera posibilitatea organizarii de seminarii, training-uri, simpozioane, conferinte, etc. De exemplu, Hotelul Belvedere, cel mai nou din statiune, are o sala de conferinte cu 80 de locuri si dispune de aer conditionat si tehnologie moderna pentru IT si comunicatii.
Turismul de week-end. In statiunea Baile Govora aceasta forma de turism se intalneste des in perioada de vara, in special datorita Popasului Turistic Salus care dispune de un strand cu 3 bazine cu apa minerala si dulce.
Turismul de week-end se practica in general si de catre grupuri de persoane venite sa viziteze Manastirea Govora, unde se afla tiparnita la care s-a tiparit cea dintai carte de legi romaneasca.
Turismul monahal si cultural
Turismul monahal si cultural se refera la pelerinajele credinciosilor la diferite lacase de cult: manastiri, biserici etc.
Turismul cultural presupune vizitarea, in scopul satisfacerii nevoilor culturale si spirituale, a monumentelor de arta si arhitectura, locurilor istorice, muzeelor, galeriilor de arta etc.
In imprejurimile statiunii Baile Govora se afla peste 300 de monumente istorice si de arta, de la tezaure neolitice, la vestigii dacice si romane si necropole paleocrestine, pastrate in muzee din Rm. Valcea si Govora, la Cosata-Ocnita, in siturile de la Slatioara, Bivolaru, Costesti sau in complexul muzeal Maldaresti.
Din Baile Govora, ca din miezul unei flori se tese o corola mai somptuoasa
chiar decat cea din nordul Moldovei, de monumente de arta religioasa. La numai 6 km de statiune, Manastirea Govora, inceputa de Vlad Dracul, in sec. XV, refacuta de Radu I si inzestrata mai apoi de Matei Basarab cu o tiparnita, la care s-a tiparit Pravila de la Govora cea dintai carte de legi-canoane romaneasca.
O alta manastire este Manastirea Horezu cel mai frumos si rafinat exemplar de arhitectura romaneasca, inaltata in 1693 de Constantin Brancoveanu a fost inclusa in patrimoniul UNESCO in 1995.
Manastirea Dintr-un Lemn (sec. XVII) ascunde o icoana facatoare de minuni a Fecioarei. Manastirea Bistrita (1491), Cotmeana (1387), Arnota (1634), Surpatele (sec. XV), Manastirea Cozia, pe Olt, devenita locas vesnic, construita de Mircea cel Batran, sunt locuri minunate care dau splendoare si innobileaza aceasta frumoasa zona.
Tot in statiunea Baile Govora se mai intalneste o forma de turism aparte si anume turismul social.
Turismul social reprezinta o forma a turismului de masa, practicat de categoriile de populatie cu posibilitati relativ reduse (tineri, studenti, someri, populatie de varsta a III-a), uneori cheltuielile sunt finantate partial sau chiar integral prin masuri sociale (de sindicate, de casele de asigurari sociale, etc.).
Majoritatea celor care practica aceasta forma de turism in statiunea Baile Govora sunt persoanele de varsta a III-a, mai bine zis pensionarii. Acestia ajung in statiune prin Casa nationala de Pensii care ofera bilete de tratament la preturi mici sau chiar la jumatate de pret. De exemplu in acest an (2006) pretul pentru un bilet de tratament este in medie 872 RON .
4.3. Strategii de dezvoltare
Principala forma de turism care se practica in prezent in statiunea Baile Govora, este, dupa cum am mai spus, turismul balnear. Dupa aprecierea specialistilor, aceasta statiune, a demonstrat ca are conditii naturale, dar si organizatorice pentru toate cele trei tipuri de asistenta medico-balneara: profilactica, curativa si de recuperare functionala.
Dupa cum se stie, tratamentul balnear curativ are o traditie veche, iar recuperarea este de data mai recenta, insa cu rezultate destul de promitatoare. De asemenea, profilaxia este, la fel ca si recuperarea, cu data mai recenta, astfel statiunea Baile Govora, ca tip de existenta, fiind un primat al conceptului romanesc cu privire la tripla funtionare a statiunii balneoclimaterice.
Turismul balnear s-a dezvoltat cu o mare rapiditate, indeosebi in ultimele decenii, o data cu cresterea surmenajului si bolilor profesionale provocate de ritmul vietii moderne din marile aglomeratii urbane.
Cererea turistica balneara este generata de doua categorii de necesitati: biologice si psihologice ( necesitatea de echilibru). Rolul profilatic si importanta deosebita a turismului balnear reiese si din faptul ca acesta actioneaza ca factor social din mai multe puncte de vedere, si anume:
satisface necesitatile de odihna ale omului, permitand eliberarea de oboseala fizica si nervoasa, ce decurge din conditiile de munca si viata;
contribuie la reproductia fortei de munca;
completeaza destinderea si da un continut dinamic, rupe monotonia cotidiana, presupune cautarea unor satisfactii, a confortului si a agrementului;
contribuie la mentinerea sanatatii oamenilor prin tratamente si cure balneare;
dezvoltarea balneologiei sociale, care face ca numarul celor care beneficiaza de cure balneare sa fie mereu in crestere;
sporirea numarului de curanti pentru tratamentele balneare este influentata de factorii cu caracter general care concura la dezvoltarea turismului, precum si o serie de factori specifici dezvoltarii turismului balnear, ca de exemplu tendinta de a imbina turismul propriu-zis cu turismul balnear ( placere + sanatate ), care permite turistului aflat in concediu de odihna sa se recreeze si in acelasi timp sa-si ingrijeasca sanatatea.
Specialistii afirma ca succesul conceptiei de dezvoltare a statiunilor balneare va fi asigurat de simbioza punctelor de vedere medicale, sociale, turistice si economice. De aceea, pentru o mai buna cunoastere a statiunii pe piata turismului intern, dar si international se poate realiza un program global axat pe mix-ul de marketing si care va avea ca obiective urmatoarele:
Cresterea cererii efective pentru statiune;
Dobandirea unor pozitii ferme de catre statiunea Baile Govora atat pe piata externa, cat si pe piata interna;
Consolidarea unei imagini favorabile in constiinta clientelei potentiale din interiorul tarii si din exterior.
Strategia de piata, in ceea ce priveste statiunea Baile Govora, va avea in vedere cele patru politici: de produs, de pret, de promovare si de distributie (vezi fig.4.1.).
Fig. 4.1. Pozitia strategiei de piata in cadrul politicii globale de marketing
Produsul turistic este o combinatie in variante multiple a :
-elementelor de atractivitate (resurse turistice naturale si antropice) pe care le ofera o zona ( destinatie data);
-serviciilor specifice si nespecifice.
Ca produs turistic, statiunea Baile Govora are un nivel calitativ foarte ridicat atat in ceea ce priveste elementele de atractivitate, dar si cateva din serviciile oferite.
Posibilitatile multiple de combinare a elementelor de atractivitate cu prestarile de servicii ofera posibilitatea diferentierii produselor turistice contribuind si la sporirea gradului de atractivitate a produselor turistice oferite chiar in cadrul aceleiasi destinatii de vacanta sau forme de turism.
Politica de produs, in ceea ce priveste statiunea Baile Govora, va lua in considerare urmatoarele strategii:
Diferentierea prin scoaterea in evidenta a elementelor de cura care
deosebesc statiunea baile Govora de statiunile din tara si de peste hotare. Astfel de elemente pot fi:
- tratament in afectiunile respiratorii;
- prevenirea depresiilor nervoase;
- fitoterapia;
- kinetoterapia etc.
Diferentierea prin evidentierea elementelor de cura care ofera
posibilitatea tratarii unui evantai larg de afectiuni.
Alaturi de produs, pretul se inscrie intre elementele fundamentale ale politicii de marketing turistic, el avand rolul decisiv in luarea deciziei de cumparare.
De aceea, la fundamentarea preturilor in statiune se vor lua in considerare urmatoarele elemente:
accesibilitatea preturilor;
diferentierea preturilor;
In vederea incercarii preluarii punctului de vedere al clientului in
fundamentarea strategiei la preturi si tarife, in fig. 4.2. sunt redate cele mai importante elemente.
|
Punctul de vedere al clientului |
|
Clientul nu dispune de suma Solicita un imprumut la banca necesara cumpararii Renunta la cumparare |
|
Clientul gaseste pretul de Nu cumpara cumparare exagerat Apeleaza la concurenti mai economici |
|
Clientul dispune de mijloace Trebuie sa faca o alegere intre economice pentru cumparare produsele concurente |
Fig. 4.2. Structura elementelor de fundamentare a strategiei de preturi si tarife tinandu-se seama de punctul de vedere al clientului
In statiunea Baile Govora se vor lua in considerare urmatoarele strategii, in ceea ce priveste preturile:
Strategia tarifelor forfetare (globale, totul inclus) in care se ofera turistilor un pachet minimal de servicii obligatorii ( transport, transferuri, pensiune completa, excursii in cadrul sejurului, etc), la un nivel determinat de confort si un cost mai redus.
Strategia tarifelor diferentiate; preturile se diferentiaza dupa: natura ofertei, gradul de confort, continutul sau componentele pachetului sde servicii.
Politica de distributie va avea in vedere:
Distributia directa, de tipul prestator de servicii turistice-turist;
Distributia indirecta: prestatori de servicii turistice intermediari -turist.
Lantul de intreprinderi turistice (de exemplu agentiile de turism) prin care produsul turistic ajunge la turist prin procesul de vanzare-cumparare se numeste canal de distributie. Principalele canale de distributie a produselor turistice sunt :
canalul scurt de tipul : producator-consumator
canalul mediu de tipul: producator - intermediar- consumator in turism acesta apare sub forma: prestatori directi agentie de turism tour-operator turist.
canalul lung de tipul: producator intermediar intermediar consumator.
canalul foarte lung de tipul: producator intermediar intermediar intermediar consumator.
Pentru promovarea turismului balnear din statiunea Baile Govora se poate folosii oricare dintre aceste canale de distributie.
Distribuirea produsului turistic se va face prin agentiile de turism romanesti, dar si cele partenere de pe piata externa. Se impun utilizarea alternativa a unor verigi suplimentare din alte tari, sindicate, asigurari sociale, asociatii ale varstei a treia, asociatii ale medicilor balneologi, etc.
Politica de promovare in statiune:
In primul rand trebuie desfasurata o campanie puternica de informare a consumatorilor potentiali asupra posibilitatilor oferite de statiune, insistandu-se mai mult pe valoarea factorilor terapeutici. De asemenea, este necesara editarea unui pliant complet cu serviciile oferite in statiune, in limbi de circulatie internationala, punandu-se accent pe calitatea si estetica acestuia. In procesul de promovare al produsului turistic , mai precis in procesul publicitar, pe langa pliante, se pot insera anunturi in cataloagele firmelor specializate, dar si in reviste medicale de specialitate din tara si strainatate. Promovarea se va putea face prin toate mijloacele de promovare ( vezi fig. 4.3).
De asemenea, este necesar ca in statiune sa se invite reprezentanti ai agentiilor de voiaj si medici de pe langa casele de asigurari sociale din tara si strainatate, depunandu-se eforturi sustinute in vederea recunoasterii de catre cadrele de asigurari sociale.
In vederea promovarii statiunii Baile Govora este necesar sa se organizeze consfatuiri sau conferinte legate de bolile aparatului respirator, la care ar urma sa participe personalitati ale lumii medicale din tara si strainatate.
Fig. 4.3. Principalele mijloace de promovare utilizate in turism
Infiintarea in statiune a unei sectii de reabilitare a astmului bronsic ar fi un punct de plecare foarte important pentru promovarea statiunii. Acest lucru ar insemna ca prestigiul statiunii sa creasca si astfel s-ar garanta calitatea tratamentelor si ar autentifica valoarea cercetarilor stiintifice ce se efectueaza cu succes in statiune de mai multe decenii.
Strategia de piata reprezinta o componenta importanta a strategiei generale de dezvoltare a unei unitati din domeniul turismului. Se constituie intr-o activitate de planificare ca mijloc de atingere a obiectivelor impuse la un moment dat. Strategiile de piata intalnite in practica sunt foarte diverse, distincte si numeroase. In general, strategia include pozitia firmei fata de grupurile de aspecte pe care le ridica piata. In ceea ce priveste dezvoltarea turismului balnear in statiunea Baile Govora, pornind de la pozitia firmei fata de principalele dimensiuni si trasaturi ale pietei se poate prezenta un tablou sintetic al principalelor variante strategice (vezi tabel nr. 4.4).
Daca se ia in calcul pozitia firmei fata de dinamica pitei a carei capacitate potentiala poate fii in dezvoltare, stagnare sau regres, se va adopta strategia cresterii intrucat statiunea Baile Govora are un potential foarte ridicat in ceea ce priveste turismul balnear.
Tabel nr. 4.4.
Sursa: C .Florescu ,Marketing, Ed. Independenta Economica, Pitesti, 1997, p.191
Pentru statiunea Govora, pozitia firmei fata de structura pietei impune folosirea uneia dintre urmatoarele strategii:
- strategia diferentiata, serviciile, preturile, dar si modul de promovare si distributie se pot alege in functie de segmentul identificat in cadrul pietei;
- strategia concentrata, pentru ca in statiune se poate tine cont de un singur segment de piata, astfel in statiune existand sanse maxime de atingere a obiectivelor in ceea ce priveste turismul balnear.
Daca se are in vedere pozitia firmei fata de schimbarile pietei se poate adopta una din strategiile:
- strategia activa, pentru ca statiunea trebuie in permanenta sa se ocupe de promovarea sa atat pe plan intern, cat si pe plan extern, sa fie intr-o innoire continua, adaptandu-se la cerintele pietei;
- strategia anticipativa, in special in ceea ce priveste tehnologia. Baile Govora trebuie sa tina pasul cu schimbarile pietei, sa se adapteze prompt noilor conditii, sa aiba tehnologie cat mai avansata in ceea ce priveste tratamentul balnear.
In functie de pozitia firmei fata de exigentele pietei se poate adopta strategia exigentelor medii sau strategia exigentelor reduse, deoarece statiunea nu are servicii de o calitate ridicata si totodata aici exista diferentieri intre cumparatori in functie de nivelul lor de exigente.
Referitor la pozitia firmei fata de nivelul competitiei, pentru statiunea Baile Govora se va adopta strategia ofensiva. Baile Govora actioneaza intr-un mediu competitiv pentru ca exista multe statiuni balneoclimaterice in tara noastra, insa aceasta este singura statiune din tara unde iodul, sulful si bromul se intalnesc in ape minerale cu compozitie diferentiata, foarte concentrate si unde raportul dintre aeroionii negativi si cei pozitivi este egal cu 1. Acest raport confirma faptul ca aerul atmosferic alaturi de tratamentul medical contribuie la vindecarea afectiunilor respiratorii situand, din acest punct de vedere, pe locul intai pe tara acest asezamant balnear.
CONCLUZII
Statiunea balneoclimaterica Baile Govora este o statiune cu un potential ridicat de practicare a turismului.
Resursele balneare au constituit si constituie premisele desfasurarii pe teritoriul statiunii, din timpuri stravechi, a activitatilor balneare. Amplificarea ulterioara a acestor activitati a determinat realizarea unei importante oferte balneare, care i-au conferit acesteia o certa vocatie turistica, situand-o din acest punct de vedere pe un loc prioritar pe plan national.
Baile Govora dispun de un fond bogat si variat de resurse balneare: apa minerala, clima, considerate pe de o parte remedii cu valoare deosebita in realizarea unor efecte profilactice, terapeutice si de recuperare, iar pe de alta parte o alternativa a terapiei cu mijloace farmacologice medicamentoase. Statiunea Govora este profilata, datorita factorilor naturali terapeutici, clima si apele minerale existente in tratamentul bolilor, aparatului respirator, boli otorinolaringologie si boli cronice ale aparatului locomotor, ca profiluri de baza. Conditiile bioclimatice din toate anotimpurile sunt favorabile pentru tratamentul balnear si climatic, aclimatizarea se desfasoara fara reactii evidente intr-o perioada de 1-2 zile.
Gradul de atractivitate turistica ridicat, generat de factorii naturali este influentat in mare masura negativ, de uzura fizica si morala a structurilor si dotarilor, de oferta redusa a structurilor turistice, de insuficienta dotarilor de interes general.
Pe baza acestor deficiente la care se adauga si tarifele practicate (peste valoarea serviciilor) se constata scaderea numarului turistilor care vin pentru cura balneara in aceasta statiune. Numarul turistilor inregistreaza o fluctuatie cu tendinta de scadere de la un an la altul, aceasta ca urmare a cresterii continue a ponderii turistilor veniti la tratament fata de cei veniti la odihna.
Este necesara modernizarea si structurarea ofertei balneo-turistice intr-o maniera moderna, capabila sa raspunda solicitarilor si tendintelor manifestate de cererea turistica interna si internationala si sa se analizeze la exigentele impuse de oferta balneo-turistica mondiala.
Baza materiala a sectorului de tratament prezinta o complexitate deosebita, trebuind sa asigure extragerea apelor minerale, transportul, depozitarea, incalzirea si utilizarea lor in sectiile de bai. Daca potentialul turistic natural de exceptie ar fi insotit de o infrastructura corespunzatoare, turismul ar influenta si mai mult dezvoltarea economica locala.
Numarul de locuri de cazare in statiunea Baile Govora, in ultimi trei ani nu a crescut deloc, ba mai mult s-a redus. In prezent statiunea dispune de un numar de 1054 locuri de cazare si are in dotare un numar de patru hoteluri, cincisprezece vile si trei popasuri turistice.
Govora este considerata in prezent, o statiune pentru pensionari din care lipseste suficienta agrementului, spatiile comerciale specifice, sunt putine sali de gimnastica si jocuri moderne, care totusi apar in alte statiuni balneare modernizate.
Relansarea produsului turistic romanesc pe piata externa si promovarea imaginii Romaniei ca destinatie turistica constituie preocupari importante si permanente pentru societatile turistice. Pentru lansarea statiunii in turismul international trebuie sa se constituie ca produs turistic competitiv.
In vederea promovarii este necesar sa se organizeze consfatuiri sau conferinte legate de bolile aparatului respirator cu participarea personalitatilor lumii medicale din tara si strainatate.
In concluzie statiunea Baile Govora detine un potential turistic ridicat, insa dezvoltandu-se ar avea o atractivitate mult mai ridicata si atunci numarul turistilor ar putea creste considerabil, atat in randul turistilor interni, cat si in randul turistilor externi.
BIBLIOGRAFIE
1. Berlescu Elena Dictionar enciclopedic medical de balneoclimatologie,
Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1982
2. Berlescu Elena Enciclopedia de balneoclimatologie a Romaniei,Editura
All, Bucuresti, 1998
3. Berlescu Elena Statiunile balneare de-a lungul timpului si azi, Editura
Medicala, Bucuresti, 1971
4. Baltog Cezar Govora si Olanesti: album, Editura Meridiane, Bucuresti,
1964
5. Berbece Vasile, Baile Govora, Baile Ocnele Mari Editura Sport Turism
Botvinic Victor, Bucuresti, 1982,
Purece Sergiu
6. Candea Melinda, Spatiul geografic romanesc, Editura Economica
Bran Florina Bucuresti, 2001
7. Diaconu Mihaela, Marketing in turism, Editura Independenta Economica,
Pitesti, 2003
8. Dinu Mihaela, Geografia turismului in Romania, Editura Universitara,
Petan Ioana Bucuresti, 2005
9. Glavan Vasile Turismul in Romania, Editura Economica, Bucuresti,
2000
10. Ielenicz Mihai Enciclopedie turistica Romania, Editura Corint,
Bucuresti, 2003
11. Neacsu Nicolae Turismul si dezvoltarea durabila, Editura Expert,
Bucuresti, 2000
12. Neacsu Nicolae, Economia turismului. Studii de caz. Reglementari,
Cernescu Andreea Editura Uranus, Bucuresti, 2002
13. Otovescu Dumitru Monografia sociologica a orasului Baile Govora,
Editura Beladi, Craiova, 2002
14. Pascu Ion Mihai Romania ghid auto - turistic, Editura Coresi, Bucuresti,
2002
15. Petraru Constantin, Orasul statiune balneoclimaterica Baile Govora, Editura
Spulber Eduard Mirador, Arad, 1998
16. Petre-Govora Govora de la primii oameni la contemporani, Editura
Gheorghe Petras, Rm-Valcea, f.a.
17. Stanciulescu Tehnologia turismului, Editura Niculescu ABC,
Gabriela Bucuresti, 2004
18. Teleki Nicolae, Cura balneoclimatica in Romania, Editura Sport - Turism
Munteanu Laviniu Bucuresti, 1984
Academia Romana Cunoasterea Romaniei, Editura
Economica, Bucuresti, 2004
Anuar statistic al judetului Valcea, 2005
Anuar statistic al Romaniei, 2005
Ghid turistic 2005: Rm-Valcea, Editura Total Media
Ghid turistic, economic si comercial 2002: Rm-Valcea
Romania Turism 1996, Editura Pagini Nationale,
Bucuresti, 1996
Ziarul Libertatea, nr.4948, 8 februarie 2006
|
ANEXA 1 O 'Saptamana de Refacere' in statiuni balneare Oferta speciala 'Saptamana
de refacere' in statiunile balneare, Pachetul de servicii cuprinde 6 nopti cazare cu mic dejun si 2 proceduri/zi pe baza recomandarii medicale. Tariful este: - pentru hoteluri de 2 stele : 250 RON/pers. loc in camera dubla - pentru hoteluri de 3 stele : 300 RON/pers. loc in camera dubla Tarifele includ TVA. Pachetele sunt valabile si pentru Republica Moldova.Pana in prezent, s-au inscris in acest program structuri de cazare din statiunile Amara, Baile Felix, Baile Govora, Baile Buzias, Baile Herculane, Covasna, Olanesti, Praid, Saturn, Sangeorz - Bai, Sinaia, Slanic Prahova, Tusnad si Vatra Dornei. Numarul estimat de locuri per serie este de 1.000.
|
ANEXA 2
LISTA STATIUNILOR TURISTICE BALNEARE DIN ROMANIA
A. STATIUNI BALNEARE NATIONALE
Amara judetul Ialomita
Balvanyos judetul Harghita
Baile Felix 1 Mai judetul Bihor
Baile Herculane judetul Caras Severin
Baile Olanesti judetul Valcea
Baile Tusnad judetul Harghita
Borsec judetul Harghita
Buzias judetul Timis
Calimanesti Caciulata judetul Valcea
Covasna judetul Covasna
Geoagiu Bai judetul Hunedoara
Govora judetul Valcea
Moneasa judetul Arad
Praid judetul Harghita
Sangeorz Bai judetul Bistrita Nasaud
Slanic Moldova judetul Bacau
Slanic Prahova judetul Prahova
Sovata judetul Mures
Vatra Dornei judetul Suceava
B. STATIUNI DE ODIHNA SI TRATAMENT
DE PE LITORAL
Eforie Nord judetul Constanta
Eforie Sud judetul Constanta
Mangalia judetul Constanta
Neptun judetul Constanta
Techirghiol judetul Constanta
C. STATIUNI BALNEARE DE INTERES REGIONAL SI LOCAL
Balta Alba judetul Buzau
Bala judetul Mehedinti
Bazna judetul Sibiu
Badesti judetul Arges
Baita judetul Cluj
Baltatesti judetul Neamt
Bizusa judetul Salaj
Bradetul judetul Arges
Bradu Toplita judetul Harghita
Boghis judetul Salaj
Bughia de Sus judetul Arges
Calacea judetul Timis
Caineni Bai judetul Braila
Cojocna judetul Cluj
Cristuru Secuiesc judetul Harghita
Danesti judetul Maramures
Dranceni Ghermanesti judetul Vaslui
Harghita Bai judetul Harghita
Jigodin Bai judetul Harghita
Lacu Sarat judetul Braila
Lipova judetul Arad
Malnas Bai judetul Covasna
Miercurea Sibiului judetul Sibiu
Nicolina Iasi judetul Iasi
Ocna Mures judetul Alba
Ocna Sugatag judetul Maramures
Ocna Sibiului judetul Sibiu
Ocnele Mari judetul Valcea
Ocnita judetul Valcea
Odorheiu Secuiesc judetul Harghita
Oglinzi judetul Neamt
Pucioasa judetul Dambovita
Piatra Soimului judetul Neamt
Remetea judetul Harghita
Sarata Monteoru judetul Buzau
Sacelu judetul Gorj
Sangeorgiu de Mures judetul Mures
Someseni judetul Cluj
Soveja judetul Vrancea
Sugas Bai judetul Covasna
Targu Ocna judetul Bacau
Tinca judetul Bihor
Turda judetul Cluj
Vata de Jos judetul Hunedoara
Valcele judetul Covasna
ANEXA 3
Harta Judetului Valcea
M. Diaconu, N. Hanciuc, C. Iordache, Marketing in turism, Ed.Independenta Economica, Pitesti, 2003, p. 49
Talasoterpia este o metoda complexa, folosita in scop profilactic, curativ si de recuperare functionala, in care actioneaza apa marii prin factorul chimic (mineralizarea, concentratia in saruri cu predominatia clorurii de sodiu), factorul termic (temperatura apei marii, dependenta de media termica a aerului, de intensitatea si directia vantului, insolatie, panta plajei, si adancimea apei) si factorul mecanic (apa marii ca presiune hidrostatica si valurile marii)
Sursa: El.Berlescu, 'Mica enciclopedie de balneoclimatologie a Romaniei'.
D. Otovescu, coord., Monografia sociologica a orasului Baile Govora, Ed. Beladi, Craiova, 2002, p.197
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 5691
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
