Calificarea profesionala tehnician in turism - potentialul turistic al judetului Neamt

Grup scolar Economic Elina Matei Basarab Rm-Sarat, jud Buzau

Calificarea profesionala tehnician in turism

Proiect pentru calificarea competentelor profesionale

Tema:potentialul turistic al judetului Neamt

Cap I.Relieful si orasele judetului Neamt.

1.Asezare geografica.

Asezare

Cu un teritoriu in suprafata de 5.896 km², judetul Neamt este situat in zona central-vestica a Moldovei. Prin amplasarea sa, judetul Neamt se invecineaza:

la nord cu judetele Suceava si Iasi

la est cu judetele Iasi si Vaslui

la sud cu judetul Bacau

la vest cu judetele Harghita si Suceava

Reprezentand 2, 5% din suprafata totala a tarii, respectiv locul 18, incadrandu-se in categoria judetelor mici, este strabatut de cursul mijlociu al raurilor Bistrita si Siret.

Partea de est a judetului este strabatuta de magistrala rutiera si feroviara care face legatura Capitelei tarii cu nordul Moldovei, iar ramificatiile acesteia spre vest asigura legatura cu zona Ardealului.

Populatia judetului este de 554.516 locuitori.

Relieful

Relieful are in ansamblu aspectul unui amfiteatru natural, cu fatada orientata spre est: partea vestica o formeaza culmile inalte ale muntilor

(800 - 1907 m), dupa care urmeza treptele descrescatoare ale dealurilor subcarpatice (500 - 700 m), de podis (400 - 450 m) si luncile joase (100 - 200 m). Muntii,

cu o suprafata de 2653 km², reprezinta 45% din suprafata totala a judetului, iar dealurile si podisurile 55%, cu o suprafata de 3245 km².

Muntii au forma unor culmi si platouri cu varfuri izolate, puternic fragmentati de vai adanci, inclusi in intregime Carpatilor Orientali- grupa muntilor Bistritei Moldovenesti si cuprind: muntii Bistritei, Ceahlau, Hasmas, Tarcau si Stanisoarei.

Dealurile subcarpatice formeaza o fasie continua de la nord la sud, lata de 15 km incluzand depesiunile subcarpatice Neamt, Cracau - Bistrita si Tazlau ce se individualizeaza ca niste campii colinare de-a lungul vailor, intens cultivate.

Culoarele de vale ale Siretului, Bistritei si Moldovei ocupa un loc aparte in relieful judetului avand aspectul unor campii largi terasate, dezvoltate la o altitudine de 180-200 m.

Clima

Intalnim doua tipuri de clima aproximativ in proportii egale: in jumatatea vestica un climat specific montan, iar in restul teritoriului un climat temperat continental puternic influentat de masele de aer din est.

Reteaua hidrografica - Judetul Neamt dispune de importante resurse de apa de suprafata si subterane.

Ape de suprafata - intreaga retea hidrografica ce dreneaza teritoriul judetului apartine raului Siret si principalilor sai afluenti Bistrita si Moldova la care se adauga raurile Ozana, Cracau, Tarcau, Cuiejdi.

Ape subterane - Regimul si raspandirea lor sunt determinate de conditiile structural - litologice si de etajarea principalelor conditii fizico - geografice, cele mai bogate panze freatice fiind cuprinse in complexul luncilor si teraselor raurilor Siret, Moldova, Bistrita, Cracau, Ozana.

Lacuri - Lacurile constituie un element nou in peisajul geografic al judetului avand nivelul influentat de regimul de functionare al hidrocentralelor, ele se desfasoara pe valea Bistritei: Izvorul Muntelui, Pangarati, Vaduri, Batca Doamnei.

Solul prezinta o succesiune zonala intre Valea Siretului si culmile muntoase. Pe terasele Siretului si Moldovei gasim cernoziomuri, in subcarpati domina solurile cenusii si brune podzolice iar in zona montana cele brune acide si brune podzolice.

Resursele de subsol

materiale de constructie si materii prime pentru industria materialelor de constructii (calcare, gresii, argile, marne, pietrisuri, nisipuri) pe vaile Bicazului, Tarcaului, Tazlaului, Moldovei, Cracaului, Neamtului

ape minerale la Baltatesti, Oglinzi, Ghindaoani, Agarcia, Bicazu Ardelean, Borca, Garcina, Pipirig, Straja, Tarcau, Vanatori Neamt

saruri de potasiu la Cracaoani, Negresti, Garcina, Cut, Mastacan, Borlesti, Baltatesti, Tazlau

sare gema la Targu Neamt, Dobreni, Piatra Neamt, Borlesti

sisturi bituminoase la Tazlau

gaze naturale la Tazlau, Roman, Pipirig

Vegetatia

in functie de altitudine si relief se pot evidentia urmatoarele etaje de vegetatie:

etajul subalpin in zonele cele mai inalte ale Masivului Ceahlau, a Muntilor Hasmasului si Budacului unde se dezvolta tufarisuri de jnepeni si pajisti.

etajul padurilor de molid cu extindere maxima in jumatatea de vest a judetului, pe toti versantii muntilor

etajul padurilor de foioase in amestec cu rasinoase, in zona montana mai joasa etajul padurilor de foioase in zona dealurilor submontane si zona de podis

luncile se dezvolta in lungul malurilor raurilor , predominand o vegetatie ierboasaiar o mare parte a lor fiind ocupata de terenuri agricole

Fauna

Domeniul forestier adaposteste o fauna bogata si de mare interes cinegetic: urs, lup, cerb, caprior, ras, vulpe, jder, veverita, cocos de munte, soim, ierunca.

in apele curate din zona montana, in rauri si lacuri, traiesc diverse specii de pesti: pastrav, lipan, scobar, clean, morunas, babusca.

2.Orasele din judetul Neamt|:

Piatra Neamt - municipiu, resedinta de judet (populatie ~ 105.000)

Roman - municipiu (populatie ~ 70.000)

Targu Neamt (populatie ~ 20.000)

Bicaz (populatie ~ 9.000)

Roznov (populatie ~ 9.000)

Roznov este cel mai 'tanar' oras al judetului, aceasta localitate devenind oras doar in octombrie

Comune din judetul Neamt:

Baltatesti (populatie ~ 7.000)

Girov (populatie ~ 7.000)

Hangu (populatie ~ 4.000)

Horia (populatie ~ 7.000)

Poiana Teiului (populatie ~ 5.000)

Sabaoani (populatie ~ 11.000)

Municipiul Piatra Neamt resedinta judetului Neamt este asezat pe valea raului Bistrita, mai exact la iesirea acestuia dintre munti, la confluenta cu paraul Cuiejdi. Pe glob Piatra Neamt este situat la 26 22 longitudine estica si 4656 latitudine nordica. Piatra Neamt este amplasat intr-un bazin intramontan, la altitudinea de 310 m, strajuit de culmile Pietricica (590 m) la sud-est, Cozla (679 m) la nord, Cernegura (852 m) la sud-vest, Carloman (617 m) la nord-vest si Batca Doamnei (462 m) la sud-vest.

Orasul se bucura de toate avantajele unei naturi unice, o clima temperat continentala, cu veri scurte, racoroase si placute, toamne lungi, ierni blande, fara geruri mari si zapada din abundenta. Este un 'mic paradis' asemeni unei statiuni de vacanta. Beneficiind de un asemenea cadru natural, cu legaturi usoare spre toate punctele cardinale, teritoriul de astazi al municipiului Piatra Neamt a constituit o permanenta vatra de locuire.

In Piatra Neamt, apele curgatoare cele mai importante sunt Bistrita si Cuiejdi. Printre paraiasele cu debite variabile mai pot fi amintite: Doamna, Sarata, Borzoghean. Lacurile de pe raza municipiului Piatra Neamt sunt acumularea Batca Doamnei (255 ha si un volum de cca. 10 mil. mc, format de barajul cu acelasi nume) si lacul Reconstructia (10 ha si un volum de cca. 250 mii mc, din care se desprinde canalul hidrotehnic al Bistritei). Ambele sunt lacuri de acumulare pe raul Bistrita.

Altitudinea medie a bazinului hidrografic este de cca. 920 m, iar relieful se caracterizeaza prin masivitate si altitudini mai mari in vest si in partea superioara a bazinului hidrografic, apoi tot mai reduse spre est si sud-est. Dupa anul 1960, cursul mijlociu si inferior al raului Bistrita a fost amenajat hidroenergetic prin construirea unui numar de 9 lacuri de acumulare si a 13 hidrocentrale. Cel mai mare lac de acumulare este Izvorul Muntelui, cu un volum de 1, 12 miliarde mc.

Pana la realizarea sistemului hidroenergetic (ale carui obiective se intind de la lacul Izvorul Muntelui - Barajul Bicaz pana la Bacau), raul Bistrita juca

rolul de veritabila artera de comunicatie de care depindea viata economica a orasului. Pe Bistrita veneau plutele care asigurau materia prima necesara fabricilor de cherestea si de hartie si tot ea constituia o cale sigura de legatura cu Bacau l si porturile dunarene. In zona orasului, raul avea o latime medie de 50 m si un debit de 50mc/s, care insa avea variatii impresionante ce oscilau intre 3 si 1080 mc/s, astfel ca uneori marile viituri aveau caracter devastator pentru zona riverana. Dupa construirea lacului de acumulare de la Bicaz si punerea in functiune a intregului sistem hidroenergetic, rolul economic si aspectul Bistritei s-au schimbat. Plutele au disparut, au aparut hidrocentralele ca sursa nepoluanta de energie, debitul apei nu mai cunoaste variatiile din trecut, au aparut frumoase lacuri de acumulare si baraje care modifica in intregime aspectul albiei Bistritei. Astfel s-a accentuat pitorescul regiunii si a crescut potentialul sau turistic.

Targu Neamt este un oras din judetul Neamt, regiunea Moldova, Romania.Orasul este situat in nordul judetului Neamt, in vestul regiunii istorice Moldova, si in nord-estul Romaniei. Orasul este situat la o altitudine medie de 365 m, pe terasa raului Ozana, un afluent al Moldovei, care se varsa in raul Siret. Prin asezarea sa, orasul se afla, de asemenea, la intrarea in Depresiunea Neamtului, la poalele Culmii Plesu, Varful Vanatori (624 m). Principale forme de relief sunt Depresiunea Neamtului (Ozana - Toplita) si dealurile si culmile ce tin de Subcarpatii Moldovei: Culmea Plesu (culme submontana) la nord, dealurile Movilelor, Humulesti si Ocea la sud, si dealul Boistea care inchide valea Ozanei la est. Culmea Plesului, cu o lungime de 24 km, situata la nord, are inaltimea maxima de 913 m. Inspre orasul Targu Neamt, se afla varful Vanatori care are altitudinea de 623 m, ce se ridica cu aproape 250 m deasupra albiei raului Ozana, printr-o panta stancoasa. Inspre sud dealurile au aspect de coline datorita inaltimilor lor nu foarte mari: Dealul Movilelor (440 m), dealul Humulesti (410 m), dealul Ocea (400 m). Dealul Boistea este situat pe latura estica a orasului Targu-Neamt, pe cealalta parte a raului Ozana, la iesirea din depresiunea subcarpatica. Are altitudinea maxima de 582 m si strajuieste intreaga vale, mai ales ca versantul nordic este mai abrupt. La baza sa se gaseste satul Blebea, o mica suburbie a orasului.

Reteaua hidrografica de suprafata este constituita din bazinul principalei ape care tranziteaza orasul - Raul Neamt sau mai bine cunoscut ca Raul Ozana ('cea frumos curgatoare si limpede ca cristalul' dupa cum o descria

Ion Creanga in scrierile sale), un afluent de dreapta al Moldovei, rau de munte cu o albie foarte larga si o lunca similara, a carui debit creste foarte mult in perioadele ploioase si scade in perioadele secetoase (nivelul apei este mic, de circa 25-50 cm). Acesta are o serie de afluenti, dintre care 3-4 paraie mici care se varsa in dreptul orasului. Lunca si terasele Ozanei au constituit suportul pe care s-a dezvoltat orasul Targu Neamt cu suburbiile sale, intrunind conditii favorabile pentru constructii, pomicultura, industria lemnului etc.

Zona orasului Targu Neamt este bogata in ape subterane de stratificatie si in straturi acvifere freatice. In zona Bailor Oglinzi, statiune situata in vecinatatea orasului Targu Neamt, apele de stratificatie apar la suprafata sub forma izvoarelor minerale. Calitatea acestor izvoare minerale a facut ca aceste izvoare sa fie folosite din cele mai vechi timpuri pana in prezent. In perioada interbelica aici functiona una din cele mai apreciate statiuni balneo, fiind frecventata de familia regala si de catre turistii straini. Cel de-al doilea razboi mondial a adus distrugerea acestei statiuni in proportie de 90%, si chiar daca intre timp statiunea a mai fost refacuta, ea nu a mai beneficiat de dotarile din perioada interbelica, devenind o statiune de interes local.

Orasul Targu Neamt beneficiaza de o panza freatica bogata, cu debite cuprinse intre 13, 60 l/s si 21, 00 l/s, avand astfel o cantitate semnificativa de apa potabila de foarte buna calitate, cu gust placut si nepoluata.

Flora, fauna si clima:

Flora actuala din zona Targului Neamt este reprezentata prin paduri (situate pe culmile, dealurile si versantii montani din jur), prin pajisti, prin vegetatie de lunca si prin vegetatie specifica versantilor cu terenuri degradate. Printre arborii care formeaza padurile din jurul orasului se numara: fagul, gorunul, carpenul si mesteacanul - in zonele de deal; stejarul - in zona de terasa dintre Ozana si Nemtisor; bradul, pinul, molidul si salcamul (la poale) - in zona versantilor; bradul alb, paltinul de munte, plopul tremurator si teiul argintiu - ca specii de amestec. Gorunii seculari de langa Varatec sunt ocrotiti, fiind cuprinsi in rezervatia Codrii de Arama (9 ha), iar mestecenii seculari din aceeasi zona apartin rezervatiei Padurea de Argint (0, 5 ha). O mare parte din stejari se regasesc in padurea cu arbori seculari de la Vanatori, in prezent rezervatia naturala Branistea, cu o suprafata de 55 ha. Din cauza umbrei dese

din padure, in general, arbustii lipsesc, izolat regasindu-se paduceluli (Cratageus monogyna), alunul (Corylus avellana), socul (Sambucus nigra) si zmeura (Rubus idaeus). Din aceeasi cauza, cele mai intalnite plante sunt vinerita si breiul. Pe langa aceste plante, mai apar si ferigi (Dryopteris filix mas), apoi diverse plante cu flori: coltisor (Dentaria bulbifera), floarea-pastelui (Anemone nemorosa), macrisul-iepurelui (Oxalis acetosella), ciocul-berzei (Geranium sanguineum) etc. Vegetatia ierboasa din paduri mai este reprezentata, numai primavara, prin cateva plante efemeroide (trei rai -Hepatica nobilis; brebenei - Coryadilis solida; pastita - Anemone ramunculoides; horsti - Luzula pilosa etc).

Fauna este caracteristica zonei subcarpatice din apropierea orasului. Speciile de interes cinegetic sunt numeroase: caprioara (Capreolus capreolus), mistretul (Sus scropha), jderul (Martes martes; Martes foina), vulpea (Vulpes vulpes) si iepurele (Lepus europaeus). Ursul (Ursus arctos ) coboara din zona montana, extinzandu-si arealul in dealurile subcarpatice, dar este rar intalnit. In apropierea Manastirii Neamt, in Rezervatia 'Dragos Voda' de la Dumbrava, se cresc in captivitate zimbrul, animalul simbolic al Moldovei. In paduri si livezi pot fi vazute veverita (Sciurus vulgaris), soarecele gulerat (Apodemus flavicollis), parsul mare (Glis glis ), soimuletul de seara (Falco vespertinus), ciocanitoarea vierzuie (Picus canus), sturzul cantator (Turdus philomelos), porumbelul gulerat (Columba palumbus) etc.

Clima

Prin pozitia sa, in Depresiunea Neamtului, inchisa spre vest de Muntii Carpati, iar spre nord si est de culmi si dealuri subcarpatice, cu rol de obstacol in calea maselor de aer subpolar sau continental, orasul Targu Neamt are parte de factori climatogeni ce prezinta particularitati specifice, datorita caracterului de adapost, altitudinii si orientarii reliefului. Localizarea pe paralela de 47^o12', latitudine nordica, determina o insolatie moderata tot timpul anului, favorizata si de expunerea reliefului predominant spre sud-est. In ceea ce priveste circulatia generala a atmosferei aceasta este dominata de masele de aer maritim din vest si nord-vest, contientalizate dupa escaladarea Carpatilor si modificate prin caracteristicile de umezeala. O frecventa mare au si masele de aer continental din est si nord-est, reci iarna si calde si uscate in timpul verii. Sunt numeroase invaziile de aer rece de origine subpolara de la nord, cat si patrunderea de aer din partile posterioare ale ciclonilor care se

deplaseaza din vestul Europei. Asezarea orasului Targu Neamt intr-o zona de adapost climatic atenueaza influentele extreme ale caracteristicilor maselor de aer. Temperatura medie anuala a aerului este de 8, 2^oC. Luna cu temperatura medie cea mai coborata este ianuarie (-3, 8^oC), iar luna cu temperatura cea mai ridicata este iulie (19, 5^oC), rezultand o amplitudine termica medie anuala de 23, 3^oC, care ne arata ca la Targu Neamt climatul este temperat-continental moderat. Cea mai coborata valoare termica inregistrata in aer la Targu Neamt a fost de -29, 1^oC (02.01.1909) iar cea mai ridicata Bicazul, oras turistic situat intr-o zona pitoreasca deosebita, se afla la intersectia drumurilor nationale ce duc fie spre Piatra Neamt (26 km), spre Durau (50km) sau fie spre Lacul Rosu (30km). Acest oras de munte aflat la poalele Masivului Ceahlau, la 432 m altitudine, a fost ridicat indeosebi in urma construirii lacului de acumulare Bicaz-Izvorul Muntelui in anul 1962. In paralel cu acesta s-a construit hidrocentrala electrica de la Stejaru, care valorifica uriasa cantitate de apa acumulata in spatele portilor barajului.

Barajul uneste Muntele Gicovanu cu Obcina Horstei. A fost construit intre 1950 si 1960, are o inaltime de 127 m, o lungime de 435 m si o latime maxima la baza de 119 m. Lacul are o lungime de 40 km, o suprafata de 33 km si un volum maxim de apa de 1.250 milioane m. 

In oras exista azi un muzeu, care infatiseaza istoria localitatii si a celorlalte asezari de pe cursul mijlociu al Bistritei.

Orasul Bicaz este una dintre multele localitati care au luat nastere in anii comunismului. Mii de oameni au fost adusi in zona de regimul comunist pentru a contribui la ridicarea Hidrocentralei si a Lacului de acumulare. In 1952 se va pune in functiune Fabrica de Ciment Bicaz, pentru a asigura necesarul mare de ciment pentru constructii.

Mai tarziu, in 1979, va fi pusa in functiune a doua linie de fabricatie prin Fabrica de Ciment Tasca-Bicaz, complexul format numindu-se Combinatul de Lianti si Azbociment Bicaz, devenind cel mai mare producator de ciment din tara la acea data.

Printr-un decret publicat in Monitorul Oficial din 27 august 1960, Bicazul este declarat oras. Aceasta data va fi stabilita de catre consiliul local ca fiind

ziua orasului Bicaz.Caile de acces catre orasul Bicaz sunt dinspre Piatra-Neamt (DN 15 - 26 km), dinspre Vatra Dornei (DN 17B si DN 15 - 131 km) si dinspre Toplita (112 km).

La doar 5 km distanta se afla lacul 'Izvorul Muntelui', ce constituie in prezent o atractiva zona de agrement. Lacul poate fi vazut, in zilele senine de vara de pe Vf. Toaca (1904 m) al masivului Ceahlau. Inaltimea medie a reliefului este aproximativ 1100 m, iar adancimea lacului 100 m.

Cu o populatie sub 9 mii de locuitori, orasul Bicaz (4655' lat. N, 2604' long. E) reprezinta principalul punct de acces spre Masivul Ceahlau si spre celelalte obiective turistice din zona: Pestera Tosorog (24 km), Pestera Munticelu (26 km), Cheile Bicazului si Cheile Sugaului (25 km), Izvorul Muntelui, Poiana Teiului si Valea Tarcaului, ruinele Palatului Cnejilor sau Manastirea Buhalnita (ctitorita in 1627), statiunile Durau sau Borsec. Si binenteles lacul de acumulare Izvorul Muntelui.

Orasul Bicaz se intinde pe 144 de km², avand patru sate in administrare: Izvoru-Alb, Izvorul Muntelui, Potoci si Secu.

Conform datelor obtinute la recensamantul din martie 2002, populatia stabila a orasului Bicaz numara 8.428 locuitori (informatii obtinute de la Dir. Jud. de Statistica Neamt).

Ziua orasului se serbeaza la 27 august (Sarbatoarea Montana).

Ziua muntelui se sarbatoreste in data de 6 august, pe Ceahlau.

Bicazul este singura localitate de munte unde se sarbatoreste Ziua Marinei (15 august).

Patronii spirituali ai orasului sunt Sf. Dumitru si Sf. Gheorghe.

Primarul actual al orasului Bicaz este dl. Constantin Catrinoiu.

Orasul Bicaz situat in zona de campie - deal a Podisului Central al Moldovei, la o altitudine medie de 250 m, Romanul isi completeaza fericit cadrul natural cu o suprafata de 15000 ha padure constituite in afara zavoaielor de plop si salcie de pe albiile majore ale Siretului si Moldovei in

general din sleauri de deal cuprinzand specii valoroase precum gorunul, stejarul, fagul, ciresul, frasinul, paltinul, completate cu specii de amestec precum teiul, jugastrul, carpenul, salcamul.

Cele 15000 ha fond forestier intinse in jurul orasului pe suprafata a 20 comune limitrofe, sunt administrate prin intermediul personalului silvic de specialitate a doua ocoale silvice: Roman si Horia. Fondul forestier aferent Romanului este intregit de parcul municipal - GRADINA MARE - care dupa suprafata - 16 ha - este intre primele trei din Romania, el constituind un tampon filtru intre zona industriala producatoare de noxe (PETROTUB, UMARO, FONTAX, POLIROM) si zona civica.

Din punct de vedere dendrologic, raritati in materie sunt Parcul Valeni (3 ha), precum si Parcul Climesti (1, 9 ha) care au in compozitie specii lemnoase extrem de rare precum : Gingko Biloba, arborele de lalea (Lyriodendron tulipifera), pin caucazian, magnolia, tisa sau sequoia.

Adevarata uzina vie de producere a oxigenului, fondul forestier limitrof Romanului isi desavarseste importanta prin efectele economice -masa lemnoasa pentru industrie, pentru constructii rurale si nevoi locale, rachitarii, impletituri din rachita, fructe de padure, apicultura si nu in ultimul rand prin potentialul cinegetic - Fondurile de vanatoare G.V.S. Valeni (O.S. Roman) si Vulpasesti si Vadu Veja (O.S. Horia) profilate in special pe mistret, caprior si iepuri.

Roman-scurt geografic
'La aproximativ 46 km spre est de Piatra Neamt (46055' lat. N 26055' long. E), municipiul Roman, despre care Dimitrie Cantemir afirma ca ar fi fost intemeiat pe vremea imparatului Traian, si a carui prima atestare documentara dateaza de peste sase secole, se bucura de un bogat trecut istoric si cultural, in prezent fiind considerat un centru industrial (fosta Uzina de Tevi, actualmente Petrotub S.A. a fost data in functiune in anul 1957 fiind, pe atunci, cel mai mare laminor de acest gen din tara).Caile de acces catre municipiul Roman sunt DN15 D dinspre Piatra Neamt (47 km), sau pe calea ferata, dinspre Bacau sau Pascani. C (17.08.1952).

Comuna Hangu este situata la poalele V-SV ale Muntilor Stanisoarei, pe tarmul de N-E al lacului Izvorul Muntelui.Comuna Hangu face parte din

spatiul regional al zonei Muntelui Ceahlau.In comuna hangu populatia este de 4.275 de locuitori, de asemenea are si o revista numita Tara Hangului si o asociatie culturala care se ocupa cu pastrarea traditiilor populare din aceasta zona.Gratie unui proiect Sapara s-a asigurat apa curenta in majoritatea locuintelor, insa este inca departe modernizarea care se cere unei zone turistice.

Desi situata in zona lacului de acumulare sau astfel spus in Mica Elvetie care se avidentiaza prin peisaje naturale de o frumusete deosebita, problemele de infrastructura precum si cele de mediu sunt o piedica in valoarea acestor valori.

Sabaoani este o comuna din judetul Neamt, este cea mai mare si una dintre cele mai vechi asezari rurale din Moldova, fiind situata in N-E judetului Neamt, pe terasa superioara a interfluviului Siret-Moldova, la 8 km departare de orasul Roman.Sabaoani are o populatie de 10.494 de locuitori(circa 99%) fiind catolici.

Cap II.Potentialul turistic.

1.Obiectivele turistice.

-Masivul Ceahlau-(la 40 km vest de Piatra Neamt}, cel mai circulat masiv din Carpatii Orientali, denumit si piatra nestemata a Moldovei(D.Cantemir), urias cu fruntea-n soare (G.Cosbuc), batranul rege al Carpatilor Moldovei (Al.Vlahuta).Ceahlaul formeaza o entitate geografica bine individualizata si, desi are inaltimi moderate (Vf.Ocolasul Mare, de 1907 m), pe timp senin se vede de la departari enorme.Forma lui, de castel urias ruinat de vanturi, de ploi si ape, cheama irezistibil la drumetie.Este alcatuit din piramide si turnuri (Detunatele, Turnul Sihastrului), chei si cascade (Duruitoare, Statuile, Bistra Mare). Pentru fiecare stanca (interesant modelata de natura) exista cate o frumoasa legenda: Dochia (fiica regelui dac Decabal ), Turnul lui Butu si Ana (Butu-viteaz ostean al domnitorului Alexandru cel Bun)

In Carpatii Orientali, la o distanta de aproximativ 36 km de Piatra Neamt, cu o inaltime de 1907m, se ridica masivul Ceahlau.Masivul Ceahlau este unul din muntii cu o mare importanta turistica din Carpatii Orientali.La aproximativ 900de

m se afla statiunea n Durau de unde se poate pleca catre masiv. Ceahlau are doua varfuri mai importante : Ocolasul Mare si Toaca. In apropierea varfului s-a construit o scara de lemn , care in timp a devenit subreda dar cu multa atentie si curaj se poate urca in varf. Privelistea din varf este una uimitoare, cu o imagine incredibila asupra intregii Moldovei.Tot in varf se afla amplasata o statie meteo. Varful Toaca se poate admira din unghiuri diferite: de pe varful Ocolasul Mare, cu o inaltime de 1907 m, al doilea ca marime de pe Ceahlau, zona care a fost transformata in rezervatie naturala, de pe stanca Piatra Lacrimata, o stanca cu o forma ciudata dar deosebita, sau de langa manastirea Ceahlau . Manstirea cu acelasi nume ca masivul a fost ridicata in anii 90a si este o mica manastire din lemn, dar mare din punct de vedere spiritual, un perfect loc de rugaciune si reculegre, unde parca Dumnezeu e mai aproape de noi. Pe masiv pe langa Piatara Lacrimata se pot vedea alte stanci cu forme deosebite: Detunatele, stanca Dochiei , stanca Faraonului , Santinela , Piatra Lata , Piatra cu apa, Turnu lui Budu si Ana. In drumul dinspre cabana Dochia si Staiunea Durau, un zgomot placut, zgomotul facut de caderea apei de la 100 de metri inaltimes.Este casacada Duruitoarea.Este o priveliste minunata si uimitoare. Baza turistica este variata formata din hoteluri si pensiuni care ofera locuri de cazare in statiunea Durau, dar si cabane construite aici cu multi ani in urma, in punctele cele mai insemnate ale masivului, cabane cunoscute de toti cei care au urcat macar o singura data muntele Ceahlau :Cabana Fantanele si Cabana Dochia. Pentru cei care vin pentru prima data aici pot incerca un traseu usor cu plecare din Izvoru spre cabana Dochia prin curmatura Lutu Rosu. Pentru cei dornici de adrenalina isi pot incepe drumetia din Izvoru Muntelui pana la cabana Dochia prin Poiana Maicilor avand ca repere Poiana Maicilor, Turnul lui Budu si Ana, Ocolasul Mic si Mare.Privelistele sunt uimitoare, de aceeia drumul lung si dificil merita facut.

Cheile Bicazului

Despartite doar de vreo 20 de km de orasul Bicaz, Cheile Bicazului reprezinta una din cele mai atragatoare zone turistice ale tarii. Situate in partea centrala a Muntilor Hasmas, apartinand Carpatilor Orientali, si fiind delimitate la nord si nord-vest de Suhardul Mare (1506 m) si la sud-est de Suhardul Mic (1352 m), fac legatura intre judetele Neamt si Harghita. Cheile, cu o lungime de 8 km, ce se intind intre statiunea Lacu Rosu si satul Bicazul Ardelean, sunt formate de raul Bicaz si afluentii sai (din care cel mai

important este Bicajelul) si leaga Transilvania de Moldova.

Zona este strabatuta de drumul transcarpatic DN 12C ce leaga orasul Gheorgheni de Bicaz.

Cheile Bicazului fac parte din Parcul National Cheile Bicazului Hasmas ce are ca arii protejate: Lacul Rosu, Cheile Bicazului, Cheile Sugaului, Hasmasul Mare - Piatra Singuratica si Hasmasul Negru.

Tot drumul din Cheile Bicazului este format de serpentine de o frumusete deosebita. Peretii de calcar ai stancilor ascund pesteri de o deosebita frumusete (Pestera Neagra, Pestera Cascada) si avene (Licas, Avenul cu Trei Intrari). Toate micile cursuri de apa afluente Bicazului fac la randul lor alte chei cum ar fi: Cheile Laposului, Cheile Sugaului, Cheile Bicajelului.

Pe parcurs se pot admira Piatra Altarului - un masiv stancos de 1120 m altitudine, masivele stancoase Piatra Pintestilor (847 m) si Piatra Arsitei (835 m). Printre alte stanci mai deosebite din zona amintim Piatra Surducului, Poarta de Piatra si Politele Bardosului.

Din Cheile Bicazului putem face excursii la Saua Cupas (1275 m), la Cupaseni, Saua Tifrea (1002 m), Piatra Poienii (1125 m), Cheile Bicajelului, Cheile Sugaului, etc.

Pe parcursul serpentinelor din Chei, exista mici magazine cu suveniruri, cu produse realizate de artizanii romani si cei maghiari din zona. Ele dau o nota aparte acestor locuri, si beneficiind de impactul emotional al turistilor vrajiti de frumusetea peisajului, comerciantii incearca sa vanda mici amintiri turistilor.

Informatii utile:

Locatie:

Cheile Bicazului fac parte din Muntii Hasmasului, judetul Neamt.

Distantele pana la unele localitati:

Bacau - 63 km - Piatra Neamt - 52 km - Cheile Bicazului (total 115 km)

Iasi - 86 km - Roman - 49 km - Piatra Neamt - 52 km - Cheile Bicazului (total 187 km)

Miercurea Ciuc - 55 km -Gheorgheni - 30 km - Cheile Bicazului (total 85 km)

Targu Mures - 29 km - Sangeorgiu de Padure - 27 km - Sovata - 58 km - Gheorgheni - 30 km - Cheile Bicazului (total 144 km)

Bistrita - 52 km - Reghin - 68 km - Toplita - 37 km - Gheorgheni - 30 km - Cheile Bicazului (total 187 km).

Casa memoriala Ion Creanga-Humulesti, (la 2 km de Tg. Neamt), casa si locuri descrise atat de maiestrit de marele nostru povestitor (1837-1889) in nemuritoarele Amintiri din copilarie : Dragu-mi este satul nostru, in care se oglindeste cu mahnire Cetatea Neamtului de atatea veacuri;      Trecand podul peste 'Ozana cea limpede si frumos curgatoare', ajungem la Humulesti, localitate cunoscuta din 'Amintiri din copilarie ' a lui Ion Creanga, in prezent cartier al orasului Targu Neamt. Marele povestitor a scris despre satul Humulesti, in care s-a nascut, ca este un ' sat mare si vesel, impartit in trei parti, care se tin toate de una: Vatra Satului, Delenii si Bejenii ; sat vechiu razasesc, intemeiat in toata puterea cuvantului: cu gospodari tot unul si unul, cu flacai voinici si fete mandre '
     Harnicia locuitorilor este evocata si de Mihai Sadoveanu: 'Humulestenii se indeletniceau cu carausia si cu prelucrarea lanii, din care teseau siac si sumane; despicau si sindrila in padurile de brad. Cu lemnul si cu postavul faceau negot, erau oameni destoinici si harnici, cum ii vedem si astazi'.
     Casele din Humulesti sunt mari si frumoase, iar in centru, la intersectia drumurilor, sunt biserica si scoala, in fata careia este statuia lui 'Ion Creanga', casa unde s-a nascut si a copilarit Nica al lui Stefan a Petrei, construita probabil in anul 1830 de catre Petre Ciubotariu, bunicul de pe tata al scriitorului. Acesta a dat-o fiului sau Stefan in 1835, cand s-a casatorit cu Smaranda Creanga, din Pipirig. Casa a ramas mostenire din generatie in generatie pana in 1965, cand Zahei Grigoriu, unul dintre urmasii povestitorului, a cedat-o cu scopul amenajarii muzeului.
     Casa este un tipic monument de arhitectura populara, construita din barne

groase lutuite, are o prispa ingusta de lut si un acoperis larg de dranita. Interiorul este compus din doua incaperi: tinda, in care era odinioara gura cuptorului, si o odaie mare, dar joasa, cu trei ferestruici pe latura de rasarit si de miazazi, cu cuptorul 'pe care ma ascundeam, cand ne jucam noi, baietii, de-a mijoarca ' si 'stalpul hornului unde lega mama o sfara cu motocei la capat, de crapau matele jucandu-se cu ei' ori cu 'prichiciul vetrei cel humuit, de care ma tineam cand incepusem a merge copacel'.
     Interiorul mai cuprinde laita, de jur imprejurul camerei, acoperita cu laicere, culmea cu cateva straie, opaitul, furca si roata de tors, vartelnita, masa la care a invatat Ionica buchiile cartii.
     Pe masa sunt un bust al lui Ion Creanga si ceaslovul amintit in memoriile sale. In tinda casei este amenajata o expozitie cu operele marelui scriitor, ajuns in panteonul literaturii universale, cu documente de arhiva, scrisori, fotocopii ale manuscriselor si fotografii. In expozitie sunt si 14 lucrari de grafica realizate de plasticianul Eugen Taru, folosite la ilustrarea editiei din 1959 a volumului 'Amintiri din copilarie'.
     Vizitand Muzeul Memorial 'Ion Creanga', ne amintim caracterizarea datorata lui Garabet Ibraileanu: ' Creanga este un reprezentant perfect al sufletului romanesc intre popoare; al sufletului moldovean intre romani; al sufletului taranesc intre moldoveni; al sufletului omului de la munte intre taranii moldoveni'.
Cetatea-Neamt este o creatie moldoveneasca ridicata la sfarsitul secolului al XVI-lea de catre Petru I (1374-1391). Cercetarile arheologice au scos la lumina urme materiale de la sfarsitul secolului al XVI-lea si monede de argint de la Petru I. Intemeierea in anul 1359 a statului Moldova, cresterea puterii centrale si dezvoltarea economica au fost factori determinanti pentru construirea unor intarituri de piatra, care sa asigure controlul drumurilor si al punctelor obligatorii de trecere sau sa constituie nuclee de aparare in caz de razboi. Sistemul defensiv al tarii conceput de Petru I Musat cuprindea cel putin trei cetati (Neamt, Suceava si Scheia), dar mesterii sai au construit si numeroase manastiri si biserici cu incinte fortificate. Prima mentiune despre cetatile Moldovei este facuta de domn in omagiul adresat in anul 1387

regelui Poloniei, dar prima referire la Cetatea-Neamt dateaza din anul 1395, cand regele Ungariei Sigismund de Luxemburg emite un act 'ante castrum Nempch'.
     Constructia cetatii s-a efectuat in doua etape. Prima etapa, din timpul domniei lui Petru I Musat, s-a concretizat prin ridicarea unui fort central,

aproape patrat, cu fundatia construita in trepte, adaptata la forma terenului, pe care s-au ridicat ziduri groase de 2-3 m si inalte de 12 m, prevazute cu creneluri si cu patru tunuri de aparare in colturi. In exterior, zidurile erau sustinute de 15 contraforturi, puternice si impunatoare.
     In interior, existau ziduri de incinta care mareau rezistenta zidurilor exterioare. In curtea interioara exista o fantana (degajata partial in urma sapaturilor arheologice), care ajungea la panza freatica. Aceste ziduri ale fortului construit de Petru I Musat s-au pastrat bine pana in prezent.
     A doua perioada de constructie a cetatii a fost in timpul domniei lui Stefan cel Mare (1457-1504). Acum s-a adaugat curtea exterioara de circa 800 m2 si a fost ridicata o noua centura de ziduri, cu 4 bastioane semicirculare, care sa poata rezista artileriei de asediu.
     Au fost inaltate pana la 20 metri si zidurile vechiului fort. In jurul cetatii s-a sapat un nou sant de aparare, adanc de 10 m si lung de 25 m, peste care s-a construit un pod arcuit, sprijinit pe 11 piloni de piatra (astazi refacuti), care asigura intrarea in cetate, prin poarta centrala.
     Portiunea dintre ultimul pilon si zidul exterior se ridica, izoland cetatea de restul podului. Intrarea in cetate se inchidea cu o punte in cumpana, care se ridica cu ajutorul lanturilor.
     Tot in aceasta perioada s-au construit si corpurile de cladiri din curtea interioara, cu case domnesti pe o latura, locuinte ale domnitorului pe alta latura, cu biserica, magazii pentru hrana si munitie, cu locuinte si ateliere pentru mestesugari s.a.
     Materialele de constructie folosite in cele doua perioade de ridicare a cetatii au fost obtinute din imprejurimi: gresie, sisturi verzi, bolovani, pietris, nisip. Mortarul folosit facea priza perfecta si, dupa 600 de ani, s-a dovedit a fi mai rezistent decat piatra. Modul de preparare nu este cunoscut, dar s-a constatat ca in componenta lui intra var, nisip, piatra sfaramata, caramida pisata si mangal (carbune de lemn).
     Cetatea era condusa de un parcalab, functie care apare in documente incepand cu secolul al XV-lea. Acesta avea largi atributii militare, administrative si judecatoresti in intreg tinutul, care si-a luat si el numele de la cetate. Din timpul lui Alexandru cel Bun (1400-1431), au fost mentionati in documente parcalabii Sandru (1403) si Stanislas Rotompan, cel care a facut parte din delegatia Moldovei la Consiliul de la Constanta (Elvetia).
     Istoria Cetatii-Neamt este strans legata de zbuciumatul trecut al tarii. In cele 'sase veacuri de nepatata mandrie, o singura data si-a deschis portile fara de lupta si atuncea nu unui cuceritor strain, ci falnicului Domn al tuturor

romanilor, Mihai Viteazul' (Alexandru Vlahuta). Dupa ce a rezistat, in  anul 1395, sub domnia lui Stefan Musat, atacului trupelor regelui maghiar Sigismund de Luxemburg, a respins in anul 1476, sub domnia lui Stefan cel Mare, atacul lui Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, in fruntea unei armate de 200.000 de oameni. Cronicarul armatei turcesti, Angiolello, a mentionat: 'intorcandu-se tabara pe alta cale, ne-am dus la un castel puternic, situat in munti, in care se gaseau prizonierii prinsi cu un an mai inainte, in iarna, cand a fost zdrobit pasa Soliman Facand incercarea de a cuprinde fortareata amintita, s-au asezat sapte bombarde si in decurs de opt zile s-a facut incercare de a o cuprinde, dar doua din cele bombarde s-au spart, iar cei care se aflau in fortareata nu voiau sa stea de vorba si toti se aparau cu artilerie si nu le pasa de noi'. Turcii s-au retras, iar cetatea a ramas cu nimbul ei de glorie, dar indoliata de moartea neinfricatului parcalab Arbore, cel care din 1471 carmuise cetatea si tinutul.
     Dupa perioada de glorie a lui Stefan cel Mare, cetatea continua sa joace un rol important in sistemul defensiv al Moldovei, in timpul domnitorilor Bogdan al III-lea (1504-1517), Stefanita (1517-1527) si Petru Rares (1527-1538; 1541-1546).
     La sfarsitul primei domnii a lui Petru Rares (1538), tara a fost ocupata fara lupte de catre turci, in urma tradarii unei parti a boierimii, si rolul cetatii a scazut foarte mult. Pentru a infrange rezistenta tarii, turcii i-au cerut lui Alexandru Lapusneanul, in timpul celei de a doua domnii (1564-1568), sa distruga cetatile, fapt mentionat in Letopisetul Tarii Moldovei: ' Deci Alexandru-Voda facandu pre cuvantul imparatului umplandu toate cetatile de lemne le-au aprinsu de au ars si s-au risipit.'
     Ieremia Movila reface Cetatea-Neamt, care se pare ca nu a avut distrugeri mari, si a asezat aici o garnizoana militara. Cetatea-Neamt si-a deschis portile in fata ostenilor lui Mihai Viteazul, care se proclama domn al Moldovei, realizand astfel prima unire a celor trei tari romanesti, in anul 1600.
     In timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653), cetatea a fost intarita. Pentru a insela vigilenta Portii, a infiintat in cetate o manastire pe care a pus-o sub ascultarea Manastirii Secu. Marco Bandini (misionar papal), vizitand in 1646 'manastirea din cetate', o mentiona ca pe o 'manastire zidita pe un varf de munte care pare mai degraba cetate decat manastire, cu o arta deosebita, impodobita cu chipuri stralucitoare de aur' ale sfintilor; ' pazitorii portilor sunt pedestrasii domnului, incat ai numi-o mai degraba cetate decat manastire'.

     Domnul a facut amenajari in cetate, cu scopul de a crea un refugiu sigur pentru familiile si averile sale. In 1650, cand Moldova a fost pradata de tatari, domnitorul Vasile Lupu cu familia sa si a altor boieri s-au refugiat la cetate. Miron Costin consemneaza acest eveniment astfel: 'Vasile-Voda vazandu-se la griji ca aceia si spaima , au pornit pe doamna dimpreuna cu casele boierilor prin franturile codrilor spre Cetatea-Neamtului , unde era toata inima avutiei domnitorului.'
     Intre anii 1662 si 1672, sub domnia lui Dabija-Voda, in cetate a functionat o monetarie in care s-au batut bani de arama. Sapaturile arheologice au scos la iveala monede de arama si bucati de metal stantat. Pana in anul 1673, cetatea a fost ocupata de o garnizoana polono-germana, pe care a alungat-o Dumitrascu Cantacuzino (1674-1675). Din porunca turceasca, cetatea este lasata in decadere, fara a fi distrusa. In anul 1686, in cetate a fost adapostita domnita Ruxandra, fiica lui Vasile Lupu, vaduva hatmanului cazac Timus Hmelnitki, care a fost pradata si ucisa pe pragul portii de o ceata de cazaci pribegi, care umblau prin tara pentru a jefui.
     In anul 1691, plaiesii din Cetatea-Neamt comit un act de vitejie, rezistand patru zile asediului armatei polone conduse de regele Ioan Sobieski. Din numarul total de 19 aparatori ai cetatii, in a cincea zi de asediu, 10 erau morti, iar trei raniti. Armata polona a suferit pierderi mai mari, fiind ucisi comandantul artileriei si 50 de luptatori. Pentru a putea intra in cetate, aghiotantii regelui polon au intocmit o scrisoare falsa, considerata a fi trimisa de Constantin-Voda Cantemir catre comandantul cetatii, prin care se cerea deschiderea portilor in fata cuceritorilor. Scrisoarea era intarita cu o pecete domneasca, pusa de un gramatic moldovean, pripasit intre polonezi. Plaiesii s-au supus ordinului, pe care-l considerau venit de la domnitor, dar au pus conditia sa fie lasati liberi. Sobieski a acceptat, dar a ramas surprins cand a vazut ca pe poarta cetatii au iesit doar 6 plaiesi, care duceau pe umeri inca 3 raniti. La vederea acestui mic grup de aparatori, regele polon s-a infuriat, poruncind sa fie omorati. A intervenit hatmanul Iablonowsky, care-i aminti de cuvantul dat si de respectul datorat unor osteni curajosi. Acest episod din istoria cetatii a inspirat pe C. Negruzzi, care a scris nuvela 'Sobieski si romanii' si pe Vasile Alecsandri, pentru piesa 'Cetatea Neamtului'. Incercari de consolidare a cetatii sunt facute de Mihail Racovita in 1716, cand desfunda fantana din curtea interioara, dar cetatea nu a mai jucat rol de fortareata, caci in 1718 turcii i-au ordonat sa o darame. Cetatea a ramas in paragina, fiind distrusa de vreme incetul cu incetul sau de catre

localnici, care foloseau piatra in constructii. Incepand cu secolul al XiX-lea, au existat preocupari de conservare a monumentelor istorice. In anul 1834, 'Departamentul pricinilor dinlauntrul Moldovei' interzice luarea pietrei din cetate, iar in 1866 o declara monument istoric.
     In perioadele 1939-1942 si 1953-1954, au fost efectuate sapaturi si cercetari arheologice, iar in perioada 1962-1970, cetatea este consolidata si restaurata partial, pentru a putea fi inclusa in circuitul turistic. Lucrari de consolidare a zidurilor au fost efectuate si in anul 1992, in cadrul programului UNESCO de restaurare si de renovare a monumentelor istorice.
     Batranele ziduri ale Cetatii-Neamt impresioneaza si astazi prin maretia lor si prin trecutul istoric, plin de glorie si de legende. Pozitia sa dominanta, pe Culmea Plesului, deasupra Luncii Ozanei, in partea de vest a orasului Targu-Neamt, poate fi comparata cu un 'cuib de vulturi', care a rezistat timpului de peste sase veacuri si numeroaselor asedii, ramanand in continuare un simbol al neamului nostru.

2.Statiuni

Lacu Rosu

O regiune unica in lume unde padurile de brazi vesnic verzi, aerul curat si proaspat asigura conditii favorabile de odihna.
Statiunea este un adevarat paradis pentru cei care cauta recreere si odihna, transmitand prin pitorescul peisajului o atmosfera de neuitat.
Situata in partea de Est a Transilvaniei in Carpatii Orientali, Lacu Rosu si Cheile Bicazului este o regiune de unica frumusete in lume.

Statiune si-a luat numele dupa lacul de aici Lacul Rosu, un lac de baraj natural, aflat langa Cheile Bicazului.
Lacul aflat la o altitudine de 983 m, intr-o mica depresiune montana are o clima placuta; subalpina. Media anuala a orelor de stralucire solara este cuprinsa intre 1700-1900. Temperatura medie anuala este de 8C. Media cea mai scazuta de temparatura este de -7/-4C, iar cea mai ridicata de 14-18C. Temperatura apei vara poate atinge 22C, primavara, toamna 6-10C. Iarna, lacul este acoperit de un strat de gheata gros de 60-70 cm. Vanturile sunt moderate

Imprejurimile lacului se pot mandri cu o flora si fauna bogata. Padurile de conifere (molidul si pinul) in ameste cu alunul, salcia de munte si mesteacanul sunt dominante. pe versantii din preajma lacului cresc bradul alb, paltinul si plopul de munte. peisajul este infrumusetat de diferite flori: stajenelul, campanula, laptele cucului, garofita, margareta, floarea de colt.
Pe langa rasul si capra neagra socotite raritati ale naturii in paduri traiesc si lupi, cerbi, mistreti, pisici salbatice, ursi, veverite. Printre pasarile importante sunt rata salbatica, cocosul de munte, gaina de munte, sitarul, potaanichea, ciocanitoarea, uliul, soimul.
Datorita bogatei si valoroasei faune acvatice (pastravul indigen, pastravul de munte, rosioara), regiunea este importanta si pentru pescuitul sportiv.
Vremea, vara este favorabila drumetiilor si alpinismului, si iarna sporturilor de sezon.

Amatorii de sport au la dispozitie strand, terenuri de sport, precum si posibilitatea de a practica canotajul si pescuitul. Alpinistii isi pot incerca maiestria pe numeroase trasee, de la cele mai simple pana la cel mai dificile pe peretii stincosi ai Suhardului, Pietrei Bardosului, ai Pietrei Surducului etc. Statiunea Lacu Rosu ofera amatorilor de drumetie itinerarii deosebit de atragatoare:

Circuitul Lacului Rosu (durata 1 1/2 ora; marcaj: cruce rosie)

Cheile Bicazului (durata 3 - 3 1/2 ore dus-intors, fara marcaj, pe DN 12C).

Varful Suhardu Mic (durata 2-3 ore dus-intors, diferenta de nivel 370 m, marcaj; triunghi albastru).

Varful Suhardu Mare (durata 3 ore dus-intors, diferenta de nivel 524 m, marcaj: triunghi albastru pana la Saua Suhardului, mai departe fara marcaj).

Varful Ucigasu (durata 3 ore dus-intors, diferenta de nivel 401 m, marcaj: banda galbena si triunghi rosu).

Pot fi asigurate excursii cu autocarul cu durata de o zi sau doua zile la Gheorgheni, Borsec, Sovata, Bicaz, Piatra Neamt etc.

Statiunea Durau este situata in judetul Neamt, la altitudinea de 780 800 metri, la 9 km de lacul de acumulare Izvorul Muntelui de pe raul Bicaz, intr-o poiana insorita pe versantul de N V al Muntilor Ceahlau (Carpatii Orientali). Fauna din padurile inconjuratoare este extrem de bogata (cerbul carpatin, ursul brun, porcul mistret, capra neagra) statiunea fiind denumita si , , Paradisul Vanatorilor aici fiind locul ideal pentru practicarea vanatorii organizate. Statiunea este recomandata pentru odihna, practicarea sporturilor de iarna pe partia amenajata cat si pentru tratament (nevroze astenice, stari de slabiciune, anemia, refacere dupa eforturi psihice sau intelectuale etc.).

De aici se pot organiza drumetii in muntii inconjuratori ( Varful Ocolasu Mare - 1907 m si Varful Toaca 1904), la Cascada Duruitoarea, la Rezervatia naturala de zimbri Ceahlau, pe valea Bistritei cat si excursii : vizitarea manastirilor din apropiere (Secu, Sihastrie, Neamt, Varatec si Agapia), manastirile din nordul Moldovei (Humorului, Sucevita, Moldovita, Putna, Dragomirna, Voronet), casele memoriale Mihail Sadoveanu si Ion Creanga, Cheile Bicazului si Lacul Rosu cat si statiunile Borsec si Vatra Dornei. In statiune mai puteti gasi o mica biserica pictata de celebrul pictor roman Nicolae Tonitza cat si o manastire construita in 1992. Statiunea Durau dispune de hoteluri, pensiuni sau cabane, restaurante si baruri astfel incat aici veti avea posibilitatea sa simtiti cu adevarat Rezervatia de zimbrii 'Dragos Voda':

A fost infiintata in anul 1968. In rezervatie, pe langa zimbri se mai pot intalni: cerbi carpatini, cerbi lopatari, capriori, vulpi, bursuc, iepuri, ursi, lupi, specii de avifauna. In momentul actual, se gasesc 3 exemplare de zimbri intr-un tarc de aproximativ 4 ha.
In anul 1970, au fost aduse 3 exemplare de zimbri, originare din Polonia. In anul 1974 se nasc primele doua exemplare de zimbru in cadrul rezervatiei : Rosina si Roco. In anul 1977, la 24 noiembrie, au fost adusi din ex-URSS 5 zimbri caucazieni: Medalist, Mentol, Metocika, Meringhia si Mexicana. Dupa anul 1977, s-au realizat mai multe schimburi intre exemplarele de zimbri din rezervatiile existente in Romania in scopul mentinerii diversitatii genetice.
O data cu infintarea Parcului Vanatori Neamt din cadrul Directiei Silvice Piatra-Neamt si trece practic si in tara noastra la etapa unui manageament adecvat zimbrului. Un studiu facut in anul 1988 de catre societatea zoologica din Londra daca mai era nevoie valabilitatea ecosistemelor din munti Neamtului pentru viata zimbrilor in liberate. Pe aceasta baza la nivelul administratiei parcului au inceput actiuni pt atingerea acestui obiectiv ambitios, reintroducerea zimbrului in libertate.
Desi au trecut 34 de ani de cand zimbrul a revenit in acest colt de tara se poate afirma cu certitudine faptil ca acum este momentul in care acesta incepte sa isi reia locul bine meritat in sufletul si traditia celor ce au urmat in traditia lui Dragos Voda pe aceste meleaguri, zimbri gasindu-se doar in 3 locuri : Vanatori-Neamt, Hateg-Slivut si Neagra-Bucsani.

Initiativa refaceri acestui fond faunistic pretios a paduri din muniti Carpati ce adaposteau o dinioara numeroase turme a inceput acum 46 de ani, cand la 12 noiembrie 1958 o pereche de zimbri a fost adusa in padurea Slivut-Hateg.Din efectivul existent pana in 1987 la Hateg, o famile de zimbri a fost colonizata in padurea Triviala Pitesti, 4 exemplare au fost date gradini zoologice din Bucuresti 2 exemplare au fost aduse la Poiana Brasov.

Argument

In opinia mea judetul neamt este unul dintre cele mai frumoase judete

din Romania, chiar si din Europa, minunandune cu peisajele sale si obiectivele turistice.aici putem regasi statiuni, monumente turistice, manastiri si multe dintre obiceiuri traditionale.in acest loc oricine poate organiza o vacanta de neuitat, aici se pot vizita ca obiective turistice:Cetatea Neamtului, Cheile Bicazului, Masivul Ceahlau, Lacul Rosu, dar nu in cele din urma casa memoriala a lui Ion Creanga, a lui Mihail Sadoveanu si a lui Alexandru Vlahuta langa manastirea Agapia.Manastirile reprezinta patrimoniul nostru cultural, arhitectural si religios cel mai important pentru istoria si identitatea comunitatilor locale. Unele dintre acestea au intrat in patrimoniu UNESCO, datorita frumusetii si a valorilor culturale.

Indiferent de vechimea lor manastirile au atras si atrag un mare numar de vizitatori. Unele dintre ele chiar au facilitati de cazare pentru cei ce vor sa petreaca mai mult timp in preajma lor. In ultimul timp au aparut manastiri noi, despre care turisti nu au auzit, sau stiu foarte putine lucruri.

Iata care sunt principalele manastiri din aria judetului Neamt:Agapia, Almas, Bisericani, Bistrita, Ceahlau, Durau, Neamt, Sihastria, Tarcau, Tazlau, Varatec.Fiecare dintre aceste locuri au cate o legenda care mai de care mai interesanta si mai frumoasa, unele dintre ele pot fi luate ca si lectii de viata, sau sa te simti mai mandru ca esti roman si faci parte din aceasta tara.Aici oamenii sunt foarte vrednici, in mare parte isi castiga existenta din turism, tesaturi si obiecte traditionale facute manual, ei organizeaza targuri in apropierea zonelor turistice frecventate de vizitatori.

In acest judet pot spune ca de fiecare data cand ma duc ma simt ca si acasa, aici toata lumea e mai buna, sociabila si populara, de asemenea aici se pot lua cele mai copioase mese, deoarece opinia mea e ca aici se face cea mai buna mancare si de aceeam am ales acest judet minunat pentru a vi-l prezenta.

Bibliografie

Revista Terra Magazin

Revista Descopera Romania

Carte de geografie clasa a-X-a

Internet www.calificativ.ro

Internet www.iturism.ro

Internet www.infoturism.ro

Internet www.neamt.ro

Cuprins

Cap I. Relieful si orasele judetului Neamt2-13pag

Asezare geografica..2-5pag

Orasele si comunele..5-13pag

Cap II. Potentialul turistic13-25pag

Obiectivele turistice....13-21pag

Statiuni..21-25pag

Anexe

Lacul Izvorul Muntelui, Bicaz / Cheile Duruitoarea-in Masivul Ceahlau

Lacul rosu

Cheile Bicazului

Cetatea Neamtului