TURISMUL MONTAN - MUNTII CARPATI

Turismul montan - Muntii Carpati

Carpatii romanesti acopera 36% din suprafata tarii si se impun in ansamblul turistic national ca o importanta zona turistica. Desi au concurenti puternici in mai multe state europene, cum sunt: Muntii Alpi, Balcani, Pirinei sau Tatra, Carpatii romanesti prezinta unele particularitati care le confera multa originalitate, ceea ce inseamna ca au capacitatea de a starni amatori de sporturi de iarna, alpinism si drumetie montana.

Sistemul montan se caracterizeaza printr-o diversitate de aspecte peisagistice si o mare complexitate de potential turistic, date de particularitatile diferitelor tipuri de relief (glaciar, fluviatil, structuralo-litologic, etc), alternarea unitatilor montane, submontane si depresionare, a culoarelor de vai, varietatea si configuratia invelisului vegetal si a retelei de ape si lacuri, o mare bogatie de ape minerale si termominerale, fondul cinetic si piscicol deosebit de reprezentativ, etc.

Toate acestea prin specificul si modul de imbinare in spatiu confera originalitatea si nota de atractivitate turistica a muntilor nostri.

Muntii Carpati, accesibili pretutindeni, ofera conditii favorabile pentru o valorificare complexa in turism, atat pentru formele de baza - odihna si tratament - cat si pentru cele specifice - sporturi de iarna, drumetie, alpinism, speoturism, cunoastere, vanatoare, pescuit.

Muntii Carpati cu dispunerea lor circulara - din care cauza anticii i-au asemuit cu o cununa - inchid in mijlocul lor un podis inalt de 400 - 600 m., marginit in mare parte de un lant de depresiuni bine individualizate si adapostite. "Castelul" orografic al Carpatilor romanesti este dominat de inaltimi ce depasesc 000 m., printre care si 10 varfuri principale cu peste 500 m. In exterior , Carpatii sunt inconjurati de siruri de dealuri subcarpatice, fragmentate de numeroase depresiuni.

Comparativ cu alte lanturi muntoase, Carpatii romanesti au o masivitate relativ redusa datorita multiplelor vai transversale ce ii fragmenteaza, depresiunilor si culoarelor depresionare ce pun in evidenta masive sau grupe mari orografice.

Culmile lor sunt, in general, rotunjite si au lungimi ce nu depasesc 30 km., iar depresiunile intramontane, in numar de peste 300, si numeroasele trecatori si pasuri faciliteaza legaturi permanente cu zonele extracarpatine.

Cununa carpatica romaneasca, cu tot ansamblul de culmi si masive de depresiuni si vai, a fost divizata in trei mari unitati, avandu-se in vedere pozitia ocupata in teritoriu: Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali, Carpatii Occidentali.

1.Carpatii Orientali, care se intind de la granita nordica la depresiunea Brasov si raul Prahova, se caracterizeaza prin existenta a trei siruri paralele de masive cu directia nord - sud ce corespund unor fasii diferentiate prin varsta si infatisare: fasia de vest cu culmi montane vulcanice, mai joase si de forma conica, in nord (Oas, Gutai -1443 m., Tibles - 1835 m.) mai inalte si cu cratere bine conservate in sud (Calimani - Vf. Pietrosu - 2303 m. si Vf. Ineu -279 m.;Suhard, Hasmasu Mare, Bistritei - 1859 m.;Ceahlau -1907m; Tarcau; Ciuc, Nemira); fasia de est are culmi constituite din roci sedimentare cutate (flis), cu inaltimi mai reduse in nord (Obcinele moldovenesti -1208 m., Stanisoara - 1539 m.) si in muntii Vrancei (Penteleu - 1772 m., Ciucas - 1954 m.)

O alta caracteristica a Carpatilor Orientali o constituie existenta unui insemnat numar de depresiuni, de culoare depresionare lungi si de vai care fragmenteaza puternic aceasta unitate montana. Cele mai mari depresiuni sunt cele ale Maramuresului, Dornelor, Giurgeului si Ciucului - care separa sirul culmilor vulcanice de ceilalti munti - Brasovului (Tara Barsei) - ce pare o campie cu altitudini de 500 - 600 m.-, precum si depresiunile din partea estica - Campulung si Comanesti. Circulatia in aceasta zona montana este facilitata de existenta a numeroase trecatori (Prislop -1416 m., Mestecanis-1096 m., Tihuta 1.200 m., Buciu- 1273 m., Tusnad - 1301 m., Oituz - 866 m., Predeal - 1001 m.).

Carpatii Orientali si zonele imediat invecinate reprezinta o regiune cu importante si variate atractii turistice.

Masivul Caliman, cel mai grandios edificiu vulcanic din Romania, ofera peisaje de o mare spectaculozitate, cum sunt acea uriasa "caldare" remodelata de ghetarii cuaternari si stancile vulcanice, numite "12 Apostoli"(un areal de 200 ha, in jurul lor fiind declarata rezervatie geologica), care au infatisarea unor obeliscuri inalte de 8-12m.

Muntii Giumalau cu o inaltime maxima de 1.857 m., au aspectul unui urias bloc, alcatuit din formatiuni cristaline, cu spinari rotunjite, dispuse radiar in jurul varfului principal.

Masivul Rarau (1651 m. altitudine maxima) prezinta intruziuni calcaroase care au dat nastere unui relief pitoresc - cu turnuri si piramide - dintre care "Pietrele Doamnei" impresioneaza in mod deosebit.

Muntii Bistritei(cu Vf.Pietrosu - 1791 m.) puternic fragmentati, prezinta vai prapastioase care ofera privelisti captivante( defilee, chei, pante abrupte si multe stanci golase).

Alaturi de incantatoarele peisaje montane, un principal factor generator de turism in Carpatii Orientali il reprezinta statiunile balneoclimaterice, dezvoltate ca urmare a prezentei unei multitudini de izvoare cu ape minerale, precum si a altor factori curativi (climat specific, ozon, turba, emanatii de bioxid de carbon, s.a.). Amintim dintre ele pe cele mai importante, mai renumite si mai bine inzestrate cu instalatii de cura: Vatra Dornei si Sangiorz - Bai, in zona nordica, Borsec, Baile Tusnad, Slanic Moldova in zona centrala, iar spre sudul Carpatilor Orientali, Covasna.

Carpatii Meridionali, cei mai inalti si mai masivi din intreg lantul Carpatilor romanesti - ceea ce l-a determinat pe geograful francez Emmanuel de Martonne sa-l numeasca "Les Alpes de Transylvanie"- se desfasoara in continuare spre vest, de la Valea Prahovei pana la Culoarul Timis Cerna, care ii desparte de Muntii Banatului. Spre Nord separarea de Muntii Apuseni este facuta de Valea Muresului, iar spre Nord-Vest de Culoarul Bistritei si de depresiunea Hateg care-i despart de Muntii Poiana Rusca.

Fiind formati in mare parte din sisturi cristaline cu intruziuni granitice, Carpatii Meridionali sunt putin fragmentati de vai si depresiuni, prezentand un grad apreciabil de masivitate. La extremitati, in structura lor geologica isi fac frecvent aparitia calcare si conglomerate care au dat nastere la cateva peisaje cu un pitoresc specific. O alta caracteristica a Carpatilor Meridionali o constituie prezenta a trei nivele de eroziune care apar ca intinse platforme usor ondulate sau chiar netede, una la 2000 m. altitudine, cu pajisti alpine, a doua la 1.200 - 1.600 m., mai ondulata, si ultima, cea inferioara, la 1000 m. cu pasuni, fanete, cu paduri si cu pitoresti asezari omenesti, permanente sau sezoniere(pe aceasta platforma, in Muntii Orastiei s-au gasit vestigiile capitalei dacice a lui Decebal - Sarmizegetusa Regia).

In Carpatii Meridionali se afla numeroase circuri si vai glaciare, urme ale ghetarilor cuaternari precum si lacuri glaciare, toate de o neasemuita frumusete si de o mare atractie turistica.

Apele au reusit totusi sa sape in stanca dura cateva trecatori destul de joase, ca Turnu Rosu - 400 m. si Cozia - 309 m. pe Olt , Lainici - 450 m., pe Jiu, La acestea se adauga multe pasuri de inaltime, care au favorizat circulatia peste munti: Giuvala (124o m.) pe unde s-a amenajat soseaua Rucar - Bran, Balea (la peste 200 m.)pe care s-a construit mai recent, soseaua numita "Transfagarasean" iar in Muntii Parang, tot la peste 2000 m. a existat in timpuri stravechi un drum roman.

Carpatii Meridionali sunt formati din patru grupe de masive montane. Acestea sunt de la est la vest urmatoarele: Muntii Bucegi care ating 505 m. in Vf. Omu, Muntii Fagaras cei mai inalti din tara, care se ridica sub forma unui zid crenelat avand piscuri care trec de 500 m. altitudine (Vf. Moldoveanu - 544 m. si Vf Negoiu - 535 m.) Muntii Parang - Cindrel, care ating si altitudinea de 519m si sunt vestiti prin pitorescul culmilor si al vailor prapastioase; Muntii Retezat - Godeanu care ajung la altitudinea de 509 m. cu Vf. Peleaga si au o structura geologica mai complexa (apar frecvent calcare si conglomerate), ceea ce a favorizat aparitia numeroaselor fenomene carstice de mare atractie: chei, sohodaluri, ponoare, pesteri, etc.

Resursele turistice ale Carpatilor Meridionali constau din monumente istorice si de arhitectura (cetati, lacase de cult, castele, conace, etc.) vestigii arheologice cu semnificatii deosebite din viata poporului roman, statiuni balneoclimaterice, asezari pitoresti evidentiate de specificul lor etnografic si folcloric. Cele mai numeroase dotari turistice sunt concentrate in aria Muntilor Bucegi, pe Valea Prahovei si in Culoarul Rucar - Bran. Masiv Montan cu vechi traditii turistice, Bucegii dispun de posibilitati pentru practicarea tuturor formelor de turism, pentru cazare si alimentatie, de mijloace de transport pe cablu, partii de schi, sanius, bob. In afara hotelurilor si vilelor existente in orasele de pe Valea Prahovei, in Muntii Bucegi functioneaza peste 20 de cabane. Masivul invecinat. Muntii Piatra Craiului dispune si el de 4 cabane si o bogata retea de poteci marcate.

Marginile Masivului Bucegi sunt, in general, puternic abrupte, inaltati aproape pe verticala, dand o impresie coplesitoare de cetate celor aflati la poalele muntilor. Din varful sau cel mai inalt - Vf. Omu, 505 m. - pornesc radiar mai multe culmi, cu pante abrupte, praguri, doline, chei, etc. toate de un pitoresc aparte. Partea sa de sud este formata de un platou, situat la cca. 2000 m., cu pajisti alpine si cu impresionante forme de eroziune, adevarate opere de arta ale naturii: Sfinxul, Babele, s.a. Intre obiectivele turistice de valoare ale Bucegilor se remarca Valea Glaciara a Malaestilor, Hornurile Malaiestilor, Acele si Braul Mararului (la 375 m. altitudine), Canionul, Turnurile si Braul Bucsoiului (490 m.), cascadele Vanturis, Urlatoarea, Caraiman, pitorestile vai ale Jepilor, Cerbului, Alba, cheile formate pe Valea Ialomitei; cheile Ursilor, ale Pesterii, ale Tatarului (mari si mici), Zanoaga Mica si Zanoaga Mare. Spre vest, Masivul Bucegi este marginit de culoarul Rucar - Bran in jurul caruia predomina o serie de formatii carstice, cum sunt cheile si pestera Dambovicioara, cheile Ghimbavului si Rudaritei, pesterile Ursilor si Coltul Surpat. La vest de culoar se inalta Muntii Piatra Craiului posesori si ei a unor atractive forme carstice.

Al doilea segment mai intens frecventat de turisti este lantul Muntilor Fagaras, care a devenit mai accesibil dupa darea in exploatare a Transfagaraseanului (1977) - drum asfaltat care traverseaza creasta principala a muntilor printr-un tunel lung de 890 m., situat la 2050 m. altitudine. Pe versantul nordic sunt multe cabane, vizitate cam tot timpul anului, insa cu precadere vara, la inceputul toamnei si iarna. Cele mai noi locuri de popas se afla pe valea Balei, la Balea - Lac (2034 m.) si Balea - Cascada (1234 m.). Alte opt cabane isi asteapta oaspetii pe acest versant. Pe partea cealalta versantul sudic a fost si el dotat cu cabane, la Voina si Cuca, apoi in extremitatea estica, la Cumpana, la Piscul Negru si Valea cu Pesti, pe malul Lacului de acumulare Vidraru, iar in capatul vestic pe muntele Cozia si, pe valea Oltului, la Hanul Cozia, cabana si popasul turistic Valea Oltului.

Marea majoritate a acestor cabane inlesnesc accesul turistilor spre semetele creste ale Fagarasului unele dintre ele oglindite in apele unor lacuri glaciare ca Balea, Capra, Podrogu Mare, Avrig si Urlea.

Desi dispune de un potential turistic bogat si variat grupa muntilor Parang nu poseda, inca, dotari corespunzatoare, asa incat in aceasta zona fluxurile de vizitatori sunt mai reduse. Exista in acest masiv muntos circuri glaciare in care s-au format lacuri (Calcescu, Tau Fara Fund, Staneiciu), morene, grohotisuri, unde privirea intalneste creste semete ce ajung pana la 518 m. (Vf. Parangu Mare), povarnisuri abrupte, iar pe marginea sudica o serie de pesteri in care se afla interesante forme concretionare (Pestera Muierilor, Polovragi, s.a.) precum si cheile cu pereti maiestuosi de pe vaile Oltului si Galbenului.

In muntii Cindrel si Sureanu care au forme mai domoale si platforme mai largi pe culmi, se afla de asemenea circuri si vai glaciare, iar in partea marginala - pesteri, dintre care mai cunoscute sunt: Sura Mare si Ciclovina.

In grupa muntilor Retezat - Godeanu atractia turistica majora o constituie numeroasele circuri glaciare in care s-au format peste 80 de lacuri, cel mai intins dintre ele(nu numai din zona, dar si din tara) fiind Bucura. Amintim dintre celelalte "ochiuri de mare" - cum le spun localnicii- Zanoaga, Galesu, Gemenele, Tau Negru, Ana, Florica, etc. Aspectul general, alpin si subalpin cu stanci si varfuri ascutite - dintre care peste 20 depasesc altitudinea de 300 m. - le confera titlul de cei mai pitoresti munti din Romania. Datorita specificului reliefului, aici s-au dezvoltat o flora si o fauna care nu se mai intalnesc in alte parti ale tarii, fapt ce a dus la organizarea unui Parc National (din 1935) cu o suprafata de 20.000 ha.

Extremitatea vestica a Carpatilor Meridionali, alcatuita din Muntii Mehedinti si Cerna, abunda in structuri calcaroase si, deci, in forme carstice dintre cele mai felurite: pesteri (Clocosani - rezervatie speologica, Grota Haiducilor, Grota cu Aburi), chei importante (Motrului, Sohodolului, Runcului), ponoare, poduri naturale, s.a.

Muntii Banatului, prin potentialul lor turistic bogat si prin amenajarile existente, ofera multiple conditii pentru iubitorii de drumetii si frumuseti naturale. Varietatea peisajelor lor se datoreaza structurii geologice si litologice foarte diferite. Relieful este reprezentat de culmi muntoase ce nu depasesc 450 m. (Vf. Piatra Goznei -1449 m.), fragmentate de vai, uneori destul de adanci, care au dat nastere unor chei atragatoare.

In partea centrala a grupei, structura calcaroasa a formatiilor geologice a favorizat aparitia a numeroase forme caracteristice cu un pitoresc aparte, dintre acestea remarcandu-se pesterile Comarnic, Popovat, Racovita, Talasu, Buhus, Romanesti, cheile Minisului, Carasului, Nerei, podul suspendat Ceucea; izbucurile din vaile Minisului si Carasului, precum si maiestuosul culoar tectonic construit de Dunare prin fierastruirea transversala a Carpatilor, pe o lungime de 134 km. culoar marginit de pereti stancosi ce ajung ce ajung la o inaltime de 1.s200 m. Acest sector al Dunarii cunoscut sub numele de Portile de Fier, a fost transformat intr-un imens lac de acumulare, realizat prin barajul de la Gura Vaii, de fapt un complex sistem hidroenergetic si de navigatie, construit prin cooperare romano-iugoslava.

De asemenea, lacurile antropice Valing, Gozna, Secu, Trei Ape, s.a. ca si lacurile naturale Ochiul Beiului si Lacul Dracului, prin lucrarile de amenajare si dotare ce s-a efectuat in jurul lor au devenit lacuri de mare atractie turistica, precum, de altfel, aceasta intreaga zona bogata in paduri de rasinoase si foioase cu numeroase specii de plante de tip mediteranean.

Centrul turistic montan al Banatului este situat in Muntii Semenic, accesibili atat cu telefericul cat si cu mijloace auto. Aici s-au amenajat mai multe complexe turistice bine dotate: Semenic, Crivaia, Trei Ape si Secu. Nu putem trece cu vederea nici potentialul turistic natural de o mare valoare de care dispun Muntii Aninei: lacurile de acumulare Margaritas si Buhui, pestera Buhui, cu cel mai lung rau subteran din Romania, cheile Minisului, Carasului, Nerei, cascadele Bensnitei, Lacul Dracului, pesterile Comarnic, Liliecilor si Pestera cu apa.

3. CARPATII OCCIDENTALI, cu mozaicul lor petrografic, morfo-hidrografic si social-cultural, se constituie intr-o adevarata cetate turistica, desfasurandu-se intre valea Muresului la sud si cea a Somesului la Nord, un amplu arc ce inchide la vest intinsul podis al Transilvaniei. Principalul nod orografic al Apusenilor il constituie Muntii Bihor, care ating altitudinea maxima in varful Curcubata (1850 m.) si care sunt alcatuiti, in partea nordica, din formatii calcaroase ce au interesante fenomene specifice, concentrate, cu deosebire, in renumitul platou carstic Padis - Scarisoara - Batrana. O alta subunitate a Apusenilor, Muntii Padurea Craiului, atinge altitudinea de 1.014 m. cu Vf. Ordancusa si are structuri calcaroase, abundand in fenomene carstice. Grupa montana Vladeasa - Gilau (1838 in Vf. Vladeasa) fiind formata din roci eruptive si cristalin, se remarca prin existenta unor spectaculoase defilee si nivele de eroziune. Muntii Codru - Moma, cu inaltimi relativ modeste (1012 m. in Vf. Plesu), au o constructie geologica variata in care predomina, din nou, formatiunile calcaroase, cu respectivul cortegiu de fenomene tipice. Cel mai scund compartiment al apusenilor il formeaza Muntii Zarandului (836 m. in Vf. Dracea), care are un fundament eruptiv granitic si ofera o suita de vai prapastioase cu caracter salbatic dar si multe pasuni intinse pe culmile lor scunde.

Muntii Metaliferi, continand apreciabile zacaminte de minereuri neferoase si avand o structura geologica complexa(cristalina, eruptiva si sedimentara), prezinta o varietate mare de peisaje atragatoare : piscuri semete (cel mai inalt dintre ele -Vf. Valcan avand 1.264 m.), resturi de cupole vulcanice, ca in Detunata (1169 m.), poduri si platforme pe care s-au dezvoltat asezari pitoresti de tip risipit. Compartimentul cu cele mai caracteristice culmi calcaroase din Apuseni il constituie Muntii Trascaului, dominati de varfurile Ciumarna - 1300 m., Bededeu -1227 m., Trascau-1217 m. Se intalnesc aici multe stanci cu aspect columnar, vai si chei impresionante (Turzii, Rametilor, Fenesului) precum si pesteri cu formatiuni concretionare de o rara frumusete.

Pitorescul muntilor Apuseni este sporit de vegetatia lor bogata reprezentata de paduri de fag ce alterneaza cu paduri de conifere si cu pajisti montane intinse. El este intregit de compartimentele antropice, foarte dense si foarte variate in care se intalnesc vestigii arheologice, elemente de etnografie si folclor, monumente istorice si de arhitectura de o incontestabila valoare.

Potentialul nostru speologic are o recunoscuta valoare stiintifica si estetica. Acesta dispune de peste 10.900 de pesteri, Romania situandu-se pe locul al treilea in Europa - alaturi de Iugoslavia si Franta. Intre acestea sunt si pesteri de dimensiuni mari, adevarate complexe carstice subterane, cu rauri si cascade (Topolnita, Cetatile Ponorului, etc) sau cu sisteme dezvoltate pe mai multe etaje, unele bogat si frumos concretionate (peste 300) si altele cu mineralizatii rare sau cu picturi murale (Pestera Cuciulat, Pestera lui Adam, s.a.), dar nu toate intereseaza sau nu toate pot fi valorificate in turism. O mare parte din acestea, prin valoarea stiintifica si estetica se constituie ca unicate pe plan national si international, fiind declarate monumente ale naturii sau rezervatii speologice, asa cum sunt pesterile: Topolnita, Cetatile Ponorului, Sura Mari, Pestera de la Izvorul Tansoarelor , Ghetarul de la Scarisoara, Pestera Ursilor de la Chiscau, etc, multe intrate deja in circuitul turistic.

Fara a avea inaltimea Alpilor, Carpatii romanesti prezinta un intens domeniu schiabil, desfasurat pe cca. 1200 - 1400 m. altitudine ( de la 800 la 2200 m.) si, in general lipsit de avalanse de zapada si ferit de viscole. Fizionomia si expunerea reliefului, dispunerea altitudinala a acestuia, alaturi de conditiile meteorologice, sunt factori favorizanti ai sporturilor de iarna. Cele mai intinse si importante domenii schiabile se localizeaza intre 1500 si 1800 m. altitudine, cum ar fi cele din muntii Bucegi, Parang, Muntele Mic, Postavaru, Retezat, Rodnei, Vladeasa, etc., dar se poate schia pana primavara tarziu, si la 1900 - 2000 m. iar circurile glaciare din Fagaras, Rodna si Retezat, dupa cum , si in Statiunile montane Scarisoara si Stana de Vale, situate numai la 1200 - 1400 m. inaltime, dar si in calea maselor de aer mai oceanic, schiatul se practica mai mult de patru luni pe an.

Unele masive montane, ca Muntele Mic - Tarcu, Parang, Rodnei, Fagaras, Bucegi, permit amenajarea de partii si mijloace de transport pe cablu, in sistem cascada de la etajul inferior 900 - 1000 m., la cel superior, montan, 200 m. permitand o valorificare succesiva a domeniului schiabil si prelungirea sezonului de sporturi de iarna pana in aprilie - mai. In Carpati s-a conturat si un important domeniu pentru alpinisti, mai ales in partea de est a Carpatilor meridionali, Centrele de alpinism de la Busteni, Brasov si Sibiu fiind recunoscute pe plan national si international. Sunt peste 325 de trasee cu grade diferite de dificultate pentru alpinismul de vara si de iarna localizate mai ales in masivele in care predomina formele glaciare sau abrupturile calcaroase, cum sunt: Piatra Craiului( 218 ), Retezat ( 71 ), Apuseni(69 ), Cheile Bicazului( 42 ), Fagaras(11), etc.

Oglinzile de apa, naturale sau artificiale, deosebit de numeroase in tara noastra constituie un remarcabil potential turistic. Lacurile de munte - fie ca sunt glaciare, vulcanice sau de baraj natural se constituie prin ele insele ca obiective turistice.