TURISMUL RURAL IN ZONA BRAN

TURISMUL RURAL IN ZONA BRAN

Prezentarea generala a zonei

Resursele turistice reprezinta pentru oferta turistica "materia prima" necesara desfasurarii actului turistic, asa cum populatia reprezinta pentru cererea turistica sursa acesteia.

Pentru a putea fi incluse in circuitul turistic, resursele turistice trebuie mai intai identificate, cunoscute, numai astfel putandu-li-se atribui o anumita valoare, in functie de originalitatea, accesibilitatea si functionabilitatea lor. O contributie, in acest sens o poate aduce geografia turistica care cerceteaza "repartitia in spatiu a turismului, bazele sale naturale si interactiunea existenta cu celelalte utilizari ale teritoriului in functie de conditiile si particularitatile dezvoltarii sale in fiecare regiune, zona sau tara"¹.

Construita pe o stanca ce-i sporea prin pozitie valoarea defensiva, cetatea Bran a dominat unul dintre cele mai cunoscute drumuri de legatura intre Tara Romaneasca si Brasov si intrarea intr-una dintre cele mai pitoresti si interesante zone geografice ale Romaniei.

In aceasta zona - denumita "poarta deschisa intre Transilvania si Tara Romaneasca, strunga de transhumanta, loc de intalnire a romanilor de pretutindeni, unde se vorbeste o limba neteda, slefuita, curata ca o piatra dintr-un rau de munte, o limba leagan acelei literare omogenizate"² - s-a plamadit o valoroasa si complexa cultura populara, cu elemente de creatie care se pastreaza in arhitectura, tehnica, port traditii si obiceiuri.

Imprejurul Branului de o parte si de alta a drumului pomenit in privilegiul comercial acordat brasovenilor de Vladislav domnul Tarii Romanesti, acum 600 de ani, pe versantii muntilor si pe vai sunt raspandite cele 12 sate ce formeaza zona etnografica Bran.

Locuitorii satelor branene, crescatori de vite, practicau transhumanta, ceea ce a favorizat dezvoltarea permanenta a legaturilor directe cu Tara Romaneasca. De la Brasov plecau produse mestesugaresti, arme, unelte, stofe iar din Tara Romaneasca se aduceau vite, piei, peste, ceara. Odata cu marfurile amintite, prin trecatoarea Bran se raspandeau spre Moldova, Muntenia si Banat, cartile tiparite in limba romana la Brasov, contribuind astfel la dezvoltarea limbii romane literare.

Bogate in mesaje sunt stravechile vetre de sate Bran, Sirnea, Simon, Moeciu, Cheia, Fundata, Magura, indemnand la popas si temeinica imbogatire spirituala, intreaga atmosfera,

innobilata de mireasma cetinilor, se deschide pana in inima stancilor, oferind o lume frumoasa dar sobra, cu nesterse urme de vrednicie si inaltare sufleteasca (harta - Anexa 2).

Calatorind de la Bucuresti spre Brasov se ofera doua posibilitati de patrundere in zona Branului:

pe soseaua 73 A (Paraul Rece - Rasnov) ce se bifurca din Drumul European 1 inainte de intrarea in Predeal;

sau de la Brasov pe drumul national 73.

Si intr-un caz si in celalalt, intrarea in zona etnografica se face pe la Bran, unde se pot vizita Castelul Bran si Muzeul Etnografic in aer liber, cu monumente de arhitectura si tehnica populara reprezentative din ultimile doua secole.

Intrarea in zona pe drumurile medievale de la Campulung - Rucar sau Curtea de Arges - Rucar permite cunoasterea zonelor etnografice Muscel si Arges, oferind posibilitatea comparatiei directe. Dupa urcusul abrupt pe serpentinele de la Dambovicioara, de la Fundata, primul sat la sosea al zonei Bran, in fata ochilor se desfasoara panorama muntilor, vailor si satelor branene de un pitoresc inegalabil.

Drumul serpuit strabate apoi trecatoarea, intalnind asezari cu arhitectura noua ce ilustreaza viata de azi a branenilor sau cu monumente ale arhitecturii traditionale, martore ale unor vremuri demult apuse.

Elementele pe care se bazeaza orice forma de turism, elementele care constituie atractia si specificul oricarei zone sunt resursele sau potentialul turistic.

Zona Moeciu - Bran este poate una din cele mai bogate zone din Romania in resurse turistice, atat naturale cat mai ales culturale si ecologice. In general ceea ce este autentic este simplu, frumos si functional; specificul manifestat prin materialele de constructie, tehnicile de lucru, arhitectura, decoratiunile, mobilierul, tesaturile, portul, mancarea, bauturile, vorba, mestesugurile populare, ocupatiile locale.

Tehnicile locale nu numai ca determina specificul si personalitatea locului, dar nu sunt cu nimic mai prejos decat solutiile oferite astazi de tehnica moderna.

Fie din sinceritate, fie din snobism, orasenii admira si apreciaza valorile satului traditional. Traiul aparent mai usor la oras este platit cu agitatie, stres si poluare. Resursele culturale exista datorita faptului ca aici inca se mai pastreaza obiceiuri vechi, ce dureaza poate de sute de ani.

Situate pe drumul natural de inaltime care veacuri de-a randul a legat orasele Campulung si Brasov, asezarile Branului se insiruie ca nestematele la contactul dintre Carpatii Meridionali si Carpatii Orientali, in locul unde Piatra Craiului se desprinde de masivul Bucegilor.

1.1. Potentialul natural al zonei Bran

Amplasare, limite

Zona etnografica Bran inglobeaza, in cei 193 kmp suprafata, trei comune cu 12 sate componente: Bran (cu satele Bran, Predelut, Sodohol, Simon), Moeciu (cu satele Moeciu de Jos, Moeciu de Sus, Cheia, Magura, Pestera), Fundata (cu satele Fundatica, Fundata, Sirnea), intre punctele sale extreme (Pasul Giuvala - Culmea Predelut - Sodohol) zona masoara circa 16 km.

La est si la vest zona este dominata si incadrata de masivele Bucegi si Piatra Craiului, contactul intre Bucegi si platforma realizandu-se prin intermediul unor culmi inalte si impadurite situate intre 1600 - 1800 m altitudine (Clinciu_; Goga, Goranu, Santilie).

La nord culmile Predelut si Sodohol, care fac trecerea spre zona depresionara, prelungesc platforma spre Tara Barsei, intre localitatile Sirnea si Fundata, inaltimile din sectorul sud-vestic ating 1200 - 1300 m.

Forme de relief

Formele de relief sunt destul de variate, produse in cea mai mare parte de agentii externi, indeosebi de eroziunea apelor, care au sculptat dealuri in colinele muntilor Bucegi si Piatra Craiului, apoi in dealuri au ros vai si au traversat terase largi. Se observa tendinta agentilor externi care au fost activi in acest tinut, de a cobori nivelul reliefului si a-1 netezi. Toate dealurile privite de la inaltime au aceeasi inaltime, numai pe alocuri se observa inaltimi mai mari, martore ale reliefului mai vechi.

In ansamblul ei aceasta unitate geografica are aspectul unui larg amfiteatru inconjurat de masive muntoase si de terase. Accesul in aceasta cetate naturala se face prin trecatoarea strajuita de castelul Bran, situat pe o stanca de 60 m inaltime. O a doua intrare in trecatoare se face dinspre Rucar, prin satul Fundata.

Culoarul Bran - Rucar - Dragoslavele (intre Bran si linia Moeciu de Sus - Fundata)

Zona este cunoscuta sub numele de Sectorul Branului - nordic si se desfasoara in aval de cumpana de ape de la Giuvala pana la Bran. Bordura amfiteatrului este formata dintr-o serie de "martori" (Vf. Coarbei - 1440 m, Vf. Sirnea - 1226 m, Muntele Clabucetu - 1361 m) care fac parte din treapta superioara a platformei branene. Principalele subzone sunt:

v       Platforma Branului. Altitudine 800 - 1300 m prezinta o dubla inclinare atat pe directia principala sud - vest - nord - est, cat si spre rama muntilor limitrofi spre axul central constituit din interiluviul Drumul Carului (stravechi drum stranscarpatic).

Desi aparent pare o platforma relativ uniforma, ici - acolo izbucnesc magurile calcaroase ("galme"), introducand o nota distincta, de spectaculos in relief si dominand cu circa 50 - 100 m nivelul platformei. Zona poate fi denumita "imparatia carstului"; complexele Carstic de la Sirnea, Pestera, Magura si Fundata (situate partial pe masivele calcaroase ale Bucegilor si Pietrei Craiului) ne intampina cu lumea misterioasa a pesterilor, a venelor, cheilor si dolinelor - invitatie nemijlocita catre turism.

Platforma Branului este adanc fragmentata de vai, in aceasta zona sunt foarte dezvoltate pajistile care la randul lor au favorizat dezvoltarea economiei pastorale -

v       Platforma Fundata ete mai inalta si mai impadurita decat Platforma Branului fiind situata in sudul acesteia.

Alcatuita dintr-o alternanta de calcare si conglomerate, are un peisaj dominat de masivele calcaroase ce depasesc frecvent 1200 m: Bora (1334 m), Coltul Coziei (1361 m), Dealul Sasului (1220 m), Vatarnita (1320 m), Predeal (1381 m). Din acest motiv, asezarile Sirnea, Fundata, Fundatica se situeaza la planul maxim altitudinal in Carpatii Meridionali.

v       Platforma Pestera - Simon situata in partea nordica a platformei branene este mult mai neteda, mentinandu-se pe spatii intinse la altitudini de 1000 - 1100 m, relieful carstic este reprezentat prin doline, mici chei, dar mai ales pesteri, toate bine conservate.

Aspecte climatice

Circulatia maselor de aer urmeaza directia predominanta nord - est - sud - vest. Varietatea reliefului, cresterea altitudinii dinspre Depresiunea Brasovului catre Fundata, ca si dinspre axul zonei catre versanti (pana la 1400 - 1500 m) genereaza fenomene climatice complexe: scaderea temperaturii, cresterea cantitatii de precipitatii, nebulozitate.

In general climatul se caracterizeaza prin ierni mai moderate decat pe culmile montane din jur, cu veri relativ calduroase si toamne lungi, calde si uscate.

A. Temperatura aerului

temperatura medie anuala 6 grade Celsius

temperaturi medii pe anotimpuri:

ianuarie: -3 grade Celsius (-4 grade Celsius, -5 grade Celsius spre
versanti)

aprilie: 9 grade Celsius

iulie: 18 grade Celsius

octombrie: 10 grade Celsius

amplitutidnea termica medie anuala: 22 grade Celsius

frecvente inversiuni termice: vale-culme

prima zi cu temperatura medie > 0 grade Celsius - 1 martie

prima zi cu temperatura medie > 5 grade Celsius - aprilie

prima zi cu temperatura medie > 10 grade Celsius - intre 16 aprilie si 1 mai

intervalul cu temperaturi medii zilnice > 0 grade Celsius -250-275

intervalul cu temperaturi medii zilnice > 5 grade Celsius - 200-225

intervalul cu temperaturi medii zilnice > 10 grade Celsius -150-175

prima zi cu inghet - 1 octombrie

ultima zi cu inghet - 1 mai

durata medie anuala a intervalului fara inghet: 120 - 160 zile

prima zi cu bruma: 21 septembrie - 1 octombrie

ultima zi cu bruma: l mai - 11 mai

B. Precipitatiile. Umezeala relativa.

precipitatii totale anuale 700 - 800 mm din care:

- in semestrul rece 250 - 300 mm

- in semestrul cald 450 - 500 mm (exceptie Fundata cu 900 - 1200 mm anual)

cantitatea maxima de precipitatii TL in 24 ore - vara la Rasnov, 120 mm

maxima la 19 iunie 1924 cu 306 mm in 24 ore

numarul anual de zile cu precipitatii > 0.1 mm 140 - 150 zile

numarul anual de zile cu strat de zapada 100 - 125 zile (exceptie Fundata 200 zile; excelente conditii pentru practicarea schiului)

grosimea medie a stratului de zapada : 50 cm

deficit anual de precipitatii 0 - 25 mm

umezeala relativa medie anuala 80 - 84 %

C. Vanturile

Local sunt cunoscute vanturi pe care locuitorii le-au denumit:

"Pietrarul" - bate dinspre Piatra Craiului topind zapezile cu pericol de avalansa;

"Baltaretul" care se resimte dinspre culmile Bucegilor si Dagotei determinand incalzirea vremii.

D. Stralucirea soarelui

durata stralucirii soarelui

sume medii anuale 1900 - 2000 ore din care:

in semestrul cald 1300 - 1400 ore (7 - 8 ore pe zi - o situatie foarte buna)

in semestrul rece 700 - 600 ore (3,6 ore pe zi)

radiatia globala

sume anuale medii 115 - 117,5 Kcal/cmp din care:

in semestrul cald 82,5 - 85 kcal/cmp

in semestrul rece 32,5 kcal/cmp

zile cu cer senin (media anuala) 50 - 60

zile cu cer acoperit(media anuala) 110 - 120 Sintetizand, putem spune ca:

in zona Brasovului topoclimatul este specific unei depresiuni intramontane, cu nuante uneori excesive, caracterizat prin frecvente si intense inversiuni termice, temperaturi minime scazute, ingheturi timpurii, precipitatii relativ scazute;

pe Platforma Fundata topoclimatul este uniform (cel mai uniform din culoar), de tip depresiune inalta cu zapezi persistente (180 - 200 zile anual), cu doar 20 - 24 zile de vara autentica, cu precipitatii bogate; este un climat favorabil dezvoltarilor pajistilor, pasunatului, fondului forestier si chiar cultivarii cartofului. Lipsa curentilor puternici, puritatea remarcabila a aerului, durata mare a stratului de zapada sunt extrem de favorabile turismului si sporturilor de iarna;

topoclimatul versantilor vestici (spre muntii Piatra Craiului) se distinge prin precipitatii sensibil diminuate, temperaturi care scad accentuat odata cu inaltimea dar si inversiuni termice; muntii actioneaza ca un adapost impotriva vanturilor de vest; vanturile locale au caracter de fohn, macina uscaciunea;

topoclimatul versantilor estici (mai ales spre Leaota, Bucegi, Postavarul) se diferentiaza prin modificari sensibile ale temperaturilor pe verticala, precipitatii mai bogate, favorizand dezvoltarea padurilor si a pajistilor naturale si secundare.

Se remarca totodata, prezenta unor culoare de avalanse indeosebi inspre abruptul Bucegilor si vanturi locale puternice, ca de pilda "Baltaretul".

Reteaua hidrografica

Zona Bran este strabatuta de vai si rauri cu albii mici care au contribuit la formarea unor platforme (Magura, Pestera, Simea, Fundata), culmi (Simon, Poarta, Sohodol) si interfluviul Drumul Carului, ceea ce confera naturii un aspect de un pitoresc inegalabil.

Raul Moeciu care in aval de confluenta cu Simonul poarta numele de Turcu, primeste in matca sa afluentii Poarta, Simon si Bangaleasa pe dreapta, iar pe stanga Sbarcioara, dominand intreaga zona a Branului. Aceasta din urma, avand cursul aproape paralel cu Moeciu, colecteaza apele platformelor Magura, Simon si Pestera.

Raul Turcu are o lungime de 25 km, cu o suprafata a bazinului de 200 kmp, apartine bazinului hidrografic al Oltului. Directia de curgere a raului se suprapune inclinarii generale a platformei branene pe directia principala S-V-N-E. Afluentii Turcului au o panta accentuata formand praguri, dar si mici lunci si terase, determinand astfel fragmentarea puternica a reliefului si amplasarea asezarilor omenesti.

Platforma Fundata este strabatuta de apele Gradistea si Sarbesti, iar in sectorul Sohodol, raul cu acelasi nume aduna apele, purtandu-le in directia sud-nord.

Apele branene, desi mici, au fost folosite indeosebi in amplasarea ferastraielor, a morilor si pivelor (instalatii de batut tesaturi, de impaslit lana), multe dintre acestea intalnindu-se si astazi.

Vegetatia

Covorul vegetal da intotdeauna un deosebit farmec peisajului.

Varietatea reliefului, desfasurarea acestuia pe inaltime, intre 500 - 1500 m, conditiile climatice, substratul calcaros, ori conglomeratic imprima vegetatiei o dispunere etajata si o bogatie deosebita a speciilor.

A.in zona vegetatia forestiera ocupa, de departe, primul loc intre ecosisteme fiind urmata imediat de pasuni si fanete montane, mai ales in satele branene.

In repartitia altitudinala a padurilor se disting doua etaje:

paduri de foioase, indeosebi fagete, intre 500 - 1000 m;

paduri de amestec, foioase si rasinoase.

Padurile de foioase sunt raspandite mai ales pe Valea Moeciu. In aceste paduri fagul, cel mai raspandit arbore, atinge inaltimi si grosimi impresionante; este insotit de carpen, frasin, artar, mesteacan, ulm de munte, plop si chiar stejar pedunculat, ulm de campie si tei in zonele mai joase (Rasnov).

In padurile de amestec (foioase si rasinoase), molidul, bradul, laricele devin altitudinal, predominante (si mai ales pe versanti).

B. Pajistile secundare reprezinta o asociatie care ocupa, datorita dezvoltarii unui pastorit intens si stravechi, mari suprafete in platforma Bran. Speciile reprezentative: paius, finita, teposica, paiusul de livada, trifoiul alb, in fanetele si pasunile montane intalnim un adevarat buchet de flori de munte: viorele, cicoarea, sanzienele, lumanarica, gura leului.

C. In zona dolinelor, a carstului un peisaj original si extrem de atragator este creat de ovasciorul auriu, ori specii de paius, de garofita si rogoz.

D. In Rezervatia Naturala Piatra Craiului (1400 ha) se gasesc specii de mare interes stiintific, ocrotite de lege: garofita Pietrei Craiului - unica in lume, sangele voinicului, bulbucul de munte, drobusorul, smirdarul.

Fauna

Cadrul natural al zonei, foarte variat prin relief, conditii climatice, vegetatie, este totodata deosebit de favorabil pentru o fauna bogata si diversa.

Vom intalni numeroase specii de animale salbatice: cerbul, ursul, ambele sunt specii de interes cinegetic cu trofee de mare valoare, rasul, mistretul, capriorul, veverita, capra neagra, iepurele.

Pasarile din zona: pitigoi, muscatul mic, pitulicea sfaraitoare, ciocanitoarea cu spatele alb, cocosul de munte - specie de interes cinegetic.

Speciile de pesti intalnite in involburatele ape din zona, pastravul - cel mai valoros peste si cel mai cautat de pescari, zglavoaca, lipanul, moioaga.

Remarcam inca de aici faptul ca posibilitatile de practicare a vanatului si pescuitului constituie o premisa favorabila in amplificarea turismului in toate formele sale.

Peisajele

Zona studiata se caracterizeaza printr-un larg evantai de peisaje, fiecare cu specificul si farmecul sau.

A. In depresiunea Rasnov si spre culoar:

- peisaj sub influenta climatului oceanic (partial submediteranean) cu aspect de ses, cu pajisti, pe alocuri cu dune si vegetatie arenicola, cu terenuri agricole si palcuri de stejar pedunculat;

B. Spre muntii Postavarul:

peisaj tipic muntilor mijlocii si josi cu paduri de molid, brad, fag sau numai
de fag si brad pe roci diferite;

C. Spre muntii Piatra Craiului:

peisaj sub influenta climatului continental (partial pontic - submediteranean) pe muntii inalti; masive inalte de conglomerate si calcare, cu paduri de molid, brad, fag si pe alocuri, cu pin si larice (zoda), pajisti de stancarie cu elemente lermofile;

D. Spre limita sudica a zonei:

- peisaj caracteristic climatului continental pe muntii mijlocii si josi cu paduri de fag, carpen si gorun si pajisti pe roci de tip flis, calcare si conglomerate;

E. Spre Muntii Bucegi:

peisaj tipic muntilor inalti cu creste, relief glaciar si suprafete de nivelare, cu paduri de molid, brad si fag (de multe ori cu pini si larice), cu tufarisuri si pajisti subalpine.

Potentialul antropic al zonei Bran

DE LA BRASOV LA RUCAR PRIN RASNOV SI BRAN - UN DRUM STRAVECHI

Spatiul montan din zona studiata a resimtit din plin intotdeauna, importanta drumului transcarpatic al Branului. Avand o importanta strategica inca din perioada Imperiului Roman (drum comercial si militar), drumul este mentionat in "Tabula Peutingeriana" ca o cale extrem de importanta de acces a romanilor pana in inima satului dac - Sarmizegetuza.

Stabilitatea asezarilor umane din zona, importanta drumului - dar si soliditatea sa - sunt reliefate si de faptul ca trecerea popoarelor migratoare prin culoar nu a lasat urme deosebite (o exceptie posibila Muntele Pecineagu).

Branul - ca asezare - este amintit documentar din 1377, ca punct vamal. De altfel functia vamala a determinat aparitia satelor de hotar - Fundata, Fundatica sau Podu Dambovicioarei - sate ce asigurau paza si intretinerea drumului, in schimbul scutirii de taxe si alte impuneri (mai mult "satele de hotar"¹ tineau sub ascultare alte sate din jur).

Intensificarea schimburilor comerciale dezvoltarea pastoritului, inclusiv a pastoritului transhumant, stapanirea Branului si de catre voievozii munteni, alaturi de multi alti factori, au contribuit la unitatea etnica si spirituala a populatiei din marele culoar transcarpatic, la individualizarea zonelor etnografice Bran si Rucar, considerate de o mare bogatie si originalitate.

Zona, si in special drumul, au avut si au in continuare o mare importanta si in deplasarea sezoniera a turmelor de oi ale branenilor spre cele mai bune locuri de pasunat. Remarcam doua astfel de trasee, folosite sute si sute de ani:

Ø          din zona Bran, prin Tara Barsei, apoi Covasna, pe la Bretcu pana la Targu-Ocna, dupa care se urma valea subcarpatica a Trotusului, se traversa Siretul ajungandu-se la Prut sau la Dunare (la Galati);

Ø          din Bran, pe valea superioara a Prahovei prin Pasul Predeal, strabatea apoi Subcarpatii Munteniei si Campia Romana pana la Dunare.

Mai multe drumuri ale transhumantei plecau din Bran spre Rucar, prin Culoar de unde coborau pe Valea Dambovitei spre Campia Romana.

Habitatul. Tipuri specifice de asezari

Formele de habitat in zona au cunoscut o mare mobilitate (vetrele de sat au "coborat" pe vai sau au "urcat" prin "roire" pe versanti) impusa mai ales de necesitatile legate de economia pastorala.

Satele (din Platforma Branului) sunt rasfirate (chiar risipite - tipic Sohodol) cu gospodarii bine inchegate, "cu toate acareturile", inconjurate de gradini, livezi si pasuni (un excelent mediu pentru practicarea turismului rural), in vatra satele sunt adunate, gospodariile pastrand insa aceleasi caracteristici de casa - cetate.

Tipice pentru zona sunt si satele asezate pe vai alungite, tip "strada": Simon, Moeciu de Sus, Moeciu de Jos.

Altitudinal majoritatea asezarilor ajung pana la 800 m, cinci localitati depasesc aceasta inaltime, iar trei (Fundata, Fundatica si Simea) sunt la peste 1000 m altitudine (recorduri de inaltime pentru Carpatii Meridionali). Pitorescul asezarilor din zona este deosebit. Gospodariile, frumos randuite in vatra satului sau agatate pe coastele muntelui, sunt construite din piatra si lemn, in armonie cu sufletul romanului si cu spatiul sau geografic.

Am putea spune ca fiecare gospodarie (ma refer la cele vechi construite cu migala, cu pasiune pentru frumos si autentic si nu la "castelele" parvenitilor peste noapte) este in sine un mic muzeu, o dovada a evolutiei si civilizatiei poporului roman.

Remarcam si faptul ca exista destule case noi construite cu intelepciune, inzestrate cu toate cele necesare unui trai civilizat, dar care nu mai pastreaza decat putin arhitectura traditionala a zonei.

Din bogatul inventar al caselor ce au constituit si constituie inca "specificul" pentru zona amintim cateva:

gospodaria cu ocol intarit constituie fara indoiala o buna adaptare a habitatului uman la conditiile specifice economiei agropastorale branene. Avand o forma poligonala (intre cinci si sapte laturi), gospodaria cu ocol intarit reprezinta un ansamblu deosebit de armonios, o culme a arhitecturii populare romanesti, in care functionalitatea se imbina in chip fericit cu cerintele economiei rurale, intregul ansamblu este alcatuit din casa propriu - zisa, grajduri, fierbatoare, adaposturi pentru furaje si unelte. Curtea interioara este adesea pietruita. Gospodaria cu ocol intarit este o veritabila cetate taraneasca din piatra si lemn. cu o remarcabila acuratete arhitectonica, specific romaneasca, in care mesterii anonimi au gasit solutii tehnice ingenioase in asigurarea trainiciei constructiei.

casa colibasilor braneni, datand de la sfarsitul secolului al optsprezecelea si disparuta azi aproape in totalitate, era compusa din doua pana la trei camere (tinda, casuta si casa mare). Construita din lemn, pe o temelie de piatra, aceasta gospodarie a fost mult raspandita in trecut, remarcandu-se prin simplitate, sobrietate si functionalitate.

in ceea ce priveste asezarile temporare, ele reprezinta adevarata adaptare activa a amenajarilor pastorale, forestiere si hidrotehnice la conditiile specifice spatiului limitrof din munti (Muntii Piatra Craiului, Muntii Bucegi). Amenajarile pastorale constituie cele mai vechi forme de habitat cu utilizare temporara din aceasta zona ca urmare a dezvoltarii pastoritului pe baza unor intinse si bogate pasuni si fanete alpine. Dintre toate amenajarile pastorale, stanele si grajdurile sunt cele mai frecvente forme de habitat pastoral. Daca stanele depasesc frecvent 2000 m altitudine, grajdurile sunt situate pana la 1500 - 1600 m.

Stana are o fundatie alcatuita din calcar si gresie, peretii din barne de brad incheiate in coada de randunica iar acoperisul din sita si/sau sindrila. Stanele folosesc vechi vetre - adesea datand de sute de ani - situate in locuri adapostite, ferite de vant si cu expozitie sudica, in preajma padurilor si izvoarelor.

Grajdul trebuie privit ca o amenajare pastorala complexa legata mai ales de valorificarea pe loc a resurselor furajere, si nu in mod simplist ca un modest adapost pentru animale.

Tehnica populara. Mestesugurile

Ocupatia traditionala in zona Branului a fost si ramane oieritul.

Prelucrarea laptelui de oaie si obtinerea vestitelor specialitati de branzeturi si cascavalului de Bran ca si prelucrarea lanii, s-au dezvoltat in continut de la instalatiile simple, de inceput, la cele modeme de astazi.

Sigur ca pitorescul zonei si atractia deosebita pentru turisti sunt constituite de instalatiile traditionale de munca dar si de arta populara.

Ne vom referi in cele ce urmeaza la cateva astfel de instalatii, prelucrarea lanii necesita amenajari simple, piva cu ciocane ori darsta cu valtoare.

Ambele avand nevoie de forta apei pentru actionare, au fost plasate evident, de-a lungul cursurilor de apa (pe raurile Turcu, pe Simon). Pe 1 mai 1830 in zona Branului erau 8 darste si 11 pive azi mai exista doua: una in functiune la Moeciu si alta, bine conservata la Muzeul Etnografic din incinta Castelului Bran.

morile de apa pentru macinatul cerealelor aveau o mare frecventa pe raul Turcului, cel mai vechi document istoric referitor la existenta lor in zona Bran, din 13 aprilie 1460, aminteste de taxele percepute de Castelul Bran asupra moraritului ("proventus molerum"), astazi se incearca reconstituirea mai ales pentru uzul turistilor a doua feluri de instalatii;

- joagarele pentru cherestea au cunoscut o adevarata explozie in secolul XIX la Moeciu de Sus, Simon si Sirnea erau 14 astfel de instalatii, actionate de forta apei, azi sunt inlocuite cu ferastraie circulare actionate mecanic sau electric.

Portul popular. Traditiile folclorice

Portul popular din zona Branului, desi inrudit cu cele din zonele invecinate (Tara Barsei, respectiv Muscel si Dambovita) are multe trasaturi specifice (explicabile atat prin asimilarea si prelucrarea in forme locale a traditiilor transilvanene, cat si prin natura ocupatiilor).

Din piesele costumului femeiesc se remarca:

fota larga cu pulpane in vargi, incretita la spate;

iile cusute (sau alese) cu lana si bumbac in tonuri de rosu si negru cu fire aurii si argintii;

stergarul de cap din bumbac sau borangic;

laibarul de catifea neagra.

Costumul barbatesc, mai simplu este compus din:

camasa larga din panza de in sau bumbac;

cioareci si laibaricele lucrate din zeghii;

pieptar, cojocel;

caciula si gluga (toate definind un autentic port pastoresc, foarte bine pastrat in toata zona).

Alte manifestari ale creatiei populare deosebit de pitoresti si sugestive, cu o deosebita incarcatura morala si sustinute cu un simt artistic demn de invidiat sunt:

ceramica si olaritul;

cojocaritul;

incondeiatul oualor;

"nedeia de la Fundata" (in prima duminica a lunii iulie);

"ravasitul oilor" sau "impartitul muntilor".

Toate constituie extraordinare elemente de atractie turistica, premisa organizarii unor forme specifice de turism, cu mare priza mai ales la cei care iubesc si cauta autenticul.

Toponimia

Ajutandu-ne sa intelegem mai multe despre istoria si evolutia asezarilor, despre vechile indeletniciri ale oamenilor, toponimia este un domeniu fascinant si care poate fi exploatat cu succes in atragerea si satisfacerea turistilor.

Referitor la zona Bran prezentam cateva exemple reprezentative:

pozitia geografica a vetrei satului isi gaseste reflectare in numele unor sate: Valea Caselor, Moeciu, Simon (acestea au dat apoi numele lor vailor si apelor pe care sunt asezate, acelasi lucru se poate afirma despre localitati aflate pe dealuri si maguri: Predelut, Sohodol, Piatra);

"Fundata" semnifica un loc ingust, periculos, infundat intre munti;

numele Branului provine de la slavonul "brana&poarta" (loc de acces si poarta a culoarului depresionar dinspre Rasnov spre Rucar), la fel - numele satului Poarta;

importanta drumului transcarpatic apare si in numele "Drumul Carului" (secole de-a randul a fost principalul mijloc de transport);

evolutia istorica, migratiile, bataliile au lasat mostenire alte nume: Plaiul Turcilor, Raul Turcului, Valea Turcului, Izvorul Nemtoaicelor;

economia traditionala, bazata pe pastorit, a determinat aparitia altor toponime: Dealul Stanei, Valea Mieilor;

activitatile legate de prelucrarea lemnului au dat denumiri ca Dealul Curaturii, Curatura sau Arsura, Bradul Ars;

drumurile pastreaza poate cel mai bine, astfel de denumiri provenind direct din viata si munca de zi cu zi: "drumul oilor", "drumul casului", "drumulcailor", "drumul bradului".

Monumentele

Marturiile trecutului nostru ne intampina peste tot in zona Bran, toate acestea, biserici si troite, vechi cetati, turnuri de aparare si case - muzeu, obiceiuri si porturi specifice, venind sa intregeasca un sugestiv tablou al spiritualitatii romanesti.

Primul lucru pe care orice turist il cauta este castelul Bran. In timpul lui Ludovic I de Anjou, in anul 1377, Cetatea Bran avea rolul de a supraveghea si apara trecatoarea Branului pe unde, in Evul Mediu, trecea cel mai important drum comercial de legatura dintre Transilvania si Tara Romaneasca. La inceput a avut rol de garnizoana militara, iar cetatea a fost inzestrata cu o garnizoana restransa, formata din 12 sau cel mult 24 de arcasi si balistasi, iar din secolul al XIX - lea cetatea pierde din importanta strategica si devine sediul unui ocol silvic administrat de castelan.

La 1 decembrie 1920, Consiliul orasului Brasov doneaza Cetatea Reginei Maria a Romaniei Mari, in semn de recunostinta pentru contributia adusa de Regina la Marea Unire de la 1 decembrie 1918. De la 1 decembrie 1920, Castelul Bran devine resedinta de vara a Reginei Maria, modificarile si transformarile care au fost aduse in aceasta perioada fiind facute cu ajutorul arhitectului Curtii Regale, Carol Limann. Dupa moartea Reginei Maria in 1938, Cetatea este lasata mostenire prin testament fiicei sale, principesa Ileana, iar dupa plecarea din tara a familiei regale, in 1948, intra in patrimoniul - roman fiind abandonata timp de 9 ani. In 1954 este amenajata ca muzeu si deschisa spre vizitare.

Cetatea se poate vizita in proportie de 70%, reprezentand procentul in care a fost inlocuita tamplaria. Datorita umiditatii a aparut o ciuperca, aceeasi ca si la Castelul Peles, ciuperca fara remediu, singura solutie fiind, deocamdata, inlocuirea lemnului.

Din totalul de 57 de incaperi, cat are acum castelul, se pot vizita aproximativ 30. Etajul intai, unde initial au existat numai coridoare de trecere sau depozite de materiale, a fost transformat, in timpul Reginei Maria, in apartament pentru aceasta. La etajul I se pot vizita urmatoarele camere: dormitorul Reginei Maria, un mic salon de primire, sala gotica sau vechea capela a cetatii si sala de Consiliu.

De la etajul I se trece direct la etajul II, prin scara secreta, un pasaj ingust, sapat intr-unul din cele mai groase ziduri ale cetatii, care atinge trei metri latime. La etajul III se gaseste sala de muzica a Reginei Maria. La etajul IV a fost amenajat apartamentul Printului Nicolae, fiul Reginei Maria, unde se poate vedea doar camera printului, iar de la fereastra acestui etaj o frumoasa panorama asupra Trecatorii Branului, drumul comercial al Brasovului cu Tara Romaneasca, zidul medieval al Vamii si langa acesta institutia Vamii, unde negustorii care treceau pe Drumul Branului plateau o taxa de 3% din valoarea pe care o transportau.

In partea dreapta, dincolo de zid exista o micuta capela, din pacate insuficient valorificata si intretinuta. Aceasta este o copie in miniatura a Bisericii Stell Maris de la Baltic, teritoriu cedat Bulgariei inaintea celui de-al doilea razboi mondial, in 1940.

Pe scara principala se coboara la etajul al doilea unul dintre cele mai frumoase etaje ale castelului, unde a fost amenajat apartamentul Regelui Ferdinand, compus din trei camere importante, iar in partea stanga salonul cu mobilier Biedermaier dormitorul cu cel mai pitoresc element, patul cu baldachin de trandafir si sufrageria regala cu mobilier stil baroc.

La etajul al doilea ramele usilor si grinzilor au fost pictate in 1925 cu scop decorativ. Coborarea in curtea interioara a cetatii se face prin coridorul de aparare, numit "coridorul cu ferestre de tragere" sau "diurnul strajii", un coridor prevazut cu ferestre de tragere pentru arcuri, in secolul al XV - lea in curtea cetatii a fost sapata o fantana de 57 m adancime prevazuta la nivelul solului cu o iesire secreta printr-un tunel de aproximativ 20 m lungime, care facea legatura cu parcul cetatii. La orificiul acestei fantani, in 1937 a fost montat un ascensor electric, iar capiteliul fantanii a fost scos in curte ca element decorativ. Astazi, ea poarta numele de "Fantana Dorintelor".

Cetatea a fost construita pe un varf de munte, la aproximativ 60 de metri inaltime in raport cu raul Turcu care curge prin apropiere. Cetatea are forma neregulata datorita stancii pe care a fost construita si contine 3 turnuri.

Turnul de sud - est numit "Pulberaria", datorita faptului ca aici era depozitat praful de pusca, are montata in varf o orga de vant care se comporta asemenea unui fluier. Initial, producea un sunet muzical care se spune ca avea ceva din orga lui Bach. In partea de nord - vest se afla Donjonut sau turnul de observatie, cel mai inalt turn al castelului, iar din foisorul acestui turn garnizoana poate supraveghea intreaga regiune, vestind aparitia dusmanului de aproximativ 4 km. Acest turn nu este accesibil, fiind in curs de restaurare, in partea de vest se inalta turnul dreptunghiular unde au fost locuintele soldatilor si unde astazi se afla apartamentele Reginei Maria si ale Regelui Ferdinand.

SECTIA DE ISTORIE SI ARTA FEUDALA

In organizarea ca muzeu a monumentului s-a urmarit sublinierea rolului pe care 1-a avut cetatea - castel de-a lungul timpului in supravegherea si apararea trecatorii Bran si a drumului comercial al Brasovului cu Tara Romaneasca, cat si punerea in valoare a monumentului de arhitectura medievala.

Astfel, in sala de arme si la gurile de tragere ale cortinei fortificate au fost expuse arme specifice secolelor XV - XVIII.

In sala castelanului si sala de consiliu, pe valoroase piese de mobilier datand din secolul al XVII - lea, au fost expuse acte si documente emise de cetatea - castel pentru a sugera vizitatorilor functia administrativa si jurisdictionala pe care castelanii au exercitat-o asupra domeniului feudal.

Alaturi de exponate care reconstituie functiile cetatii, inregistrarile de muzica adecvate cadrului de epoca sugereaza viata de castel medieval. In celelalte sali de expozitie este pusa in evidenta valoarea unor obiecte de arta decorativa, tapiserie, pictura, sculptura, integrate in elemente arhitecturale ale interiorului, tinand seama de destinatia avuta odinioara de aceste incaperi. Etajul 4 adaposteste trofee de vanatoare, arme simple de vanatoare, precum si un interior rustic transilvanean.

In curtea interioara privirea surprinde verticalele indraznete alaturi de masivitatea curtinei, volume compuse din aronduri si coloane in armonie cu decorul fin al capitelului de fantana, si indraznelii mesterilor anonimi ai cetatii.

SECTIA ETNOGRAFICA IN AER LIBER

Organizat in urma cu doua decenii intr-un parc situat in preajma cetatii - castel, muzeul etnografic in aer liber reliefeaza aspecte traditionale ale culturii populare din zona Bran, caracterizata printr-o economie specifica asezarilor montane, cu gospodarii risipite, in care ocupatia de baza a locuitorilor a constituit-o cresterea vitelor.

Arhitectura populara este reprezentata de constructiile din lemn, case de locuit si complex pastoral - stana, hodaie si hodaita - aduse din satele apartinatoare zonei Bran.

Casele de locuit construite din lemn de brad si fag cu pereti peste care s-a aplicat un strat de tencuiala si acoperisul in patru ape sunt reprezentate in toate variantele arhitectonice; casa cu doua incaperi - tinda si casa mare - datand de la sfarsitul secolului XVIII, casa cu trei incaperi - tinda, casuta si casa mare - de la jumatatea secolului XIX casa de influenta musceleana datand de la inceputul secolului XX la care pe langa cele trei incaperi intalnite pana acum, apare celaru -incapere destinata depozitarii alimentelor.

Un loc central si de mare importanta pentru intelegerea modului de viata si a conceptiei arhitectonice a taranului, determinata de conditiile geografice precum si de imprejurarile istorice ale acelor vremuri, il ocupa gospodaria cu curtea inchisa si intarita, constituita din casa de locuit si anexe, impreuna cu obiectele gospodaresti necesare vietii de zi cu zi a braneanului.

Organizarea interiorului caselor din zona Bran au urmat evolutii arhitectonice de la o forma simpla, in care predomina mobilierul cu crestaturi pana la un interior cu mobilier pictat precum si tesaturi cu o bogata si armonioasa gama policroma.

Complexul pastoral constituit din stana cu trei incaperi - stana oilor, fierbatoarea si comarnicul - impreuna cu hodaia si odaita vin sa reliefeze principala ocupatie a locuitorilor Branului: cresterea oilor. Legat de cresterea oilor, in satele Branului a cunoscut o mare dezvoltare prelucrarea lanii in vederea obtinerii tesaturilor necesare.

Dintre instalatiile de tehnica populara au fost aduse la sectia de etnografie o piua cu ciocane, folosita la ingrosatul tesaturilor, darsta cu valtoare intrebuintata la flausatul saricilor si spalatul tesaturilor, un joagar actionat hidraulic folosit pentru prelucrarea bustenilor.

MUZEUL SATULUI TURISTIC SIRNEA

Muzeul satului turistic Sirnea a fost amenajat in urma cu doua decenii din initiativa profesorului Nicolae Fruntes, fiul acestor meleaguri.

Muzeul reliefeaza viata satului de ieri si de azi prin obiecte si marturii documentare ale vechii civilizatii materiale si spirituale, care impresioneaza prin originalitate, frumusete si utilitate.

In Bran se afla si alte monumente de arhitectura:

v     casa de lemn a Anei Clinei - Poarta

v     casa de lemn a lui Nicolae Porancea - Poarta

v     casa lui Preda losif - Magura

v     casa lui Paraschiv Runceanu - Magura

1.3 Puncte de maxim interes turistic in zona Bran

In Bran si in imprejurimile sale se pot enumera urmatoarele puncte esentiale de interes:

Rasnov

- monumente: cetatea taraneasca, biserica romaneasca, biserica evanghelica, minele castrului Cumidava;

- obiective turistice: Hotel Cetate, Cabana Cheia, drumurile de acces spre Paraul Rece si Poiana Brasov, cele doua statiuni de vacanta, traseele turistice parcurgand Muntii Postavaru, pestera Rasnoavei, Bisericuta Paganilor (981 m alt.) si Piatra Scrisa (972 m alt.) in Muntii Poienii Brasovului (2 km de Rasnov);

Drumul Rasnov - Bran si imprejurimi

Obiective turistice: Culmea Bratului, Culmea Sticlariei, Piciorul Runcului din Muntii Predealului, acces catre Paraul Rece si Malaiesti, Glajaria, la nord acces catre Magura, Magura Mica, Zamesti si Muntii Piatra Craiului (Cabana Gura Raiului Cabana Curmatura);

Bran

monumente: castelul si muzeele sale (arta feudala si etnografie), casele vechi

obiective turistice: Hanul Bran, Moeciu, Simon, Cheia, Drumul Carului, Fundata, Pasul Bran (1240 m ) si toate traseele turistice din zona unele de un extraordinar pitoresc (dar si de dificultate sporita !), trasee avand ca punct de plecare localitatile din zona (mai ales Bran si Rasnov).

Mentionam ca pentru a intelege mai bine extraordinarele posibilitati de practicare a unui turism in adevaratul inteles al cuvantului (elevat, spiritual, cultural, ecologic, un turism demn de frumusetea si demnitatea zonei studiate, un turism de odihna si bucurie, dar si de cunoastere si de punere a limitelor umane de indrazneala, de rezistenta) prezentam in anexa principalele trasee turistice din zona. Pe drumul spre Rucar se pot vedea: Prapastiile Magurei, Pestera Liliecilor, Biserica "Adormirea Maicii Domnului" - monument de arhitectura romaneasca din 1818, cheile si cascadele Moeciului, situate la 8 km de Bran si in cele din urma, Pestera Dambovicioara.

Baza tehnico-materiala a zonei Bran

Baza tehnico-materiala poate fi delimitata, avand in vedere criteriul destinatiei principale in doua categorii: specific turistica si generala sau infrastructura.

Fiecare din cele doua mari grupe sunt alcatuite din mai multe subgrupe si resurse materiale.

Astfel baza tehnico-materiala specific turistica cuprinde unitatile de cazare si alimentatie publica, mijloacele de agrement, mijloacele de transport proprii organizatorilor de turism, etc. infrastructura generala include reteaua cailor de comunicatie, mijloace de transport in comun, reteaua de telecomunicatii, reteaua pentru alimentare cu apa, energie electrica, etc.

Astfel, baza tehnico-materiala a turismului e formata din totalitatea gospodariilor taranesti amenajate pentru primirea turistilor, atestate in acest sens si racordate la o anumita forma de organizare.

O gospodarie atestata este acea gospodarie particulara care indeplineste conditiile necesare pentru practicarea turismului rural si e incadrata intr-o clasa de confort, conform unor criterii prestabilite de Ministerul Turismului. Gospodaria taraneasca reprezinta celula asezarii umane de tipul satului. Functional, ea se compune dintr-o microplatforma agro-economica alcatuita din locuinta propriu-zisa, spatiile auxiliare (bucataria de vara, magazii) si din anexele gospodaresti (grajduri, fanare, cotete).

Componentele gospodariei se pot grupa in spatii inchise (locuinta, gospodaria de vara, magazia, grajdurile, cotetele) si spatii semideschise (prispa casei, sopronul. Aceste spatii se grupeaza in jurul unui teritoriu strict delimitat din supratata lotului general care este ograda propriu-zisa.

Gospodaria agroturistica trebuie sa asigure turistilor o amplasare favorabila, o incadrare optima in peisajul geografic al localitatii, sa aiba aspect placut ordine curatente, constructii bine intretinute, incadrate in spatii verzi. Baza materiala a agroturismului este foarte eterogena. Astfel:

v     din punct de vedere arhitectural, al tendintelor si al stilului se poate aprecia ca fiecare zona are un anumit stil arhitectonic, traditional. Elementele moderne preiau stilul traditional si il propaga in constructie ceea ce contribuie la mentinerea caracterului rustic al constructiilor;

v     din punct de vedere al materialelor de constructie se utilizeaza materiale traditionale (piatra, lemn, sindrila) care se imbina cu materiale clasice (caramida, ciment). Elementele specifice in finisaje si decoratiile definesc de asemenea traditia acestei zone. Datoria faptului ca solutiile constructive si arhitecturale sunt date de materialele de constructii existente si disponibile pe plan local, aceasta zona poarta amprenta bogatiei sale si prin stilul arhitectonic si de constructie a gospodariilor.

Gazduirea presupune oferirea de servicii de cazare, masa si agrement. Spatiile de cazare presupun accesul la grupurile sanitare si bucatarii. Ferma agroturistica cuprinde un numai de camere mobilate, gazda locuind in aceeasi casa sau in apropiere. Alteori aceasta ia forma unei case de vacanta, fiind construita special sau eliberata in sezonul de concedii. Uneori, camerele de inchiriat sunt cele pe care le ocupau copiii, care acum au crescut si s-au stabilit in alta parte. Alteori e vorba de vechea casa a bunicilor, ramasa nelocuita. De obicei in aceste case sunt pastrate nefolosite una, doua, trei sau mai multe camere, de obicei cele mari, mai curate si mai frumos amenajate. Acestea au ferestre chiar la strada.

Camerele de dormit

In cazul camerelor de dormit, necesar este ca intrarea sa se faca astfel incat oaspetele sa nu treaca prin alte camere. In acelasi timp nici camera lui nu trebuie sa fie o camera de trecere. De asemenea, acestea nu pot fi situate deasupra unui spatiu destinat unor activitati perturbatoare (atelier auto, prelucrarea lanii), decat daca nu apar probleme de zgomot sau miros.

De obicei incaperile sunt suficient de mari, la ferestre au perdele si un sistem de protejare eficient (draperii, obloane, jaluzele). Dupa plecarea fiecarui oaspete e necesara spalarea geamurilor.

Peretii, de obicei sunt vopsiti sau varuiti, iar pardoseala permite intretinerea lesnicioasa, fiind acoperita total sau partial cu covoare. Dupa fiecare oaspete se spala pardoseala, se matura sau se bat covoarele, de la caz la caz.

De obicei mobilierul cuprinde un sifonier pentru hainele oaspetilor, cuier, masa si scaune, pat. Poate fi vorba de un pat dublu, de doua persoane, care trebuie sa aiba in acest caz o inaltime de minim 1.40 m sau paturi individuale. Saltelele sunt de lana, burete sau cu arcuri.

In general, lucrurile de uz personal care apartin gazdei isi vor avea locul in camera pe care acestia o folosesc. Tablourile de pe pereti cu fotografii de familie este de preferabil sa fie inlocuite cu tablouri cu peisaje. Daca gazda lucreaza goblen, atunci mai mult ca sigur ca acestea vor fi foarte apreciate in cazul in care lucrarile respective vor fi expuse. Icoanele trebuie lasate la locul lor, deoarece ele sunt marturia culturii acelor locuri.

Nota dominanta a camerelor e data de cuverturile tesute, grinzile de lemn din plafon si focul cu lemne din sezonul rece.

Grupul sanitar

In ceea ce priveste grupurile sanitare, in majoritatea locuintelor branene oaspetii vor gasi un confort ca la oras, cu apa rece si calda permanent, dus, w.c.

Grupul sanitar poate servi unor camere sau mai multora, in cazurile in care nu exista grup sanitar complet, o mica incapere e prevazuta cu un spalator cu rezervor si robinet, in care se toarna apa.

Gazdele vor trebui sa tina cont de cateva lucruri: de fiecare data nu trebuie sa uite fixarea la o inaltime convenabila a unei oglinzi. Scaunul w.c.-ului si dusumeaua vor trebui spalate cu regularitate si se va asigura vidanjarea la timp. Permanent trebuie sa existe hartie igienica.

Majoritatea fermelor agroturistice din zona Branului ofera oaspetilor conditii pentru a-si rezolva singuri spalatul, uscatul si calcatul lenjeriei. La cerere ar fi indicat ca gazda sa preia efectuarea acestor servicii. Masina de spalat, fierul de calcat si eventual masa de calcat trebuie sa fie bine intretinute. Vara dusul poate fi amenajat sub forma unui rezervor (butoi de tabla), plasat la inaltime, deasupra unui spatiu imprejmuit.

Bucataria

In general, bucatariile sunt prevazute cu masini de gatit, vase de bucatarie si vesela pentru servit, precum si frigider, eventual lada frigorifica. Spalatoarele au apa rece curenta, iar uneori si apa calda, cu bazin unic pentru spalat si clatit sau cu bazine separate.

Pentru servirea oaspetilor trebuie sa se prevada una sau mai multe mese mari, precum si scaune cu spatar, nu neaparat tapitate.

Anexele gospodaresti

Pe langa casa propriu-zisa in gospodaria taraneasca se mai afla magazia, sopronul, adapostul pentru animalele mari (grajdul), savana, cotete pentru porci si pasari, custile pentru iepuri, platforma cu gunoi. Si cum multi dintre localnici desfasoara diferite activitati mestesugaresti, unele gospodarii au si ateliere mestesugaresti.

De asemenea mai sunt gradinita cu flori, gradina de legume, livada cu pomi fructiferi, faneata.

E bine ca gazdele sa urmeze cateva reguli de baza pentru a asigura oaspetilor conditii cat mai bune de primire:

evitarea amestecului de stiluri in spatiile oferite spre cazare;

este de preferat o camera simpla in locul uneia cu aglomerare de obiecte;

aerisirea si pregatirea camerelor de cazare din timp;

asternuturile trebuie sa fie curate si in buna stare;

distribuirea oaspetilor de prosoape sau stergare, sapun sau hartie igienica;

punerea in fiecare camera a unei carafe cu apa si pahare;

infrumusetarea camerelor in special cu obiecte traditionale, specifice zonei.

2. Managementul pensiunilor turistice in zona Bran.

Studii de caz: Pensiunea Ovi-Tour si Vila Bran

Pensiunea Ovi - Tour

2.1 Lansarea afacerii

Pasi de inceput

Pe drumul spre satul Poarta, la nr. 15 te intampina Pensiunea Ovi-Tour si Agentia de Turism omonima ai caror proprietari sunt familia Lenuta si Ovidiu Pedestru, fosti invatatori in Bran.

Ca aproape toate familiile din Bran, familia Pedestru a gazduit turisti si inainte de revolutia din 1989, "cerandu-ne dreptul pe munca noastra - din asta traim", dupa cum spune d-l Pedestru. Astfel, s-au pus pe munca, au atras vecini si prieteni si in 1992 au constituit o societate, rezultand astfel Pensiunea Ovi-Tour si Agentia de Turism omonima, d-1 Pedestru fiind un pionier al turismului rural organizat in zona.

La inceput, activitatea pensiunii s-a desfasurat in casa d-lui Pedestru dispunand de 6 locuri de cazare, iar agentia oferea 30 locuri de cazare la cunostinte, vecini, prieteni.

Ulterior, capacitatea pensiunii a crescut prin construirea unui mini-hotel cu o capacitate de 18 locuri in camere cu pat dublu, cu 2 paturi simple si cu 3 locuri (pat dublu + pat simplu).

Pensiunea Ovi-Tour se afla la o distanta de 200 m de Castelul Bran, unul dintre cele mai importante puncte de atractie ale zonei, fiind situata departe de zgomotul soselei nationale.

Obiectul de activitate

Pensiunea Ovi-Tour este clasificata cu 3 margarete de Ministerul Turismului oferind servicii de cazare si masa, transport cu microbuzul, organizarea unor mese festive, seminarii, conferinte, precum si alte servicii auxiliare ce vin sa completeze produsul turistic rural

Agentia de Turism Ovi-Tour are ca obiect de activitate plasarea turistilor in casele colaboratorilor contra unui comision. In casele colaboratorilor clasificate cu 2 sau 3 margarete se ofera 100 locuri de cazare in Bran, Moeciu, Simon. Statutul sub care isi desfasoara activitatea agentia si pensiunea este acela de societate comerciala: S.C. Ovi-Tour S.R.L..

Baza materiala

In curtea pavata partial cu piatra a Pensiunii Ovi-Tour se afla pe partea stanga mini-hotelul. In spatele acestuia este o gradina cu pomi fructiferi si un loc special amenajat pentru gratar, o terasa unde se poate servi masa in timpul verii. Pe partea dreapta a curtii este casa familiei Pedestru, in spatele acesteia se afla bucataria, spalatoria si magazia.

In fata casei, dar si in curte se afla foarte multe flori care intregesc frumusetea locurilor. La parterul mini-hotelului se afla sala de mese pentru 70 persoane, cu mese de 4 si 6 locuri, barul si sala de jocuri mecanice, un hol, 2 grupuri sanitare si o bucatarie de iarna.

La etajul intai sunt 5 camere duble, un hol mare si 2 grupuri sanitare. La mansarda sunt 2 camere duble, 2 grupuri sanitare si un apartament cu un pat dublu si 2 paturi supraetajate.

Interiorul camerelor, precum si interiorul hotelului sunt rustice, peretii fiind imbracati in lemn, incalzirea vilei facandu-se cu sobe de teracota cu lemne.

2.2. Organizarea activitatii

Asa cum am precizat Pensiunea Ovi-Tour ofera 18 locuri de cazare in cadrul unui mini-hotel ce dispune de o baza materiala moderna. Pe langa serviciile de cazare se ofera servicii de prepararea si servirea hranei, precum si alte servicii auxiliare.

Activitatile desfasurate in cadrul unui mini-hotel (pensiune) pot fi reunite astfel:

v         Departamente de baza :

cazare;

alimentatie

v         Departamentul administratie

v         Departamentul ce grupeaza prestatiile auxiliare

Structura organizatorica

In cadrul mini-hotelurilor polivalenta lucratorilor este foarte des intalnita si utila. Apare insa necesitatea organizarii, al carei scop este repartizarea activitatilor si operatiunilor pe lucratori, asigurarea coordonarii lor si adoptarea de masuri concrete pentru realizarea obiectivelor fixate anterior. Sarcinile fiecaruia si procedurile de control trebuie sa fie definite cu precizie.

Reprezentarea structurilor organizatorice se face prin mijloace specifice: organigrama, fisa postului etc..

Suplimentar, pentru prescrierea cadrului general de comportament si dispozitiilor privitoare la disciplina muncii tuturor lucratorilor se intocmeste regulament de ordine interioara. Structura organizatorica in cazul Pensiunii Ovi-Tour este simpla.

Serviciul de cazare

Serviciul de receptie

Receptia in cazul Pensiunii Ovi-Tour este facuta de directorul administrativ in persoana Irinei Pedestru. Tot dansa se ocupa si de rezervarea camerelor. D-na Pedestru intampina clientul la sosire, inmaneaza si primeste cheia camerei, ofera informatiile solicitate de turisti, primeste reclamatiile facute de acestia. In lipsa d-nei Pedestru, aceste sarcini revin d-lui Pedestru sau uneia dintre cameriste.

Pentru atribuirea camerelor este necesara cunoasterea in fiecare moment a starii fiecarei camere: ocupata, disponibila pentru inchiriere, eliberata si necuratata sau aflata in curatenie, curatata si necontrolata. Aceste informatii sunt transmise d-nei Pedestru de catre cameriste.

Receptia se afla la parterul pensiunii, in incinta barului.

In cazul fiecarui turist se completeaza formularul "Fisa de anuntare a sosirii si plecarii turistilor". Acesta este un formular inseriat care se completeaza pe baza actelor legale de identitate (buletin, carte de identitate, pasaport). Fisa se completeaza in 2 exemplare, primul fiind pus la dispozitia politiei. Fisele trebuie pastrate in ordine alfabetica, separat pentru romani si straini, vreme de 5 ani.

Pe langa acest formular se mai intocmeste fisa personala a fiecarui turist in care se noteaza cheltuielile cu cazarea si masa zilnice, urmand ca la sfarsitul sejurului sa rezulte costul total al serviciilor de care turistul a beneficiat.

Serviciul de etaj

Una dintre caracteristicile activitatii de turism este reprezentata de inchirierea de camere care au mai fost utilizate de numeroase alte persoane inainte. Acesta este motivul pentru care o importanta vitala o are intretinerea camerelor. Odata intrat in camera, clientul nu trebuie sa aiba nici cea mai slaba marturie a faptului ca respectivul spatiu a servit de adapost si altora. O importanta deosebita o prezinta produsele de prima necesitate sau unica folosinta.

In cazul Pensiunii Ovi-Tour, baile si camerele sunt dotate cu hartie igienica, sapun, sampon, prosoape, halat de baie, uscator de par.

Intretinerea camerelor

La etajul intai sunt 5 camere duble, un hol mare si o baie, in fiecare camera sunt doua paturi simple sau un pat dublu, o masuta, doua scaune, doua noptiere, un cuier, o oglinda, un dulap pentru haine, doua veioze, un cos de gunoi, iar doua dintre camere au si televizor color. Pe jos sunt covoare taranesti specifice zonei. Baile sunt compuse din spatiu pentru dus, toaleta, chiuveta, oglinda si un dulapior suspendat.

In cadrul serviciului de etaj se desfasoara activitatea de intretinere, amenajare si curatenie zilnica a camerelor, holurilor, bailor, salii de mese, bucatariei, in cazul in care sejurul turistilor este mai mare de trei zile, schimbarea asternuturi lor se face la interval de trei zile.

Functia specifica serviciului de etaj este aceea de camerista. Dat fiind numarul redus de personal, cele doua ospatarite indeplinesc si functia de cameriste. Fiecareia ii revine un numar de sarcini specifice si clar definite. Fiecare dintre ele efectueaza pe rand toate activitatile pe care le presupune intretinerea spatiilor de cazare si comune.

Spalatoria

In cadrul pensiunii este amenajat un loc special unde sunt spalate asternuturile si nu numai, locul fiind dotat cu trei masini de spalat automate, chiuveta, cada de baie. In vecinatatea acestuia este un loc amenajat pentru uscarea hainelor, in timpul verii acestea fiind uscate in curte.

Serviciul de alimentatie

Avand in vedere ca in cadrul Pensiunii Ovi-Tour se poate oferi masa pentru 70 de persoane, conform normelor emise de Ministerul Turismului, aceasta se incadreaza in categoria unitatilor de alimentatie publica.

Indiferent de tipul, profilul si categoria unitatilor de alimentatie publica, organizarea lor interioara trebuie astfel conceputa incat sa asigure un flux tehnologic optim pentru circulatia consumatorilor, a personalului, precum si pentru desfasurarea activitatii de baza si auxiliare.

Spatiile unei unitati de alimentatie publica se impart in functie de destinatia lor in doua grupe bine distincte:

Ø            spatii de productie si anexe;

Ø            spatii pentru primirea si servirea consumatorilor.

Spatii de productie si anexe

In Pensiunea Ovi-Tour in legatura cu bucataria se afla si anexele acesteia: magazia, pivnita.

a. Dotarea bucatariei

Regula fundamentala de igiena exclude orice incrucisare a circuitului materiilor prime care necesita operatii de curatare cu circuitul materiilor prime curate; a circuitului materiilor prime si preparatelor cu circuitul deseurilor si resturilor; a tuturor celorlalte circuite cu circuitul clientilor.

In cadrul bucatariei exista o bucatareasa ajutata de cele doua ospatarite.

Aceasta impreuna cu d-na Pedestru asigura planificarea meniurilor, elaborarea listei - meniu, previzioneaza comenzile, controleaza calitatea preparatelor, participa la receptia marfurilor.

In cadrul Pensiunii Ovi-Tour exista doua bucatarii: una de vara, in spatele casei familiei Pedestru si una de iarna, la parterul mini-hotelului. Acestea sunt dotate cu doua aragaze cu butelie, un aragaz cu plita electrica, doua chiuvete, dulapuri, mese, doua frigidere. Vasele utilizate sunt din portelan, avand culorii vii: albastriu portocaliu, toate avand inscriptionata sigla firmei, iar tacamurile sunt din inox.

Spatii pentru primire si servire La parterul pensiunii se afla salonul de servire a mesei. Salonul este dotat cu mese de patru si sase persoane, in sezonul cald masa poate fi servita la mesele amenajate special in curte si gradina. Clientii prefera servirea mesei in gradina datorita cadrului natural deosebit putand beneficia de confortul si intimitatea dorita. Functia specifica servirii este aceea de ospatar.

Langa acest salon se afla barul deschis pe toata perioada zilei, precum si o sala de jocuri mecanice. La acestea au acces nu numai turistii cazati in Pensiunea Ovi-Tour

Servirea clientilor Servirea mesei de catre turisti este optionala. Astfel cele mai solicitate servicii sunt cele de demi-pensiune, sau micul dejun, sau mic dejun+cina, sau cina; pensiunea intreaga fiind aleasa de familiile cu copii. Aceasta flexibilitate este apreciata de turisti, nemaifiind conditionati in alegerea programului zilnic de orele mesei. Exista mai multe tipuri de meniuri;

Meniu a la carte

Meniuri cu specific

Meniu comandat

Meniul preferat de Pensiunea Ovi-Tour este cel "a la carte", cu posibilitatea alegerii dintr-o lista-meniu. Clientilor le sunt prezentate mai multe variante pentru fiecare fel de mancare, acestia avand posibilitatea de a alege, evitandu-se astfel meniuri asemanatoare in zile consecutive, precum si libertatea alegerii felurilor de mancare ce doresc a fi consumate in ziua respectiva.

Aceasta flexibilitate a gazdelor este apreciata de turisti care simt ca produsul turistic este personalizat, fiecare turist putand sa-si exprime punctul propriu de vedere.

In acelasi timp mancarurile sunt variate, preparate din produse proaspete, in acest sens, d-1 Pedestru colaboreaza cu locuitorii comunei, acestia fumizandu-i produse proaspete si sigure din gospodariile taranesti: oua, lapte, branza, fructe si legume. Cu alte cuvinte, intentia gazdelor este ca turistul sa manance "ca la mama acasa", adica mancarurile pe care le doreste, gustoase si proaspete. Gazdele ofera turistilor si mancaruri cu specific, acestia putand gusta bucate traditionale.

Meniul comandat este utilizat in special in cazul grupurilor, al banchetelor, cand mancarea si bautura ce urmeaza a fi consumate se stabilesc cu anticipatie.

2.2. Servicii auxiliare

Pe langa serviciile de cazare si masa descrise oferite de Pensiunea Ovi-Tour, d-1 Pedestru poate propune mai multe modalitati de petrecere a timpului liber. Astfel mini-hotelul dispune de o sala de jocuri mecanice, jocuri de table, un calculator, un televizor, toate aflate la parterul mini-hotelului. Pe langa aceste dotari recreative se mai ofera:

v         inchirieri de biciclete mountain-bike marca Peugeot

v         pescuit in pastravaria proprie aflata la 4 km de pensiune

v         picnicuri la stana

v         excursii montane cu ghid

v         posibilitatea integrarii in activitati gospodaresti

v         transport cu microbuzul pe diferite rute la solicitarea turistilor si propunerile d-lui Pedestru.

Cele mai solicitate trasee sunt: Plaiul Foii (la baza muntilor Piatra Craiului), unde se poate face echitatie si se pot admira lupi si caprioare in captivitate; Pestera Dambovicioara, cu trecere prin comuna aflata la cea mai mare altitudine, 1200 m - Fundata; Poiana Brasov; Castelul Peles - Sinaia.

In plus, in timpul iernii, un element de atractie il constituie plimbarile cu sanii, precum si obiceiurile legate de sarbatorile de Craciun; participarea la taiatul si preparatul porcului, intalnirea cu taraful de lautari din zona, primirea urarilor aduse de un grup de colindatori studenti la teologie. Cu ocazia sarbatorilor de Pasti turistii pot participa la vopsitul oualor, la taiatul si preparatul mielului.

Pe langa aceste mari sarbatori religioase, locuitorii reusesc sa atraga turisti si cu ocazia unor sarbatori traditionale:

Plecarea oilor la munte ( martie)

Masurarea laptelui; alegerea celui mai bun crescator de animale (25 aprilie)

Olimpiada de vara-Sirnea (24 iunie)

Santilie (20 iulie)

Targul de vara Moeciu (25-26 iulie

Sfantul Pantelimon (09 august)

Nedeea Muntilor-Fundata (august)

Focul lui Sumedru (25 octombrie)

Ravasitul oilor (octombrie)

Targul de Sf. Arhangheli Mihail si Gavril (8 noiembrie)

Clientii d-lui Pedestru au acces la telefon, frigider, asistenta medicala asigurata de medicul familiei gazda, la telefon public international, d-1 Pedestru reusind instalarea singurului post telefonic public international din comuna in propria sa curte.

Pe langa serviciile de cazare, masa, si agrement amintite, in pensiunea d-lui Pedestru s-au organizat mese festive, conferinte, intruniri, fiind asigurate spatiul si aparatura video-TV, fiind astfel promovat si turismul de afaceri. Unii dintre clientii acestor servicii sunt: Shell, Sofitel, A.L.E.S.E.C.. Obiectivul oricarui patron de pensiune este atragerea acestor firme in extrasezon.

2.2.5. Clientii si promovarea serviciilor

La Pensiunea Ovi-Tour vin turisti de toate varstele, din tara si din strainatate. Segmentul de varsta preponderent este 35 - 45 ani. Familii cu copiii sau cupluri tinere fara copii. Principalele judete reprezentate sunt: Bucuresti, Constanta, Galati, Braila, Timis, dar sunt turisti din intreaga tara. Tarile de provenienta ale strainilor sunt in speta: S.U.A., Franta, Germania, Italia si Spania.

Promovarea serviciilor oferite se face prin urmatoarele mijloace:

mijloace mass-media : TV, radio, ziare;

tiparirea de pliante oferite turistilor si agentiilor de turism din tara;

asa-numita publicitate "de la om la om"¹. Aceasta forma de promovare este cea mai eficienta. D-l Pedestru spune: "Serviciile oferite ne fac publicitate".

Altfel spus, turistul vine, sta un timp, un week-end sau mai multe zile. Pleaca multumit, spune si altora care sunt potentiali clienti si el se intoarce anul urmator sau mai devreme. Astfel, calitatea serviciilor, raportul calitate - pret, convenabil, amabilitatea si ospitalitatea gazdelor si personalului, potentialul turistic al zonei. Toate acestea vand produsul turistic. Clientii fideli beneficiaza de reduceri la cazare, fiind si aceasta o forma de promovare.

2.3. Resurse umane

Recrutare, pregatirea si perfectionarea personalului care lucreaza in turism constituie o problema de baza a acestui sector de activitate.

Pensiunea Ovi-Tour pune un accent deosebit de mare pe calitatea serviciilor oferite clientilor si in legatura cu acestea, pe calitatea personalului de care dispune.

Conducerea firmei este constienta ca in relatia personal - client comportamentul personalului, atitudinea acestuia modul de a actiona si a reactiona reprezinta criteriile esentiale de apreciere a calitatii serviciilor in ansamblul lor elementele care genereaza multumirea si satisfactia clientului.

Astfel, personalul trebuie sa dea dovada de amabilitate, inteligenta, buna dispozitie, respect fata de client, spirit de echipa. Un comportament profesional adecvat contribuie la atingerea obiectivului principal, respectiv de castigare si pastrare a clientilor care vor reveni.

Se poate face o comparatie cu hotelurile de stat de pe litoral sau din statiunile montane, unde atitudinea personalului lasa de dorit, acesta tratand clientii ca pe ultimii oameni, nu ca pe aceia care platesc pentru a fi tratati cu amabilitate. Astfel, in conditiile unei concurente acerbe, este normal ca turistul sa vrea sa fie tratat cu amabilitate pentru banii pe care ii plateste, de cele mai multe ori pentru tarife mai mici decat cele platite in hotelurile de stat.

Astfel, Pensiunea Ovi-Tour este o firma de dimensiuni mici avand noua angajati:

Directorul general este d-l Ovidiu Pedestru. Dansul conduce si coordoneaza activitatea pensiunii si a agentiei de turism, se ocupa cu aprovizionarea, promovarea afacerii, asigurarea unor servicii auxiliare oferite turistilor (transportul cu microbuzul pe diferite rute).

Este ajutat de sotia sa, in functia de director administrativ. D-na Pedestru se ocupa cu supravegherea personalului, cu rezervarea telefonica a locurilor pentru turisti. Dansa este in permanenta la curent cu numarul locurilor disponibile in cadrul pensiunii si la colaboratorii agentiei. Tot in atributiile dansei intra repartizarea turistilor la locurile de cazare, primirea acestora, precum si mentinerea contactului permanent pe perioada sederii cu turistii.

Fiind o firma mica, aceasta nu dispune de un departament de resurse umane, cei doi soti ocupandu-se de recrutare, selectie, angajare, motivare, salarizare, calificare si pregatire profesionala, stabilirea necesarului de personal si asigurarea unor conditii bune de munca angajatilor firmei. Angajatii firmei sunt in parte rude ale proprietarilor si lucreaza aici de la infiintare.

In conditiile extinderii firmei sau concedierii angajatilor actuali, in procesul de recrutare se apeleaza mai intai la sursele interne, apoi externe.

Metoda de recrutare folosita ar fi reteaua de cunostinte, apelarea la colegi, asociati, cunoscuti care pot oferi informatii despre persoanele interesate sa ocupe posturi vacante. Aceasta metoda are dezavantajul ca aprecierile pot fi subiective si pot fi angajate persoane mai putin competente in raport cu cerintele postului. Competenta include, pe langa priceperea in realizarea sarcinilor si alte calitati cerute de postul respectiv, cum ar fi inteligenta, usurinta de a se integra in colectiv, rezultatele obtinute in postul actual si cele anterioare.

Toti angajatii d-lui Pedestru au intocmite carti de munca si sunt specializati in meseria pe care o exercita. Astfel, vanzatoarele de la bar sunt specializate in alimentatie publica, ospataritele si bucataresele sunt calificate in munca pe care o fac.

Pregatirea profesionala este un proces de instruire pe parcursul caruia participantii dobandesc cunostinte teoretice si practice necesare desfasurarii activitatii lor prezente.

Pregatirea profesionala nu se masoara prin numarul de diplome de absolvire sau a atestatelor obtinute, desi si acestea isi au importanta lor. Pregatirea profesionala este asigurata de totalitatea actiunilor de instruire in vederea exercitarii cat mai eficiente a profesiunii.

Programul de lucru al ospataritelor, barmanilor si bucatareselor este de 12 ore cu 2 Toti angajatii au domiciliul in Bran, iar varsta lor medie este de 35 ani.

2. Coordonare si control

Intreaga activitate a pensiunii este coordonata si controlata de d-1 Pedestru in calitate de director general si d-na Pedestru, in calitate de director administrativ. D-na Pedestru supervizeaza activitatea personalului, imparte sarcinile, se ocupa de rezervarea locurilor si primirea clientilor, d-1 Pedestru se ocupa cu aprovizionarea, transportul turistilor.

Cei doi elaboreaza politica de personal, politica de marketing si strategia de dezvoltare a afacerii.

Astfel, aceasta este o afacere de familie in care cei doi soti au drepturi, dar si obligatii egale muncind cot la cot cu personalul firmei pentru bunul mers al activitatii.

Stilul de conducere al d-lui Pedestru este unul autoritar, dar binevoitor. Temperamentul de tip realist este determinat de caracteristicile personalitatii sale: neemotivitate, reactie scurta si activa la stimulii externi.

Pe baza temperamentului sau se poate considera ca avand un comportament managerial realist - nervos, caracterizat prin urmatoarele trasaturi: mobilitate in gandire, instabilitate, susceptibilitate, da solutii rapide si vrea solutii rapide, spirit analitic, il intereseaza foarte mult rezultatul final, pragmatism.

Ca tip de manager, poate fi considerat autoritar - cooperant cu urmatoarele trasaturi: intransigent putin influentabil, sociabil, promoveaza oamenii dupa competente.

Timpul d-lui Pedestru intr-o zi obisnuita este impartit intre activitatea de aprovizionare, transportul turistilor, convorbiri telefonice, participari la conferinte, seminarii, diverse intalniri, discutii cu turistii, documentare si perfectionare, elaborarea strategiilor de dezvoltare a firmei.

Analiza eficientei activitatii

Turismul, in general, este o activitate sezoniera, de la acest aspect nefacand exceptie nici turismul rural.

Astfel, se va incerca determinarea nivelului eficientei activitatii si a pragului de rentabilitate tinand cont de sezonalitate.

Capacitatea de cazare a pensiunii este de 24 locuri. In perioada de vara (iulie - august si in perioada sarbatorilor de Craciun 17 dec - 7 ian = 84 zile) gradul de ocupare a capacitatii de cazare este de 90%.

In restul anului, desi in week-end-uri sunt mai multi turisti gradul de ocupare per total este de 20%.

Pretul este de 60 lei/camera/noapte in sezon si 50 lei/camera/noapte in extrasezon. Rezulta urmatoarele venituri din cazare:

Grad ocupare sezon = 90% x 12 camere =11 camere = 22 turisti

Grad ocupare extrasezon = 25% x 12 camere = 3 camere = 6 turisti

60 x 11 camere x 84 zile x 55.440 lei / sezon

50 x 3 camere x 281 zile = 42.150 lei / extrasezon

TOTAL VENITURI CAZARE = 97.590 /AN

Dupa spusele gazdelor, dintre turisti prezenti in sezon, aproximativ 80% din turisti servesc zilnic micul dejun; 40% pranzul si 80% cina. Tarifele practicate pentru masa sunt urmatoarele :

Mic dejun = 15 lei

Pranz = 25 lei

Cina = 20 lei

Numarul de turisti care servesc micul dejun si cina in sezon este de 18 persoane, iar al celor care servesc pranzul este de 9 persoane.

Rezulta un total al veniturilor zilnice din servirea mesei in sezon de 855 lei.

TOTAL VENITURI SERVIREA MESEI SEZON = 240 x 84 zile = 67440 lei in extrasezon pensiunea completa este preferata in proportie de 70% din totalul celor cazati (6 persoane), adica de 4 turisti. Rezulta un total al veniturilor zilnice din servirea mesei in extrasezon de 240 lei.

TOTAL VENITURI SERVIREA MESEI EXTRASEZON 240 x 281 zile = 67.440 lei

TOTAL VENITURI SERVIREA MESEI = 139.260 lei/AN

TOTAL VENITURI SERVIREA MESEI + CAZARE / AN = 236.850 lei

Se va face in continuare o estimare a cheltuielilor.

Se considera un total al costurilor fixe lunare de 7.500 lei. Aici se include cheltuielile cu amortizarea capitalului fix, taxe, precum si cheltuieli administrativ - gospodaresti (salariile personalului, salubritate, apa, telefon).

Rezulta C.F. - 90.000 /an

Costurile variabile unitare pentru cazare in sezon sunt 25 lei/camera. Costurile variabile unitare pentru cazare in extrasezon sunt 20 lei/camera.

Rezulta CV = 25 x 11 camere x 84 zile + 20 x 3 camere x 281 zile = 39.960 lei/an.

Total C.V. cazare = 39.960 lei /an

Costurile variabile unitare pentru masa sunt:

Mic dejun = 5 lei;

Pranz =8 lei;

Cina = 6 lei.

Rezulta un total al costurilor variabile pentru masa in sezon:

(18 x 5 + 9 x 8+18 x 6) x 84zile = 22.680 1ei

si un total al costurilor variabile pentru masa in extrasezon:

4 x 19 x lei

Total C.V. masa = 4036 lei / an

Total C.V. = 83.996 lei /an

In C.V. se include: costurile cu materiile prime, energie, combustibil.

TOTAL C.V. + C.F. SERVIREA MESEI + CAZARE /AN = 17.3996 Iei

In urma acestor calcule rezulta un profit de 62.854 lei / an din activitatile de servirea mesei si cazare.

In continuare se va determina pragul de rentabilitate.

S-a estimat o suma a C.F. lunare de 7.500 lei, iar in cazul cazarii c.v unitare de 25 lei in sezon.

Pragul de rentabilitate : C = V C. F. + C.V. = V

C.F. + C.V. x Q = p x Q => Q = C.F. / (p - c.v.)

Q = (7.500/30 zile) / (60 - 25) = 5 turisti

Pentru extrasezon situatia este urmatoarea:

Q = (7.500/ 30 zile) / ( 50 - 20 ) = 6 turisti

Vila Bran

Pasi de inceput

De la intrarea in Bran dinspre Brasov, aproape pe fiecare stalp se afla o placuta indicatoare: Vila Bran / cazare, agrement. La o rascruce de drumuri un indicator din scandura ingusta de brad te indeamna spre Vila Bran. Astfel, turistii curiosi sa afle ce este cu aceasta "Vila Bran" poposesc la proprietatea d-lui Ciprian Benga, un tanar cu alura sportiva, unde incantati de vila asezata in mijlocul dealului, de dotari si de imprejurimi raman sa-si petreaca vacanta.

D-l Ciprian Benga a absolvit A.S.E. Bucuresti, Facultatea de Comert, sectia Turism si in 1994 a inceput sa se ocupe de turismul rural inscriindu-se in reteaua A.N.T.R.E.C. cu cele trei camere din casa parintilor sai (VLB 3). In 1997 a construit Vila Bran (VLB l), o constructie din lemn avand un stil rustic specific zonei. Vila Bran dispune de noua camere: una tripla si opt duble. La sfarsitul lui 1999 a luat un credit de la Banc Post si in sase luni de zile a construit o noua vila (VLB 2) cu o capacitate de cinci camere duble .

Astfel, activitatea pensiunii Vila Bran se desfasoara in cele trei constructii avand o capacitate de 17 camere. Vila Bran este asezata pe o colina la 400 m de D.N.73 Brasov-Rucar, pozitia vilei fiind un atu pentru atragerea turistilor intr-un mediu linistit si relaxant. Panorama este formata de masivul Piatra Craiului de pe terasa vilei spre vest, depresiunea Brasovului spre nord si Castelul Bran spre sud-vest vazut de la mansarda vilei, situat la aproximativ 800 m..

Obiectul de activitate

Vila Bran este clasificata cu 3 margarete prin Regulamentul de omologare a pensiunilor agro-turistice emis de Ministerul Turismului, oferind servicii de cazare si masa, organizarea unor mese festive, seminarii, conferinte, precum si alte servicii auxiliare ce vin sa completeze produsul turistic rural.

Vila Bran este inscrisa in A.N.T.R.E.C. prin intermediul careia ocazional sunt plasati turisti. Statutul Vilei Bran este acela de societate comerciala cu raspundere limitata.

Baza materia/a

Vila Bran dispune de doua parcari exclusive la baza colinei, accesul spre vila facandu-se prin intermediul unei scari sau a drumului care ocoleste colina. VLB l si VLB 2 sunt asezate pe acelasi parter avand intre ele o terasa de 250 m. Pe aceasta terasa se afla mese unde poate fi servita masa in zilele calduroase.

Parterul cuprinde in partea dreapta:

sala de mese pentru circa 50 persoane, cu mese de patru si sase persoane, o masa de biliard si un televizor color;

bucatarie mica;

bucataria principala, intre bucatarie si sala de mese este scara ce urca pe una dintre terase si in cele doua vile;

receptia;

un salon de petreceri pentru circa 100 persoane;

spalatoria si magazia.

In fata vilelor, la parter este o terasa, unde se afla patru mese din lemn acoperite si patru mese rustice din jumatati de trunchiuri de brad. Tot aici se afla si trei gratare amenajate, unde turistii se pot bucura de placerea de a-si prepara singuri gratarul. Un element original al decorului rustic il reprezinta doua trunchiuri de brad cu o inaltime de sase-sapte metri cioplite.

In partea stanga a vilelor este un teren de tenis, un mini - teren de baschet si o parcare mai mica, in spatele vilelor este spatiu verde cu pomi fructiferi, locuri de joaca pentru copii, hamacuri.

La 50 m de VLB 1 si VLB 2 se afla VLB 3 si casa d-lui Ciprian Benga.

In cazul VLB 1:

La etajul intai sunt trei dormitoare duble, un dormitor triplu, doua grupuri sanitare, un salon mic la intrare, terase mari cu mese, scaune, umbrele.

La etajul doi sunt cinci dormitoare duble, doua grupuri sanitare, o terasa.

La etajul trei (mansarda) se afla o sala sport dotata cu aparate pentru fitness si o masa pentru ping-pong si o terasa cu vedere spre Castelul Bran.

VLB 2, cea mai noua dintre cele trei constructii are urmatoarea dotare :

La etajul intai sunt doua dormitoare cu grup sanitar propriu, balcon propriu, televizor color.

La etajul doi sunt doua dormitoare cu grup sanitar propriu, balcon propriu, televizor color.

La etajul trei este un dormitor (mansarda-lux) cu grup sanitar propriu. balcon propriu, televizor color.

Organizarea activitatii

Cele trei constructii din cadrul Vilei Bran dispun de 17 camere de cazare. Activitatile desfasurate in cadrul unui mini - hotel (pensiune) pot fi reunite astfel:

Ø      Departamente de baza:

- cazare

- alimentatie

Ø      Departamentul administratie

Ø      Departamentul ce grupeaza prestatiile auxiliare

Structura organizatorica

In cadrul acestor pensiuni, in marea lor majoritate afaceri de familie, polivalenta lucratorilor este foarte des intalnita si utila. Apare insa necesitatea organizarii, al carei scop este repartizarea activitatilor si operatiunilor pe lucratori, asigurarea coordonarii lor si adoptarea de masuri concrete pentru realizarea obiectivelor fixate anterior. Sarcinile fiecaruia si procedurile de control trebuie sa fie definite cu precizie.

Reprezentarea structurilor organizatorice se face prin mijloace specifice: organigrama, fisa postului etc..

Suplimentar, pentru prescrierea cadrului general de comportament si dispozitiilor privitoare la disciplina muncii tuturor lucratorilor se intocmeste regulament de ordine interioara. Structura organizatorica in cazul Vilei Bran este simpla.

Serviciul de cazare

Serviciul de receptie

In cazul Vilei Bran, receptia este facuta de d-na Benga, mama d-lui Ciprian Benga. Dansa face rezervarile prin telefon, cunoaste in permanenta situatia locurilor de cazare vacante furnizate de cameriste. Dansa intampina clientul la sosire, ii inmaneaza cheia, il conduce in camera, ii ofera informatiile solicitate, primeste reclamatiile si la sfarsitul sejurului primeste cheia si camera predate de turisti.

Receptia se afla la parter, intr-o camera separata langa bucatarie.

In cazul fiecarui turist se completeaza formularul "Fisa de anuntare a sosirii si plecarii turistilor". Acesta este un formular inseriat care se completeaza pe baza actelor legale de identitate (buletin, carte de identitate, pasaport). Fisa se completeaza in 2 exemplare, primul fiind pus la dispozitia politiei. Fisele trebuie pastrate in ordine alfabetica, separat pentru romani si straini, vreme de 5 ani.

In momentul rezervarii se plateste un avans nerambursabil de minim 50% din costul total al cazarii confirmat printr-o chitanta simpla valabila conform legii in agro-turism, diferenta achitandu-se la instalare. Masa se plateste in momentul consumarii.

Toate aceste cheltuieli se noteaza in fisa personala a fiecarui turist.

Serviciul de etaj

In momentul in care turistul intra in camera inchiriata, trebuie sa simta ca a fost pregatita special pentru el, nu trebuie sa aiba senzatia ca cineva a stat inaintea sa acolo. Astfel la Vila Bran, baile si camerele sunt dotate cu sapun, sampon, hartie igienica, prosoape, halate de baie, uscator de par.

In cadrul serviciului de etaj se desfasoara activitatea de intretinere, amenajare si curatenie zilnica a camerelor, holurilor, bailor, salii de mese, bucatariei.

a. Intretinerea camerelor

Camerele duble sunt dotate cu doua paturi simple sau un pat dublu, iar cele triple au un pat dublu si un pat simplu. La nevoie d-1 Benga le ofera turistilor sai posibilitatea instalarii inca a unui pat simplu. Camerele mai au in dotare: o masuta, doua scaune, doua noptiere, un dulap, un cuier, doua veioze, oglinda, cos de gunoi. Peretii camerelor sunt imbracati in lemn, toata mobila este din lemn, iar pe jos sunt covoare din lana specifice zonei. Astfel interiorul camerelor este rustic, cu o tenta moderna, toate echipamentele fiind noi.

Baile sunt compuse din spatiu pentru dus, toaleta, chiuveta, dulapior suspendat, oglinda, fiind pardosite cu gresie si faianta pe pereti.

In VLB 2 toate geamurile sunt termopan, camerele au in dotare TV-color, iar echipamentul si dotarea bailor si camerelor sunt mai mult moderne decat rustice. Asa cum spune d-1 Benga: "Daca turistul asta vrea si pentru asta plateste, eu ii ofer".

In cazul in care sejurul turistilor este mai mare de trei zile, schimbarea asternuturilor se face la interval de trei zile.

Functia specifica serviciului de etaj este aceea de camerista. Date fiind numarul redus de personal si polivalenta personalului, cele doua cameriste sunt

ajutate de ospatarite, in anumite cazuri responsabilitatile intersectandu-se intre acestea.

b.Spalatoria

In cadrul pensiunii este amenajat un loc special unde sunt spalate astenuturile si nu numai, locul fiind dotat cu patru masini de spalat automate, chiuveta, cada de baie. In vecinatatea acestuia este un loc amenajat pentru uscarea hainelor, in timpul verii acestea fiind uscate in curte.

Serviciul de alimentatie

Avand in vedere ca in cadrul Vilei Bran se poate oferi masa pentru 100 de persoane, conform normelor emise de Ministerul Turismului, aceasta se incadreaza in categoria unitatilor de alimentatie publica.

Indiferent de tipul, profilul si categoria unitatilor de alimentatie publica, organizarea lor interioara trebuie astfel conceputa incat sa asigure un flux tehnologic optim pentru circulatia consumatorilor, a personalului, precum si pentru desfasurarea activitatii de baza si auxiliare.

Spatiile unei unitati de alimentatie publica se impart in functie de destinatia lor in doua grupe bine distincte: spatii de productie si anexe si spatii pentru primirea si servirea consumatorilor.

Spatii de productie si anexe La Vila Bran in legatura cu bucataria se afla magazia, in spatele bucatariei, iar sub aceasta se afla pivnita. Aici se afla o bucatarie mare care se afla in legatura cu bucataria mai mica si cu sala de mese, fiind utilizata atat vara cat si iarna.

Bucataria este dotata cu doua aragaze cu butelie si unul cu plita electrica, doua chiuvete, doua frigidere, mese si dulapuri intercalate cu celelalte.

Suprafata bucatariei este de 40 mp.

Spatii pentru primire si servire La parterul VBL 1 si VBL 2 se afla sala de mese si salonul de petreceri. Sala de mese are o capacitate de 50 locuri la mese de patru si sase persoane, fiind dotata si cu o masa de biliard si un TV .

Salonul de petreceri este dotat cu un bar, un semineu, doua mese de biliard, mese de patru si sase persoane, grup sanitar, avand o capacitate de o suta de persoane.

Mesele de biliard, ca si intreaga sala de agrement sunt folosite exclusiv de catre turistii cazati in vila, pretul utilizarii acestora fiind inclus in pretul cazarii.

In zilele frumoase dupa preferintele clientilor masa poate fi servita pe cele doua terase dotate cu mese si banci acoperite si rusticele mese si banci din trunchiuri de brad.

Functia specifica servirii este cea de ospatar.

Servirea clientilor

Servirea mesei in cadrul pensiunii este optionala. Astfel, cei care doresc sa manance aici pot alege demi-pensiune: ori micul dejun, ori cina, ori mic-dejun+cina, sau pensiunea intreaga. Aceasta flexibilitate a gazdelor este apreciata de turisti, acestia putand sa-si stabileasca programul zilnic nefiind conditionati de servirea mesei, in general, turistii prefera demi - pensiunea, servind pranzul in alta parte.

In cadrul Vilei Bran meniurile ce pot fi servite sunt:

Meniu a la carte

Meniuri cu specific

Meniu comandat

Meniul preferat este "a la carte" cu posibilitatea alegerii dintr-o lista - meniu.

Clientilor le sunt prezentate mai multe variante pentru fiecare pentru fiecare fel de mancare, acestia avand posibilitatea de a alege, evitandu-se astfel meniuri asemanatoare in zile consecutive. Acestia au posibilitatea sa comande si meniuri ce nu sunt propuse de gazde, in functie de preferintele lor. Astfel, turistii pot comanda mancarea care o doresc, nefiindu-le impus un anumit meniu.

Aceasta flexibilitate a gazdelor este apreciata de turisti care simt ca produsul turistic este personalizat, fiecare turist putand sa-si exprime punctul propriu de vedere.

In acelasi timp mancarurile sunt variate, preparate din produse proaspete, in acest sens d-1 Benga colaboreaza cu locuitorii comunei, acestia furnizandu- i produse proaspete si sigure din gospodariile taranesti; oua, lapte, branza, fructe si legume.

Cu alte cuvinte, intentia gazdelor este ca turistul sa manance "ca la mama acasa", adica mancarurile pe care le doreste, gustoase si proaspete.

Gazdele ofera turistilor si mancaruri cu specific, acestia putand gusta bucate traditionale.

Meniul comandat este utilizat in special in cazul grupurilor, al banchetelor, cand mancarea si bautura ce urmeaza a fi consumate se stabilesc cu anticipatie.

Servicii auxiliare

Pe langa serviciile de masa si cazare oferite de Vila Bran, d-1 Benga ofera turistilor sai si alte modalitati de petrecere a timpului liber.

Astfel, asa cum am precizat Vila Bran dispune de o baza de agrement proprie, la care turistii au acces exclusiv, pretul utilizarii acestora fiind inclus in pretul cazarii. Astfel, Vila Bran dispune de urmatoarele dotari recreative:

teren de tenis de camp;

mini-teren de baschet;

locuri de joaca pentru copii;

hamace sub pomi fructiferi;

mese de biliard;

sala de fitness.

Pentru cei doritori de plimbari montane, pot fi insotiti de un ghid.

In afara de serviciile de cazare, masa si agrement care constituie principalul obiect de activitate, la Vila Bran salonul de petreceri special amenajat este inchiriat unor firme, ambasade, grupuri, organizandu-se aici petreceri, conferinte, seminarii, training-uri.

In timpul iernii, un punct de atractie il constituie plimbarile cu saniile trase de cai, precum si participarea la pregatirile de Craciun si Paste: taiatul si preparatul porcului sau al mielului, impodobitul bradului, vopsitul oualor.

Alte momente ce reusesc sa atraga turistii in zona Bran sunt sarbatorile traditionale pe care proprietarii de pensiuni le transforma in adevarate surse de profit.

Astfel, pe langa sarbatorile amintite anterior mai este sarbatoarea Halloween-ului, cand foarte multi turisti straini si romani vin la castelul Bran.

Proprietarii de pensiuni isi decoreaza casele si curtile cu dovleci, reusind sa importe obiceiurile strainilor care le sunt clienti.

Clientii si promovarea serviciilor

La Vila Bran vin turisti romani si straini de toate varstele. Segmentul de varsta preponderent este cel de 30 - 40 ani, format din familii cu copii, in mod frecvent vin si cupluri tinere si cupluri peste 50 ani.

In timpul verii, copii insotiti de bunici si familiile cu copii aflati in vacanta detin ponderea cea mai ridicata in totalul turistilor.

Principalele judete reprezentate sunt: Bucuresti (70%), Constanta, Timisoara, iar principalele tari de provenienta sunt Olanda, Israel, Franta.

Cele mai solicitate perioade sunt: vara - iunie, iulie, august, iarna: 20 decembrie - 7 ianuarie; dar si in restul anului, in special in week-end-uri. Sunt clienti care vin cate patru - cinci week-end-ri pe an, sau clienti care vin pentru un sejur mai lung (7 - 10zile), vara sau in timpul sarbatorilor de Craciun.

Promovarea serviciilor oferite se face prin urmatoarele mijloace:

mijloace mass-media: TV, radio, ziare

tiparirea de pliante oferite turistilor si agentiilor de turism din tara

participarea la targurile nationale, internationale din Bucuresti, din lunile martie si octombrie

d-l Benga trimite felicitari de Pasti si Craciun tuturor turistilor sai

asa numita publicitate "de la om la om" care este si cea mai eficienta.

Calitatea serviciilor oferite fac publicitate Vilei Bran. Altfel spus turistul vine, sta un timp, un week-end sau mai multe zile, pleaca multumit, spune si altora care sunt potentiali clienti si el se intoarce anul urmator sau mai devreme. Astfel, calitatea serviciilor, raportul calitate - pret convenabil, amabilitatea si ospitalitatea gazdelor si personalului, potentialul turistic al zonei, toate acestea vand produsul turistic.

O modalitate de promovare a serviciilor o constituie si acordarea unor facilitati clientilor fideli: reduceri la cazare iar pentru copii gratuitate.

Resurse umane

Asa cum am precizat, personalul Vilei Bran este format din membrii familiei Benga, d-1 Ciprian Benga si sotia sa, parintii si soacra, verisoara, varul si matusile sale, in total noua angajati, fiind astfel o afacere de familie condusa intr-un mod profesional si eficient de d-1 Ciprian Benga. Astfel, interesele angajatilor converg cu cele ale d-lui Benga: satisfacerea clientilor si realizarea unei activitati cat mai eficiente.

Personalul Vilei Bran da dovada in acest mod de amabilitate, inteligenta, buna dispozitie, respect fata de client, spirit de echipa, in astfel de afaceri amabilitatea si ospitalitatea gazdelor sunt vitale.

Repartitia posturilor este urmatoarea:

D-1 Ciprian Benga este directorul general. Dansul conduce si coordoneaza activitatea pensiunii, se ocupa cu aprovizionarea, cu promovarea afacerii, stabilirea strategiilor de dezvoltare. Este ajutat de sotia sa (ospatar) care coordoneaza personalul si se ocupa de receptia turistilor si rezervarea locurilor. Dansa este in permanenta la curent cu numarul locurilor disponibile si situatia camerelor de cazare.

Cei doi soti se ocupa de politica de personal, stabilesc sistemul de recompensare, asigura conditii bune de munca, stabilesc programul de lucru si atributiile personalului, precum si instruirea necesara fiecarui angajat. Polivalenta personalului determina uneori schimbarea sarcinilor intre cameriste si ospatarite, asa cum spune d-1 Benga: "Aici fiecare face de toate". Astfel fiecare angajat are un salariu lunar fix si in anumite momente ale anului; Sarbatorile de Craciun si Paste, concediul cuvenit fiecaruia, angajatii sunt recompensati cu anumite sume de bani care depind de nivelul de eficienta al activitatii care ii cointereseaza pe toti in acest mod. De zilele de nastere, onomastice si 1, 8 Martie angajatii primesc cadouri.

Programul de lucru este urmatorul: fiecare angajat are doua zile libere pe saptamana, iar in restul zilelor programul este de la 7 - 21.

In ceea ce priveste instruirea celor doua bucatarese au cursuri de specializare si toti angajatii au cursuri de agro - turism, ecologie, igiena muncii.

D-1 Ciprian Benga vorbeste limba franceza foarte bine, iar angajatii la nivel de incepator.

Coordonare si control

Intreaga activitate este coordonata si controlata de d-1 Ciprian Benga.

Supervizarea personalului si receptia turistilor este facuta de d-na Benga, mama lui Ciprian. D-1 Ciprian Benga stabileste politica de personal, de marketing, strategia de dezvoltare a afacerii, necesarul de aprovizionat.

Fiind o afacere de familie (toti angajatii sunt rudele proprietarului) si toti participa intr-un fel sau altul la conducerea afacerii.

Stilul de conducere al d-lui Benga este unul cooperativ, caracteristicile personalitatii sale: neemotivitate, reactie scurta (primara) si activa la stimulii exterior ii determina temperamentul de tip realist.

Astfel pe baza temperamentului, a trasaturilor sale native, se poate considera ca avand un comportament managerial realist (sangvin) caracterizat de urmatoarele trasaturi:

se adapteaza usor la diverse conditii;

este analitic, stabil, calm;

cauta si ajunge repede la consens;

este un tip pragmatic, care intelege foarte repede factorii prioritari.

Ca tip de manager rezultat din convergenta stilului de conducere cu clementele caracteristice conducerii: temperament si personalitate, se poate spune ca este un manager cooperant cu urmatoarele caracteristici:

un bun constructor al spiritului de echipa;

asculta si analizeaza opinii diverse;

valorifica inteligenta colectiva;

este un tip influcntabil uneori.

Timpul d-lui Benga intr-o zi obisnuita este impartit intre activitatea de aprovizionare, convorbiri telefonice, participari la seminarii, conferinte, targuri, expozitii, discutii cu turistii, elaborarea strategiilor de dezvoltare a afacerii si a politicilor de personal, marketing, documentare si perfectionare.

Analiza eficientei activitatii

Turismul, in general, este o activitate sezoniera, de la acest aspect nefacand exceptie nici turismul rural.

Astfel, se va incerca determinarea nivelului eficientei activitatii si a pragului de rentabilitate tinand cont de sezonalitate.

Capacitatea de cazare a pensiunii este de 37 locuri in 14 camere duble si trei camere triple.

In perioada de vara, iulie - august si in perioada sarbatorilor de Craciun, 17 decembrie - 7 ianuarie = 84 zile, gradul de ocupare a capacitatii de cazare este de 90%.

In restul anului, desi in week-end-uri sunt mai multi turisti, gradul de ocupare per total este de 25%.

Pentru VLB 1 si VLB 3, adica noua camere duble si trei camere triple, pretul este de 60 lei / noapte in sezon si 50 lei / noapte in extrasezon. Rezulta urmatoarele venituri din cazare :

Grad ocupare sezon = 90% x 12 camere = 11 camere

Grad ocupare extrasezon = 25% x 12 camere = 3 camere

60 x 11 camere x 84 zile = 55.440 lei / sezon

50 x 3 camere x 281 zile = 42.150 lei / extrasezon

TOTAL VENITURI CAZARE VLB 1 si VLB3 = 97.590 lei

Pentru VLB 2 pentru fiecare din cele cinci camere duble, pretul este de 80 iei /noapte in sezon si 65 lei / noapte in extrasezon.

Rezulta urmatoarele venituri din cazare:

Grad ocupare sezon = 90% x 5 camere = 5 camere

Grad ocupare extrasezon = 25% x 5 camere = 1 camera

80 x 5 camere x 84 zile = 33.600 lei / sezon

65 x 1 camere x 281 zile = 18.265 lei / extrasezon

TOTAL VENITURI CAZARE VLB 2 = 51.865 lei

TOTAL VENITURI CAZARE VLB 1 + VLB 2 + VLB 3 = 149.455 lei/AN

Dupa spusele gazdelor, dintre turistii prezenti in sezon, aproximativ 80% servesc zilnic micul dejun, 40% pranzul si 80 % cina.

Tarifele practicate pentru masa sunt urmatoarele ;

v     Mic dejun = 15 lei

v     Pranz = 251ei

v     Cina = 20 Iei

Numarul de turisti care servesc micul dejun si cina in sezon este de 28 persoane, iar al celor care servesc pranzul este de 14 persoane.

Rezulta un total al veniturilor zilnice din servirea mesei in sezon de:

TOTAL VENITURI SERVIREA MESEI SEZON = 1330 x 84 zile = 111.720 lei

In extrasezon pensiunea completa este preferata in proportie de 60% din totalul celor cazati (9 persoane), adica de 5 turisti.

Rezulta un total al veniturilor zilnice din servirea mesei in extrasezon de 300 lei.

TOTAL VENITURI SERVIREA MESEI EXTRASEZON = 300 x 281 zile = 8300 lei

TOTAL VENITURI SERVIREA MESEI = 196.020 lei / AN

TOTAL VENITURI SERVIREA MESEI + CAZARE / AN = 345.475 lei

Se va face in continuare o estimare a cheltuielilor.

Se considera un total al costurilor fixe lunare de 9.000 lei. Aici se include cheltuielile cu dobanda lunara la creditul pentru construirea VLB 2, taxe, precum si cheltuieli administrativ-gospodaresti (salariile personalului, salubritate, apa, telefon).

Rezulta C.F. = 108.000 lei/an

Pentru VLB 1 si VLB2:

Costurile variabile unitare pentru cazare in sezon sunt 30 lei / camera.

Costurile variabile unitare pentru cazare in extrasezon sunt 25 lei / camera.

Rezulta C.V. = 30 x 11 camere x 84 zile + 25 x 1 camere x 281 zile = 48.795 lei/an.

Pentru VLB3 :

Costurile variabile unitare pentru cazare in sezon sunt 30 lei / camera.

Costurile variabile unitare pentru cazare in extrasezon sunt 25 lei / camera.

Rezulta C.V. = 30 x 5 camere x 84 zile + 25 x 1 camera x 281 zile = 19.625 lei /an

Total C.V. cazare = 68.420 lei / an.

Costurile variabile unitare pentru masa sunt:

Mic dejun = 6 lei

Pranz = 10 lei

Cina = 8 lei

Rezulta un total al costurilor variabile pentru masa in sezon :

28 x 6+14 x 10+ 28 x 8 x 84 zile = 4688 lei

si un total al costurilor - variabile pentru masa in extrasezon :

5 x 24 x 281 = 33.720 lei

Total C.V. masa = 78.408 lei / an

Total C.V. = 146.828 lei/an

In C.V. se include: costurile cu materiile prime, energie, combustibil.

TOTAL C.V. + C.F. SERVIREA MESEI + CAZARE / AN = 25828 Iei

In urma acestor calcule rezulta un profit de 90.647 lei / an din activitatile de servirea mesei si cazare.

In continuare se va determina pragul de rentabilitate.

S-a estimat o suma a C.F. lunare de 9.000 lei, iar in cazul cazarii c.v. unitare de 80.000.lei si 110.000 in functie de vila in sezon.

Pragul de rentabilitate : C = V

C.F + C.V = V

C.F + c.v. *Q = _p*Q => Q = CF/(p-c.v)

Q = ( 9.000/ 30 zile) / (80 - 30 ) = 7 turisti.

S-a facut media costurilor variabile unitare pentru cele trei vile. Pentru extrasezon, situatia este urmatoarea:

Q = (9000/ 30zile)/(65-25) = 7turisti

2.6 Analiza mediului inconjurator

2.6.1. Analiza mediului inconjurator general

Analiza mediului inconjurator general cuprinde analiza factorilor externi ce influenteaza in mod relativ uniform un numar mare de organizatii si au o influenta indirecta asupra organizatiilor de referinta, in timp ce influenta inversa este nesemnificativa. Astfel, aceasta analiza are in vedere influenta urmatoarelor categorii de factori: politico - legali, economici, socioculturali, tehnologici.

Factorii politico-legali

Firmele de turism rural functioneaza in baza urmatoarelor reglementari legale:

Ø      Legea 31 si Legea 54/1990 si H.G. 201/1990 pentru stabilirea statutului de asociatie familiala sau societate comerciala;

Ø      O.M.T. 20/1995 pentru aprobarea normelor si a criteriilor minime privind clasificarea pe stele a pensiunilor turistice si agro - turistice;

Ø      H.G. 58/1997 conform careia clasificarea este obiect de activitate al Oficiului de Autorizare si Control in Turism;

Ø      O.G. 63/1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural.

Proprietarii pensiunilor din Bran se plang ca statul nu sprijina dezvoltarea turismului rural. Astfel, la 1 ianuarie 2000 a fost abrogata O.G. 63/1997, intreprinzatorii din turism rural nemaifiind scutiti de plata impozitului pe profit timp de 10 ani, incurajandu-se munca la negru.

Un alt factor este inexistenta unui sistem de acordare a creditelor in conditii avantajoase: cu perioada de gratie si o rata a dobanzii mai mica.

Factori economici

Exista multi factori economici care influenteaza activitatea in turismul rural:

Ø      Fluctuatia preturilor

Ø      Rata inflatiei

Ø      Rata dobanzii

Ø      Nivelul scazut de trai al populatiei
Factori socio-culturali

Stilul de viata al oamenilor. Se constata o tendinta de reintoarcere a omului la natura, la origini;

Atitudinea fata de calitatea serviciilor. Turistii cauta sa beneficieze de servicii de calitate pentru banii platiti;

Potentialul antropic al zonei;

Nivelul educational;

Gradul scazut de preocupare a autoritatilor pentru promovarea potentialului turistic al zonei prin neamenajarea corespunzatoare a cailor de acces, lipsa spiritului gospodaresc in localitate si imprejurimi;

Factori tehnologiei

      Dotarea cu mijloace de telecomunicatii a localitatilor este precara (in Bran sunt cateva telefoane publice, iar comunicarea cu Moeciu de Sus se face foarte greu;

      Calitatea infrastructurii existente este scazuta;

Analiza mediului inconjurator competitional

Analiza mediului inconjurator competitional se face luand in calcul urmatoarele:

amenintarea noilor intrati este redusa pentru cele doua pensiuni, datorita nivelului de dezvoltare la care au ajuns. Un oarecare pericol il constituie concurenta neloiala facuta de locuitorii care gazduiesc turisti fara a fi autorizati si practica preturi mai mici;

amenintarea produselor de substitutie este redusa. Produsele de
substitutie pot fi considerate serviciile oferite de hotelurile localitatilor din zona. Se constata insa ca turistii sositi in zona prefera gazduirea la localnici;

puterea de negociere a furnizorilor este redusa. Furnizori sunt
considerati locuitorii care ofera o parte din produsele alimentare, numarul acestora fiind destul de mare;

puterea de negociere a clientilor este destul de redusa. Preturile nu sunt negociabile, oferta zonei fiind diversa;

nivelul rivalitatii este ridicat, fapt benefic, determinand dezvoltarea si oferirea unor servicii de calitate ridicata;

Concluzii si propuneri

In zona Bran, turismul rural organizat se practica din 1990 incoace, insa locuitorii au gazduit turisti si inainte, oamenii locului avand deci experienta in primirea si gazduirea turistilor. Locuitorii spun ca si inainte si dupa 1990 gazduirea turistilor a fost si este principala preocupare si sursa de venit. Astfel, sunt nevoiti sa faca acest lucru cat mai bine, concurenta fiind acerba in acest domeniu. Locuitorii Branului se ocupa din cele mai vechi timpuri cu cresterea animalelor, zona fiind inzestrata de Dumnezeu cu pasuni si iarba grasa, branenii fiind recunoscuti pentru branza si produsele lactate produse, acestea fiind o importanta motivatie pentru turismul rural.

Oamenii de aici sunt oameni instariti si mandri, intrecandu-se in construirea unor case cat mai mari si mai frumoase. Astfel, turistii veniti aici pot alege dintre numeroasele case, in Bran si in imprejurimi oferindu-se servicii pentru toate categoriile de turisti. Fiecare poate alege varianta care ii convine cel mai bine sub toate aspectele: confort, pret, amplasare, dotari recreative.

Majoritatea gazdelor din Bran functioneaza cu statut de persoane fizice autorizate sau asociatii familiale, demonstrand faptul ca gazduirea turistilor ramane o afacere de familie. Astfel, fiecare isi gandeste afacerea in maniera proprie.

Desi exista printre aceste gazde pensiuni care datorita extinderii nu au mai putut fi gestionate doar de familie cum sunt: Pensiunea Ovi-Tour, Pensiunea Andra, Craiasa Muntilor si altele, totusi 80% dintre acestea raman afaceri mici gestionate de familie.

Pe langa acestea o mare parte din pensiunile din zona Bran sunt inscrise in A.N.T.R.E.C. Prin colaborarea cu A.N.T.R.E.C. beneficiaza de plasarea unor turisti, de publicitate in cataloage tiparite de asociatie.

Pentru studiul de caz am apelat la doua pensiuni turistice din Bran, urmarind modul de realizare a managementului acestora. Astfel, am apelat la Pensiunea Ovi-Tour, o afacere condusa nu doar cu familia si la Vila Bran, o afacere de familie.

S-a urmarit evidentierea diferentelor dintre cele doua afaceri.

Astfel pe langa serviciile de pensiune si servicii auxiliare care sunt comune, d-1 Pedestru a avut ideea infiintarii unei agentii de turism rural inca din anul 1992. Domnia sa colaboreaza cu locuitori din Bran, Simon, Moeciu si contra unui comision le plaseaza acestora turisti.

O alta diferentiere intre cele doua pensiuni se poate face prin baza materiala si serviciile auxiliare diferite.

Astfel spre deosebire de d-1 Pedestru, d-1 Benga, prin ultima constructie VBL 2 ofera cinci camere cu baie proprie, balcon si TV cu un inalt grad de confort. Vila Bran dispune de o baza de agrement vasta: teren de tenis, mini teren de baschet aparate fitness, masa de ping-pong, mese de biliard, locuri de joaca pentru copii.

D-1 Pedestru are deschis in incinta pensiunii un bar si o sala de jocuri mecanice. Cei doi ofera aceleasi servicii auxiliare, in plus fata de Vila Bran, Pensiunea Ovi-Tour ofera transportul cu microbuzul pe diferite rute.

Mancarea oferita in ambele pensiuni este foarte gustoasa, preparata in conditii de maxima igiena, folosind produse naturale, proaspete furnizate de locuitorii comunei. De fapt pe langa celelalte elemente de atractie ale zonei relieful, monumentele, oamenii, traditiile, un punct forte il constituie mancarea traditionala.

In scopul identificarii atitudinilor si motivelor de apelare ale turistilor la oferta pensiunilor agro - turistice din zona Bran s-a realizat o cercetare de marketing, fiind intervievati cate 25 de turisti pentru fiecare pensiune, in total 50.

Au rezultat urmatoarele concluzii

Din punct de vedere demografic, putem caracteriza astfel segmentul principal de turisti:

categoria de varsta cu cea mai mare frecventa este 36-45 ani, urmata de 26-35 ani si peste 55 ani;

cel mai des vin cupluri de 35-45 ani cu copii mai mici de 16 ani, cupluri peste 50 ani fara copii, cupluri de tineri fara copii, iar in vacante copii insotiti de bunici.

judetele de provenienta predominante sunt: Bucuresti, Constanta, Timis, Galati, insa sunt turisti din intreaga tara, iar din strainatate, in cazul Pensiunii Ovi-Tour predomina: S.U.A., Italia, Spania, iar in cazul Vilei Bran: Olanda, Israel, Franta.

din punct de vedere al profesiei s-a constatat preponderenta inginerilor, directorilor de firme, profesorilor, economistilor, iar din punct de vedere al veniturilor s-a constatat ca turistii au venituri lunare de peste doua milioane. De altfel, datorita nivelului de trai cresterii pretentiilor in legatura cu gradul de confort oferit de gazde, pensiunile mai dezvoltate sunt accesibile doar celor cu venituri mai ridicate, insa asa cum am spus, in zona Bran se ofera servicii de turism rural pentru toate buzunarele si toate gusturile.

marea majoritate a turistilor vin o data pe an, in timpul verii, pentru un sejur mai lung (7 - 10 zile) sau de doua ori pe an: vara, pentru 3 - 6 zile si iarna, pentru 2 - 3 zile. Cei care vin de trei sau patru ani vin in week-end-uri sau la intruniri de afaceri.

Aproximativ 50% dintre turisti nu sunt pentru prima oara in Bran. Cei care au mai fost, la inceput au venit in casele taranesti din zona, apoi au ramas fideli Pensiunii Ovi -Tour, respectiv Vila Bran.

Majoritatea turistilor prefera vara (lunile iulie, august), apoi iarna (sarbatorile de Craciun), apoi primavara si toamna. In zona Bran turistii sunt atrasi in tot timpul anului si datorita unor sarbatori traditionale. Pe langa serviciile de cazare, masa si agrement preferate in special vara si iarna, cele doua pensiuni ofera posibilitatea organizarii de conferinte, seminalii, mese festive, servicii solicitate in extrasezon de diferite firme si persoane. Asa este promovat si turismul de afaceri, acesta impletindu-se cu specificul rural. La ambele pensiuni, aceste servicii sunt solicitate in special de ambasade si firme cunoscute.

Urmarindu-se preferinta pentru o anumita zona unde se practica turismul rural, turistii au fost intrebati in ce zone ale tarii au mai fost si pe care o prefera. Astfel, majoritatea nu au fost decat in Bran preferand zona datorita climei, reliefului, obiectivelor turistice, accesibilitatii. Cei care au fost si inalte parti au mentionat ca exista diferite motivatii in alegerea unui loc de vacanta. Astfel, Bucovina este preferata pentru manastirile sale si pentru liniste, M-tii Apuseni pentru oameni si pitorescul Maramures pentru oamenii si traditiile nealterate.

In proportie de 90%, turistii considera ca exista avantaje ale turismului rural. Printre cele mentionate se numara: apropierea de natura, linistea si relaxarea, mediul familial, seriozitatea, ospitalitatea si amabilitatea gazdelor ordinea si curatenia, alimentele naturale si proaspete, flexibilitatea de timp si servicii un raport bun pret - calitate pentru serviciile oferite, multiple modalitati de petrecere a timpului liber.

Turistii celor doua pensiuni sunt de acord ca se ofera servicii pentru toate varstele, preturile serviciilor sunt convenabile si timpul liber poate fi petrecut in diverse moduri. Pentru acestia sunt foarte importante alimentele proaspete, dotarea camerelor si amplasarea casei.

In ambele cazuri, gazdele sunt considerate serioase, amabile si ospitaliere.

In sejurul lor in zona Bran, turistii prefera in special urmatoarele modalitati de petrecere a timpului liber: vizitarea obiectivelor turistice din zona si imprejurimi, drumetiile in cele doua masive muntoase ce strajuiesc zona - Bucegi si Piatra Craiului, practicarea unor sporturi: tenis de camp, baschet plimbari cu bicicleta, volei, biliard. Multi turisti intre doua varste si nu numai vin aici pentru odihna, liniste si relaxare, in cazul Vilei Bran, baza de agrement foarte diversificata si bine pusa la punct, este un important element de atractie. Am intalnit copii care practicau tenisul de performanta, putand astfel sa-si continue antrenamentul, precum si tineri pasionati de acest sport care sugerau idea unei nocturne pe terenul de tenis. Turistii cazati aici beneficiaza de exclustvitate si gratuitate pe baza de agrement.

9. Ca forme de promovare a afacerii ce, doi proprietari utilizeaza mijloace mass - media, tipariri de pliante, participarea la targuri. D-l Benga realizeaza o promovare mai intensiva fata de d-l. Pedestru. Astfel, domnia sa emite facilitati de Pasti si Craciun tuturor turistilor ce au trecut pragul Vilei Bran, are instalate o serie de bannere si placute indicatoare, a realizat o operatiune tip barter cu un post de radio din Brasov, este inscris in A.N.T.R.E.C. aparand in brosura publicata de asociatie, colaboreaza cu agentii de turism din toata tara.

Cu toate acestea, cea mai eficienta forma de promovare o constituie publicitatea "de la om la om".

Se constata ca turistii sunt multumiti de serviciile oferite de cele doua pensiuni, unele dintre cele mai dezvoltate din zona, fiind deci reprezentative, in urma celor constatate pe teren se vor face niste propuneri care privesc cele doua pensiuni turistice audiate, precum si restul pensiunilor din zona Bran.

Riscul pensiunilor care se dezvolta din an in an este reprezentat de transformarea turismului rural in turism de masa, pierzandu-se astfel specificul. Astfel, extinderea capacitatilor de cazare ar putea determina o aglomerare de turisti, linistea si atmosfera de relaxare ar disparea, putand determina ulterior o scadere a numarului turistilor care vin tocmai pentru linistea si calmul specific produselor turistice rurale. Deci proprietarii de pensiuni nu ar trebui sa depaseasca un anumit numar de locuri de cazare.

Datorita modificarii pretentiilor turistilor in ceea ce priveste confortul camerelor de cazare, acestia cauta gazduirea in camere cu grup sanitar propriu chiar daca acestea au un cost mai ridicat. Astfel, fiecare proprietar daca doreste atragerea acestei categorii preponderente de turisti, trebuie sa se adapteze cererii.

O propunere pentru cele doua pensiuni ar fi construirea si amenajarea unei ferme de animale proprie in care turistul sa se poata convinge de naturaletea si prospetimea produselor alimentare. Aici turistul poate sa vada cum se hranesc animalele, cum se mulge laptele, cum se obtin ouale, cum se cultiva legumele. Astfel, turistul este mai aproape de natura, de taran, de specificul rural. Proprietarii de pensiuni si angajatii lor trebuie sa urmeze cursuri de agro-turism, management, marketing, igiena, ecologie precum si cursuri de specializare pe meserii, astfel incat produsul turistic oferit sa fie cat mai complet in conditiile cresterii exigentelor turistilor.

Daca in timpul verii, a sarbatorilor de Craciun si de Pasti, pensiunile sunt pline de turisti, principala preocupare a proprietarilor pensiunilor trebuie sa fie atragerea turistilor in extrasezon. Astfel, desi locuitorii zonei au inteles acest lucru, nu este suficient, trebuie ca si autoritatile locale si nationale sa inteleaga. Ca urmare, turismul rural trebuie sprijinit prin legi si reglementari. La 1 ianuarie 2000 a fost insa abrogata O.G. nr. 63/1997 care prevedea acordarea unor facilitati pentru turismul rural, inclusiv scutirea de impozit pe profit pe zece ani de la infiintare.

In ceea ce priveste atributiile autoritatilor locale, acestea trebuie sa sprijine turismul prin asigurarea unei infrastructuri adecvate;

Ø      asfaltarea si amenajarea drumurilor de acces in localitate si a drumurilor interne localitatilor;

Ø      functionarea aeroportului din Brasov;

Ø      realizarea autostrazii Bucuresti - Brasov si a tronsonului Brasov - Oradea;

Ø      promovarea unei dezvoltari turistice durabile pentru ca generatiile viitoare sa se bucure de resursele turistice naturale si antropice (conceptul dezvoltarii durabile );

Ø      asigurarea ordinii si curateniei acestor drurnuri si a spatiilor verzi din interiorul localitatilor;

Ø     amenajarea corespunzatoare a locurilor de recreere din afara localitatilor;

Ø      infiintarea unei baze de agrement cu teren de tenis, de baschet, de volei si fotbal, piscina, discoteca, pentru atragerea tineretului si nu numai;

Ø      amenajarea unei partii de schi si instalarea unui teleschi in Fundata si in Bran, deoarece sunt numerosi turisti indragostiti de sporturile de iama care prefera sa locuiasca in gospodariile taranesti;

In acelasi timp in cadrul primariilor ar trebui sa existe un consilier pe probleme de turism rural.

Dincolo de a fi o moda trecatoare, turismul rural este deopotriva un deziderat si o posibilitate reala de castig pentru toti cei implicati: gazdele (locuitorii) turistii, institutiile administratiei locale, firmele din zona. Acestia trebuie sa-si uneasca eforturile in scopul dezvoltarii acestei activitati intr-o zona cu un potential turistic ridicat.

Evidentierea diferentelor dintre cele doua afaceri o putem plasa intr-o analiza comparativa pe o structura cu cote de la 1 la 5, astfel:

In continuare voi mai aduce niste completari la propunerile facute anterior, cum ar fi inscrierea in vederea colaborarii cu alte organisme si organizatii precum: Asociatia de Ecoturism din Romania, Asociatia Ghizilor Montani din Romania, Federatia Patronatelor din Turismul Romanesc, Patronatul Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism; la nivel logistic participarea la targuri, festivaluri de turism si agroturism; posibila iesire in lumea buna si totodata o ocazie ar fi participarea la cea de-a II-a editie a proiectului RUSTICA, expozitie de promovare a potentialului turistic din Romania, cu ocazia sarbatoririi Saptamanii europene a turismului rural si a sarbatoririi Zilei Mondiale a turismului rural care s-a desfasurat in perioada 20 - 23 septembrie 2008 la Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti cu sprijinul Ministerului pentru I.M.M.-uri, Comert, Turism si Profesii Liberale.

La nivel operational, mai punctez cateva propuneri de actiuni care depind de ei:

sa-si faca un CD de prezentare;

sa-si faca pagina WEB ;

sa-si doteze pensiunile cu biciclete, triciclete, cai sanii, ATV -uri;

colaborarea cu localnicii pentru desfasurarea unor programe ca; "o zi la stana; padurea - izvor de bogatii"¹

Acestea sunt cateva sugestii care pot duce la extinderea cu pasi marunti, deci la dezvoltarea afacerii intr-un viitor apropiat si de ce nu la dezvoltarea turismului rural in Romania; un produs al economiei nationale care trebuie promovat mai mult si mai bine.

Diaconu M, Hanciuc N, Iordache C. - Turism. Aplicatii si studii de caz - Editura Independenta Economica, Pitesti, 2002, pag 94

BIBLIOGRAFIE

***LEGEA nr. 26 din 05.11.1990 privind registrul comertului;

***LEGEA nr. 31 din 16.11.1990 privind societatile comerciale, republicata^*;

***LEGEA nr. 21 din 10.01996 - Legea concurentei - republicata in Monitorul Oficial Partea I nr. 1.130 din 30.11.2004;

***LEGEA nr. 755 din 27.12.2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 58 din 21.08.1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania;

***LEGEA nr. 359 din 08.09.2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice;

***LEGEA nr. 85 din 05.02006 privind procedura insolventei;

***H.G. nr. 656 din 06.10.1997 privind aprobarea Clasificarii activitatilor din economia nationala - CAEN;

***O.G. nr. 63 din 28.08.1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural;

***O.G. nr. 58 din 21.08.1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania;

***H.G. nr. 1.328 din 27.12.2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice;

***O.U.G. nr. 44 din 16.02008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale;

***ORDINUL Autoritatii Nationale pentru Turism nr. 61 din 27.01999 pentru aprobarea Normelor metodologice si a criteriilor privind clasificarea structurilor de primire turistice;

***ORDINUL Ministerului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale nr. 636 din 12.05.2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice;

***Buletinul economic legislativ, Editura Tribuna economica nr. 6, 9/1996 si nr. 2, 5, 11/1997, Bucuresti;

ANDREESCU FL. - Culoarul Rucar-Bran (Rucar Bran corridor, Le couloir Rucar-Bran), Editura AdLibri, Bucuresti, 2001;

BRAN FL., ISTRATE I. - Economia turismului si mediului inconjurator, Editura Economica, Bucuresti, 2000;

BRAN FL., ISTRATE I. - Turism rural - agroturism, Editura Fax Prees, Bucuresti 1996;

BOTEZAN C. - Marcaje noi in Sureanu - revista ,,Muntii Carpati", nr. 5, Bucuresti, 1998;

DIACONU M., HANCIUC N., IORDACHE, C. - Turism, aplicatii si studii de caz - Editura Independenta Economica, Pitesti, 2002;

DEACONU C., BERBECE V., BOTVINIC V., PURECE S., DIACONU M., HANCIUC N., IORDACHE C. - Marketing in turism - Editura Independenta Economica, Pitesti, 2003;

DOBRESCU I. - Pesterile din Muntii Mateias (Culoarul Rucar-Bran) - Buletin CCSS nr.3, Bucuresti, 1979;

DUMITRESCU L. - Marketingul serviciilor - Editura IMAGO, Sibiu, 1998;

GIURGIU I. - Managerii in turism, revista ,,Vacante si calatorii" nr. 66, Bucuresti, 2005;

GIURGIU I. - Noutati in culoarul Rucar-Bran si Muntii Bucegi, revista ,,Muntii Carpati", nr. 24, Bucuresti, 2000;

GIURGIU I. - Pestera Dambovicioara, revista ,,Muntii Carpati" nr. 19, Bucuresti, 1999;

GLAVAN V. - Amenajare turistica, Editura Economica, Bucuresti 2001;

GLAVAN V. - Geografia turismului in Romania - Editura Institutului de Management - Turism EDEN, Bucuresti, 1996;

IONCICA M., POPESCU D. - Economia serviciilor - Editura Uranus, Bucuresti, 1993;

ISPAS ANA, MINCIU R. - Turism rural, modelul European, Editura Economica, Bucuresti, 1997;

IELENICZ M. - Potentialul turistic al Romaniei, Revista TERRA (3, 4), Bucuresti 1992;

JIVAH ALEX. - Managementul Serviciilor, Editura Editura de Vest, Bucuresti, 1998;

LUKACS EDIT (volumul I) - Managementul resurselor umane Editura Fundatiei Universitare "Dunarea de Jos", Galati 2006;

MINCIU R. - Economia turismului - Editura Uranus, Bucuresti, 2001;

NISTOREANU P. - Turismul rural - o afacere mica cu perspective mari, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1995;

OLARU A. - Management, Editura Evrica Eurodips, Galati, 2003;

OLARU A. - Managementul marketingului firmelor romanesti, Editura Alma, Galati, 2000;

PETRE, G. GOVORA - De la primii oameni la contemporani - Editura Petras, Bucuresti, 2000;

POPESCU I. - Costurile calitatii (II), Editura Perspective, Bucuresti, 2005;

REY RADU - Civilizatie montana; hrana - energie - ecologie, Editura Stiintifica si

Enciclopedica, Bucuresti;

SNACK O., BARON P., NEACSU N. - Economia turismului - Editura Oscar Print, Bucuresti, 2001;

STANCIOIU A. F. - Strategii de marketing in turism - Editura Economica, Bucuresti, 2000;

STANCIULESCU G. - Tehnica operatiunilor de turism - Editura All, 1998;

STOICA G. - Zona etnografica Bran, Editura Sport - Turism, 1981;

STEFAN LUCHIAN - Epistola, 1909;

TEODOR S. - Culoarul Rucar-Bran - o poarta in Carpati, Editura Sport - Turism 1990;

***Estimarile Institutului National de Statistica - rezultate obtinute prin intermediul anchetelor de conjunctura, realizate in cofinantare cu contributia Comisiei Europene - DGEFIN Bruxelles;

***Revista ,,Romania Pitoreasca" nr. 34; 58

PAGINI INTERNET www.antrec.ro

www.turismrural.ro

www.agroturism.ro www.infoturism.ro

ANEXA 1