TURISMUL RURAL SI AGROTURISMUL IN UNIUNEA EUROPEANA

TURISMUL RURAL SI AGROTURISMUL IN UNIUNEA EUROPEANA

1. Initiative la nivelul Uniunii Europene

Consiliul Europei a lansat campania pentru 'Lumea Rurala' care a avut cu siguranta o incidenta puternica asupra dezvoltarii turistice a acestor regiuni. Raportul Adunarii Parlamentare cu privire la turismul rural si integrarea sa intr-o politica globala, invita toate statele membre sa promoveze turismul rural care -prin protejarea mediului si a identitatii culturale locale - poate contribui la realizarea unui contract social care va garanta, intr-o politica europeana integrata, echilibrul eco-cultural si social dintre oras si sat.

Ca o contributie la Anul European al Turismului (1990), Consiliul Europei a elaborat un ghid pentru promovarea turismului 'inteligent', adica promovarea unui turism care sa protejeze mediul si care sa reprezinte o sursa complementara de resurse financiare pentru populatia rurala, si, deci, ca un factor important de stopare a depopularii satelor.

Parlamentul European a elaborat un raport cu privire la crearea parcurilor, protejarea si dezvoltarea agroturismului.

Comisia Uniunii Europene, prin raportul Viitorul Lumii Rurale, ca si prin reforma fondurilor structurale si incidenta lor asupra dezvoltarii turismului rural, subliniaza importanta pe care trebuie s-o acorde aceasta comisie sectorului economic. Programele operationale din aproape toate regiunile si majoritatea planurilor de afaceri ale gruparilor locale de dezvoltare in cadrul initiativei LEADER, contin proiecte novatoare si demonstreaza ca 'actorii 'locali (prestatorii de servicii agroturistice) se implica in dezvoltarea armonioasa a unui turism rural de inalt nivel.

Dezvoltarea integrata, echilibrata si pe termen lung - asa-numitul tip de dezvoltare 'durabila' sau 'sustinuta' - presupune existenta unor politici comunitare care sa sustina 'turismul verde' pentru valorificarea spatiului rural. In aceasta privinta merita sa amintim recentul Plan de actiuni comunitare in favoarea turismului si Programul comunitar de politica si actiuni in materie de mediu si de dezvoltare durabila. De asemenea, s-au alocat fonduri structurale (Fondul de Dezvoltare Structural si Fondul Regional) pentru dezvoltarea turistica a zonelor rurale si pentru pregatirea profesionala in acest domeniu.

Ca urmare a experientelor realizate in cursul Anului European al Turismului, actiunile comunitare in favoarea turismului rural merg in directia sustinerii definitiei, crearii si comercializarii produselor 'turism rural' intr-o retea europeana identificabila prin marcile de calitate.

Politica agricola comuna in Uniunea Europeana (UE)

Reglementarile UE menite sa sporeasca eficienta structurilor agricole au in vedere un sistem de ajutor financiar pentru cresterea investitiilor in activitatile turistice si mestesugaresti in fermele taranesti. Schema se bazeaza pe conceptia comisiei asupra a ceea ce se intelege prin agroturism, definitia aplicandu-se numai fermierilor care obtin 25% din totalul veniturilor lor, din activitatea de ferma. Sub acest prag, orice activitate de turism, efectuata in cadrul fermei, nu mai este considerata ca parte a activitatii acesteia si deci, nu se acorda ajutorul mentionat conform reglementarilor adoptate. Desi reglementari generale se aplica in intreaga comunitate, exista unele masuri specifice in agroturism care prevad acordarea de asistenta financiara zonelor mai putin favorabile, care includ vestul Irlandei, unele zone din Italia si unele insule ale Scotiei.

Politica regionala in Uniunea Europeana

Turismul rural se realizeaza in majoritatea cazurilor in acele regiuni care beneficiaza de ajutor financiar din partea Fondului de Dezvoltare Structural si Fondului Regional al Uniunii Europene, care s-au redus simtitor. De exemplu, in cadrul sprijinului acordat de UE pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare in mediul rural, locul cel mai important il ocupa masurile de incurajare a turismului rural si a pregatirii profesionale in domeniul turismului. Aceasta presupune finantarea investitiilor menite sa creeze facilitati in domeniul turismului, cum ar fi: cazarea la fermele taranesti, dezvoltarea parcurilor naturale, a activitatilor sportive (golf, skietc.).

Initiativa LEADER

In anul 1990, Comisia UE a adoptat o noua initiativa pentru dezvoltarea rurala, intitulata LEADER (Links between Actions for this Development of the Rural Economy' - legaturi intre actiunile pentru dezvoltarea economiei rurale). Conform acestei initiative, Comunitatea si-a propus sa incurajeze integrarea dezvoltarii rurale la nivel local. Prin initiativa LEADER se infiinteaza o retea de circa 100 grupuri de actiuni in domeniul localitatilor rurale. Fiecare grup are urmatoarele sarcini:

- dirijarea subventiilor pentru finantarea zonelor geografice proprii;

- furnizarea de informatii intregii Comunitati cu privire la masurile si fondurile

menite sa incurajeze dezvoltarea rurala in zona;

- pregatirea profesionala a fortei de munca si asigurarea asistentei tehnice;

- dezvoltarea turismului rural;

- incurajarea crearii de firme mici, intreprinderi mestesugaresti si asigurarea de

servicii locale;

- exploatarea si comercializarea produselor agricole locale.

Programe europene privind dezvoltarea turismului rural

Pentru incurajarea turismului rural, in tarile Uniunii Europene si in altele, s-au elaborat o serie de programe, intre care amintim:

Programul 'EXPERT', al carui obiectiv principal l-a reprezentat incurajarea dezvoltarii turismului rural in regiunile si tarile participante (Belgia, Germania, Ungaria, Luxemburg, Marea Britanie, Cipru, Cehia, Slovacia, Franta, Polonia, Rusia, Suedia), se bazeaza pe principiile de inovare, transferabilitate, dezvoltare durabila si profitabilitate. Sectorul vizat a fost cel al 'turistilor specializati' cum ar fi: organizatiile profesionale, scolile, universitatile, grupurile avand o anumita vocatie. Dupa primul an de functionare a fost creata Asociatia pentru Dezvoltarea Turismului Rural (ATRAC), cu scopul de a incuraja turismul rural si cultural si de a continua proiectele programului 'EXPERT'.

Proiectul a permis crearea unor activitati ale turismului rural luand in considerare protejarea mediului inconjurator, dar si crearea unei retele cuprinzand 17 tari.

In cadrul programului (ECOVAST) Strategie pentru o Europa Rurala, asociatia si-a definit atitudinea sa cu privire la dezvoltarea turismului ca mijloc de dezvoltare a economiei locale si nationale, precum si pericolele potentiale ce apar prin aceasta dezvoltare.

Programul 'THE VILLAGE I LOVE' organizat de EUROTER are 51 de modele de proiect. Acest program este o publicatie trilingva (germana, engleza si franceza) si trateaza probleme in materie de turism rural prin organizarea unor concursuri. Astfel, in anul 1990 'Anul European al Turismului', au fost prezentate cele mai bune 51 proiecte din 14 tari europene.

Aceasta actiune ar trebui sa serveasca drept exemplu celor ce cauta sa puna in aplicare activitati de turism rural. Acest raport, tiparit in 2000 de exemplare, a fost distribuit serviciilor publice, institutiilor europene si internationale ca si mediilor si organizatiilor turistice. Raportul e accesibil tuturor si este un bun mijloc de informare si o sursa de referinta buna pentru colectivitatile locale ce cauta sa dezvolte turismul rural in zona lor.

Programul 'DATA BASE ON RURAL TOURISM SERVICES' (Baza de date a serviciilor de turism rural)

Tinand cont de importanta noilor tehnologii, responsabilii acestui proiect (organizator fiind S.C. 'Publitehnica' S.A.) au pus la punct un program pe calculator (MS-DOS, MacIntosh) pentru a colecta informatii relative despre serviciile oferite pe piata turismului rural. Aceste informatii indica ce intreprinderi ofera servicii turistice, care sunt elementele de arta si cultura specifice regiunii respective, care sunt caracteristicile mediului inconjurator.

Proiectul vizeaza armonizarea informatiilor disponibile cu serviciile necesare turismului rural, pentru a facilita contactele intre prestatorii de servicii de turism rural si agentii. Programul a fost testat in regiunile Friuli-Venezia-Giulia si oferit altor regiuni de catre Ministerul Italian al Turismului.

Utilizarea noilor tehnologii in turismul rural este foarte importanta deoarece tine cont de distantele lungi si de nevoia de stabilire de retele de comercializare.

Programul 'INTERREGIONAL CELTIC COOPERATION'

Programul a intarit legaturile dintre retelele stabilite intre cele 8 regiuni agricole ale Spaniei, Frantei, Irlandei, Marii Britanii, acestea avand un trecut cultural comun. Subventionat in 1990-1991 de un proiect ERDF, grupul pentru turism celtic a pus in practica 49 de programe de schimburi pentru promovarea turismului rural si cultural. Proiectul a cautat sa dezvolte noi programe si produse turistice comune, trei initiative rezultand in 1996 in cadrul turismului rural si cultural in extrasezon si alte programe de schimb fiind proiectate pentru a identifica zonele comune de dezvoltare si noile produse turistice (de exemplu, 'turismul verde'). Acesta a ajutat sa se inteleaga cum pot fi create locuri de munca pe termen scurt sau in sezonul 'mort'.

Proiectul a promovat crearea unei identitati comune celte, alaturi de constientizarea protectiei mediului pe tot timpul sezonului turistic.

Programul 'EUROPEAN RURAL TOURISM NETWORK', organizat de EUROGITES in colaborare cu 12 organizatori din turismul rural in 9 state europene si EUROTER.

Acest proiect comporta trei elemente: asistenta tehnica pentru elaborarea unei retele de locuinte turistice in cadrul populatiei germane, spaniole, ungare, portugheze, romane si cehe. In plus, permite cunoasterea pietei europene a turismului rural si asista la crearea unui program de informare si promovare a locuintelor turistice din fiecare tara. Activitatile federatiei propun trimiterea de specialisti in aceste tari, formarea profesionala a celor ce gireaza activitatea turistica a satelor si a proprietarilor de ferme si pensiuni turistice.

Acest proiect contribuie la mentinerea vietii rurale in Europa si asista, de asemenea, tarile din estul Europei si Europa Centrala in eforturile lor de dezvoltare rurala.

Programul 'TRANSNATIONAL AGRI-TOURISM INFORMATION CENTRE', organizat de 'Bishop Burton College of Agriculture', cu scop pedagogic. Este destinat studentilor straini sau autohtoni in turism si gestiune rurala. Proiectul are ca scop principal crearea unui serviciu educativ in materie de turism verde si de protejarea mediului

pentru vizitatorii regiunii in care se situeaza Colegiul Agricol Bishop Burton. Aceasta a permis sustinerea si incurajarea studentilor europeni in schimbul lor de experienta in ceea ce priveste cursurile si experienta in munca.

Proiectul a permis realizarea unui centru si a unei retele internationale ce asigura promovarea turismului verde, tinand cont de protejarea mediului. A contribuit si la dezvoltarea unei retele de schimb de manuale, informatii si experienta de lucru.

Programul 'STUDY ON RURAL TOURISM'. Proiectul a cautat sa diversifice serviciile turistice traditionale in Spania printr-o lucrare elaborata pe tema turismului rural. Aceasta consta din studii de analiza a pietei si studii de fezabilitate a programelor de imbunatatire a pregatirii profesionale in turismul rural.

Prima parte a studiului analizeaza cererea consumatorilor din nordul Europei si Spania in ceea ce priveste serviciile de turism rural si conceptele existente pe piata. In plus, doua manuale practice au fost publicate: unul pentru responsabilii planificarii locale si celalalt pentru operatorii din turismul rural.

Aceasta combinatie de cercetari analitice si manuale practice ar trebui sa fie transferabila si in alte regiuni europene.

Programul 'TRAINING SEMINAR FOR RURAL TOURISM OPERATORS' Pentru a diversifica sursele venitului rural si a imbunatati calitatea produselor turismului rural, au fost organizate cinci seminare de pregatire profesionala pentru operatorii din mediul rural avandu-se in vedere, mai ales, femeile. Seminariile au avut ca obiectiv imbunatatirea cunostintelor de tehnici de management si marketing ale participantilor, ca si aspectele relevante ale comertului si taxelor legale, cuplate cu ore instructive de planificare a investitiilor si calculare a costurilor. Participantii au fost pregatiti sa initieze si sa realizeze activitati de marketing in domeniul rural, in comun sau individual.

Programul pentru o dezvoltare integrata a turismului rural reprezinta cea de-a treia etapa a strategiei UE pentru o dezvoltare durabila a turismului rural, pe baza actiunilor la nivel local, care beneficiaza de strategia LEADER si de fondurile structurale.

Proiectul, la care au participat Danemarca, Ungaria, Irlanda, Marea Britanie si Portugalia s-a aplicat in mai multe regiuni decat in etapa precedenta si a avut ca scop realizarea prosperitatii pe termen lung in zona, printr-o abordare integrala a activitatilor socio-economice, culturale si de mediu.

Prin acest program se realizeaza diversificarea economiilor tarilor respective prin dezvoltarea activitatii turistice pe tot parcursul anului si implicit crearea de noi locuri de munca in perioadele de extrasezon si promovarea unui produs turistic rural.

Fiecare participant (fiecare tara) a elaborat cate un model de program, iar toate activitatile au inclus reuniuni, seminarii, intalniri la nivel interregional.

'AGRICULTURA-MEDIUL-TURISMUL', proiect elaborat de Franta, Italia, Spania si Belgia, a urmarit realizarea unei 'deschideri' a agriculturii catre alte activitati, in special, pentru sudul Europei.

Scopul programului a fost crearea si dezvoltarea unui produs turistic rural de inalta calitate, care sa tina cont de protejarea mediului, de cultura locala si care sa realizeze noi legaturi intre agricultura, mediu si turismul rural. Activitatile programului au inclus realizarea unor studii de caz la nivel intercomunal, precum si patru seminarii interregionale pe baza acestor studii.

S-a studiat, de asemenea, posibilitatea dezvoltarii unui sistem de conectare a turismului rural si sectorul agricol, plecand de la analizele detaliate a zece lucrari europene: seminarii, teste si schimb reciproc de informatii.

Programul pune accent pe calitatea turismului prin descoperirea naturii. El se axeaza pe transferul de tehnologie si experienta, pe baza unor studii de caz concrete.

3. Experienta europeana in domeniul turismului rural

3.1 Masuri de stimulare a activitatii de turism rural

In Germania, in anul 1992, s-a pus in aplicare un program de pregatire a operatorilor din domeniul turismului rural (in speta, agroturismul) pentru fermierii din West Flanders si din provincia Limburg. Programul cuprinde toate informatiile practice necesare pentru dezvoltarea agroturismului, consultanta in domeniul juridic si fiscal, marketing, management si asistenta privind posibilitatile de sprijin financiar etc.

In Germania sunt mai multe organizatii de turism rural sprijinite de Ministerul Agriculturii din fiecare land. Cele mai reprezentative sunt: Vacanta in gospodaria taraneasca cu 14 uniuni de land, Turism rural si Vino la tara (Komm aufs Land), care sunt autonome, dispun de un marketing propriu si se preocupa de alcatuirea ofertelor, reclama si comercializarea lor, pregatirea si perfectionarea membrilor organizatiei s.a.

Obiectul programului avea in vedere constientizarea de catre populatia locala a posibilitatilor pe care agroturismul le-ar putea oferi.

Urmare acestui proiect s-au inregistrat rezultate pozitive. De exemplu, numarul de operatori localnici care ofera cazare a crescut cu peste 50% (de la 60 la 93 de case), in anul 1993.

Proiectul a inclus si crearea unui nou produs turistic in regiune, cu elemente rurale si locale, asigurand pe de alta parte, locuri de munca pentru doi manageri de proiect care ofera consultanta si asistenta noilor operatori din domeniul turismului rural.

Interventia statului in vederea sprijinirii financiare, se realizeaza la nivelul fondurilor, iar aceste ajutoare sunt atribuite organizatiilor. Masurile de sustinere a turismului la ferma (agroturism) prevad asistenta financiara in anumite domenii.

Astfel, in anii 1994-1995 s-a investit de catre landul Bavaria cca. 1,5 miliarde DM, din care 6 milioane DM numai pentru studii de marketing si promovare.

Prin regimul fiscal din Germania, prestatorii particulari sunt supusi impozitarii pe venit, dar in anumite landuri, prestatiile sunt supuse TVA (in Baden -Wurttemberg si Renania -Palatinat, TVA = 14%). In landul Renania-Palatinat se prevede, in plus, o taxa de ocupare pentru un spatiu de primire.

Urmare a dezvoltarii turismului rural, in Germania s-au inregistrat la nivelul anului 1996, circa 20 milioane de turisti (germani, americani, olandezi, austrieci, japonezi etc.) cu peste 645 milioane de innoptari si o cifra de afaceri de cca. 5 milioane de DM.

In Italia. Luand in considerare importanta noilor tehnologii, in Italia s-a elaborat un program pe calculator, precum si o foaie standard pentru colectarea informatiilor cu privire la serviciile oferite pe piata turismului rural.

Aceste informatii se refera la:

- firmele care ofera servicii turistice;

− caracteristicile artei si artizanatului, specifice regiunii;

− specificul peisajului;

− atractiile zonei;

− patrimoniul cultural.

Obiectivele urmarite au fost:

− standardizarea si corelarea informatiilor cu privire la turismul rural (agroturism);

− inlesnirea contactului dintre ofertanti (prestatorii de servicii) si agenti.

Programul a fost testat in regiunea Friuli-Venezia-Giulia si a fost apoi oferit altor regiuni, precum si Ministerului Italian de Turism si organizatiilor turistice, pentru a putea fi asigurata o larga distributie a acestuia.

Utilizarea noilor tehnologii a capatat importanta pentru turismul rural, luand in considerare distantele de parcurs si lipsa de comercializare.

Pe langa acest proiect autoritatile italiene se preocupa intr-o mare masura si de protejarea mediului prin agroturism. De fapt, nu este posibila dezvoltarea cu succes a agroturismului, daca peisajul si mediul nu si-au conservat caracteristicile lor traditionale. In acelasi timp, sustinerea dezvoltarii agroturistice poate sa reprezinte o sustinere indirecta a dezvoltarii 'serviciilor' aduse mediului rural.

Prin regimul fiscal italian, organizatiile turistice rurale platesc impozit pe venitul obtinut din agroturism, precum si TVA de 9%.

In Belgia

Federation des Gites de Wallonie a elaborat un program pentru dezvoltarea spatiului de cazare in mediul rural si a avut scopul de a convinge proprietarii de imobile rurale din Wallonia ca acestea pot fi restaurate si valorificate in mod eficient pentru primirea turistilor.

Proiectul incearca sa stimuleze economia rurala si agricola a regiunii Wallonia, sa diversifice activitatile regiunii, aratandu-se totodata, ca mediul natural si rural, in general, nu este afectat negativ.

Pentru a se atinge obiectivele proiectului este nevoie de o schimbare a mentalitatii, drept pentru care a fost realizat un film video cu o durata de 9 min. filmul, intitulat Genese d'un gite (Crearea unui popas rural) arata cum o familie modesta din Ardennes, un sat slab populat, isi transforma treptat hambarul intr-un spatiu de primire rurala pentru turisti.

Proiectul subliniaza necesitatea protejarii mediului inconjurator, sugerandu-se in acelasi timp, o activitatea concreta si rentabila intr-o regiune mai putin dezvoltata turistic. El permite, de asemenea, transformarea imobilelor nefunctionale in structuri de primire, locuibile, integrand astfel agricultura in activitatea turistica.

Regimul fiscal din Belgia prevede un impozit pe venitul realizat din activitatea agroturistica, considerata ca fiind complementara. De asemenea, pentru camerele-pensiune se aplica un TVA unic.

Sprijinul din partea statului consta in acordarea de subventii regionale pentru finantarea popasurilor rurale si subventii ale anumitor provincii, pentru acelasi scop.

Fetourag este subventionata, in proportie de 30%, de catre Comunitatea franceza, avand in acelasi timp si anumite bonificatii asupra dobanzilor de catre Uniunea Europeana, iar organizatia Vlaamse Federatie primeste fonduri din partea UE si a Bancii Agricole Belgiene.

In Spania. Sprijinul financiar din partea statului pentrui dezvoltarea activitatii de cazare la cetateni consta in:

- subventii pentru reabilitarea patrimoniului in localitatile cu mai putin de 2000 de locuitori, din Catalonia si Insulele Canare;

− subventii pentru investitii (30%) in Galicia si Asturia;

Agroturism Basc primeste subventii din partea Uniunii Europene, de la 25 la 50% din totalul subventiei provinciei.

Prin regimul fiscal adoptat, cele doua asociatii nu sunt supuse impozitarii in acest domeniu.

In Franta, sub auspiciile Ministerului Turismului si ale Ministerului Agriculturii s-a infiintat Federatia Nationala de Habitat Rural si de Amenajare Rurala care promoveaza produsul agroturistic Rendez-vous en France, la decouverte ce ofera cazare, servicii si agrement in localitati rurale.

In localitatea Anvergue s-au acordat subventii pentru structurile agroturistice de primire, acestea obtinand astfel, clasificari de minimum doua stele. De asemenea, se constata - conform unui studiu de fezabilitate - ca cerereapentru hanurile turistice este sensibila la urmatoarele elemente: autenticitate, arhitectura specifica, valorificarea superioara a produselor rurale si dotari cu echipamente de calitate. In perspectiva se va avea in vedere realizarea unui catalog 'Auberges de Pays', a carui marca este in proprietatea Camerei Regionale de Comert si Industrie ANVERGUE, urmareste extinderea retelei de hanuri si in alte regiuni sau comitate ale Frantei, contribuind astfel la promovarea si dezvoltarea turismului rural.

3.2 Cazarea turistica

In ceea ce priveste cazarea in mediul rural, in tarile UE, se constata anumite evolutii si inovatii care pot pune urmatoarele probleme:

- in multe regiuni europene se constata o diminuare si imbatranire a populatiei care risca sa reduca dezvoltarea locala, precum si efectele economice ale cazarii turistilor in spatiul rural;

- programele de reconstructie si renovare a caselor taranesti pentru primirea strainilor presupun o cazare optima, modernizari, regrupari de locuinte si o oferta colectiva, pentru serviciile locale. Mai exista posibilitatea infiintarii de 'gites' - adaposturi care nu sunt prevazute, neaparat pentru activitatea de primire a turistilor;

− aplicarea si folosirea acestei notiuni de gazduire pentru locuintele mobilate care nu fac obiectul nici unui control sau standardizari determina un risc de diminuare a importantei numelui si a garantiilor sale de calitate;

− initiativele sunt luate de organizatiile turistice centrale pentru a regrupa ofertele turistice sub o eticheta unica in vederea aplicarii unei strategii comune pentru a promova un produs turistic global, ceea ce poate conduce la o banalizare a ofertei turistice in detrimentul structurilor de primire specifice mediului rural, ceea ce poate conduce mai departe la o standardizare a satelor in punct de vedere turistic;

- in anumite tari UE, o multitudine de strategii si etichete pentru oferta turistica rurala exista, fiecare regiune dorind sa-si particularizeze produsele proprii in raport alte produse regionale similare. Aceste initiative isi gasesc justificare in cautarea unei 'identitati turistice' regionale.

A. Cazarea la ferma in mediul rural

In ceea ce priveste conceptul de cazare, acesta se regaseste cu toate variantele de aplicare, pe intreg spatiul UE. Este ultimul concept care a fost adoptat de Federatia Europeana de Cazare in Mediul Rural (EUROGITES) in anul 1990.(Vers une Europe des solidarites -le logement -Europe sociale -Supliment 3/ 1992)

In spatiul UE, structurile de primire sunt diverse si diferentiate in raport cu specificul ofertei: turism rural, in general, sau turism la ferma (agroturism). Deci, alaturi de ferma

gospodarului pot sa fie si alte spatii de cazare apartinand unei asociatii de gospodari, alte persoane fizice sau comunitati locale.

In general, spatiile de cazare sunt inscrise sub o anumita sigla de calitate, ce corespunde asociatiei care le promoveaza.

In Germania, oferta speciala pentru turismul rural este Vacanta in gospodaria taraneasca, ce reflecta trasaturile caracteristice fermei, in care turistul doreste sa gaseasca animale mici si pentru tractiune, produse proprii, specialitati regionale, contact personal cu gazda, atmosfera tipica gospodariei taranesti. Dar, se mai oferteaza si produsul Turism rural care defineste toate ofertele din mediul rural, nelegate de gospodaria taraneasca. Se ofera vacante in gospodarii nefunctionabile pentru agricultura, sejururi in case de vacanta, case particulare, locuinte de vacanta. De aceea, cea mai comuna forma de cazare in mediul rural este locuinta pentru turisti(5-6 camere cu 10-12 locuri) in cadrul fermei. Pe ansamblu, exista 20.000 unitati gricole care practica primirea la ferma si 440.000 camere la cetateni, in ferme (la nivelul anului 1993) dispuse in principalele landuri. Alaturi de locuinta, fermierul poate amenaja, in cadrul fermei, si alte tipuri de cazare: ferme ecvestre, camping, ferma-han etc.

In Franta, turismul la cetateni, in mediul rural este de mica dimensiune, difuz, iar echipamentele aferente acestuia sunt administrate prin particulari. La nivelul Frantei exista mai multe produse tipice originale reprezentate de:

- ferma de tip han, ce reprezinta o gospodarie care dispune de suprafete importante de teren si cladire adecvata. Ea poate fi gestionata de mai multi agricultori, iar forta de munca se concentreaza in asociatii familiale;

− ferma de sejur, care cuprinde cele trei elemente obligatorii de primire (cazare, masa, agrement) si se adreseaza vacantelor sau week-end-urilor.

Primirea turistilor (intr-un numar mic) se face intr-o atmosfera familiala, si nu perturba activitatea agricola. In exterior trebuie sa aiba un aspect agreabil si plin de flori si vegetatie, sa respecte stilul local; numarul maxim de camere este cinci, cu o suprafata de 10 mp o camera, care trebuie sa aiba cel putin un grup sanitar cu dus;

- ferma ecvestra -reprezinta acea gospodarie rurala care poate oferi posibilitati de invatare si practicare a echitatiei, cu cazare si masa. Ea este gestionata si animata de mai multi agricultori care se pot asocia;

- camping in ferma de primire. Sub aceasta denumire Asociatia Agricultura si Turism reuneste Campingurile la ferma si ariile naturale de campare.

Agricultorii au posibilitatea de a primi pe terenurile lor oaspeti, prieteni si alte persoane care fac camping si camping in caravana. In afara acestei cazari, prin Carta Camping la ferma si ariile naturale de campare se ofera si terenuri de campare de catre primarii (6 amplasamente) sau prin prefecturi (25 EUROGITES -Fdration Europene de Logement Rural, Raport, 1990)

- ferma de primire este o exploatatie agricola cu caracter familial, care pune la dispozitie o suprafata de minimum 300 mp, pentru sejur, cu acces usor, vegetatie floricola si arboricola care asigura umbra, totul fiind situat in apropierea fermei. Echipamentele (sanitare, curatenie, intretinere) trebuie sa fie de calitate si sa asigure o igiena buna si o atmosfera agreabila si atractiva.

− popasurile (gites) sunt adaposturi amenajate in imobile neutilizate in scop agricol. Acestea sunt inregistrate sub marca Gites de France, grupeaza peste 30.000 de proprietari cu circa 50.000 locuri de cazare si se adreseaza vacantierilor ce isi petrec sejurul langa o ferma sau sat. Se cunosc diferite tipuri: popas rural (36.000 popasuri), camping la ferma (1000), popas de refugiu (600), popas pentru copii (460), popas de pescuit (150), camere de oaspeti (6600).

In Spania, cazarea in mediul rural este asigurata prin popasuri rurale, ferme ecvestre, ferme-han, camere de oaspeti grupate in Asociatiile Agroturism Basc si Agroturism Balear.

In Marea Britanie, Farm Holiday Bureau reprezinta si apara interesele agricultorilor care au o activitate turistica, asigurand astfel promovarea agroturismului. Cazarea la cetateni in mediul rural cu micul dejun inclus (asa numitul 'Bed & Breakfast') a devenit deja o institutie si se gasesc peste 400 de spatii de cazare (locuinte, ferme ecvestre, campinguri la ferma, camere de oaspeti).

In Belgia, activitatea de cazare la cetateni este considerata ca un mod de valorificare a patrimoniului cultural din mediul rural, in vederea stoparii exodului rural. Ea este propusa populatiei rurale ca o activitate economica alternativa. Gites de Wallonie priveste aceasta activitate ca pe o valorificare a patrimoniului rural, iar Fetonrog o considera un serviciu prestat pentru agricultura si pentru agricultori, in timp ce UTRA o defineste ca fiind o activitate complementara care poate deveni principala, avand ca scopuri: valorificarea patrimoniului, obtinerea de venituri financiare si franarea exodului rural. Ca spatii de cazare reprezentative sunt:

locuintele de la ferma, popasurile rurale, camping la ferma, ferma-han, camere de oaspeti, popasuri pentru copii.

Cazarea turistica la cetateni reprezinta in Luxemburg, poate, activitatea cea mai utila pentru dezvoltarea turismului rural, intrucat vizeaza cresterea capacitatii de primire, mai ales in regiunile defavorizate in plan hotelier, dand o noua destinatie anumitor imobile rurale si mentinand locurile de munca in aceste regiuni. Se utilizeaza locuinte la ferme, locuinte rurale (popasuri), camere de oaspeti.

In Grecia, conform Biroului National de Turism Elen, in regiunile nonurbanizate, activitatea de primire la cetateni, care se ocupa in principal de agricultura, aduce un plus de venituri, ca rezultat al cazarii si al vanzarii produselor artizanale si de ferma (locuinte la ferme, camere de oaspeti).

In Irlanda, activitatea de primire la cetateni este privita ca o modalitate de valorificare in plan turistic a caselor rurale (ferme si case taranesti) si a satului, in general prin campinguri la ferme, ferme ecvestre, camere de oaspeti.

In Portugalia, Turihalle reuneste proprietarii vechilor conace oferind un permanent contact cu istoria si vechile traditii ale Portugaliei. Activeaza si pentru pastrarea mostenirii arhitectonice si culturale a tarii.

B. Alte forme de cazare in mediul rural

Campingul in mediul rural

Aceasta forma de cazare nu poate fi tratata fara a se tine cont de toate activitatile turistice adiacente.

Se releva rolul jucat de federatiile de Camping si de Touring-Club-uri pentru promovarea echipamentelor de camping prin publicarea de brosuri specializate Sunt interesante, astfel, actiunile Federatiei Internationale de Camping si Caravaning ce grupeaza federatiile nationale de campeuri si federatiile europene de hotelarie in aer liber (care grupeaza profesionistii din campinguri). Campingul rural se modeleaza realitatilor diferite

existente in statele lumii, fie ca exista in cadrul fermelor (in cadrul agroturismului), fie inglobeaza campingurile rurale private si cele rurale municipale.

Campingurile pot fi amenajate la ferma sau in satul respectiv sub forma campingului pentru agroturism, campingului rural privat si rural municipal. Campingul din cadrul fermei e mai mult sau mai putin dezvoltat, in functie de fiecare tara.

In Germania, reglementarea generala a campingului se refera la terenurile a caror capacitate este mai mica de 4 amplasamente. Ea nu prevede o clasificare la nivel national a acestora. Totusi, conditiile sanitare sunt controlate de catre administratie.

In Belgia, campingul rural a constituit obiectul a numeroase reglementari.

In Spania, campingul rural este supus unor legi regionale, iar in Irlanda, este mai putin prezent, deoarece este preferata cazarea in locuintele ce apartin fermei sau in mica hotelarie.

In Grecia, campingul e putin incurajat din motive ce tin de protectia mediului, a zonelor istorice. Ca o particularitate, toate cele 313 terenuri de camping se afla pe litoral.

In Marea Britanie, campingul are o traditie indelungata, incepand cu campingul la ferma si sfarsind cu veritabilele hoteluri amplasate in aer liber. De mentionat este puternica dezvoltare a caravaning-ului.

In Italia, deoarece constitutia confera autonomie provinciilor, clasificarea terenurilor de campare este realizata in functie de diferite criterii, potrivit regiunii respective. Legea din 5/12/1985 trateaza 'disciplina agroturismului' care se aplica si in acest domeniu.

In Tarile de Jos, campingul cunoaste o dezvoltare extraordinara, iar autoritatile municipale acorda autorizatiile de infiintare pentru terenurile de camping. Campingurile rurale private si rurale municipale sunt cel mai adesea ocolite de statisticile globale ce privesc activitatea de campare; de aceea, este practic imposibil sa fie determinate cu precizie. Ele sunt amenajate de asociatii si de primarii.

Cazarea in satele de vacanta familiale rurale

Conceptul de sat de vacanta familial rural este un concept neomogen in interiorul UE. Aceasta se datoreaza diversilor factori enumerati in continuare:

- specificul satelor din punct de vedere al realizarilor sociale ce au marcat a II-a parte a secolului XX (1936-1995), in Belgia si Franta turismul social a fost foarte legat de turismul rural;

- specificul satelor din punct de vedere al vocatiei turistice;

− specificul satelor din punct de vedere al diversitatii ofertei turistice (litoral, munte, mediu rural).

Satele de vacanta beneficiaza de un parteneriat cu colectivitatile locale si sunt cofinantate din fondurile publice si sociale.

In continuare, vom prezenta patru tipuri de sate turistice adoptate de terminologia franceza (Gites Eurovillager):

- Village de Gites (sate locuibile) -adica grupuri de locuinte comunale constituite in sate, completate de restaurante, parcuri pentru copii, sali de reuniuni, echipamente sportive etc., cel mai adesea realizate de un promotor concesionar pe terenul comunei; aceasta poate prelua constructiile dupa incheierea contractului;

- Village de Vacances (sate de vacanta) -reprezinta ansamblul imobilelor ce fac obiectul unei exploatari globale cu caracter comercial sau nu, destinate sa asigure sejururi de vacante si loisir-uri;

- Sate de vacanta cu scop nelucrativ (pentru copii) -unde serviciile prestate trebuie sa fie strict rezervate din timp. Acestea trebuie sa dispuna de minimum de echipamente si servicii ca:

< instalatii de apa calda, grupuri sanitare;

< prepararea meniului pentru copii si posibilitatea efectuarii unor servicii de masa diferite de cele pentru adulti;

< spatii de joaca pentru copii;

- Sate dispersate -reprezinta ansamblul locuintelor variate, a serviciilor colective, a echipamentelor de loisir si animatie repartizate pe o suprafata ce acopera mai multe comune grupate intr-o structura unica de organizare si gestionare.

Hotelaria rurala

In cele mai multe tari (mai ales in sudul Europei) dispozitiile reglementare sunt in favoarea hanurilor si hotelurilor rurale, considerate ca 'locuri ale vietii sociale si nuclee ale dezvoltarii locale'.( EUROGITES -Federation Europenne de Logement Rural, Raport -1990)

Acestea sunt fie particulare sau grupate in lanturi, fie apartinand colectivitatilor locale.

Hotelurile sau hanurile pot fi amenajate in vechi mori satesti, in castele si conace sau sub forma caselor de oaspeti (gospodarii familiale).

Spatiul rural devine din ce in ce mai mult un spatiu privilegiat pentru echipamentele hoteliere traditionale de inalta clasa (PARADORES in Spania, POUSADAS in Portugalia, RELAIS ET CHATEAUX in Franta, HEALTH FARMS in Marea Britanie) sau de tip nou MEDIA TEL in Franta.

Dezvoltarea diferitelor forme de relansare in spatiul rural, de la 'table d'hotels' la fermele de tip hanuri si la hanurile satesti, impune stabilirea si respectarea unor norme tehnice pentru fiecare formula, in scopul evitarii supracomercializarii si a concurentei anarhice, care nu pot decat sa prejudicieze pe fiecare parte sau, in cel mai rau caz, dezvoltarea turistica globala din mediul rural.

3.3. Cererea turistica

Lipsa unor inregistrari statistice adecvate face greoaie o estimare a circulatiei turistice in mediul rural, acest lucru este determinat si de faptul ca, in general, fermierii care comercializeaza pana la 5 camere nu trebuie sa obtina avizul autoritatilor. Mai importanta este structura socio-profesionala a turistilor, care este studiata de asociatiile profesionale si care reda, practic, piata turistica pentru ofertele turismului rural.

Totusi, se pot estima cateva date despre cererea turistica in unele tari cu un turism rural bine dezvoltat.

Astfel, in Germania, in anul 1996 s-au inregistrat 20 mil. de turisti in cadrul programului Vacanta in gospodaria taraneasca dintre care, circa 9 mil. in Bavaria. Vacantierii de vara reprezinta 85% din care 50% au un sejur de 10-15 zile, 26% de 14 -20 zile, realizandu-se un sejur mediu de 10-12 zile/ turist. Se remarca o sezonalitate accentuata, lunile vacantiere fiind iunie-august. In ceea ce priveste clientela, aceasta reprezinta clasa mijlocie, cu venituri de 3000-4000 DM, familiile cu copii (80%), intelectuali, muncitori si persoane de varsta a III-a. ca varsta, 20% sunt sub 30 ani si 40% peste 30 ani. Se remarca o

accentuata fidelizare a clientelei (peste 50% dintre turisti revin la ferma initiala). Turistii provin atat din Germania, cat si din Olanda, America, Austria, Japonia.

In Franta, in anul 1993, turismul rural a inregistrat 28% din numarul de innoptari ale tarii si 10% din volumul de afaceri. Francezii reprezinta 89% din clientela, preferand extrasezonul si cazarea la rude, prieteni, a doua resedinta, in timp ce strainii sosesc in iulie-septembrie si locuiesc in hoteluri rurale si campinguri.

Vacanta la tara nu este o optiune ideala pentru francezi (11,4% fata de 40,7% pentru mare si 27,5% pentru munte). Totusi, o investigatie a Federatiei Nationale a Oficiilor de Turism si Sindicatelor de Initiativa (FNOTSI) a relevat ca la orizontul anilor 2000 'vacanta la tara' intruneste 46% din sufragiile francezilor intervievati. (L'Information Agricole, nr.661, 1993)

Clientela motivata de aceasta forma de turism face parte din clasele sociale mijlocie si superioara (cadre de conducere, profesori, liber profesionisti) cu varste cuprinse intre 25-45 ani si mai mult, acest tip de clientela reprezinta la unele firme chiar o pondere de 60-68%. Din strainatate sosesc britanici, germani, belgieni.

In Belgia, clientela 'vacantelor la tara' este formata din clasele mijlocie si superioara, de toate varstele, inclusiv familii cu copii, din tara (60%), Olanda (20%), Danemarca (12%). (L'Information Agricole, nr.661, 1993)

Danemarca are o clientela formata din familii cu venituri medii (50%) si cu copii (50%). Britanicii (50%) cu venituri medii vin in afara sezonului.

Tara Bascilor din Spania are clienti cu venituri medii si cu profesiuni liberale, cu varste de 20-30 ani (50%), 30-40 ani (30%) si mai mult de 40 ani (20%).

In Marea Britanie clientela este locala (90%), cu venituri medii si varste de 15-30 ani.

In Irlanda, sosesc turisti cu venituri superioare, liber-profesionisti, profesori, jurnalisti de toate varstele si din mai multe tari (SUA, Canada, Australia, Noua Zeelanda, Europa).

In Italia, cererea turistica este predominant locala (75%), dar si din alte tari europene si provine din familii cu venituri medii.

Ca o concluzie, profilul socio-profesional al clientelei principalelor tari europene ofertante pentru 'vacante rurale' este diferit si anume:

a. clasa mijlocie

- Germania, Danemarca, Italia

b.clasa superioara

- Belgia, Franta, Spania, Irlanda

c. familii cu copii

- Germania, Belgia, Danemarca.

Exceptand Irlanda, unde se remarca o participare a turistilor din America si Australia (probabil descendentii din emigratie), clientela pentru turismul rural european este predominant interna si intraregionala.

4. Asociatii si organisme internationale in turismul rural

In tarile Uniuni Europene (Germania, Franta, Belgia, Luxemburg, Italia etc.) s-a incurajat crearea de asociatii si organisme pentru promovarea turismului rural si serviciilor conexe.

Astfel, la nivelul Uniunii Europene s-a creat reteaua EUROTER, care are ca obiectiv principal promovarea produselor agroturistice in Europa. Sub egida EUROTER s-a infiintat in septembrie 1990, Asociatia EUROGITES (Federatia Europeana pentru Cazarea Turistica Rurala la Cetateni, Ferma si in Sat), care reuneste 22 de organizatii nationale din 14 tari europene (inclusiv Romania), totalizand peste 95.000 de structuri de primire (cazare) in mediul rural. EUROGITES are ca scop valorificarea si protejarea spatiului rural si a turismului rural la ferme si la sate. Creata prin mobilizarea asociatiilor Fdration des Eurogites, asociatia EUROGITES da imaginea de marca pentru cazarea turistilor la locuitorii satelor si la ferme in spatiul UE.

Intre obiectivele EUROGITES enumeram urmatoarele:

- definirea ofertelor turistice in mediul rural si stabilirea criteriilor unitare de calitate in turismul rural din Europa;

- crearea bancii de date cu informatii despre fiecare organizatie membra;

- codificarea produsului Turism rural, astfel incat sa fie inteligibil pentru client (prin marca sau logo) si in asa fel incat clientul sa poata recunoaste produsul la prima vedere;

- atragerea de noi clienti pentru turismul rural si descoperirea spatiului rural prin turism in mediul rural;

- sa construim Europa inseamna sa fim solidari. Deci, trebuie sa ajutam tarile in care turismul rural se afla in faza de organizare, punand la dispozitie experti, astfel incat sa se realizeze un produs omogen, de calitate, bun, care sa poata fi oferit pe piata turistica.

La nivel european s-au infiintat si alte asociatii cum sunt: Asociatia pentru dezvoltarea turismului rural (ATRAC) cu scopul de a incuraja turismul rural si cultural in cadrul programului EXPERT (incurajarea turismului rural si protejarea mediului inconjurator) si asociatia ECOVAST Strategia pentru o Europa Rurala, care are ca obiectiv turismul rural ca mijloc de dezvoltare a economiei locale si nationale, cu implicatii ecologice si socio-economice.