VALORIFICAREA RESURSELOR AUTOHTONE IN TURISM

VALORIFICAREA RESURSELOR AUTOHTONE IN TURISM

ASPECTE ETNOGRAFICE SI FOLCLORICE. In decursul istoriei, pe teritoriul municipiului Alba Iulia s-au conturat mai multe zone etnografice, corespunzatoare conditiilor de dezvoltare economice si sociale ce au generat pe un anumit teritoriu forme de viata si manifestari artistice specifice: Tara Motilor; mocanimea Muntilor Apuseni; zona vaii Muresului; zona Tarnavelor si zona vaii Sebesului.

Arhitectura populara. Construirea locuintei a fost din cele mai vechi timpuri o preocupare majora a omului, care a cautat permanent sa-si imbunatateasca spatiul de locuit. In cadrul acestui proces continuu de cautari, el a imbinat intotdeauna utilul cu frumosul, reusind sa realizeze o arhitectura populara cu trasaturi specifice pentru fiecare zona etnografica - in cadrul municipiului Alba Iulia principalul material de constructie a fost lemnul.

Portul popular, important domeniu de manifestare a creativitatii si simtului artistic al oamenilor de pe aceste meleaguri, altoit pe un fond autohton stravechi, a evoluat de-a lungul secolelor, pastrandu-si unitatea in variantele care-i imprima un anumit caracter zonal.

Tipul de costum specific judetului Alba, si implicit municipiului Alba Iulia, cuprinde elemente frecvente pe tot cuprinsul tarii noastre. Cel barbatesc se compune din camasa, cioareci, laibar alb si pieptar, iar cel femeiesc din camasa cu poale, prinse in trecut, astazi desprinse, doua catrinte, pieptar de piele si cojoc (iarna, manecar si tundra).

Mestesuguri populare. Zonele etnografice cuprinse pe teritoriul municipiului Alba Iulia au cunoscut si cunosc si in prezent o bogata traditie in mestesugurile populare, in special in ceea ce priveste prelucrarea lemnului, a textilelor si intr-o mai mica masura olaritul, prelucrarea metalelor si pictura pe sticla.

Centre de iconari pe sticla si lemn au fost in satele Rahau, Sebesel si cartierul Maieri din Alba Iulia, unde familia Prodan a lucrat pana in deceniul al patrulea al secolului trecut.

Folclorul muzical si coregrafic. Zonele judetului Alba se remarca printr-o mare varietate de creatii folclorice, atat pe Mures si pe Tarnave, cat si in Muntii Apuseni.

Folclorul coregrafic si muzical, de o mare varietate, se incadreaza in stilul creator si interpretativ sud transilvanean. Intre creatiile coregrafice impresionante prin spontaneitatea si frumusetea lor amintim "haidaul" si "purtatele de haidau" care se joaca pe vaile Muresului si Tarnavei Mici: "purtata fetelor de pe Tarnave" devenita celebra prin echipa de dansuri a fetelor de la Capalna (sat de pe Tarnava Mica), careia i se adauga cunoscutele "invartite de pe Tarnave".

Toata aceasta bogatie a folclorului judetului Alba este cu grija pastrata si valorificata in numeroase manifestari cultural-artistice devenite traditionale, unele depasind in importanta hotarele judetului.   

Din ansamblul atractiilor antropice un interes aparte pentru turism prezinta elementele de cultura materiala si spirituala populara, precum si cele care marcheaza momente si locuri legate de trecutul istoric al Muntilor Apuseni, printre care: etnografia si folclorul reprezentate prin bisericile de lemn din Arieseni (1791), Garda de Sus (1781), Lazesti - comuna Scarisoare (secolul al XVIII-lea), Vidra (secolul al XIII-lea); prelucrarea artistica a lemnului la Arieseni, Garda de Sus, Albac, Sohodol, Avram Iancu, Ponorel; tesaturi populare la Chiscau si Arieseni; port popular traditional la Garda de Sus; mori de apa pe Valea Stearpa (afluent al Ariesului), pe Valea Garda Seaca, datand din secolul al XVIII-lea, la Costesti (comuna Horea), pe Valea Morilor (Ponorel); muzee etnografice la Albac, Avram Iancu, Lupsa, colectia etnografica "Roman Flutur" din comuna Pietroasa, Chiscau; formatii artistice populare in Albac (formatie de dansuri), Horea (formatie de tulnicarese), Lupsa (manifestari folclorice), Avram Iancu (formatie de tulnicarese); vestigiile si monumentele istorice: urmele unei exploatari miniere de pe timpul romanilor si muzeul mineritului la Rosia Montana; muzee memoriale la Horea si Svram Iancu; locuri istorice legate de trecutul motilor, cele mai importante apartinand de rascoala taraneasca condusa de Horea, Closca si Crisan din localitatile Horea, Scarisoara, si de Avram Iancu, supranumit "Craisorul -Muntilor", simbol de barbatie si patriotism al Tarii Motilor, in localitatea Avram Iancu;

ASPECTE GASTRONOMICE.

Pentru ca un strain sa inteleaga ce ii place transilvaneanului sa manance, ar trebui sa-si inchipuie gustul unei bucati de untura afumata sau de sunca, cu ceapa si paine proaspat scoasa din cuptor, impreuna cu un pahar de palinca. Astfel de mancare i-ar prinde bine si cuiva pornit sa exploreze Polul Nord.

Oamenii care traiesc in Transilvania, provincia din interiorul arcului carpatic, inconjurata de munti precum o cetate de ziduri, sunt adevarati gurmanzi, desi sunt moderati in ceea ce priveste obiceiurile culinare.

Inalti si drepti, cu gesturi domoale dar cu sentimente profunde, transilvanenii sunt renumiti pentru gospodariile lor foarte curate si pentru mesele lor care se termina intotdeauna cu un desert ales dintr-o lista impresionanta de prajituri.

Supa transilvaneana, faimoasa in toata Romania, este preparata cu mazare verde, felii subtiri de sunca, usturoi verde, rosii si patrunjel. Aceasta supa este de doua ori mai gustoasa daca este mancata cu o lingura de lemn.

Borsul, care e foarte raspandit in Muntenia, nu e foarte apreciat in Transilvania. Aici oamenii prefera supele - de porc, vita sau miel, uneori asezonate cu otet si condimentate cu tarhon, sau sunca afumata si carnati.

Specifice pentru aceasta regiune sunt sosurile preparate din ardei iute, ceapa si faina, care sunt folosite in loc de ketch-up. In loc de ulei, transilvanenii folosesc untura.

Carnea de porc este de departe preferata in bucataria transilvaneana. Localnicii nu prea mananca peste, fiindca raurile sunt repezi, iar pescuitul nu este posibil. In schimb, legumele sunt folosite la fel de mult ca si carnea.

Varza a la Cluj este un fel de mancare la fel de faimos ca si sarmalele moldovenesti sau carnatii oltenesti. Varza tocata este alternata cu carne tocata si gatita in cuptor.

Separat, se prajesc cateva felii de sunca si ciuperci, apoi se adauga la carne. Se serveste cu mamaliga si smantana. Nu poate exista o sarbatoare mai mare pentru un stomac sanatos.