Asociatia Turistica "Romania Pitoreasca'

A luat fiinta in Bucuresti la 21 mai 1930 din initiativa unui grup format din Paul Arian, Dumitru Ionescu-Cringuri, Nicolae Alexandrescu, Paul Cretzoiu si Iosef Salter. Primul presedinte (1930) a fost Paul Arian, in 1931 - Dumitru Ionescu-Cringuri, in 1932-1933 - Iosif Salter, iar la adunarea generala din 1934 s-a ales urmatorul comitet: presedinte - profesorul Nicolae Ioan; vicepresedinti - avocat Dumitru Ionescu-Cringuri si doctor Lucian Gheorghiu; secretar general-avocat Iosif Salter; casier - Marian Paunescu; membri - doctor G. I. Mares, Constantin Visota si I. Stanescu.

Profesorul Nicolae Ioan a ramas presedinte pina la 7 noiembrie 1940.

Dupa cum reiese din activitatea desfasurata si din cele consemnate in Buletinul Romania pitoreasca, asociatia a avut ca scop dezvoltarea turismului si a alpinismului, In special in masivul Ciucas. Pentru implinirea acestui tel, Romania Pitoreasca a trecut la urmatoarele actiuni: a infiintat doua sectii, una in Poiana Sibiului (1933), sub conducerea lui C. Munteanu, care, mai tirziu, a dus activitatea pe cont propriu, si a doua la Ploiesti (31 decembrie 1935), sub presedintia doctorului G. Du-mitrescu-Floru; a efectuat excursii cu trenul si cu un autobuz inchiriat (numai in 1932 s-au organizat 12 calatorii cu 300 de participanti, avind ca obiective de interes turistic localitati, monumente de arta si cultura, Delta Dunarii si toti muntii tarii); in 1938 a cumparat un autobuz, fiind la vremea aceea singura asociatie turistica posesoare a unui mijloc de transport in comun; a cumparat material sportiv pentru a-1 imprumuta membrilor; a marcat drumuri in muntele Penteleu (in 1932); in 1934 echipa G. I. Mares, N. Tomescu, Eugenia Berberescu, Dumitru Ionescu-Cringuri, N. Marinescu si Iosif Salter a marcat masivul Ciucas si a pus tablite indicatoare; simtindu-se nevoia unui adapost in masivul Ciucas, s-a deschis o lista de subscriptie si, datorita donatiilor facute, la 16 mai 1937 s-a putut pune piatra fundamentala, iar la 26 septembrie in acelasi an, a avut loc inaugurarea casei "Alexandru Vlahuta'; a tiparit revista Romania pitoreasca, care a aparut numai in anul 1933; din 1935 si pina in 1941 a editat, consecvent, Buletinul Romania pitoreasca, in ale carui pagini se gasesc multe date cu caracter istoric despre alpinism; sub egida asociatiei au aparut lucrarile Valea Teleajenului, Valenii de munte si masivul Ciucas, de Dumitru Ionescu-Cringuri (Bucuresti, 1931) si Calauza masivului Bucegi, de Dumitru Ionescu-Cringuri, Paul Cretzoiu si Iosif Salter (Bucuresti, 1933); a organizat mai multe expozitii de fotografii; in 1937, in cadrul asociatiei, s-au infiintat: sectia biblioteca[1] si fotografii, apoi, sectiile popice, schi, barci si serbari cimpenesti; a organizat tabere pe diferite perioade in Poiana Sibiului, ca si in Ciucas, unde au fost si tabere pentru schi de opt zile, cu pensiune completa, la pretul de 1500 lei; in 1937, comitetul a pus problema infiintarii unui muzeu stiintific al asociatiei, evenimentele impiedicind insa concretizarea lui; asociatia a obtinut autorizatia doctorului A. B. Szalay de a traduce si publica cartea sa, Creasta Muntilor Fagarasi, actiune care a fost realizata numai partial. La frumoasele realizari ale Asociatiei turistice Romania Pitoreasca au contribuit, in mod deosebit, Nicolae Ioan, Dumitru Ionescu-Cringuri, Mihai Lang, N. Alexandrescu, Iosif Salter, Lucian Gheorghiu, G. I. Mares si altii.