Anemia infectioasa ecvina (A

Anemia infectioasa ecvina (A.I.E.)

Anemia infectioasa ecvina (A.I.E.) este o boala specifica cabalinelor, produsa de un virus. Animalul prezinta febra remitenta si intermitenta, anemie, cardiopatie si oboseala la efort, slabirea rezistentei la infectii, care de cele mai multe ori provoaca moartea.

Pentru combaterea anemiei infectioase ecvine sunt prioritare urmatoarele

masuri:

- identificarea si inregistrarea tuturor ecvinelor de pe teritoriul tarii;

- asigurarea masurilor de biosecuritate in exploatatiile de ecvine aprobate

sanitar veterinar;

- izolarea efectivelor suspecte de infectie de restul efectivului;

- controlul sever al miscarilor de ecvine;

- efectuarea dezinsectiilor si deparazitarilor;

- efectuarea anchetei epidemiologice;

- supravegherea comercializarii ecvinelor in targurile de animale vii.

Pana la eradicarea A.I.E. pe teritoriul Romaniei, in conformitate cu harta epidemiologica sunt delimitate urmatoarele zone:

a) cu risc epidemiologic inalt, judetele Salaj, Satu Mare, Sibiu, Maramures,

Mures, Bihor, Bistrita, Arad;

b) cu risc epidemiologic moderat, in judetele Alba, Botosani, Brasov,

Covasna, Timis, Tulcea;

c) cu risc epidemiologic slab, in judetele Bacau, Buzau, Dambovita, Dolj,

Giurgiu, Gorj, Ilfov, Neamt, Olt, Prahova, Teleorman, Valcea, Vrancea;

d) zone indemne, judetele Braila, Calarasi, Constanta, Galati, Ialomita,

Mehedinti, Vaslui si Municipiul Bucuresti;

Directiile Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor judetene si a

municipiului Bucuresti au obligatia de a elimina cabalinele bolnave, in termen de

cel mult 10 zile de la primirea buletinului de analiza cu rezultat pozitiv si de a

intocmi dosarul complet in vederea despagubirii proprietarilor de animale.

Despagubirea proprietarilor pentru cabalinele taiate, ucise sau altfel

afectate din proprietatea acestora, in afara sumelor cuvenite prin asigurari, se

va face conform prevederilor privind acordarea despagubirilor pentru animalele taiate, ucise sau altfel afectate, in vederea lichidarii rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor.

Despagubirile se acorda de catre Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala judeteana, respectiv a Municipiului Bucuresti care avizeaza documentatia intocmita de Directia Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor judeteana si a municipiului Bucuresti.

Despagubirile se acorda indiferent daca animalele sunt asigurate sau nu, conform Programului national pentru eradicarea accelerata a anemiei infectioase ecvine pe teritoriul Romaniei.

Plata despagubirilor se face din fondurile bugetului Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale

Pentru stabilirea valorii de inlocuire ca urmare a taierii, uciderii sau

afectarii in alt mod a animalelor, stabilita la data cand a avut loc actiunea de lichidare a focarului de boala, se organizeaza o comisie de evaluare constituita din: specialistul unitatii pentru ameliorare si reproductie in zootehnie (UARZ) din cadrul directiei pentru agricultura si dezvoltare rurala judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, medicul veterinar oficial al circumscriptiei sanitare veterinare zonale din cadrul directiei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, specialistul de la centrul local de consultanta agricola, agentul agricol, primarul localitatii sau reprezentantul acestuia.

In urma evaluarii comisiei se stabileste un dosar care contine urmatoarele

documente:

a) memoriul justificativ care include ancheta epizootologica si actiunile

pentru lichidarea rapida a focarului de boala transmisibila, intocmit de catre medicul veterinar oficial al circumscriptiei sanitare veterinare teritoriale unde a fost declarata boala;

b) actul de declarare a bolii, eliberat de medicul veterinar oficial al

circumscriptiei sanitare veterinare zonale unde a fost declarata boala;

c) fisa de evaluare intocmita si semnata de comisia de evaluare;

d) copiile buletinelor de analiza eliberate de laboratoarele sanitare

veterinare de stat sau, in cazul tuberculozei, copia rezultatului tuberculinarii;

e) procesele verbale incheiate si certificatele sanitare veterinare de

transport pentru animale vii, eliberate de medicul veterinar oficial al

circumscriptiei sanitare veterinare zonale, pentru crescatorii de animale

particulari;

f) documentele care sa ateste sumele de bani incasate de catre

proprietarii de animale, in urma valorificarii prin sacrificarea animalelor, daca este cazul;

g) declaratie pe propria raspundere ca animalul/animalele nu a/au fost

asigurat/asigurate, daca este cazul;

h) decontul.

Valoarea de inlocuire a calului se stabileste in functie de valoarea

genetica, zootehnica, sex, varsta, greutate, starea fiziologica, categoria de

productie, la pretul pietei la data cand a avut loc actiunea de lichidare a focarului

de boala.

Respectarea standardelor comunitare pentru siguranta alimentara si bunastarea animalelor

Operatorii cu activitate in domeniul agro-alimentar trebuie sa ia masuri adecvate, dupa caz, pentru:

        a mentine curate si a dezinfecta, intr-o maniera corespunzatoare, facilitatile, echipamentul, containerele, lazile, vehiculele si vasele;

        a asigura conditii igienice de productie, de transport si de depozitare a produselor alimentare;

        a utiliza apa potabila pentru a preveni contaminarea;

        a se asigura ca personalul care manipuleaza produse alimentare este sanatos si a fost instruit cu privire la normele de igiena;

        a lua masuri stricte ca sa nu se produca contaminari de la animale si daunatori;

        a se utiliza corect produse pentru protectia plantelor si tratamentul animalelor conform legislatiei in vigoare;

        materialele utilizate la construirea adaposturilor si in special, cele utilizate pentru tarcuri si echipamente cu care animalele pot intra in contact trebuie sa permita o buna curatare si dezinfectare.

        adaposturile si accesoriile pentru legarea animalelor, precum si m ijloacele de transport trebuie construite si intretinute astfel incat sa nu aiba margini ascutite sau portiuni iesite in relief care sa poata rani animalele.

        animalele tinute in adaposturi nu trebuie mentinute in permanenta in intuneric, dar nici nu trebuie expuse la lumina artificiala fara intreruperile necesare. In cazul in care lumina naturala este insuficienta, trebuie prevazut un sistem de iluminare artificiala adecvat;

        instalatiile de alimentare si adapare trebuie concepute, construite si amplasate astfel incat sa se limiteze riscurile de contaminare a hranei si apei;

        proprietarul animalelor sau detinatorul trebuie sa pastreze un registru care sa contina toate vaccinarile si tratamentele medicale efectuate;

        atunci cand un animal este tinut legat sau inchis, trebuie sa i se aloce un spatiu suficient pentru a tine seama de nevoile sale fiziologice;

        libertatea de miscare a unui animal, nu trebuie ingradita astfel incat sa i se cauzeze animalului suferinte sau vatamari inutile.