TEHNOLOGIA CRESTERII ANIMALELOR - ELEMENTE DE ZOOTEHNIE GENERALA

REFERAT:TEHNOLOGIA CRESTERII ANIMALELOR

ELEMENTE DE ZOOTEHNIE GENERALA

 

 

 

 

SELECTIA SI POTRIVIREA PERECHILOR

Ameliorararea este inteleasa ca modificare a structurii genotipice a populatiilor de animale in succesiunea generatiilor.Aceasta modificare are la baza selectia,migratia,mutatia si driftul genetic.

Calitatea bazei ereditare a unui produs depinde in cea mai mare parte de calitatile ereditare ale organismelor care au fost imperecheate pentru obtinerea respectivei baze ereditare.Operatiunea de alegere a animalelor care se vor produce este cunoscuta sub denumirea de selectie,iar felul in care sunt realizate cuplurile in speranta obtinerii de genotipuri optimizate,reprezinta potrivirea perechilor.

Selectia animalelor domestice

Selectia vizeaza separarea indivizilor dupa calitatile lor in vederea participarii sau excluderii lor de la reproductie,deci de a produce noi genotipuri asemanatoare sau de a le elimina din populatie.Organismele care au avut insusiri de adaptare la diversii factori de mediu au rezistat,pe cand cei care nu s-au putut adapta,au disparut.In cresterea dirijata,pe langa selectia naturala a intervenit selectia artificiala,practicata de om in vederea obtinerii de avantaje de pe urma animalelor crescute in conditii dirijate.

Prin selectie se poate asadar sa se promoveze la reproductie animalele ale caror insusiri sunt utile si deci dorite,sau sa se indeparteze de la reproductie animalele cu insusiri nedorite.

Criteriile selectiei artificiale

Urmarindu-se,ca in populatiile de animale domestice crescute in mod dirijat de catre om,sa se atinga anumiti parametri morfologici si productivi de la animale care sa aiba o anumita structura genotipica pe care sa o poata transmite constant in generatiile succesive,criteriile selectiei sunt in principiu de doua feluri:

-         fenotipice si genotipice.Selectia fenotipica se bazeaza pe productivitatea animalelor in toata complexitatea sa si pe aspectele legate de exterior si selectia genotipica,bazata pe aprecierea originii si a rudelor colaterale ca si pe calitatea descendentilor.

Formele selectiei artificiale

Selectia artificiala poate imbraca mai multe forme :

-         directional progresiv cand se vizeaza promovarea la reproductie a indivizilor ce se prezinta ca plus variante pentru un caracter(de exemplu in ceea ce priveste cantitatea de lapte,spor mediu zilinic de crestere,talie)

-         directional regresiva cand sunt selectionate animale ce prezinta caractere mai mici decat media populatiei(finetea fibrei de lana,consum specific de hrana)

-         stabilizatoare cand doreste consolidarea unui caracter si limitarea variatiei sale in populatie

-         disruptiva cand extremele dintr-o populatie sunt crescute independent pentru a se obtine animale de tipuri diferite.

______________________________________________________________

Formele selectiei artificiale

1-directionarea progresiva; 2-directionarea regresiva, 3-stabilizatoare cu alegerea valorilor medii;

4- stabilizatoare prin imperecherea plus cu minus variantele, 5- disruptiva

Metodele de selectie

Selectia practicata de om poate lua in considerare numarul de animale apreciate si modul in care sunt urmariti diversi parametri ce constituie obiective in munca de ameliorare.In functie de numarul de animale care se supun aprecierii selectia poate fi individuala,forma ce permite aprecierea cea mai complexa si corecta si selectia in masa care propune alegerea de grupe de indivizi cu insusiri asemanatoare.In raport cu modul de urmarire al atingerii anumitor parametri,selectia poate fi in tandem si concomitenta .Selectia concomitenta are la randul sau doua metode de realizare:metoda clasarii si metoda indiciilor de selectie.

Efectul selectiei

Ca urmare a excluderii de la reproductie a unor indivizi cu genotipuri nefavorabile,in populatie,in generatiile urmatoare se poate constata o alta distributie a caracterelor,cu alte valori ale parametrilor statistici,mai ales a valorii medii a caracterului care intereseaza.Aceste modificari produse atat la nivelul caracterelor cantitative cat si a celor calitative,ca urmare a practicarii selectiei poarta denumirea de efect al selectiei sau castig genetic.El este notat cu Δg si reprezinta castigul genetic realizat pe generatie in urma practicarii selectiei.Δg este direct proportional cu heritabilitatea caracterului (h)si cu diferenta de selectie (i),respectiv:Δg=h * i.

Heritabilitatea(h) reprezinta un parametru genetic caracteristic populatiei si cu valori diferite pentru diferite caractere,exprimand gradul de determinare genetica al unui caracter.

Intervalul intre generatii (y) reprezinta durata de timp dintre data medie a nasterii parintilor si data medie a descendentilor,avand valori caracteristice pentru fiecare specie (taurine 5,3 ani;suine 2,7 ani;ovine 3,9 ani;cabaline 9,3 ani;gaini 1,5 ani)

Potrivirea perechilor

Prin potrivirea perechilor se vizeaza ca in contextul stabilirii cuplurilor mascul-femela sa se fixeze in baza ereditara a descendentului,acele particuaritati selectionate la animalele de prasila.Tinand cont de gradul de asemanare fenotipica sau de gradul de asemanare genotipica,imperecherile se pot regasi sub patru forme:

-         imperecheri heterogene, animale care se deosebesc intre ele prin unul sau mai multe caractere fenotipice.

-         imperecheri omogene intre animale asemanatoare din punct de vedere morfoproductiv

-         imperecheri neanrudite intre animale neanrudite,care nu au stramosi comuni in pedigreu

-         imperecheri inrudite intre animale in ale caror pedigree se regasesc unul sau mai multi stramosi comuni

O atentie deosebita trebuie acordata imperecherilor inrudite care se soldeaza cu cresterea gradului de homozigotie in populatie,respectiv se constata o crestere a consagvinitatii.Aceasta poate avea efecte dorite,dar si numeroase efecte nedorite.

In practica zootehnica acest tip de imperecheri este folosit cu mult discernamant in cazuri speciale cum ar fi formarea de rase noi,sau in cazul formarii de linii consangvinizate utilizate ulterior pentru obtinerea de hibrizi ce manifesta un pronuntat efect de heterozis.

Metode de crestere folosite la animalele domestice

Prin metode de crestere se inteleg modalitatile in care sunt cuplate animalele tinand seama de rasa sau grupele de indivizi carora le apartin.Legat de acest mod de abordare in practica se deosebesc trei metode de crestere:

     Crestere in rasa curata,asa cum arata si numele presupune folosirea la productie a unor animale din aceeasi rasa.Aceasta asemanare conduce la obtinerea unor produsi considerati tot de rasa curata,avand unele particularitati biologice:mare constanta si putere in transmiterea caracterelor,specificitate ingusta privind cerintele fata de conditiile de mediu,plasticitatea mai redusa in ceea ce priveste modificarea directionata a unor insusiri pe care le au,o slaba putere de adaptare la conditii diferite fata de cele in care au crescut si s-au format parintii.

1.     Crestere prin incrucisare.Consta in folosirea de animale ce apartin unor rase diferite,deci avand origine si baza ereditara diferita.Aceasta metoda mai este cunoscuta si sub denumirea de metisaj,iar produsii obtinuti se numesc metisi.Metisii prezinta unele insusiri biologice favorabile scopurilor economice ale omului,ceea ce face ca metoda metisarii sa fie larg folosita.

Incrucisarea poate fi practicata in diverse forme care nu se exclud, dar care sunt clasificate in functie de doua criterii :numarul de rase folosit si scopul urmarit .

Incrucisarile de ameliorare.Se bazeaza pe posibilitatea schimbarii frecventei genotipurilor intr-o populatie apeland la migratie prin formele sale.In aceasta categorie sunt incluse: incrucisarea de transformare,incrucisarea de infuzie si incrucisarea pentru formarea de rase noi.

Incrucisarea de transformare se practica pentru a inlocui o rasa locala de animale cu insusiri necorespunzatoare,cu alta rasa ce se preteaza a fi crescuta in acelasi areal.Metoda presupune folosirea femelelor din populatia locala imperechiate cu masculi din rasa amelioratoare.Dupa cca 4 generatii de actiune a rasei amelioratoare,produsii generatiei F5 se cresc in sine,considerandu-se ca proportia de sange de la rasa amelioratoare a depasit 92%.

Incrucisarea de infuzie se practica de regula pentru rasele obtinute initial prin absortie si la care se manifesta unele caractere mostenite de la rasa locala.

Incrucisarea pentru formarea de rase noi se practica de regula pe popultatii mai mici,folosind diverse rase considerate,de catre cei care se ocupa de formarea rasei noi,ca pot contribui la inducerea unor caractere dorite .Aceste incrucisari sunt mai rar folosite si se desfasoara dupa protocoale particulare.

Incrucisarile de productie Au ca scop imediat obtinerea de avantaje economice pe baza manifestarii de catre metisi a fenomenului de heterozis.Sunt folosite doua sau mai multe rase ceea ce conduce la urmatoarele tipuri de incrucisari de productie:

Incrucisarea industriala simpla constand in folosirea a doua rase,metisii de prima generatie fiind folositi exclusiv in scopuri productive

Incrucisarea industriala mixta consta in folosirea a trei rase.Metisii F1 obtinuti dintre doua rase se incruciseaza cu cea de a treia rasa,iar produsii obtinuti sunt folositi in scopuri productive.

Incrucisarea alternata presupune folosirea a doua rase cu mentiunea ca din fiecare generatie,o parte din femele metise retinute pentru prasila fiind imperecheate alternativ cu masculi din rasele initiale.

Incrucisarea rotativa se bazeaza pe folosirea a 3 sau 4 rase.Se porneste de la doua rase si succesiv,o parte din femelele metise sunt imperecheate succesiv cu masculii din rasele desemnate a participa la acest tip de incrucisari.

     Crestere prin hibridare este o metoda de crestere in care sunt imperecheate animale apartinand aceluiasi gen,dar din specii diferite.Produsii obtinuti poarta numele de hibrizi.Aceste animale hibride au o buna plasticitate,valorifica bine hrana,sunt rezistente la conditiile de mediu si la alte solicitari,dar sunt in general infecunzi sau au fecunditatea foarte scazuta,de regula infecunditatea manifestandu-se la masculi.Sub aspect morfologic metisii seamana ca aspect cu tatal, iar ca dezvoltare corporala cu mama.

Hibrizii genului Bos sau putut obtine hibrizi intre indivizi din acelasi subgen sau intre indivizi de genuri diferite.

Hibrizii subfamiliei Equine Aceasta subfamilie include cabalinele,asinii si zebrele .Intre cabaline si asini,in functie de sexul genitorilor se obtine catarul sau bardoul.Intre cabaline si zebre se obtin zebroizii.

Hibrizii genului Ovis.Intre rasa Merinos si Muflonul salbatic s-a obtinut Merinosul de munte,iar intre Merinos precoce si Arthar s-a obtinut Arharo-Merinosul de Cazahstan.

La porci pot fi realizate unele hibridari, dar care nu prezinta importanta economica.

BIBLIOGRAFIE

        ST.DIACONESCU,CARMEN NICOLAE ,,TEHNOLOGIA CRESTERII ANIMALELOR" U.S.A.M.V Bucuresti,Departamentul de Invatamant la Distanta,Bucuresti 2006