Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
AccessAdobe photoshopAlgoritmiAutocadBaze de dateC
C sharpCalculatoareCorel drawDot netExcelFox pro
FrontpageHardwareHtmlInternetJavaLinux
MatlabMs dosPascalPhpPower pointRetele calculatoare
SqlTutorialsWebdesignWindowsWordXml

COPROCESORUL ARITMETIC 8087 SI APLICATII

calculatoare



+ Font mai mare | - Font mai mic



COPROCESORUL ARITMETIC 8087 SI APLICATII



1. Descrierea pinilor si modul de conectare in sistem cu microprocesor

8087


Coprocesorul 8087

CLK CLocK) - intrare - pin 19 - este tactul de baza al microprocesorului si este obtinut de la generatorul de ceas 8284.

READY - intrare - pin 22 - este o intrare sincrona activa in 1 indicind terminarea ciclului bus curent.

RESET - intrare - pin 21 - dupa tranzitia in 1 a acestui semnal, coprocesorul trece in starea de initializare.

RQ/GT0/ (RQ/GT1/) (ReQuest/GranT) - bidirectionale - pini 31,33 - sint semnale bidirectionale pentru arbitrarea accesului pe magistrala locala intre microprocesor si coprocesor. Daca 8087 doreste ocuparea magistralei, are loc urmatorul protocol :

- 8087 activeaza una din liniile RQ/GT0/ (prioritatea cea mai mare) sau RQ/GT1/ catre 8086, semnalindu-i ca exista o cerere de acces pe busul local;

- 8086 raspunde la aceasta cerere pe acceasi linie RQ/GT0/ sau RQ/GT1/ cum ca cedeaza busul si ca a trecut in starea HOLD. Din acest moment 8087 are acces pe busul local;

- la terminarea activitatii pe busul local, 8087 mai activeaza o data linia RQ/GT0/ (RQ/GT1/), indicind procesorului 8086 ca a cedat busul si ca poate fi preluat de master. [ ]

BUSY - iesire - pin 23 - este activ in starea 0 logic si se conecteaza cu intrarea TEST/ de la 8086. El semnaleaza unitatii centrale ca 8087 executa o instructiune aritmetica.

AD0AD15 (Address Data bus) - intrari/iesiri - reprezinta magistrala de adrese (bitii inferiori) si date multiplexata. Semnificatia este analoaga celei de la 8086.

A16/S3, A17/S4, A18/S5, A19/S6 (Address/Status) - pinii 3..35. In starea T1 sint cei mai semnificativi biti ai adresei, iar in T2, T3, Tw si T4 sint biti de stare (vezi 8086).

BHE//S7 (Bus High Enable/Status) - iesire - pin 34 - indica octetii implicati in transferul de date pe bus dupa cum urmeaza :

BHE A0

Octeti transferati

0 0

0 1

1 0

1 1

D15 D0 (cuvint)

D15 D8 (octet superior)

D7 . D0 (octet inferior)

combinatie interzisa

S0/, S1/, S2/ (Status) - iesiri - pinii 26,27,28 - sint semnale pentru controlul accesului la memorie sau la dispozitive periferice. Ele sint destinate circuitului 8288 pentru a decodifica ciclul magistrala care se executa.

S0/ S1/ S2/

Ciclul bus

0 0 0

0 0 1

0 1 0

0 1 1

1 0 0

1 0 1

1 1 0

1 1 1

Ciclu de confirmare intrerupere

Citire cod instructiune

Scriere de la periferic

Scriere operand in memorie

Citire de la periferic

Citire operand din memorie

Halt

Ciclu bus inactiv

INT (INTerrupt) - intrare - pin 25 - intrare folosita de sistemul de intreruperi.

QS0, QS1 (Queue Status) - pinii 25,24 - indica starea cozii de asteptare.

2. Arhitectura interna a coprocesorului

Din punct de vedere structural, coprocesorul matematic 8087 este alcatuit din doua unitati de procesare :

- unitatea de control (Control Unit);

- unitatea de executie (Execution Unit).

Responsabila de decodificarea si executia instructiunilor este unitatea de executie. Ea contine registrii de lucru efectivi (adresabili de catre utilizator) sau temporari (nu se pot adresa, dar sint folositi intern de catre coprocesor), registrii de stare si o interfata cu unitatea de control. De asemenea, ea executa toate instructiunile care implica registrii stiva (instructiuni aritmetice, comparari, operatii de logaritmare/exponentiere, operatii cu constante sau cu transfer al datelor). Lungimea operanzilor este de 80 de biti, din care 64 de biti partea fractionara, 15 biti exponentul si un bit de semn. Pe baza codului instructiunii, a operanzilor din registrele interne sau furnizati de unitatea de control, unitatea de executie face operatia matematica rapid si cu precizie mare, dupa care depune rezultatul in unul din registrele interne sau il transmite unitatii de control pentru a-l depune in memorie.

Unitatea de control preia codul instructiunilor aritmetice din memorie, citeste/scrie operanzii din/in memorie si executa toate instructiunile de control ale 8086. Unitatea contine o serie de registri de control si stare, interfata pentru generarea adresei de memorie, interfata cu bus-ul de date si interfata cu unitatea de executie.

Schema bloc interna a 8087

3. Tipuri de date

Coprocesorul 8087 adreseaza sapte tipuri de date, folosind pentru aceasta modurile de adresare ale microprocesorului 8086. Tabelul urmator sintetizeaza cele sapte tipuri de date.

Tip

Data

Nr.

biti

Digiti

semnifi- cativi

Precizie

Utilizare

Cuvint

Intreg

16

4 - 5

16 biti

index,

contor,

control

program

Intreg

Scurt

32

9

32 biti

calcule cu

numere

intregi

Intreg

Lung

64

18

64 biti

extinderea

gamei pt.

calcule cu

numere

intregi

Zecimal Impache-

tat

80

18

18

digiti

conversii

zecimale

Real

Scurt

32

6 - 7

24 biti

precizie

ridicata

pentru nr.

reale mici

Real

Lung

64

15 - 16

53 biti

calcule in

virgula

mobila

Real Temporar

80

19 - 20

64

calcule de

inalta

precizie

Formatul numerelor intregi nu se modifica, el avind acelasi inteles ca pentru microprocesorul 80x86 (primul bit codifica semnul, iar ceilalti valoarea in complement fata de 2; valoarea zero se reprezinta cu toti bitii zero).

a) Numerele zecimal impachetate contin 10 octeti, pe fiecare octet fiind memorati cite 2 digiti (in domeniul 0h - 9h). Aceste numere nu se memoreaza in complement fata de 2. Primul octet are bitul cel mai semnificativ semnul, urmatorii sapte nu prezinta interes.

79 78 . 72 71 64 63 .. 56 55 . 16 15 8 7 . 0




S - semnul (0 = pozitiv, 1 = negativ)

X - nu au semnificatie; 8087 ii ignora

Di - digitii ( i=17,16,,0)

b) Numerele reale sint reprezentate in trei modalitati, diferenta constind doar in lungime (numar de biti alocati); de fapt structura este aceeasi : bit de semn, exponent si mantisa.

Tipurile de reprezentari real scurt si real lung exista doar in memorie; daca un astfel de numar este incarcat intr-unul din registrele 8087, el este convertit la tipul real temporar - formatul utilizat in operatiile interne ale coprocesorului.

Tipul real scurt :

31 30 . 23 22 21 . 1 0

S

E7 .. E0

f1 f2 f3 f22 f23

Tipul real lung :

62 . 52 51 50 49 .. 1 0

S

E10 E0

f1 f2 f3 .. f51 f52

S - semnul

fi - bitii semnificativi ai partii zecimale

Ei - exponentul (127 = 7Fh pentru real scurt si 1023 = 3FFh pentru real lung)

Tipul real temporar :

78 . 64 63 62 . 1 0

S

E14 E0

I0 f1 f2 f3 .. f62 f63

S - semnul

I0 - bitul intreg al mantisei

fi - bitii partii zecimale

EI - bitii exponentului (16383 = 3FFFh)

Nota : Punctul zecimal (virgula) se considera chiar la stinga bitului f1 !!

4. Diferente 8087-80287

Coprocesorul 80287 se utilizeaza alaturi de microprocesorul 80286 pentru a creste puterea de calcul si performantele, mai ales in modul de lucru protejat. In modul de lucru real, 80287 se comporta aproximativ ca un 8087. Pentru 80287 exista urmatoarele instructiuni suplimentare :

FSTSW - STore Status Word;

FNSTSW - STore Status Word, fara WAIT;

FSETPM - SET Protected Mode.

in schimb existind citeva instructiuni 8087 care nu se pot executa pe procesorul 80287 (vezi setul de instructiuni).

Alte diferente constau in :

a) 80287 semnaleaza o eroare in exterior prin intermediul semnalului ERROR de la microprocesorul 80286. Prin aceasta se arata ca precedenta instructiune a coprocesorului a generat o eroare nemascata. 80286 testeaza automat aceasta linie dupa incarcarea unei instructiuni in 80287 si daca nivelul e zero se genereaza INT 16 [1,2].

b) instructiunile 8087 pentru activarea (FENI/FNENI) sau dezactivarea (FDISI/FNDISI) intreruperilor nu sint recunoscute de catre 80287, care le ignora. De aici decurge si faptul ca rutinele care se executa corect pe 8087 nu se executa intotdeauna corect si pe 80287.

c) toate instructiunile 80287, cu exceptia celor de control a procesorului sint sincronizate cu unitatea centrala 80286. Aceasta este posibil din cauza ca, inainte de a executa urmatoarea instructiune ESCAPE, 80286 testeaza linia BUSY pentru a se asigura ca 80287 a terminat instructiunea precedenta. In acest fel instructiunile WAIT care erau necesare pentru 8086, aici nu-si mai au rostul.

d) deoarece 80287 nu cere instructiunea WAIT inaintea unei operatii numerice, asamblorul nu va produce cod pentru aceste instructiuni, daca s-a precizat in program, rezultind un cod mai compact.

e) In instructiunile coprocesorului 80287 se poate sa apara sau nu mnemonica WAIT sau NO-WAIT. Daca instructiunea de control este de tipul WAIT, atunci 80286 va executa inainte o instructiune WAIT.

SETUL DE INSTRUCTIUNI AL COPROCESORULUI 8087

5 Formatul instructiunilor

Instructiunile 8087 au un format asemanator cu cel de la 8086, cu precizarea ca fiecare cod de operatie incepe cu valoarea 11011 (ESC), ce precizeaza ca instructiunea este dedicata coprocesorului. Exista citeva tipuri de formate :

a) pentru instructiuni cu referire la memorie

11011 xxx mod xxx r/m deplasament

5 biti 3 2 3 3 1-2 octeti

b) pentru instructiuni cu referire la un registru

stiva

11011 xxx xxx ST(i)

5 biti 3 2 3 3

c) pentru instructiuni fara referinta explicita

11011 xxx xxxxxx

5 biti 3 2 6

6. Instructiuni de transfer

Prin instructiunile de transfer se asigura incarcarea, in registrul virf al stivei ST(0) (Stack Top) a unui numar de un anumit tip. De asemenea, ST poate fi transferat in memorie sau poate fi schimbat cu un alt registru. Operatiile de incarcare sau memorare ST(0) conduc la modificarea numarului care indica virful stivei (TOP) in urmatorul sens : incarcarea este similara cu un 'push' (TOP scade cu 1), iar memorarea este similara cu un 'pop' (TOP creste cu 1).

a) instructiuni de incarcare ST(0) (LoaD) :

FLD ST(i) push, ST(0) ST(i)

FLD mem10r push, ST(0) mem10r

FLD mem8r push, ST(0) mem8r

FLD mem4r push, ST(0) mem4r

FBLD mem10d push, ST(0) mem10d

FILD mem8i push, ST(0) mem8i

FILD mem4i push, ST(0) mem4i

FILD mem2i push, ST(0) mem2i

b) instructiuni de memorare ST(0) (STore)

FST ST(i) ST(i) ST(0)

FST mem8r mem8r ST(0)

FST mem4r mem4r ST(0)

FIST mem2i mem2i ST(0)

FIST mem4i mem4i ST(0)

FSTP ST(i) ST(i) ST(0), pop

FSTP mem10r mem10r ST(0), pop

FSTP mem8r mem8r ST(0), pop

FSTP mem4r mem4r ST(0), pop

FSTP mem10d mem10d ST(0), pop

FSTP mem8i mem8i ST(0), pop

FSTP mem4i mem4i ST(0), pop

FSTP mem2i mem2i ST(0), pop

c) instructiuni de interschimbare (EXCHange) :

FXCH ST(i) ST(0) ST(i)

FXCH ST(0) ST(1)

d) incarcarea unor constante

FLDL2E push, ST(0) log2e

FLDL2T push, ST(0) log210

FLDLG2 push, ST(0) lg2

FLDLN2 push, ST(0) ln2

FLDPI push, ST(0) PI (PI=3,1415)

FLD1 push, ST(0) +1.0

FLDZ push, ST(0) 0.0

7. Operatiile arimetice

(ADD, SUBstract, MULtiply, DIVide)

Vom descrie in aceasta sectiune instructiunile aritmetice de adunare, scadere, inmultire si impartire puse la dispozitie de coprocesor. Pentru aceste instructiuni destinatia este totdeauna intr-un registru stiva.

a) instructiuni de adunare (ADD

FADD ST(1) ST(1)+ST(0), pop

FADD ST(i) ST(0) ST(0)+ST(i)

FADD ST(0),ST(i) ST(0) ST(0)+ST(i)

FADD ST(i),ST(0) ST(i) ST(i)+ST(0)

FADDP ST(i),ST(0) ST(i) ST(i)+ST(0), pop

FADD mem8r ST(0) ST(0)+mem8r

FADD mem4r ST(0) ST(0)+mem4r

FIADD mem4i ST(0) ST(0)+mem4i

FIADD mem2i ST(0) ST(0)+mem2i

b) instructiuni de scadere (SUBstract)

FSUB ST(1) ST(1)-ST(0), pop

FSUB ST(i) ST(0) ST(0)-ST(i)

FSUB ST(0),ST(i) ST(0) ST(0)-ST(i)

FSUB ST(i),ST(0) ST(i) ST(i)-ST(0)

FSUBP ST(i),ST(0) ST(i) ST(i)-ST(0), pop

FSUB mem8r ST(0) ST(0)-mem8r

FSUB mem4r ST(0) ST(0)-mem4r

FISUB mem4i ST(0) ST(0)-mem4i

FISUB mem2i ST(0) ST(0)-mem2i

FSUBR ST(1) ST(0)-ST(1), pop

FSUBR ST(i) ST(0) ST(i)-ST(0)

FSUBR ST(0),ST(i) ST(0) ST(i)-ST(0)

FSUBR ST(i),ST(0) ST(i) ST(0)-ST(i)

FSUBRP ST(i),ST(0) ST(i) ST(0)-ST(i), pop

FSUBR mem8r ST(0) mem8r-ST(0)

FSUBR mem4r ST(0) mem4r-ST(0)

FISUBR mem4i ST(0) mem4i-ST(0)

FISUBR mem2i ST(0) mem2i-ST(0)

c) instructiuni de inmultire (MULtiply) :

FMUL ST(1) ST(1)*ST(0), pop

FMUL ST(i) ST(0) ST(0)*ST(i)

FMUL ST(0),ST(i) ST(0) ST(0)*ST(i)

FMUL ST(i),ST(0) ST(i) ST(i)*ST(0)

FMULP ST(i),ST(0) ST(i) ST(i)*ST(0)

FMUL mem8r ST(0) ST(0)*mem8r

FMUL mem4r ST(0) ST(0)*mem4r

FIMUL mem4i ST(0) ST(0)*mem4i

FIMUL mem2i ST(0) ST(0)*mem2i

d) instructiuni de impartire (DIVide)

FDIV ST(1) ST(1)/ST(0), pop

FDIV ST(i) ST(0) ST(0)/ST(i)

FDIV ST(0),ST(i) ST(0) ST(0)/ST(i)

FDIV ST(i),ST(0) ST(i) ST(i)/ST(0)

FDIVP ST(i),ST(0) ST(i) ST(i)/ST(0), pop

FDIV mem8r ST(0) ST(0)/mem8r

FDIV mem4r ST(0) ST(0)/mem4r

FIDIV mem4i ST(0) ST(0)/mem4i

FIDIV mem2i ST(0) ST(0)/mem2i

FDIVR ST(1) ST(0)/ST(1)

FDIVR ST(i) ST(0) ST(i)/ST(0)

FDIVR ST(0),ST(i) ST(0) ST(i)/ST(0)

FDIVR ST(i),ST(0) ST(i) ST(0)/ST(i)

FDIVRP ST(i),ST(0) ST(i) ST(0)/ST(i), pop

FDIVR mem8r ST(0) mem8r/ST(0)

FDIVR mem4r ST(0) mem4r/ST(0)



FIDIVR mem4i ST(0) mem4i/ST(0)

FIDIVR mem2i ST(0) mem2i/ST(0)

8 Instructiuni de comparare

Instructiunile de comparare se aplica asupra a doi registri, sau asupra unui registru si a unui numar aflat in memorie si au efect asupra indicatorilor de conditie C3,C2,C1,C0.

FCOM compara ST(0) cu ST(1)

FCOM ST(i) compara ST(0) cu ST(i)

FCOM mem8r compara ST(0) cu mem8r

FCOM mem4r compara ST(0) cu mem4r

FCOMP compara ST(0) cu ST(1), pop

FCOMP ST(i) compara ST(0) cu ST(i), pop

FCOMP mem8r compara ST(0) cu mem8r, pop

FCOMP mem4r compara ST(0) cu mem4r, pop

FICOM mem4i compara ST(0) cu mem4i

FICOM mem2i compara ST(0) cu mem2i

FICOMP mem4i compara ST(0) cu mem4i, pop

FICOMP mem2i compara ST(0) cu mem2i, pop

FCOMPP compara ST(0) cu ST(1), pop,pop

9 Instructiuni pentru evaluarea functiilor

Daca operatiile aritmetice de adunare, scadere, inmultire si impartire sint disponibile si pe 80x86, dar pentru numere intregi de 8 sau 16 biti, coprocesorul 80x87 efectueaza si operatii cu o precizie mult mai mare si in plus dispune de o serie de functii matematice utile in evaluarea expresiilor, aceasta fiind una din noutatile introduse de coprocesorul matematic.

FPREM ST(0) REPEAT(ST(0)-ST(1)), repeta operatia de scadere pina la un rest mai mic ca ST(1).

FRNDINT ST(0) ROUND(ST(0)), partea intreaga a lui ST(0).

FXTRACT push, ST(1) exponentul lui ST(0)

ST(0) partea intreaga a lui ST(0)

(extrage din ST(0) partea fractionara si exponentul).

FSCALE este instructiunea inversa lui FXTRACT (reface numarul din partea fractionara aflata in ST(0) si din exponent, aflat in ST(1)).

FSQRT ST(0) SQRT(ST(0)); radacina patrata din ST(0).

FABS ST(0) ABS(ST(0)), modulul din ST(0).

FCHS ST(0) -ST(0), schimba semnul lui ST(0).

FPTAN push, ST(1)/ST(0) TAN(ST(0)), cu 0 < ST(0) < < PI/4; evalueaza tangenta.

FPATAN ST(0) ARCTAN(ST(1)/ST(0)), pop; (inversa instructiunii FPTAN).

F2XM1 ST(0) 2.0ST(0) - 1, cu 0 < ST(0) < 0.5

FYL2X ST(0) ST(1)*log2ST(0), pop.

FYL2XP1 ST(0) ST(1)*log2(ST(0)+1.0), pop (0 < ST(0) < 1-SQRT(2)/2).

10. Instructiuni pentru comanda coprocesorului

Aceste instructiuni se refera la modul in care se pot modifica registrii de control si stare, controlul flagurilor, controlul virfului stivei, controlul intreruperilor si initializarea coprocesorului. Unele instructiuni se pot executa fara ca microprocesorul sa execute instructiunea WAIT, asa cum a fost explicat in sectiunile anterioare.

a) Initializarea coprocesorului

FINIT initializeaza 80x87.

FNINIT initializeaza 80x87, fara WAIT (No Wait).

b) Controlul intreruperilor

FENI activare intrerupere (ENable Interrupt).

FNENI activare intrerupere fara WAIT.

Aceasta instructiune este specifica pentru 8087 si nu se executa pe 80287, deoarece 80286 face supravegherea automata a erorilor pentru instructiunile 80287 !

FDISI dezactivare intreruperi (DISable Interrupt).

FNDISI (No wait). Analog anterior, instructiunile sint specifice pentru 8087 !

c) Operatii asupra cuvintului de control

FSTCW mem2i STore Control Word.

mem2i cuvintul de control 80x87.

FNSTCW mem2i (No wait).

FLDCW mem2i LoaD Control Word.

cuvintul de control 80x87 mem2i.

d) Operatii asupra cuvintului de stare

FSTSW AX AX cuvintul de stare.

FNSTSW AX (No wait).

FSTSW mem2i mem2i cuvintul de stare.

FNSTSW mem2i (No wait).

e) Operatii asupra mediului

FSTENV mem14 mem14 mediul 80x87 (STore ENVironment). Prin mediu intelegem cei 14 octeti definiti de : cuvintul de control, de stare, cuvintul caare arata continutul registrilor stiva (tag word), pointerul instructiune si pointerul operand.

FNSTENV mem14 (No wait).

FLDENV mem14 mediul 8087 mem14 (LoaD ENVironment).

f) Operatii asupra starii generale a coprocesorului (mediul + stiva

FSAVE mem94 mem94 starea 80x87.

Starea desemneaza cei 94 de octeti care definesc mediul si cei 8 registri de stiva.

FNSAVE mem94 (No wait).

FRSTOR mem94 starea 80x87 mem94.

g) Stergerea flagurilor pentru exceptii

FCLEX se sterg bitii P,U,O,Z,D,I (flaguri pentru exceptii) din cuvintul de stare.

FNCLEX (No wait).

h) Operatii asupra stivei

Instructiunile opereaza asupra bitilor TOP pentru a pointa catre alt registru ca virf al stivei.

FINCSTP INCrement Stack Top Pointer

TOP TOP + 1.

FDECSTP DECrement Stack Top Pointer

TOP TOP - 1

FFREE ST(i) elibereaza stiva pina la ST(i).

i) Trecerea in modul protejat

FSETPM SET Protected Mode.

j) Fara actiune

FNOP Not OPeration (fara actiune).

FWAIT indica o instructiune WAIT 80x86.

TEMA: Se vor scrie scurte secvente folosind instructiunile coprocesorului si se vor executa pas cu pas folosind DEBUG.COM si se va urmari cum se modifica zonele de memorie afectate.

APLICATII CU SETUL DE INSTRUCTIUNI 8087

11. Asamblorul TASM si coprocesorul matematic

Directive de asamblare utilizate

Asamblorul TASM permite definirea unor numere reale in doua formate: formatul MICROSOFT si formatul IEEE. Coprocesorul 8087 foloseste formatul IEEE: numarE[+|-]exponent

De exemplu 0,000032538 se defineste:

r_s DD 3.2538E-5

Constantele se pot defini si sub forma codificata. In acest caz ele trebuie urmate de indicatorul de numere reale (R). De exemplu:

ieee_short DD 3F800000R; 1.0 in format scurt

Este de precizat ca pentru numere reale scurte, TASM-ul tipareste pe listing numerele in ordinea CMSB la stinga, contrar reprezentarii interne calculatorului. Succesiunea 00 00 5B BE din memorie (care reprezinta un numar real scurt) se rearanjeaza : BE 5B 00 00 (cu CMSB la stinga). Se deduce :

semn = 1

caracteristica = 01111100

parte semnificativa = 10110000000000000000000

exponent = 7C-7F = -3

mantisa = 1.10110000000000000000000 = 1+0.5+0.125+0.0625 = = 1.6875

numar = (-1)**1*1.6875*2**(-3) = -0.2109375

EXEMPLUL 1 : In segmentul de date DS se considera 4 numere reale a1, a2, a3, a4 care incep la adresa simbolica 'var'. Sa se scrie programul care evalueaza in variabila 'expr' valoarea

expr=a1 + 2*a2 + 3*a3 + 4*a4.

Urmariti modul in care evolueaza valoarea lui 'expr' din memorie folosind depanatorul de programe.

TITLE EXMPL01

PAGE 1,1

COMMENT * Avind in memorie sirul var cu urmatoarea structura

a1,a2,a3,a4 dorim sa evaluam expresia :

expr= a1+(2*a2)+(3*a3)+(4*a4) *

STIVA  SEGMENT PARA STACK 'STACK'

DW 256 DUP(?)

STIVA  ENDS

DATA SEGMENT PARA PUBLIC 'DATA'

var dd 1.1,2.22,3.333,4.4444; definim ai-urile

aux dd 1.0

expr dt ? ;memoreaza rezultatul

DATA ENDS

Segment de cod

‑‑‑‑‑‑‑‑‑‑‑‑‑‑----- ----- --------

CODE  SEGMENT PARA PUBLIC 'CODE'

MAIN PROC FAR

ASSUME CS:CODE,DS:DATA,SS:STIVA,ES:NOTHING

push ds

xor ax,ax ;init. pt. return

push ax

mov ax,DATA

mov ds,ax ;init. DS

mov cx,4 ;nr. variabile din expresie

mov bx,offset var ;adr. primului termen

finit ;initializare coprocesor

bucla:

fld [bx] ;incarc primul termen

;in ST(0)

fmul aux ; inmultim cu 1 (sau 2,3,4)

fstp expr ;memoreaza rezultat partial

fld1 ;st(0) <‑‑ 1.0

fadd aux ;calcul coeficient

fstp aux ;memoreaza in aux coeficientul

add bx,4 ;modificare offset

loop bucla

ret

MAIN ENDP

CODE ENDS

END MAIN

EXEMPLUL 2 : Fara a folosi instructiunea de interschimbare FXCH si fara variabile auxiliare, sa se interschimbe doua date reale 'var1' si 'var2' aflate in DS.

TITLE EXMPL02

PAGE 2,2

COMMENT * Avind in memorie doua variabile programul

realizeaza interschimbarea lor fara o variabila

auxiliara si fara instr. FXCH(eXCHange). Algoritmul

decurge dupa cum urmeaza:

B <== B ‑ A

A <== A + B

B <== A ‑ B *

STIVA  SEGMENT PARA STACK 'STACK'

DW 256 DUP(?)

STIVA  ENDS

DATA SEGMENT PARA PUBLIC 'DATA'

var1 DD 1.5 ;prima variabila

var2 DD 5.5 ;a doua variabila

varp1 DD ?

varp2 DD ?

DATA ENDS

Segment de cod

‑‑‑‑‑‑‑‑‑‑‑‑‑‑

CODE  SEGMENT PARA PUBLIC 'CODE'

ASSUME CS:CODE,DS:DATA,SS:STIVA,ES:NOTHING

START:

push ds

xor ax,ax ;init. pt. return

push ax

mov ax,DATA

mov ds,ax ;init. DS

finit

fld var2 ;st(0) <== var2

fst st(1) ;st(1) <== var2

fld var1 ;st(0) <== var1

fsub st(1),st(0) ;st(1) <== st(1) ‑ st(0)

fadd st(1),st(0) ;st(0) <== st(0) + st(1)

fsubr st(1),st(0) ;st(1) <== st(0) ‑ st(1)

fstp varp1 ;varp1 <== st(0)

fld st(1) ;st(0) <== st(1)

fstp varp2 ;varp2 <== st(0)

ret

CODE  ENDS

END START

EXEMPLUL 3 Sa se scrie secventele de program pentru calculul expresiilor :a) 2x, b) ex, c) 10x, d) xy pe baza urmatoarelor relatii :

2x = 1 + (2x - 1);

ex = 1 + (2x*log2e - 1);

10x= 1 + (2x*log2(10) - 1);



xy = 1 + (2y*log2(x) - 1);

Definirea datelor :

x DT 2.073E-2

y DT 3.8767E-4

2lax DT ?

elax DT ?

10lax DT ?

xlay DT ?

a)

wait

finit

fld x ; ST(0)=x

f2xm1 ; ST(0)=2x-1

fld 1 ; ST(0)=1, ST(1)=2x-1

fadd st,st(1) ; ST=2x-1+1=2x

fstp 2lax

b)

fld x ; x in virful stivei

fldl2e ; ST(0)=log2e, st(1)=x

fmul st,st(1) ; inmultire ST(0)*ST(1)

f2xm1 ; ST=2x*log2(e)-1

fld1 ; ST=1, ST(1)=2x*log2(e)-1

fadd st,st(1) ; ST=ex

fstp elax ;memoreaza in elax pe ST

c)

fld x

fldl2t ; ST(0)=log210, ST(1)=x

fmul st,st(1)

f2xm1

fld1

fadd st,st(1)

fstp 10lax

d)

fld y

fld x ; ST=x, ST(1)=y

fyl2x

f2xm1

fld1

fadd st,st(1)

fstp xlay

fwait

EXEMPLUL 4 In programul de mai jos sint prezentate instructiuni de control si comparare ale 8087.

TITLE EXEMPL04

;COMMENT * Prezinta citeva instructiuni de control si ; comparare ale coprocesorului matematic

CODE  SEGMENT PARA PUBLIC

ASSUME CS:CODE,DS:CODE,SS:CODE

org 100h

start: jmp start1

cw DW (?) ;cuvint de control

sw DW (?) ;cuvint de stare

start1:

finit ; initializeaza coprocesor

fstcw [cw] ;

mov ax,[cw] ;| salveaza cuvintul de control si

mov di,ax ;/ pune‑l deoparte

mov ax,1800h ;

mov [cw],ax ;| seteaza modul de lucru al coprocesorului

fldcw cw ;/

fclex ; sterge flagurile pentru

; exceptii

fstsw [sw] ;

mov ax,[sw] ;| memoreaza in bx cuvintul de stare

mov bx,ax ;/

clc ;

mov cl,2 ;|

rcl ax,cl ;|

clc ;|

mov cl,4 ;| urmareste in carry valorile bitilor

rcl ax,cl ;| c3,c2,c1,c0 din cuvintul de tare al

clc ;| coprocesorului

rcl ax,1 ;|

clc ;|

rcl ax,1 ;/

fldl2e ; incarca in st(0) log2e

fldpi ; incarca in st(0) pi=3,14

fcom ; compara st(0) cu st(1)

fstsw [sw] ; memoreaza cuvintul de stare in dx

mov cx,[sw] ;/

fld st(1) ; incarca in st(0) st(1)

ftst ; compara st(0) cu 0

fstsw [sw] ; memoreaza cuvintul de stare in dx

mov dx,[sw] ;/

fcomp st(2) ; compara st(0) cu st(2) si extrage st(0)

fstsw [sw] ; memoreaza cuvintul de stare in si

mov si,[sw]

; Cuvintul de stare

; este memorat in registri diferiti dupa fiecare modificare ; ; pentru a se putea face o comparatie intre efectele

; instructiunilor asupra lui.

mov ax,4c00h ; revenire in DOS

int 21h ;/

CODE ENDS

END START

EXEMPLUL In segmentul de date, incepind de la adresa simbolica 'tab1' se gasesc 5 numere mari n0,n1,n2,n3,n4. Sa se aranjeze aceste numere in ordinea n4,n3,n2,n1,n0, incepind de la adresa 'tab2'.

TITLE EXMPL05

PAGE 3,3

COMMENT *Avind in memorie la adresa tab1 5 numere mari

asezate in ordinea n0,n1,n2,n3,n4 programul

realizeaza aranjarea lor in ordinea

n4,n3,n2,n1,n0 la adresa tab2*

STIVA  SEGMENT PARA STACK 'STACK'

DW 512 DUP(?)

STIVA  ENDS

DATA  SEGMENT PARA PUBLIC 'DATA'

tab1 DT 23.55e23,24.56e22,25.6754e18,4556.82e76,723465e‑4

tab2 DT 5 dup(?)

DATA  ENDS

Segment de cod

‑‑‑‑‑‑‑‑‑‑‑‑‑‑

CODE  SEGMENT PARA PUBLIC 'CODE'

MAIN  PROC FAR

ASSUME CS:CODE,DS:DATA,SS:STIVA,ES:NOTHING

push ds

xor ax,ax

push ax ;

mov ax,DATA

mov ds,ax ;pregatire DS

mov cx,5 ;contor numere

mov bx,offset tab1 ;inceput tab1

mov ax,offset tab2+40

finit ;initializare

et:

fld [bx] ;st(0) <== a0

add bx,10 ;un numar are 10 octeti

xchg ax,bx

fstp [bx] ;memorez a0 in tab2 pe poz. 4

sub bx,10

xchg ax,bx

loop et

ret

MAIN   ENDP

CODE ENDS

END MAIN

Program pentru verificarea unor exceptii ale coprocesorului 80387.

;* Programul 'Impartire' calculeaza raportul X^256/Y^256 ; si cu ajutorul procedurii' Ver ' verifica si trateaza citeva ; din exceptiile ce pot sa apara. ;

S SEGMENT STACK 'STACK'

DW 10 DUP(?)

S ENDS

C SEGMENT

ASSUME CS:C, DS:C

X DD 10e‑37 ; In X se da deimpartitul

Y DD 10e+37 ; In Y se da impartitorul

XpeY DD ? ; In XpeY se va depune rezultatul

Cuvint DW ? ; Cuvint este folosit de instructiunile de

; comanda a coprocesorului matematic 8087

Div0 DB 13,10,'Impartire cu 0$'

Depasire_sus DB 13,10,'Rezultat prea mare$'

Depasire_jos DB 13,10,'Rezultat prea mic$'

Impartire:

mov ax,C ; Initializeaza registrul

mov ds,ax ; segment de date DS

finit ; Initializeaza coprocesorul

fld X ; Incarca X

fld Y ; Incarca Y

fclex ; Sterge flagurile pentru exceptii

fdiv ; Imparte X la Y

fmul St(0),St(0) ;

fmul St(0),St(0) ; | Ridica

fmul St(0),St(0) ; | raportul

fmul St(0),St(0) ; | X/Y

fmul St(0),St(0) ; | la

fmul St(0),St(0) ; | puterea

fmul St(0),St(0) ; | 256

fmul St(0),St(0) ;/

call Ver

mov ax,4C00h ; Preda controlul

int 21h ; sistemului de operare DOS

; Procedura 'Ver' verifica daca s‑a impartit la 0, daca numarul e prea mare sau daca numarul e prea ;mic.

Ver proc

fstsw Cuvint ; Depune cuvintul de stare in ; 'Cuvint'

mov BX,Cuvint ; Muta in BX 'Cuvint'

mov AX,BX ;

and AX,4h ; | Verifica flagul care

cmp AX,0 ; | indica impartire la 0

jne Imp_cu_0 ;/

mov AX,BX ;

and AX,8h ; | Verifica flagul care

cmp AX,0 ; | indica depasire sus

jne Dep_sus ;/

mov AX,BX ;

and AX,10h ; | Verifica flagul care

cmp AX,0 ; | indica depasire jos

jne Dep_jos ;/

ret

Imp_cu_0:

mov dx,offset Div0 ; Afiseaza

mov ah,9 ; | 'Impartire cu 0'

int 21h ;/ pe ecran

ret

Dep_sus:

mov dx,offset Depasire_sus ; Afiseaza

mov ah,9 ; | 'Rezultat prea mare'

int 21h ;/ pe ecran

ret

Dep_jos:

mov dx,offset Depasire_jos ; Afiseaza

mov ah,9 ; | 'Rezultat prea mic'

int 21h ;/ pe ecran

ret

Ver ENDP

C ENDS

END IMPARTIRE





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1526
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved