Probleme propuse la sesiunea Partial 2003 pentru disciplina RT2

Se da reteaua de LAN-uri interconectate prin punti transparente, unde c = costuri.

Se cere:

Arborele de acoperire;

Setul final de mesaje de configurare;

Tabelul de rutare al lui B5 pentru statiile S1-S7;

Se da reteaua din figura, in care se instaleaza o noua legatura figurata punctat. Nodurile 1 si 4 primesc informatii despre noua legatura. Precizati ce mesaje transmit nodurile 1 si 4 imediat dupa aparitia legaturii 1-4. Descrieti tabelele de rutare initiale si finale ale fiecarui nod.

Fie reteaua reprezentata printr-un graf ca in figura de mai jos, in care arcele reprezinta legaturi(link-uri) cu costuri asociate iar nodurile simbolizeaza comutatoarele. Se instaleaza un nou nod 0 avand legaturi cu nodurile vechi marcate cu linie punctata. Utilizand varianta distribuita Ford-Fulkerson analizati felul in care evolueaza tabela de rutare din nodurile vechi, pentru noua destinatie 0. Precizati mesajele schimbate intre noduri.

Fie retelele LAN interconectate prin puntile transparente ca in figura. Costurile segmentelor sunt invers proportionale cu debitele binare ale LAN-urilor.

Aceleasi cerinte ca la problema anterioara.

5. Se da reteaua cu comutatoare si legaturi din figura. Folosind algoritmul Ford-Fulkerson varianta centralizata sa se eticheteze toate nodurile pentru destinatia A.

Analizati setul de mesaje de configurare si modul de selectare a setului final de

mesaje, daca toate puntile au fost alimentate simultan. Indicati arborele de acoperire. Se va preciza pentru fiecare punte DPC, RPC.

Se da configuratia de LAN-uri interconectate prin punti transparente.

a)      Sa se determine arborele de acoperire, cu B1 radacina;

b)      Sa se determine setul final de mesaje de configurare;

c)      Sa se analizeze mesajele de configurare receptionate de B3 si actiunile intreprinse de ea. Indicatie: se presupune ca celelalte punti "au aflat" deja care este arborele.

			Legenda: Ri = repetor i Bi = punte i

Daca in problema precedenta se vor deconecta repetoarele R1, R2 si se va inlocui R3 cu o punte notata B3' si se presupune ca toate puntile sunt de tip cu "rutare sursa" atunci sa se determine informatia de rutare sursa A B (din statia A ca sursa). Unde statia A apartine LAN-ului L4 iar statia B apartine LAN-ului L7. Cum se obtine aceasta informatie?

Este necesara corelarea valorilor temporizatoarelor din protocolul de transport din statiile capat cu valoarea campului "time to live" din PDU ale protocolului ISO-IP ? Explicati in ce fel, daca este cazul.

Explicati de ce modurile de conectare electrica la cablul pentru CSMA/CD si inelul  fizic cu jeton sunt diferite.

Comentati diferentele intre latenta inelului fizic cu jeton si latenta inelului logic (bus) cu jeton.

Analizati variatia lungimii maxim admisibile pentru un cablu al unui LAN CSMA/CD in functie de valoarea traficului maxim impus pe cablu. Se vor considera ca parametrii: lungimea medie in octeti a cadrului si debitul de varf R = constant.

Se da o retea  CSMA/CD. Analizati variatia intarzierii medii (normata la durata medie a cadrului) in functie de lungimea cadrului. Paramterii: dimensiunea (in octeti) a unui cadru si traficul total pe cablu.

La t = 0

TCP_A are transmis si neconfirmat un segment de date de 100 octeti si primeste

cerere de inchidere a fluxului de iesire.

TCP_B primeste cerere pentru transmisia unui segment de 200 octeti si imediat

primeste si cererea de inchidere a fluxului de iesire.

Numere de Secventa utilizate in segmentele de date sunt A: seq=350; B: seq=500.

a)      Se cere diagrama temporala a schimbului de pachete si primitive. Se vor completa convenabil campurile neprecizate in enunt (ack, win).

b)      Reluati diagrama a) cu pierderea segmentului de date emis (anterior lui t = 0) de catre TCP_A.

Se da schema de interconectare de LAN-uri prin punti transparente. Se cere:

a)      Arborele de acoperire minim;

b)      Setul final de mesaje de configurare (figurat pe schema);

c)      Precizati tabelul de rutare pentru puntea B4;

Se da o retea cu N-1 rutere interconectate prin legaturi al caror cost c(i,j) = (i+j)/2. Ruterele sunt numerotate 1, 2, 3, ., N-1. Conexiunile sunt realizate astfel Ruter(n) → Ruter(2n), Ruter(2n+1), pentru n < N/2.

a)      Sa se reprezinte grafic reteaua pentru N = 16;

b)      Aplicand algoritmul Dijkstra sa se determine arborele de drumuri minime cu radacina in Ruter(N-1).

Un protocol de transport cu conexiune are un control de flux cu fereastra de credit.Dimensiunea tamponului de receptie este B octeti. Transmitatorul T emite tot timpul cat are credit, cu deitul R bps. Initial creditul lui T este B. Transmitatorul cere explicit incepand de la t = 0 credit de la receptor prin pachete speciale de control CD_REQ si cand primeste raspuns printr-un pachet CD_GRANT(crdt) transmite cu prioritate o noua cerere dupa care eventual continua trasnmisia fluxului de date, etc.

Crdt reprezinta creditul in surplus oferit de receptor lui T dupa ce a receptionat si livrat la utilizator un numar de crdt octeti.

Sa se reprezinte variatia eficientei E (raportul dintre timpul de transmisie efectiva a datelor si timpul total) in functie de timpul (dus intors prin retea).

Ipoteze: se neglijeaza segmentarea, timpii de procesare duratele pachetelor de control. Se presupune un transfer fara erori, livrarea datelor la receptor de face imediat pentru eliberarea tamponului de memorie.

Fie reteaua de mai jos, unde S reprezinta statii terminal A, ., F noduri iar cifrele asociate legaturilor precizeaza costurile. Sa se determine arborele drumurilor minime cu radacina in A. Sa se aloce in noduri numere de circuite virtuale pentru conexiunile (solicitate in ordinea in care sunt scrise in continuare):AF, CD, CF, AD, BF, folosind distantele minime intre noduri.

Se da configuratia de LAN-uri Li din figura. Costurile segmentelor de LAN sunt marcate pe figura. Puntile sunt de tip transparent.

a)      Sa se precizeze care este arborele de acoperire.

b)      Sa se figureze pe schema setul final de mesaje de configurare transmise/receptionate de punti.

c)      Daca ordinea de alimentare electrica a puntilor este B1, B3, B2, B5, B4, sa se determine mesajele transmise/receptionate de B4 din momentul alimentarii si pana la terminarea algoritmului de determinare a configuratiei.

d)      La LAN-uri sunt conectate statiile cu adresele Ai astfel: IL1; IL9; IL6; IL5; IL10; IL11; Presupunand A11 alimentat la t = t0 sa se precizeze drumurile urmate de cadrele generate de A11 imediat dupa alimentarea electrica.

e)      Care este continutul tabelului de rutare din B5 pentru statiile mentionate la punctul d) ?

f)        Cum se modifica arborele de acoperire daca portul nr 3 al lui B2 se defecteaza ?

Fie mai multe subretele interconectate. Comentati comparativ eventualele avantaje/dezavantaje pentru o operatie de segmentare/reasamblare la nivelul 3 (IP):

in interiorul fiecarei subretele in mod independent;

cap-la-cap (si eventual in unele noduri de retea daca e cazul);

Se dau retelele locale L1-L10 interconectate prin puntile transparente B1-B5. Legaturile intre punti sunt date de matricea de interconectare:

a)      Se cere arborele de acoperire;

b)      Figurati pe schema setul final de mesaje de configurare transmis/receptionat de punti;

c)      Fie statiile IL1; IL2; IL7; IL10. Precizati continutul tabelei de rutare din B5. Se vor indica si costurile aferente.