SISTEME INFORMATICE - test grila

SISTEME INFORMATICE - test grila

1.

Din perspectiva paralela date - prelucrari metoda de proiectare:

D

2.

. Din perspectiva sistemica metoda de proiectare:

A

3. Metodele de proiectare obiectuale :

E

4.

Proiectarea sistemelor informatice prin abordarea descendenta:

B

5. Din punct de vedere al valorilor pe care le poate lua un atributul la un moment dat:

C

6.

Realizarea unui sistem informatic:

B

7. Entitatea:

A

8. Structura de ansamblu a unui sistem informatic e formata din :

D

9.

In cadrul proiectarii unui sistem informatic:

E

10.

Intr-un sistem informatic, metodele si procedurile de prelucrare se refera la:

A

11. Un produs software orientat-obiect

A

12.

Metodele de proiectare se pot clasifica in:

B

13.

Proiectarea sistemelor informatice prin abordarea ascendenta:

D

14.

Metodele de proiectare sistemice:

A

15. In teoria bazelor de date, tehnica entitate-asociere permite construirea modelului structural sub forma unei diagrame entitate-asociere, prin parcurgerea urmatorilor pasi:

B

16.

Conform metodelor de proiectare sistemice sistemul informatic este abordat:

C

17. Dependenta functionala reprezinta:

D

18. Considerand urmatoarea reprezentare grafica:

Stabiliti care este cardinalitatea pentru asocierea celor 2 tipuri de entitati Furnizori-Factura:

C

19. Se cunoaste urmatorul fragment de MCD:

Stabiliti care sunt identificatorii tipurilor de entitati:

B

20.

Metodele de proiectare fuctionale:

E

21.

Ciclul de decizie este constituit:

D

22.

Metoda de proiectare Merise este:

A

23.

. Ciclul de viata al unui sistem informatic descrie cronologic:

D

24. Specializarea:

C

25. Se cunoaste urmatorul fragment de MCD:

Stabiliti care sunt identificatorii tipurilor de entitati:

E

26.

Metodele de proiectare structurate:

1.urmaresc producerea de rezultate pe baza intrarilor din mediul extern

2.se realizeaza prin intermediul deciziilor din linia de titlu

3.folosesc descompunerea progresiva descendenta top-down

4.apartin selectiei secventiale continue

5.au fost integrate in SGBD prin limbajul de descriere a datelor.

D

27.

Informatiile de programare, planificare si previziune:

B

28. Relatia existenta intre sistemul informational si sistemul decizional, precum si legatura stabilita intre sistemul informational si sistemul condus este scos in evidenta de:

A

29. . Considerand urmatorul MCD caracterizat prin faptul ca ne confruntam cu furnizori specializati, acestia putand livra doar o singura materie prima, livrarea realizandu-se doar o singura data:

Stabiliti care este cardinalitatea pentru asocierea celor 2 tipuri de entitati Furnizori-Materii prime:

C

30. Se cunoaste urmatorul fragment de diagrama a dependentelor functionale:

Stabiliti care este modelul conceptual al datelor aferent:

D

31. Criteriile avute in vedere la proiectarea generala a unui sistem sunt :

a) obiectivele avute in vederea de organizarea respectiva,

b) posibilitati de modificare a iesirilor,

c) aria de intindere pe noul sistem, costurile si termenele de realizare,

d) cresterea gradului de utilizare a capacitatilor de productie.

B

32.

Activitatile desfasurate in cadrul proiectarii de ansamblu sunt:

a) stabilirea obiectivelor noului sistem informatic;

b) analiza deficientelor informationale;

c) proiectarea rapoartelor, listelor, situatiilor de iesire;

d) proiectarea bazei informationale;

A

33. Din perspectiva procesului decizional obiectivele unui sistem pot fi grupate in:

a) obiective generale ce trebuie sa asigure cunoasterea exacta si obiectiva a activitatilor desfasurate unitatea economica.

b) obiective specifice ce trebuie sa asigure cunoasterea exacta si obiectiva a activitatilor desfasurate unitatea economica.

c)obiective functionale ce trebuie sa asigure informatizarea activitatilor esentiale si specifice ale unei unitati economice in vederea asigurarii functiilor sale fundamentale

D

34.

Realizarea globala si structurala a indicatorilor economico-financiari este:

A

35.

Asigurarea unui fundament informational superior pentru fundamentarea si implementarea strategiilor si politicii unitatii economice este:

A

36.

Realizarea unei functionalitati superioare de ansamblu a sistemului decizional este:

A

37.

Facilitarea introducerii si utilizarii anumitor tehnici, metode si sisteme manageriale este:

A

38.

Degrevarea conducerii de procesele decizionale de rutina, formalizarea prin noul sistem a informatiilor sintetice necunoscute derularii relatiilor informationale cu organismele de stat si cu alte regii autonome sau societati comerciale este:

A

39.

Planificarea financiara a investitiilor, previzionarea activelor circulante si a resurselor de finantare, previzionarea activitatii de trezorerie este.

A

40.

Perfectionarea structurilor si a activitatii de productie in vederea unui asigurari optim global:

A

41.

Cresterea operativitatii si gradului de fundamentare si adaptare a deciziilor:

A

42.

Proiectarea in domeniul tehnologiilor si echipamentelor este o subactivitatea a :

A

43.

Determinarea capacitatii de productie si utilizarea eficienta a acesteia reprezinta o subactivitate a:

B

44.

Elaborarea normativelor si normelor de consum pentru resursele materiale si energetice este o subactivitate a:

D

45.

Elaborarea normativelor si normelor de munca si a consumurilor specifice de manopera este o subactivitatea a:

A

46.

Definirea ingredientelor si proceselor ce sunt utilizate in productia continua este o subactivitatea a :

A

47.

Definirea sectiilor, operatiilor si ordinea lor, care intervin in fabricarea unui produs este o subactivitate a:

B

48.

Definirea materialelor si (sub)ansamblelor folosite pentru fabricarea unui produs este o subactivitate a:

B

49.

Subactivitatea de aprovizionare trebuie sa solutioneze optim urmatoarele aspecte specifice :

a)determinarea necesarului de resurse materiale;

b)determinarea necesarului de resurse energetice

c)planificarea resurselor umane si financiare

d)contractarea necesarului de aprovizionat.

B

50.

Subactivitatea de desfacere trebuie sa solutioneze optim urmatoarele aspecte specifice :

a) cooperarea cu alte societatii comerciale din tara

b)situatia necesarului de livrat conform contractelor;

c)situatia cantitativ si valorica a livrarilor ;

d)urmarirea ritmicitatii livrarilor in scopul onorarii contractelor.

D

51.

Subactivitatea de marketing trebuie sa solutioneze optim urmatoarele aspecte specifice : 

a)studierea caracteristicilor tehnico-economice a produselor concurente;

b)evolutia pietelor de desfacere in vederea realizarii relatiilor valutar-financiar si de distribuire a produselor proprii;

c)cooperarea cu alte societatii comerciale din tara sau strainatate in vederea promovarii produselor pe terte piete

d)studierea tehnicilor de comercializare a produselor concurente, furnizate de alte societati comerciale din tara sau strainatate;

A

52.

Elaborarea bugetului general al unitatii economice pe an financiar, cu defalcare pe subunitati este:

A

53.

Gestiunea creditului clienti pune in evidenta sumele datorate de clienti, ce rezulta din datele generate de cumpararile si platile acestora este:

A

54.

Gestiunea numerarului colecteaza informatii privind toate intrarile si iesirile de numerar din organizatie, in mod periodic sau chiar in timp real este :

A

55.

Gestiunea portofoliului (titlurilor ) de plasament evidentiaza surplusul de numerar investite in hartii de valoare pe termen scurt ( fie cu un grad de risc scazut - bonuri de tezaur, certificate de trezorerie, fie cu un grad de risc mai ridicat dar si cu posibilitati mai mari de castig), astfel incat sumele rezultate sa poata fi disponibile atunci cand sunt necesare fonduri este :

A

56.

Iesirile noului sistem informatic sunt determinate, in principiu, de urmatoarele reguli:

a)respectarea specificatiilor cadrului legislativ in vigoare ;

b)proiectarea se va face in concordanta cu activitatile specifice obiectivelor sistemului;

c)aceeasi informatie sa apara in mai multe situatii de iesire;

d)continutul va fi redat sintetic sau analitic si cu o frecventa precizata in legislatie.

B

57.

Continutul bazei informationale se determina in functie de:

a)obiectivele propuse concretizate in situatiile de iesire;

b)datele de intrare si dinamismul iesirilor solicitate;

c)dispozitivele periferice de iesire;

d)variantele de abordare a proiectarii generale.

B

58.

Pentru proiectarea corecta a continutului bazei informationale este necesara indeplinirea concomitenta a urmatoarelor conditii:

a)multimea atributelor de iesire este formata din submultimea atributelor preluate reunita cu submultimea atributelor calculate;

b)submultimea atributelor variabile este inclusa in submultimea atributelor de stare;

c)submultimea operanzilor primari intersectata cu submultimea atributelor preluate corespunde atributelor comune ce se gasesc in ambele submultimi;

d)submultimea atributelor de intrare este reprezentata corect de nucleul informational ce constituie continutul bazei informationale.

D

59.

Proprietatile esentiale ale unui cod sunt:

a) unicitatea codului;

b) comoditatea utilizarii ;

c)suplete in timp;

d) concizia codului.

A

60.

Printre functiile codificarii regasim::

a) functia de identificare;

b) functia de control;

c) functia de manipulare;

d) functia de arhivare.

C

61.

Natura caracterelor ce intra in componenta codului determina urmatoarele coduri:

a. numerice: formate numai din cifre;

b. mnemonice formate numai caractere speciale;

c. alfabetice: formate numai din litere:

d. alfanumerice: formate din cifre, litere si eventual caractere speciale.

B

62.

Cifra de control corespunzatoare fiecarui cod se determina prin urmatoarele metode:

a. metoda aritmetica;

b. metoda geometrica;

c. metoda probabilistica;

d.metoda literei de control.

D

63. Alegerea tipului de cod utilizat este determinat de:

a. costul si timpul de realizare a activitatii de codificare;

b. cerintele de informare pe nivele ierarhice;

c. posibilitatea utilizarii unor coduri deja folosite;

d. metode de introducere si validare a codurilor.

A

64.

E. F. Codd a aratat ca printre asa numitele "anomalii de actualizare" regasim :

a. anomalii de adaugare;

b. anomalii de selectie;

c. anomalii de stergere;

d. anomalii de modificare.

B

65.

Fazele procesului de implementare a sistemelor informatice sunt:

a. realizarea si testarea programelor;

b. pregatirea locurilor de munca;

c. instalarea si testarea echipamentelor;

d. selectarea si instruirea personalului.

A

66.

Intr-un sistem informatic se pot distinge urmatoarele tipuri de erori:

a. erori de sintaxa

b. erori de executie

c. erori de utilizare

d. erori de algoritm.

A

67.

Intr-un sistem informatic pot aparea erori:

a. la nivelul sistemului de operare;

b. la nivelul sistemului de asamblu;

c. in interiorul modulelor;

d. la nivelul sistemului de supraveghere.

C

68.

Testarea de acceptare a noului sistem informatic consta in:

a. testarea utilizatorilor.

b. testarea regenerarii sau refacerii;

c. testarea securitatii;

d. testarea la suprasolicitari;

B

69.

Care din urmatoarele tipuri de intretinere detin ponderea cea mai mare in totalul activitatii de intretinere :

D

70.

Planificarea proiectelor informatice are drept scop indeplinirea obiectivelor proiectelor, obiective precizate mai jos:

a)performanta si calitate ;

b)incadrarea in bugetul alocat;

c)incadrarea in durata de realizare

d)incadrarea in planul de dezvoltare regionala.

C

71.

Metoda PERT ia in considerare urmatoarele durate de timp pentru fiecare activitate:

a)durata optimista;

b)durata cea mai probabila;

c) durata realista;

d)durata pesimista.

D

72.

Cele mai cunoscute metode dintre analizele tip retea sunt:

a) analiza drumului critic (DC);

b) metoda PERT;

c) diagrame GANTT.

B

73.

In elaborarea planului de achizitii al proiectului de realizare a unui sistem informatic sunt considerate esentiale urmatoarele date:

a) sondaje asupra situatiei pietei;

b)trenduri privind preturile;

c)calificarea personalului tehnic;

d)disponibilitatea materialelor.

D

74. Metodologia de realizare a unui sistem informatic o definim ca o implementare fizica a ciclului de viata a sistemelor care trebuie sa includa:

a. activitati pas cu pas pentru fiecare etapa de lucru;

b. regulile individuale si de grup pentru fiecare activitate;

c. asigurarea legaturii in ambele sensuri intre sistemul de conducere si sistemul operational;

d. standardele de calitate in fiecare activitate;

e. instrumentele si tehnicile utilizate in fiecare activitate.

C

75. Principalele metode de abordare a sistemelor informationale sunt:

a. Metoda descompunerii functionale (orientate-functii);

b. Metoda organizarii datelor in baze de date;

c. Metode orientate-obiect;

d. Metoda fluxului de date;

e. Metode orientate spre informatii (orientate-date);

f. Metoda evolutiva;

g. Metoda cascada.

A

76. consta in capacitatea obiectelor de a contine la un loc atat date cat si operatii dintre care numai o parte sunt vizibile din exterior

E

77. este proprietatea obiectelor care determina existenta mai indelungata a acestora fata de procesul care le-a creat; este proprietatea prin care starea bazei de date asigura executia unui proces pentru a fi refolosit ulterior in alt proces.

C

78. .este procesul prin care toate atributele si metodele unei clase sunt preluate de o alta clasa inrudita, numita subclasa. Clasa de la care atributele si metodele sunt mostenite se numeste supraclasa.

B

79. ..este unul de referinta asigurand trecerea de la o etapa la alta in ordinea secventiala a posibilitatii revenirii la etapele anterioare sau parcurgerii in paralel a mai multor etape.

D

80. ..este o alta forma a modelului cascada,dupa etapa de proiectare se efectueaza descompunerea proiectului in subproiecte; ofera posibilitatea atingerii scopului final in doua variante: sistemul global livrat la sfarsit sau componente livrate distinct.

A

81. . consta in descompunerea proiectului in parti, fiecare cu o valoare deosebita pentru client. Aceste parti sunt realizate si livrate in mod iterativ si contribuie la sporirea performantelor sistemului.

E

82. . exprima doua categorii de cicluri de activitate: una derulanta inainte care sintetizeaza sistemul nou si una inapoi pentru dobandirea sistemului si a componentelor sale pentru o posibila reutilizare.

B

83. . consta in descompunerea proiectului in parti, fiecare cu o valoare deosebita pentru client. Aceste parti sunt realizate si livrate in mod iterativ si contribuie la sporirea performantelor sistemului.

E

84. . exprima doua categorii de cicluri de activitate: una derulanta inainte care sintetizeaza sistemul nou si una inapoi pentru dobandirea sistemului si a componentelor sale pentru o posibila reutilizare.

B

85. .. consta in modificarea partiala neintentionata a continutului, a mesajului unei informatii pe parcursul culegerii, prelucrarii si transmiterii de la emitator la receptor.

C

86. . consta in modificarea partiala sau totala a mesajului sau continutului informatiilor in mod intentionat. Cauza fiind: interventia pe parcursul inregistrarii, transmiterii si prelucrarii informatiilor a unor persoane, care au interesul ca beneficiarul informatiei sa primeasca un mesaj schimbat.

B

87. . consta in inregistrarea, transmiterea si prelucrarea repetata a unor informatii. Cauza majora a acestei disfunctionalitati informationale o reprezinta absenta coordonarii sau coordonarea defectuoasa a anumitor segmente ale sistemului managerial.

A

88. . Metodele traditionale de colectare a cerintelor sistemului informatic sunt: 

a. interviuri individuale;

b. anchete realizate prin chestionare;

c. sesiunile JAD (Joint Application Design) ;

d. intervievarea grupurilor de oameni cu interese comune;

e. RAD (Rapid Application Development).

f. observarea personalului in momente bine definite pentru a vedea modul in care sunt folosite informatiile pentru exercitarea sarcinilor de serviciu;

g. sistemele de sprijinire a grupurilor de lucru;

h. prototipizarea;

E

89. Metodele moderne de colectare a cerintelor sistemului informatic sunt:

a.  interviuri individuale;

b.  anchete realizate prin chestionare;

c.  sesiunile JAD (Joint Application Design) ;

d.  intervievarea grupurilor de oameni cu interese comune;

e.  RAD (Rapid Application Development).

f.  observarea personalului in momente bine definite pentru a vedea modul in care sunt folosite informatiile pentru exercitarea sarcinilor de serviciu;

g.  sistemele de sprijinire a grupurilor de lucru;

h.  prototipizarea;

C

90. . pun laolalta toate fortele interesate in dezvoltarea sistemelor: utilizatorii cheie, managerii si analistii de sistem implicati in analiza sistemului curent. Din acest punct de vedere fiind similar interviului la nivel de grup. Totusi, se urmeaza o anumita secventa de derulare a activitatilor pe baza unor roluri bine definite.

A

91. . este un proces iterativ prin care analistii si utilizatorii pun in discutie o versiune rudimentara a unui sistem informational, care va fi intr-o continua schimbare, in functie de reactia utilizatorului.

E

92. este o metodologie de realizare a sistemelor informationale care promite sisteme mai bune, mai ieftine si realizate mai rapid.

C

93. .. evidentiaza, la nivel conceptual, modul de structurare a datelor si a legaturilor dintre ele. Cea mai utilizata tehnica este entitate-asociere.

C

94. .. evidentiaza comportamentul elementelor sistemului la anumite evenimente. Una dintre tehnicile utilizate este diagrama stare-tranzitie.

B

95.

. evidentiaza modul de asigurare a cerintelor informationale (fluxul prelucrarilor) din cadrul sistemului, prin care intrarile sunt transformate in iesiri. Cea mai utilizata tehnica este diagrama de flux a datelor.

E

96. Proiectarea sistemelor informatice se fundamenteaza pe un ansamblu de principii. Precizati care sunt acestea.

1. Abordarea globala modulara;

2. Criteriul eficientei economice;

3. Corelarea stransa a sistemului informational cu sistemul informatic decizional si cu organizarea structurala a organizatiei;

4. Realizarea unitatii metodologice a tratarii informatiilor;

5. Obtinerea de maximum de informatii finale din fondul de informatii primare;

6. Antrenarea beneficiarului la realizarea sistemului;

7. Posibilitatea de dezvoltare ulterioara.

B

97. Orice sistem client/server este alcatuit din minimum trei componente principale:

1.interfata cu utilizatorul (sistemul de operare mediu / grafic);

2.aplicatia (prelucrarile sau procesele);

3. statia de lucru;

4.sistemul de gestiune a bazelor de date.

D

98. Pentru evitarea multiplicarii solutiilor de interconectare a sistemelor care au la baza arhitecturi eterogene, ISO (International Standards Organization) a dezvoltat modelul de referinta OSI, care prezinta sapte niveluri, dintre care si:

realizeaza functiile legate de gestiunea si exploatarea suporturilor fizice de comunicatie: interfete mecanice si electrice, proceduri de receptie si emisie sistemului informatice a informatiei binare, adaptarea semnalelor la suport etc.

C

99. Pentru evitarea multiplicarii solutiilor de interconectare a sistemelor care au la baza arhitecturi eterogene, ISO (International Standards Organization) a dezvoltat modelul de referinta OSI, care prezinta sapte niveluri, dintre care si:

. .. - genereaza cadrele ce vor fi transmise prin nivelul fizic si asigura detectia si corectia erorilor de transmise.

B

100. Pentru evitarea multiplicarii solutiilor de interconectare a sistemelor care au la baza arhitecturi eterogene, ISO (International Standards Organization) a dezvoltat modelul de referinta OSI, care prezinta sapte niveluri, dintre care si:

. .. - a sistemului informatic asigura directionarea (rutarea) informatiei in traversarea retelei realizand functii de stabilire si intrerupere a comunicatiilor.

E

101. Pentru evitarea multiplicarii solutiilor de interconectare a sistemelor care au la baza arhitecturi eterogene, ISO (International Standards Organization) a dezvoltat modelul de referinta OSI, care prezinta sapte niveluri, dintre care si:

. - a sistemului informatic asigura controlul transferului de date punct la punct in traversarea retelei.

D

102. Pentru evitarea multiplicarii solutiilor de interconectare a sistemelor care au la baza arhitecturi eterogene, ISO (International Standards Organization) a dezvoltat modelul de referinta OSI, care prezinta sapte niveluri, dintre care si:

..- realizeaza functiile care sunt necesare ca suport al dialogului dintre procese, cum ar fi initializarea, sincronizarea si terminarea dialogului;

A

103. Tehnicile prin care un SGBDD, in arhitectura tip ANSI, realizeaza asigurarea distribuirii datelor de baza sunt:

B

104. .......... ale unui sistem informatic urmaresc generarea si furnizarea operativa si selectiva, catre toate nivelele de conducere, a unor date cu caracter strategic, tactic, operativ si functional, pentru asigurarea atributelor conducerii si ale functiilor unitatilor economice.

B

105. .. au in vedere informatizarea activitatilor esentiale si specifice ale unitatii economice in vederea asigurarii functiilor sale fundamentale: cercetare-dezvoltare, comerciala, productie sau exploatare, financiar- contabilitate, personal.

C

106. contin indicatori sintetici si analitici, al caror continut reflecta starea, dinamica si tendinta fenomenelor si proceselor economice ce fac obiectul procesului de prelucrare a datelor din sistemul proiectat.

C

107. redau fenomene si procese economico-financiare prin intermediul unor date succinte utilizate in special informarii operative si demersului decizional.

A

108. . redau sub forma sinoptica starea si evolutia unui fenomen economico-financiar in scopul informarii conducerii sau compartimentelor unitatii economice, adoptarii unor decizii operative, prin care sa asigure fenomenul de feed - back al activitatii economico-financiare analizate.

D

109. - au un continut omogen format din date primare care reflecta stari, caracteristici, evenimente, fapte preluate din unul mai multe documente primare. Se poate aprecia ca datele isi pastreaza valabilitatea, relevanta, autenticitatea, au o utilitate pe o perioada de existenta a obiectelor pe care le reprezinta, le descrie, le reflecta.

B

110.

.- au un caracter temporar si un continut format din totalitatea modificarilor care pot interveni pe parcursul unui interval de timp asupra continutului informational din colectiile de date de baza.

A

111.

- sunt obtinute pe baza unor operatii de sortare, fuziune, selectare din una sau mai multe colectii obiect potrivit unor cerinte furnizate de utilizator.

C

112.

- au un rol de orientare, de previziune, de fundamentare a unor decizii strategice.

D

113.

Restrictiile de integritate sunt inerente conceptelor folosite la modelarea datelor.

D

114.

Restrictiile de integritate . sunt introduse de utilizator pentru a reflecta corect realitatea si sunt expresia regulilor de gestiune aplicate in organizatie.

A

115.

Restrictiile de integritate . vizeaza starea sistemului informatic, independent de timp.

B

116.

Restrictiile de integritate . privesc evolutia in timp a datelor.

C

117.

Restrictiile de integritate . sunt conditii impuse asupra ansamblului de valori acceptate pentru un atribut in cadrul tipului sau domeniului.

E

118.

Prin organizarea datelor in baze de date se asigura centralizarea acestora, fapt care conduce la o serie de avantaje. Identificati urmatorul avantaj:

.- daca fiecare aplicatie lucreaza cu fisiere proprii, este posibil ca aceleasi date sa apara de mai multe ori in fisiere diferite. In cazul centralizarii datelor administratorul bazei de date poate organiza datele in asa fel incat toate aplicatiile sa foloseasca aceleasi fisiere. Astfel se obtine o economie importanta a spatiului de memorie, si nu numai atat.

E

119.

Prin organizarea datelor in baze de date se asigura centralizarea acestora, fapt care conduce la o serie de avantaje. Identificati urmatorul avantaj:

.. - duplicarea datelor in fisiere diferite poate crea probleme la actualizare: este posibil ca prin actualizari partiale (din omisiune sau datorita unor accidente neprevazute) sa avem valori diferite pentru una si aceeasi entitate (de exemplu, un client poate avea mai multe nume: nu mai stim care este cel real).

B

120.

Prin organizarea datelor in baze de date se asigura centralizarea acestora, fapt care conduce la o serie de avantaje. Identificati urmatorul avantaj:

. - aceasta se refera la posibilitatea utilizarii datelor in comun de mai multi utilizatori si la posibilitatea dezvoltarii de noi aplicatii folosind datele deja existente.

A

121.

Prin organizarea datelor in baze de date se asigura centralizarea acestora, fapt care conduce la o serie de avantaje. Identificati urmatorul avantaj:

.- administratorul bazei de date poate impune alinierea la anumite standarde, fapt care permite ulterior un transfer rapid al datelor de pe o platforma (hardware sau software) pe alta.

C

122.

Prin organizarea datelor in baze de date se asigura centralizarea acestora, fapt care conduce la o serie de avantaje. Identificati urmatorul avantaj:

.. - administratorul bazei de date, avand un control centralizat al datelor, poate introduce restrictii diferite de acces la date pentru fiecare categorie de utilizatori.

D

123.

Costurile mentenantei unui sistem sunt influentate de cateva elemente principale:

a.  in fazele de evaluare / proiectare nu pot fi luate in considerare toate scenariile privind functionarea sistemului;

b.  un sistem mare este proiectat si implementat de catre mai multe echipe, in perioade diferite, ceea ce implica o buna coordonare a activitatii lor si poate conduce la generarea unor solutii a caror integrare ridica uneori probleme in timpul exploatarii;

c.  proceduri de codificare a datelor prin care se dau instructiuni despre modul de intocmire a codurilor. Aici se explica sistemul de codificare utilizat si structura codurilor

d.  dezvoltarea unui sistem informatic este un proces de durata si pe parcursul proiectarii si implementarii pot sa apara modificari majore in ceea ce priveste: legislatia, performantele echipamentelor si produselor programului, orientarea activitatii organizatiei, forma de proprietate, strategia manageriala;

e.  - proceduri de obtinere a situatiilor de iesire, prin care se dau instructiuni despre modul de afisare si interpretare a rapoartelor, listelor etc.

f.  personalul care deserveste sistemul, cistiga experienta si intelege din ce in ce mai bine ce ar trebui sa faca, uneori in opozitie cu ce face.

C