TEHNOLOGIILE INFORMATICE SI DE COMUNICARE IN CONSILIEREA CARIEREI

TEHNOLOGIILE INFORMATICE SI DE COMUNICARE IN CONSILIEREA CARIEREI

Categorii de servicii de consilierea carierei compatibile cu TIC

Consilierea carierei se refera nu doar la cei care cauta un loc de munca, ci la

toate categoriile de persoane (inclusiv la cei care au deja o slujba si vor alta, vor sa

fie mai eficien i si in posturi mai inalte sau la cei care se pensioneaza, daca au avut o

slujba platita), indiferent de nivelul de calificare, profesie, sex, varsta etc.

Pentru aceasta, toate categoriile de popula ie men ionate anterior au nevoie de

informa ii, consiliere, orientare. A satisface aceste nevoi ale unui public atat de

numeros presupune apelarea la tehnologiile de informare si consiliere. Unii pot avea

in acest proces dificultai de natura cognitiva (de invaare), afectiva sau tehnica. Sa ne

imaginam dificultatea celor mai multe persoane de a regasi informa ia utila printre

cele peste 8 milioane de web site-uri existente.

Clien ii serviciilor de consilierea carierei sunt diferi i prin capacitatea lor de a

invata, lua decizii, de a recunoaste si selecta informa iile utile, de a le utiliza

(adaptandu-le nevoilor de a sti si caracteristicilor de personalitate).

Este important a se atrage aten ia asupra unor riscuri poten iale pentru clien i,

prin conturarea unei imagini de sine nerealiste, atunci cand ei utilizeaza resurse TIC

pentru o evaluare individuala cu instrumente psihologice la care ob in o "interpretare'

realizata tehnologic. Inevitabil, in aceste cazuri, "interpretarea' rezultatelor si

"sfatul' de orientare nu pot fi decat schematice si rigide.

in acest context, constatam ca exista o multitudine de instrumente de

evaluare psihologica in diferite web site-uri care nu au trecut anterior printr-un proces

de validare psihologica si statistica.

Cresterea ratei de utilizare a web site-urilor pentru a oferi informa ii din

domeniul consilierii carierei in Romania poate fi apreciata si din sporirea numarului

acestora in oferta de servicii de informare, consiliere si orientare. Cu doar ca iva ani

in urma nici un Centru de Asistenta Psihopedagogica nu utiliza TIC pentru a-si spori

vizibilitatea, a preciza obiectivele si oferta de servicii; in prezent exista mai multe

astfel de centre care au web site-uri (www.edu.botosani.ro/ciap, www.cjap.braila.net,

www.geocities.com/cjappcluj, www.cmap.home.ro, https://cjapp.satmat.ro), forum de

discu ii: cjapp@yahoogroups.com, precum si Centre de Informare si Orientare care

ac ioneaza la nivelul invaamantului superior (https://cipo-gate.uaic.ro - la Iasi si

www.ciocp.ro la Bucuresti).

Oferta privata de informa ii din domeniul consilierii carierei este

inca si mai dinamica.

O alta fa eta a problemei este accesul popula iei vizate (elevi,

adul i) la oferte de consiliere prin TIC. Pe de o parte, mul i dintre acestia

nu au inca posibilitatea de acces la Internet (acasa sau in alte institu ii) sau

nu stiu sa il utilizeze. Al ii, pe de alta parte, prefera formele clasice

utilizate in acest domeniu pentru a se informa: carti, brosuri, pliante, ziare

de profil. Utilizarea TIC in ansamblul serviciilor de informare, consiliere

si orientare este, fara indoiala, in crestere, ca de altfel in toate celelalte

domenii. Problema in discu ie este cea a calitaii unei astfel de oferte de

servicii, adica masura in care consilierea carierei prin mijlocirea TIC este

performanta si raspunde nevoilor clientului. Trecerea de la orientarea

carierei asistata de calculator (CACG - computer-assisted career

guidance) la utilizarea Internet-vAm este un proces care, incepand cu anii

'90, cand a fost lansata aceasta facilitate, a inregistrat salturi calitative de

excep ie. Cei mai semnificativi pasi inregistra i se constata in:

. sporirea accesibilitaii publicului la resursele web site-urilor prin

utilizarea facilita ilor oferite de Internet (acasa, la scoala, in institu ii);

. sporirea calitaii ofertei in domeniu (datorita concurentei,

achizi ionarii de experien a, apari iei unor facilita i tehnice si programe

informatice auxiliare);

. cresterea eficientei serviciilor de informare, consiliere si

orientare prin TIC prin adecvarea ofertei la cererea tot mai diversa a

beneficiarilor;

. sporirea caracterului interactiv al programelor informatizate de

consiliere si orientare destinate utilizatorilor, inclusiv prin integrarea

in aceste tipuri de programe si a altor mijloace capabile sa poata

transmite informa ii: televiziune, telefonia digitala, "presa

electronica'.

Multe dintre programele de consilierea carierei ce utilizeaza

facilitaile TIC sunt proiectate sa fie folosite individual de clien i. Cu

toate acestea, respectivele programe presupun interven ia consilierului,

fie inainte de utilizarea acestora, pe parcurs sau dupa incheierea sesiunii.

Programele instalate intr-un web site sunt independente de

interven ia consilierului, "prezenta' acestuia fiind "integrata' in

programul insusi sau asigurata prin posibilitatea contactarii acestuia prin

telefon sau e-mail.

Ajungem, astfel, la un deziderat profesional intens recomandat,

acela al sinergiei tehnologice intre diferitele cai de comunicare si

purtatoare de informa ii si mesaje cu finalitate orientata spre consilierea

carierei. Aceasta presupune utilizarea flexibila a facilita ilor oferite de web

site, e-mail si telefon, consilierul devenind, dupa caz, facilitator, mentor,

tutor. Integrarea in actul consilierii carierei si a altor media (videocamera,

televiziunea digitala) este doar o chestiune de timp.

Clasica imagine a actului consilierii, clientul fata in fata cu consilierul, a

inceput sa se schimbe.

Consilierul va trebui sa se transforme treptat dintr-un personaj cheie

al rela iei directe cu clientul intr-un manager al informa iilor utile

procesului de consiliere, al resurselor care permit clien ilor sa se

autoevalueze, sa ia decizii, sa-si planifice individual dezvoltarea carierei.

Din acest punct de vedere, consilierea la distanta este o solu ie si

deja o realitate.

Interesante acum sunt si distinc iile ce se pot face nu doar intre

interven ia umana si cea care se bazeaza pe TIC, ci si intre nivelurile de

interven ie care presupun: D interac iunea directa, fata in fata, dintre

consilier si client sau cea de grup - preferata de tipul social - Holland

(aceste persoane vor prefera consilierul calculatorului, datorita nevoii lor

de comunicare si interac iune cu semenii);

D interac iunea consilier-client mediata tehnic: cea de tip sincron (telefon,

videoconferinta, chat) sau asincron (e-mail, forum de discu ie);

D servicii informatizate standardizate ce pot fi descoperite si utilizate

individual, in mod repetat, de diversi clien i, cu nevoi si nivel de educa ie

diferite - preferate de tipul investigativ - Holland.

In consecin a, utilizarea calculatoarelor in consilierea carierei:

, reprezinta o alternativa independenta de consiliere (efect divergent

de esen a consilierii carierei);

. instrument ajutator integrat consilierii carierei efectuate de

consilier (efect convergent cu consilierea carierei).

Consilierului, in aceasta situa ie, are urmatoarele alternative:

. sa ramana la consilierea carierei clasica de tip fata in fata pentru asi

oferi serviciile de informare, consiliere si orientare pentru clien ii

individuali, cupluri si grupuri sau

. sa integreze in activitatea de consilierea carierei aceste noi

instrumente computerizate si serviciile implicite mijlocite: de exemplu,

programe de testare, chestionare, site-uri, CD-ROM - pentru

persoanele care nu au acces la conexiune Internet, inclusiv telefonul

pentru un alt tip de consiliere la distanta etc. (re)devenind consilier si

manager al unor resurse de informare, in timp exponen ial extinse.

Avantaje ale utilizarii TIC in consilierea carierei

Argumentele de baza pentru utilizarea tehnologiilor informatice in

consilierea carierei sunt de natura economica si sociala:

. numarul relativ redus de specialisti si institu ii ofertante de

informare, consiliere si orientare in raport cu cererea de astfel de

servicii;

. existenta unei abordari teoretice consistente si cu ecou real in

practica orientarii si consilierii carierei;

. nevoia de a facilita accesul unui public din ce in ce mai numeros la

oferta de servicii, in condi iile sporirii numarului de computere

personale la domiciliu, conectarii prin cablu la Internet, cresterii

spectaculoase a pie ei producatorilor de programe de consilierea

carierei;

. impar ialitate, precizie, stabilitatea structurilor de raspunsuri oferite

la aceleasi cereri, operativitatea, neutralitatea raspunsului.

In consecin a, utilizarea resurselor noilor tehnologii informatice

in consilierea si orientarea scolara si profesionala prezinta urmatoarele

avantaje:

"ameliorarea raportului numar de clien i per consilier;

. scaderea costurilor sociale ale consilierii si orientarii;

. cresterea posibilitailor de stocare, regasire, manipulare si

combinare a diferitelor seturi de variabile (caracteristici personale,

ocupa ii, institu ii etc.) si care pot oferi raspunsuri imediate unei largi

categorii de clien i;

. sporirea gradului de autonomie a beneficiarilor fata de consilieri;

. contactarea directa a surselor de informare care poate

avea durate considerate convenabile de catre fiecare (personalizarea

timpului de acces la informa ii);

. oferirea unei experien e repetabile, care faciliteaza invaarea si

re inerea informa iilor;

. sporirea gradului de realism al situa iilor de munca utilizate ca

exemple si sursa de informa ie (prin simulare electronica);

. furnizarea de informa ii intr-un mod extensiv;

. cresterea flexibilitaii modului de prezentare a datelor, fapt care

permite organizarea si selectarea imediata a informa iilor dupa mai

multe criterii (de exemplu: ocupa iile pot fi clasificate, analizate sau

asociate dupa diferite caracteristici sau cerin e, desigur, atatea

specifica ii cate au fost introduse in sistem)' (Jigau, 2001).

Dezavantaje ale utilizarii TIC in consilierea carierei

Vulnerabilitaile principale ale programelor informatizate de

consilierea carierei, care se considera pentru moment ca dezavantaje in

calea utilizarii TIC in consilierea carierei, sunt cele legate de:

. "perisabilitatea' ridicata in timp a informa iilor introduse in

programe; mereu este nevoie de consilieri care sa "alimenteze'

sistemul si informaticieni care sa asiste func ionarea servere-or, a

re elelor de consiliere la distanta cat si ameliorarea programelor;

. programele care nu sunt totdeauna in consens cu cererile tipice sau

dinamice ale clien ilor;

. flexibilitatea inca redusa sau nula a programelor informatizate la

schimbarea prioritailor, nevoilor si categoriilor de informa ii ale

clien ilor; acestea ac ioneaza, strict, in consens cu programul si

informa iile introduse ini ial;

. incapacitatea programelor de a invata, de a se adapta, de empatie

sau de a de ine alte calitai psihologice ale consilierului;

. receptarea pasiva, neparticipativa a informa iilor de catre clien i;

. posibilitatea redusa de a ob ine informa ii noi sau diferite, de a

pune intrebari sau exersa anumite situa ii ipotetice;

. sensibilitatea relativ redusa a programelor de consiliere si orientare

la diferentele individuale ale clien ilor.

Cerin e ale utilizarii TIC in consilierea carierei

Preocuparile pentru integrarea treptata a TIC in actul consilierii

curente sunt inca nesistematice din cauza lipsei de formare si expertiza in

domeniul TIC, de mijloace tehnice, a conectarii la Internet, a programe

adaptate cerin elor TIC.

Procesul utilizarii TIC in consiliere trebuie sa fie sincronizat cu

activitatea de ini iere a publicului / beneficiarilor / clien ilor / tinerilor din

scoli etc. in utilizarea acestor resurse de informare.

Utilizarea poten ialului TIC in consiliere presupune ca to i

consilierii au fost forma i / sunt capabili sau dau dovada ca:

. au abilita i de utilizare a calculatorului;

stiu sa utilizeze creativ facilitaile oferite de Internet;

. pot proiecta un web site;

. participa la forumuri si grupuri de discu ii;

. au capacitatea de a descoperi informa ii utile clien ilor, in consens

cu nivelul, cerin ele si sfera lor de interese;

. au posibilitatea si competenta de a "prelucra' si adapta

informa iile pentru a fi direct utilizate de beneficiarii din diferite

medii socio-culturale si economice;

. au capacitatea de a raspunde flexibil si operativ la nevoile

dinamice sau conjuncturale ale clien ilor utilizatori ai resurselor TIC

girate de consilieri;

. au capacitatea de a indruma grupuri de beneficiari pentru

utilizarea TIC in consilierea carierei;

. au capacitatea de a coopta sau a avea in vedere si al i factori /

actori cu pondere semnificativa sau decisiva in consilierea carierei

(parin i, profesori, autoritai, colegi, media), persoane care lucreaza in

alte domenii si care pot pleda pentru consilierea carierei ca

neprofesionisti.

In ceea ce priveste utilizarea TIC in consilierea carierei adul ilor

(pentru plasarea for ei de munca, "medierea' client - angajator),

procesul se dovedeste de o mare complexitate.

De pilda, proiectarea unui program de plasare a for ei de munca va

trebui sa tina cont de mai multe categorii de variabile: clientul (for a de

munca), lumea profesiilor, cerin ele angajatorilor etc.

Daca vom lua exemplu doar aspectele ce trebuie avute in vedere,

simultan, despre fiecare din miile de profesii, meserii, func ii si ocupa ii

existente, vom constata ca acestea pot fi caracterizate prin:

. tipul de activitate desfasurata;

. instrumentele si uneltele de lucru utilizate;

. aria de extindere (ca numar de persoane care le practica);

. cerin ele de acces (formare ini iala, criterii de angajare);

. salarizarea, condi iile de mediu al muncii, concediile etc;

. 'deschiderea' profesiei spre alte domenii sau niveluri superioare de

activitate;

. 'zonarea' profesiei si 'dependenta' acesteia de anumite arii

geografice, contexte socio-economice si culturale;

resursele de satisfac ie profesionala pe care le ofera

dominanta ocuparii pe medii, sexe, niveluri de scolarizare etc.

Succesul serviciilor de informare pentru consilierea carierei

mediate de TIC se explica si printr-o componenta cognitiva puternica a

acestora.

In mare masura, imaginea de sine se contureaza ca urmare a

modului in care persoana vede ca este perceputa de cei din jurul sau.

Aceasta inseamna, in planul func iilor psihologice, procese cognitive

si afective ce sunt activate in timpul rela iilor de comunicare dintre

indivizi, ca efect al vie ii sociale.

Actul auto-evaluarii (inclusiv prin mijloace TIC) va (re)intari sau

va pune la indoiala imaginea de sine deja conturata. Acest impuls extern

poate avea un serios impact personal si in planul integrarii socioprofesionale

a individului.

In planul deciziilor personale cu privire la cariera, instrumentele de

evaluare accesate prin Internet si "interpretarile' propuse, in cazul cand

sunt eronat intocmite sau nu sunt interpretate de un consilier, pot genera la

cei care le utilizeaza, fie o supradimensionare a imaginii de sine (un

optimism exagerat), fie o excesiva ezitare in decizie si ac iune.

Aceasta situa ie este una din cele mai serioase riscuri ale utilizarii

instrumentelor de autoevaluare in intregime independente de interven ia

consilierului si care sunt propuse de anumite web site-uh neprofesionale.

Faptul men ionat mai sus nu este menit sa sugereze neutilizarea

TIC in consilierea carierei, ci inten ioneaza sa atraga aten ia asupra

nevoii de calitate profesionala inalta in proiectarea si utilizarea acestor

instrumente si sa propuna,totodata, utilizarea si cu apelarea la serviciile

consilierilor.

Consilierul, in aceste situa ii, poate sa:

. recomande cele mai complete, profesioniste si relevante web sitemi

care pot sprijini clientul in demersul personal de informare,

autoevaluare etc;

. furnizeze categorii de informa ii care nu se regasesc in sursele

electronice, dar sunt necesare pentru luarea deciziei si dezvoltarea

unui plan cu privire la cariera;

. avertizeze clien ii asupra posibilitailor si limitelor acestor

instrumente,

. interpreteze pentru client rezultatele autoadministrarii

instrumentelor de evaluare, sa continue evaluarea cu alte metode si

tehnici mai elaborate, sa ofere o consiliere maximal personalizata.

Gingras si al ii (2001) propune un model circular al modului de

func ionare a serviciilor de informare cu privire la pia a muncii, in care

distingem:

Intrari:

D Clientul (cu toate caracteristicile sale de personalitate).

D Tipuri de si nevoi ale clientului din sfera consilierii carierei.

D Informa ii si sursele acestora.

P Serviciile si institu iile ofertante de consilierea carierei.

P Consilierii.

Proces:

P Identificare.

P Clarificare.

P Decizie.

Iesiri:

P Evaluare.

P Urmarirea evolu iei clientului.

Se porneste de la urmatoarele premise ale ariei Intrari:

Clientul:

Dare nevoie si solicita informa ii de la servicii specializate in consilierea

carierei;

Dare sau nu abilita i de comunicare;

Dare sau nu un obiectiv clar in acest demers;

Dare anumite trasaturi personale ce tin de gen, varsta, etnie etc;

Dare anumite caracteristici psihologice: interese, valori, aptitudini, stil

cognitiv;

Dare anumite caracteristici sociologice: statut socio-economic,

responsabilitai comunitare si familiale, stil de viata, nivel de educa ie,

orientare religioasa si politica;

Dare sau nu informa ii despre sine, pia a muncii, sistemul de educa ie si

formare ini iala si continua;

D are sau nu capacitatea de a procesa informa iile intr-un mod util siesi

(identificare, prelucrare, utilizare);

Peste sau nu hotarat sa se implice si sa finalizeze un plan personal de

dezvoltarea carierei.

Tipuri de nevoi ale clientului:

asistenta pentru identificarea nevoilor sale;

asistenta pentru clarificarea implica iilor nevoilor identificate;

.asistenta pentru identificarea serviciilor necesare satisfacerii

nevoilor sale (surse de informare, moduri de (re)gasire a

informa iilor, utilizarea adecvata a informa iilor);

. asistenta pentru in elegerea sinelui, lumii muncii, sistemului de

educa ie si formare;

. asistenta pentru rezolvarea problemelor, luarea deciziei in

momentele de tranzi ie ale vie ii: educa ie si formare, integrare socioprofesionala,

familie, pensionare etc.

Tipuri de informa ii, sursele acestora si servicii:

. diferite categorii de informa ii utile consilierii carierei (simple,

factuale, generale, pre-prelucrate) si care

vizeaza: educa ia, munca, formarea continua, legisla ia etc,

. existente pe diferite categorii de suporturi (scris, electronic, oral) si

furnizate individual sau in grup,

direct sau mediat, de catre

. consilieri, web site-mi, persoane responsabile cu gestionarea

resurselor umane care-si desfasoara activitatea in

servicii, centre, institu ii, agen ii, firme de stat sau private.

Consilierul (aptitudini, calitai personale):

. abilitatea de a stabili o buna rela ie de munca si comunicare cu

clientul;

. cunoasterea diferitelor tipuri de informa ii si abilitatea de a le

utiliza eficient;

. cunoasterea procesului de a regasi, procesa si integra informa iile

in ac iune;

. abilitaile de comunicare, cunoastere si utilizarea eficace a

diferitelor cai de transmitere a mesajelor purtatoare de informa ii;

. cunoasterea procesului rezolvarii de probleme si a dinamicii luarii

deciziei, precum si utilizarea acestor abilita i in folosul clientului;

cunoasterea mecanismelor vie ii afective, cognitive, volitive sau ale

vie ii profesionale pentru a-i sprijini pe clien i in procesul

dezvoltarii carierei.

Proces:

Se desemneaza prin proces - in acest caz - totalitatea serviciilor de

consiliere oferite continuu clientului in diferite etape ale vie ii acestuia.

Pentru clien i, procesul de sprijinire prin consiliere inseamna ca:

. exista unii beneficiari care au nevoie de ajutor (consiliere,

orientare, empatie) pentru a deveni autonomi;

. unii clien i simt nevoia consilierii pentru a face alegeri mai bune

in ceea ce-i priveste, cu luarea in considerare a mai multor alternative,

despre care vor sa aiba un aviz specializat;

. alte persoane nu pot discerne din informa iile pe care le au, care

sunt cele relevante, utile, de incredere, actuale;

. unii clien i resimt nevoia de a fi sprijini i pe parcursul dezvoltarii

planului lor cu privire la cariera, prin incurajare, intarirea imaginii de

sine, adoptarea unei atitudini active fata de viitorul personal;

. anumite persoane au nevoie sa inve e si sa exerseze procesarea

informa iilor si luarea deciziilor prin punerea in ac iune a

comunicarii, analizei, sintezei etc. si acordand prioritai personale

diferitelor alternative si trecand la ac iune, in conformitate cu o

strategie ce tine cont de obiective, resurse si costuri.

Iesiri:

Sunt incluse in aceasta etapa evaluarea si urmarirea rezultatelor

consilierii, cu luarea in calcul a rela iei client - consilier si mediului in

care acestia interactioneaza.

Evaluarea are in vedere eviden ierea efectelor schimbarilor

intervenite ca rezultat al procesului de consiliere a clientului. Aceste

rezultate au importanta atat pentru consilier (pentru ameliorarea

activitaii sale profesionale), cat si pentru client (pentru a vedea cat a

beneficiat acesta de pe urma consilierii). Urmarirea efectelor procesului

de consiliere este strans legata de evaluare si evident, in principal, ofera

informa ii cu privire la trainicia in timp si ac iune reala in viata socioprofesionala

a serviciilor de informare, consiliere si orientare acordate

clien ilor. Aceste rezultate sunt importante si ca elemente de evaluare a

eficientei externe a institu iilor si practicienilor din domeniul consilierii

carierei. in diferite contexte sau etape ale vie ii, cu aceleasi obiective sau

cu altele, clientul poate reintra in dinamica acestui model ciclic de

informare, consiliere si orientare, dand, de fiecare data un alt curs,

procesualitate interna sau finalitate.

Acelasi lucru se intampla (sau ar trebui sa se intample) si in cazul

"intalnirii' unui client cu un web site "specializat' in consilierea carierei.

Evaluarea sistemelor de consilierea carierei care utilizeaza TIC

De regula, sistemele de consilierea carierei care se servesc de

facilitaile TIC ce pot fi accesate prin Internet nu au con inuturi si

finalitai validate din punct de vedere stiin ific.

Din acest motiv, procesul validarii acestor resurse electronice de

consilierea carierei trebuie sa aiba in vedere:

.un model teoretic de consilierea carierei acceptat de

comunitatea profesionistilor (consilieri practicieni in domeniul educa iei

si muncii);

. cercetari asupra categoriilor de nevoi dinamice ale clien ilor;

. categorii tipice de informa ii necesare pentru a raspunde acestor

nevoi (despre sistemele de educa ie si formare, pia a muncii, cadrul

legal al educa iei si muncii, al integrarii socio-profesionale,

managementul personal si planificarea carierei etc);

. instrumente de (auto)evaluare a aptitudinilor si intereselor

profesionale validate deja pe popula ia inta vizata;

. mecanisme confirmate de practica in ceea ce priveste asocierea

structurilor tipice de personalitate, din sfera intereselor si dotarilor

aptitudinale cu anumite profesii, meserii, ocupa ii;

. o interfa a prietenoasa a web site-urilor si accesare facila a

categoriilor de date necesare utilizatorilor.

Demersul evaluativ al acestor sisteme de e-counseling comporta,

minimal, chestionarea de loturi sau esantioane reprezentative din

popula ia inta utilizatoare a acestor resurse asupra satisfac iei,

impactului, completitudinii, actualitaii, finalitaii practice, interfe ei

prietenoase a web site-urilor, accesibilitaii etc.

Un proces similar de evaluare trebuie avut in vedere cu luarea in

considerare a opiniilor exper ilor din acest domeniu asupra web site-urilor

centrate pe consilierea carierei (elaborate de institu iile publice sau

private, cu acces liber sau platit).

Cel mai adesea, web site-urilc oferite utilizatorilor de diferi i

proiectan i de soft-uri nu au trecut printr-un proces de validare, iar

intreaga construc ie a sistemului de ecounseling se sprijina pe buna

inten ie a acestora si experien a lor particulara in domeniu. Situa ia este

favorizata si de concurenta relativ redusa in aceasta arie, cadrul legislativ

extrem de permisiv la improviza ie si amatorism intr-un domeniu de

inalta responsabilitate sociala pentru gestionarea ra ionala a resurselor

umane.

Riscul pentru beneficiari consta in:

. construirea unei imagini de sine nerealiste, luarea de decizii

eronate cu privire la dezvoltarea carierei pe baza unor informa ii

nerelevante si neactuale;

. erodarea increderii tuturor categoriilor de popula ie inta in

valoarea reala a resurselor TIC in consilierea carierei. Sistemele de

resurse pentru e-counseling care trebuie evaluate, cu prioritate, sunt

cele care con in:

. programe de autoexplorare personala;

. programe de sprijin pentru managementul dezvoltarii carierei

personale;

. programe de punere in rela ie a profilului personal (aptitudini -

interese, trasaturi de personalitate) cu anumite categorii de profesii

dezirabile.

Bibliografie

Jigau, M. Consilierea carierei. Bucuresti, Editura Sigma, 2001.

Jigau M. si al ii .Tehnologiile Informatice si de Comunicare in

Consilierea Carierei, Bucuresti,2002