Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AccessAdobe photoshopAlgoritmiAutocadBaze de dateCC sharp
CalculatoareCorel drawDot netExcelFox proFrontpageHardware
HtmlInternetJavaLinuxMatlabMs dosPascal
PhpPower pointRetele calculatoareSqlTutorialsWebdesignWindows
WordXml


ALGORITMI SI SCHEME LOGICE

algoritmi



+ Font mai mare | - Font mai mic



ALGORITMI SI SCHEME LOGICE

1.Algoritmi



Definitie, caracteristici, clasificare

Un algoritm este un ansamblu finit de reguli care indica efectuarea unei succesiuni de operatii intr-o ordine prestabilita in vederea rezolvarii unui tip de, probleme.

Un algoritm se caracterizeaza prin:

generalitate, care consta in faptul ca un algoritm nu rezolva in general o singura problema ci o clasa de probleme de acelasi tip;

finititudine, care consta in faptul ca informatia finala se obtine din cea initiala printr-un numar finit de transformari ale acesteia;

unicitate, care se refera la faptul ca transformarile precum si ordinea lor, sunt univoc determinate de regulile algoritmului.   

Astfel, nu e posibil ca aplicand un algoritm asupra aceleiasi informatii, de mai multe ori, sa obtinem rezultate diferite.

Eficacitate. Orice operatie trebuie sa fie suficient de bine descrisa incat sa poata fi facuta de o persoana care utilizeaza doar creionul si hartia, exact si    intr-un timp finit.

Din punct de vedere structural un algoritm cuprinde in general, urmatoarele etape:

etapa de initializare;

etapa de calcul;

etapa finala;

Etapa de initializare are rolul de a preciza informatia initiala. fara a aplica transformari efective asupra acestora

Etapa de calcul este etapa in care se aplica o prelucrare (transformare) efectiva a informatiei. In general, etapa de calcul contine instructiuni de calcul si instructiuni de decizie

Etapa finala este etapa in care se ofera rezultatele intr-o forma ceruta de utilizator

Algoritmii sunt de mai multe feluri:

liniari;

cu ramificatii;

ciclici- cu numar cunoscut de pasi;

cu un numar necunoscut de pasi

Algoritmii liniari sunt cei mai simpli algoritmi si de aceea se utilizeaza mai rar.

Algoritmii cu ramificatii presupun o anumita testare, verificare, a indeplinirii unor conditii, in urma careia trebuie sa se ia o anumita decizie: DA sau NU .

Algoritmii ciclici sunt cei care se preteaza cel mai mult in lucrul cu calculatoare1e.

Un algoritm ciclic presupune repetarea unui anumit proces de calcul de un anumit numar de ort, dar cu alte date de intrare (informatii).

Pentru rezolvarea unor probleme este necesar sa stabileasca algoritmul de rezolvare al ei, prezentat intr-o forma accesibila atat programatorilor cat si calculatoarelor.

Un algoritm poate fi descris in mai multe moduri:

Intr-un limbaj natural asa cum este limba romana, cu obligativitatea respectarii criteriului de determinism, deci fara ambiguitatile specifice unui limbaj natural.

Cu o metoda grafica in care fiecarei actiuni ii corespunde o forma geometrica (dreptunghi, romb, paralelogram), modul de succesiune al acestora fiind indicat prin sageti. Aceste reprezentari se numesc scheme logice sau organigrame.

Cu ajutorul limbajului pseudocod care se fo1oseste in faza de proiectare reprezentand o alternativa a organigramelor.

2. Descrierea algoritmilor cu ajutorul schemelor logice

Prin schema logica a unui algoritm se intelege o reprezentare grafica a algoritmului, prin care fiecarei etape din structura sa i se ataseaza un simbol numit bloc, iar modul de inlantuire a acestor blocuri este reprezentat prin segmente.

Schema logica a unui algoritm contine mai multe tipuri de blocuri si anume:

-blocuri de intrare-iesire (fig.2.1), care pun in evidenta datele de intrare (initiale) a1e prob1emei si datele de iesire (rezultatele finale). Informatia initiala este precedata de cuvantul CITESTE, iar cea finala de cuvantul SCRIE sau TIPARESTE.


Fig.2.1


-bloc de calcul (fig.2.2)    Acest bloc se utilizeaza pentru a pune in evidenta calculele ce urmeaza a fi efectuate.


Fig.2.2

-bloc de decizie (fig.2.3). Acest bloc denumit si bloc de testare are o intrare si doua iesiri. In interiorul se scrie conditia ce conduce la luarea deciziei de DA sau NU, care poate contine operatori de relatie, cum ar fi: =;;;. De exemplu, daca intr-o problema trebuie sa se ia o decizie in functie de valoarea unei variabile I care nu trebuie sa fie mai mare decat valoarea n, aceasta se pune in evidenta utilizand un bloc de testare.

 


Fig.2.3

-bloc delimitator (fig. 2.4). Acest bloc marcheaza inceputul si sfarsitul unui algoritm descris cu o schema logica.


START

 
Fig.2.4


-bloc de procedura (fig.2.5) Acest bloc se utilizeaza pentru punerea in evidenta a unor subalgoritmi (parti dintr-un algoritm) in interiorul acestuia se indica ce anume se executa fara a explicita pasii elementari respectivi


Fig.2.5


-conector in cadrul aceleiasi pagini (fig 2.6). Acest conector leaga punctele de intrerupere ale unei scheme logice in cadru1 aceleiasi pagini.


Fig.2.6

-conector pentru trecerea la alta pagina (fig.2.7). Se p1aseaza la sfarsitul, respectiv inceputul unei pagini.


Fig. 2.7

-sageata (fig. 2.8). Toate blocurile mentionate mai sus se leaga intre ele cu ajutorul unei sageti (orizontale sau verticale) care indica sensul prelucrarii informatiei


Fig. 2.8

-semnul de atribuire. In descrierea proceselor de calcul cu ajutorul schemelor logice se foloseste semnul de atribuire (doua puncte si egal). ": ="

In dreapta semnului de atribuire se scriu anumite marimi a caror valoare numerica este cunoscuta, iar in stanga semnului de atribuire se scriu variabilele care iau va1orile ce figureaza in membrul drept.

fisier pe banda magnetica


fisier pe disc magnetic

disc flexibil


dispozitiv de afisare (display)


terminal cu tastatura



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2548
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved