| CATEGORII DOCUMENTE |
Foarte adesea, punctele cu care se lucreaza sunt prea apropiate in imaginea actuala sau dorim sa obtinem o imagine de ansamblu a desenului dupa ce am lucrat la detalii.
Putem mari/micsora desenul folosind, intr-o prima varianta, butonul Zoom Realtime din bara Standard dupa care, pentru marirea desenului tragem cu mouse-ul spre NE iar pentru micsorare spre SV si confirmam cu Enter.
De asemenea, ne putem deplasa in orice directie in desen, fara a modifica scara de afisare, cu butonul Pan Realtime din bara Standard si tragand cu mouse-ul in directia in care dorim sa vizualizam desenul, dupa care confirmam cu Enter.
In plus, putem folosi Zoom Window din aceeasi bara de instrumente pentru a vedea detaliile dintr-o fereastra ale carei coordonate le putem descrie cu mouse-ul; revenirea se face cu butonul Zoom Previous aflat tot in bara Standard.
Se traseaza cu comanda LINE (prescurtat, L) sau cu DrawTLine sau cu butonul Line din bara Draw.
In oricare dintre variante, se va afisa promptul Specify first point:, la care putem opta intre:
introducerea coordonatelor punctului de start pentru linie, in oricare din formatele disponibile (absolute, relative,[1] rectangulare, polare);
indicarea, cu mouse-ul a unui punct apartinand unui obiect deja existent (de cele mai multe ori, prin metoda Snap);
AutoCAD va cere, apoi, specificarea coordonatelor celeilalte extremitati a liniei (promptul este Specify next point or Undo ), metoda fiind asemanatoare.
Observatii
Desenarea liniei nu se termina dupa introducerea coordonatelor celeilalte extremitati a segmentului: AutoCAD va cere, cu acelasi prompt, crearea altui segment de dreapta, asteptand fie introducerea coordonatelor, fie indicarea punctului final al celui de-al doilea, al treilea etc. segment.
Pentru a termina operatia, dupa desenarea unuia sau mai multor segmente se tasteaza Enter.
Daca, in timpul desenarii unei linii poligonale, dorim sa anulam ultimul segment creat, putem folosi Undo (u)
In timpul introducerii coordonatelor segmentului se poate folosi si modul ORTHO pentru a trasa linii perpendiculare.
Daca dorim sa obtinem o linie poligonala inchisa prin unirea punctului actual cu punctul initial al segmentului, se foloseste comanda Close (c)
Se traseaza ca liniile obisnuite, dar folosind DrawTConstruction Line respectiv DrawTRay sau folosind butonul Construction Line din bara Draw.
Desi au lungimi infinite, lungimile sunt ignorate cand este calculat spatiul efectiv al desenului.
Se recomanda ca aceste linii sa fie create pe un strat separat si sa li se atribuie culori si tipuri de linie distincte.
Pentru crearea arcelor de cerc se foloseste comanda ARC (prescurtat, A) sau butonul Arc din bara Draw sau DrawTArc
AutoCAD va afisa promptul Specify start point of arc or [Center
DrawTArc se dezvolta intr-un submeniu cu urmatoarele optiuni, in functie de ce cunoastem in legatura cu arcul pe care-l dorim:[5]
|
3-Points |
Arcul trece prin cele trei puncte specificate de noi (primul punct indicat este punctul de inceput, al doilea este punctul de sfarsit iar al treilea este punctul prin care dorim sa treaca arcul. Este metoda implicita de creare a unui arc. |
|
Start, Center, End |
Se cere specificarea punctului de start, a centrului si a punctului final. |
|
Se cere specificarea punctului de start, a centrului si a unghiului la centru. |
|
|
Start, Center, Length |
Se cere specificarea punctului de start, a centrului si a lungimii coardei care uneste extremitatile arcului; o lungime pozitiva pentru coarda determina crearea unui arc<180o. |
|
Start, End, Angle |
Se cere specificarea punctului de start, a celui final si a unghiului la centru. |
|
Start, End, Direction |
Se cere specificarea punctului de start, a celui final si a directiei la care va fi tangent arcul. |
|
Start, End, Radius |
Se cere specificarea punctului de start, a celui final si a razei arcului; arcul va fi desenat, intotdeauna, in sens trigonometric; o raza negativa determina desenarea unui arc>180o. |
|
Center, Start, End |
Se cere specificarea centrului, a punctului de start si a celui final. |
|
Center, Start, Angle |
Se cere specificarea centrului, a punctului de start si a unghiului la centru; un unghi negativ va crea un arc>180o. |
|
Center, Start, Lenght |
Se cere specificarea centrului cercului, a punctului de start si a lungimii corzii; o lungime pozitiva pentru coarda determina crearea unui arc<180o. |
|
Continue |
Determina inceperea unui nou arc, tangent la ultima linie desenata sau la ultimul arc desenat. |
Este important ca, daca sunt succesive, comenzile LINE si ARC presupun ca dorim sa construim linii si arce tangente unele la altele. Pentru aceasta, vom tasta Enter la promptul initial, adica Specify first (start) point of line (arc):
Pentru
desenarea cercurilor se foloseste comanda CIRCLE (prescurtat, C) sau butonul Circle
din bara Draw sau
AutoCAD va afisa promptul Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)
DrawTCircle se dezvolta intr-un submeniu cu urmatoarele optiuni, in functie de ce cunoastem in legatura cu cercul pe care-l dorim:[7]
|
Center, Radius |
Cere specificarea centrului cercului si a valorii razei. |
|
Center, Diameter |
Cere specificarea centrului cercului si a valorii diametrului. |
|
2 Points |
Permite desenarea unui cerc specificand doua puncte diametral opuse de pe circumferinta lui. |
|
3 Points |
Cere specificarea a trei puncte prin care va trece viitorul cerc. |
|
Tan, Tan, Radius |
Permite desenarea unui cerc tangent la doua arce, linii sau cercuri (se admit si combinatii), specificandu-se si raza cercului.[8] |
|
Tan, Tan, Tan |
Creeaza un cerc tangent la trei arce, cercuri sau linii (se admit si combinatii). |
Pentru crearea de poligoane regulate (31024 laturi) se poate folosi comanda POLYGON sau DrawTPolygon sau butonul Polygon din bara Draw.[9]
Indiferent de varianta, se vor afisa cateva prompturi:
Enter number of sides: - numarul de laturi (implicit, 4);
Specify center of polygon or [Edge]:
centrul poligonului - direct, prin indicarea lui, prin orice metoda (snap pe puncte, pe puncte speciale din obiecte, coordonate relative sau absolute etc.);
Edge - alegerea extremitatilor segmentului pe care va "cadea" o latura a poligonului;[10]
Enter an Option [Inscribed in Circle/Circumscribed about Circle acest prompt apare numai daca, mai sus, s-a specificat centrul poligonului. Pot exista doua variante:
Inscribed in circle - poligonul va fi inscris in cercul a carui raza va fi specificata in final;
Circumscribed in circle - poligonul va fi circumscris in cercul a carui raza va fi fi specificata in final;
Specify radius of circle - raza cercului in care va fi inscris respectiv circumscris cercul respectiv.[11]
Observatii
1. Un poligon va putea fi selectat, ulterior, pentru stergere sau modificarea proprietatilor doar ca o entitate. De aceea, laturile sale nu pot avea atribute distincte (grosimi, culori, tipuri de linie etc.) decat dupa ce poligonul a fost descompus in laturile componente.
2. Poligoanele regulate sunt considerate polilinii si, de aceea, pot fi modificate ulterior cu PEDIT sau pot fi descompuse in partile lor componente cu EXPLODE
Elipse si arce de elipse 
Implicit, o elipsa este
definita, in AutoCAD, prin:
capetele axei mari;
distanta care
reprezinta jumatate din lungimea axei mici.
Din punct de vedere matematic, elipsele au doua axe, la intersectia lor aflandu-se centrul geometric al elipsei.
Varfurile sunt punctele in care axele se intersecteaza cu elipsa.
Elipsele au doua centre, numite focare.
Pentru a crea o elipsa, se poate folosi butonul Ellipse din bara Draw sau DrawTEllipse sau comanda ELLIPSE in fereastra de comenzi.
In toate cazurile se va afisa promptul Specify axis point of ellipse or [Arc/Center] la care putem raspunde cu urmatoarele variante:
crearea elipsei prin indicarea axelor:
specificam varful unei axe (prin coordonate absolute sau relative, indicarea punctelor nodale ale unor obiecte existente etc.);
la promptul Specify other endpoint of axis: specificam celalalt varf al primei axe;
la promptul Specify distance to other axis or [Rotation] specificam lungimea celeilalte axe;
Liniile si arcele sunt entitati separate, chiar daca sunt conectate (de exemplu, un hexagon construit cu comanda LINE este construit din sase segmente de dreapta separate, ale caror capete coincid).
Polilinile sunt obiecte construite din mai multe segmente care, la randul lor, pot fi segmente sau curbe. Indiferent de cat de mare este numarul acestora, o polilinie se va comporta ca un singur obiect.
Punctele in care sunt conectate segmentele si curbele se numesc vertexuri; coordonatele acestora fiind memorate in fisierul desen si putand fi accesate pentru a modifica aspectul poliliniei.
Avantajele poliliniilor fata de linii:
poliliniile pot avea un numar mare de aspecte diferite: pot fi drepte, curbe si pot fi chiar ingustate la capete;
poliliniile pot fi editate mai usor: la selectarea oricarui segment al unei polilinii se va selecta intreaga polilinie, acest lucru simplificand editarea (copierea, mutarea, stergerea, modificarea proprietatilor);
spre deosebire de insiruiri de segmente si arce care creeaza uneori impresia ca sunt conectate, poliliniile sunt continue si, de aceea, pot inchide o suprafata care, de exemplu, poate fi hasurata sau careia i se poate determina aria.
Se face cu comanda PLINE (prescurtat, PL) sau cu butonul Polyline din bara Draw sau cu DrawTPolyline. Deoarece polilinia este formata din segmente si arce, unele prompturi de la polilinii sunt aceleasi cu cele de la comanda LINE sau de la comanda ARC. Indiferent de varianta de mai sus, promptul va fi Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width la care raspunsurile pot fi:
introducerea urmatoarei extremitati a unui segment din polilinie, prin oricare din metodele de la linie (snap, coordonate relative sau absolute, indicare cu mouse-ul etc.);
Width - afiseaza un prompt care cere o valoare ca grosime pentru inceputul respectiv sfarsitul viitorului segment al poliniei; valoarea implicita este 0;[14] setarile facute aici raman valabile si pentru urmatorul segment/arc desenat si chiar pentru viitoarea polilinie desenata in sesiunea de lucru curenta;
Halfwidth - la fel ca la Width, cu deosebirea ca aici este vorba de jumatatea grosimii;
Undo - anuleaza ultimul segment/arc desenat;[16]
Length - afiseaza un prompt care cere lungimea urmatorului segment de polilinie; acest nou segment va fi desenat fie in continuarea segmentului anterior, fie tangent la ultimul arc de polinie construit;
Arc - trece de la desenarea de segmente la desenarea de arce tangente la segmentul desenat anterior, promptul schimbandu-se in [Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width cu urmatoarele variante:
Angle - cere specificarea unghiului la centru pentru arc; daca se dau valori negative, se vor construi arce in sens orar;
CEnter - cere specificarea centrului viitorului arc;
CLose - incheie comanda prin inchiderea poliliniei cu un arc ce leaga punctul final cu punctul initial;
Direction - afiseaza un prompt prin care se cere specificarea unei directii tangente la arc si apoi a punctului final al arcului;
Halfwidth si Width - la fel ca la linii, cu deosebirea ca aici se refera la arc;
Line - comuta pe construirea de segmente de dreapta;
Radius - afiseaza un prompt care cere specificarea razei arcului care va fi construit, apoi a unghiului sau a punctului final al viitorului arc;
Second pt - selecteaza al doilea punct al unui arc desenat prin intermediul a trei puncte;
Undo - anuleaza ultimul arc desenat in polilinie;
Close - termina comanda prin inchiderea poliliniei ce leaga punctul final cu punctul initial.
Desi modul de utilizare a comenzii PLINE la desenarea liniilor si arcelor este asemanator cu cel al comenzilor LINE si ARC, exista cateva diferente:
de fiecare data cand se introduce un vertex al poliliniei se vor afisa toate prompturile de desenare a liniilor/arcelor;
se poate controla grosimea unui element prin optiunile Halfwidth si Width
pe masura ce se introduc elemente, se poate comuta de la segmente la arce si invers;
se pot folosi comenzile MEASURE si DIVIDE pentru a plasa un bloc care se repeta de-a lungul poliliniei;
pentru o polilinie se poate folosi comanda AREA pentru a afla perimetrul ei si aria pe care o acopera.
Se face cu comanda 3DPOLY. Acestea sunt mai putin adaptabile decat cele plane (pot contine numai segmente de dreapta al caror tip de linie e continuu si nu contin informatii privitoare la latime).
Vertexurile lor pot fi plasate in spatiul tridimensional, ceea ce inseamna ca, la specificarea vertexurilor lor, se vor specifica toate cele trei coordonate.
Se face cu comanda PEDIT. Se va afisa promptul Select polyline or [Multiple]:, la care selectam polilinia respectiva si tastam Enter, moment in care se afiseaza in fereastra de comenzi optiunile posibile
Ultima optiune selectata si executata poate fi anulata cu optiunea Undo din PEDIT, pana la terminarea comenzii.[17]
Se face cu PEDITTClose/Open, care inchide/deschide polilinia selectata, in functie de starea actuala. Inchiderea se face prin adaugarea unui segment care uneste primul cu ultimul vertex al poliliniei.
Atentie! Poliliniile sunt inchise numai daca ultimul segment/arc a fost creat cu optiunea Close din comanda PEDIT sau daca au fost inchise ulterior cu Close din PEDIT.
O polilinie este deschisa chiar daca primul si ultimul vertex au aceleasi coordonate. Poliliniilor deschise nu li se pot hasura interioarele si de aceea, daca nu putem hasura un interior de polilinie, inseamna ca aceasta e deschisa si trebuie inchisa cu PEDITTClose
Deschiderea nu inseamna eliminarea unui element din polilinie ci numai declararea poliliniei ca fiind deschisa.
Se fac cu PEDITTJoin Elementul care se adauga trebuie sa fie deja desenat si un capat al sau sa coincida cu un capat al poliliniei (nu cu un vertex interior!).[18]
Pentru adaugare:
PEDIT, selectare polilinie (se poate si invers);
Join
se selecteaza elementul care se adauga;[19]
se tasteaza Enter.
Pentru fuzionare:
PEDIT se selecteaza elementul dintr-o extremitate a viitoarei polilinii.
La promptul Object selected is not a polyline. Do you want to turn it into one? se raspunde cu Y;
Join
Se selecteaza al doilea element si se repeta operatia Join pentru urmatoarele.[20]
Se face cu PEDITTWidth - se foloseste la schimbarea grosimii unei polilinii. Toate segmentele poliliniei vor avea aceeasi grosime.[21] Pasii sunt:
PEDIT, selectare polilinie (se poate si invers);
Width
Se specifica noua latime, in unitati de desenare.
Se tasteaza Enter.
Dupa desenarea unei polilinii formate din segmente si/sau arce, aceata poate fi ajustata ("netezita") prin crearea unei curbe plecand de la parametrii dimensionali ai acesteia. Se pot construi doua tipuri de curbe ajustate:
curba ajustata propriu-zisa (fit curve) - trece prin vertexurile poliliniei initiale. [22] Varianta este folosita pentru a obtine o curba care trece prin puncte de control desenate initial ca segmente intr-o polilinie, de exemplu la desenarea unei curbe de nivel pentru care se cunosc valorile din anumite puncte unde s-au facut masuratorile. Crearea se face astfel:
Se deseneaza o polilinie sub forma unei inlantuiri de segmente.
Se selecteaza polilinia si se intra in PEDIT.
Se alege optiunea Fit
Revenirea la polilinia initiala se face fie imediat cu optiunea Undo, fie ulterior, cu PEDITTDecurve
curba ajustata de tip spline -vertexurile poliliniei sunt folosite doar ca puncte de control care ii influenteaza forma, fara insa a fi obligatoriu ca acea curba sa treaca neaparat prin vertexuri.[23] Crearea se face asfel:
Dupa desenarea ca polilinie a lantului de segmente din care se va genera curba ajustata de tip spline se selecteaza polilinia.
Se foloseste PEDIT si se alege optiunea Spline , .
Revenirea la polilinia initiala se face fie imediat cu optiunea Undo, fie ulterior, cu PEDITTDecurve
Se fac cu PEDITTEdit vertex, inainte sau dupa selectarea poliliniei. Se va afisa un set de suboptiuni pentru editarea vertexurilor iar cursorul se va opri pe vertexul initial al poliliniei respective.
Aceste operatii fie se efectueaza inainte de transformarea poliliniei intr-o curba ajustata (simpla sau de tip spline), fie, inainte de executarea lor, se revine la setul initial de segmente si/sau arcuri, cu PEDITTDecurve
Se selecteaza polilinia, se da PEDITTEdit vertex (se poate si invers) dupa care:
Ne deplasam la vertexul dorit folosind Next sau Previous. Vertexul curent este marcat cu un X.
Se selecteaza (sau se puncteaza, folosind, eventual, punctele de snap sau snap pe obiecte), folosind coordonate relative/absolute, ortogonale sau polare, noua pozitie a vertexului.
Se confirma cu Enter.
Dupa selectarea poliliniei si PEDITTEdit vertex (se poate si invers) se foloseste Next/Previous pana ajungem intre vertexul aflat inaintea celui pe care dorim sa-l inseram si apoi:
Se foloseste Insert
La promptul Specify location for new vertex: se specifica o pozitie pentru noul vertex, folosind orice metoda admisa;
Se termina inserarea folosind eXit
Dupa selectarea poliliniei si PEDITTEdit vertex (se poate si invers) se foloseste Next/Previous pana ajungem intre vertexul aflat inaintea celui pe care dorim sa-l inseram si apoi:
Se foloseste Width
La promptul Specify starting width for the next segment: se introduce de la tastatura grosimea de start pentru segment.
La promptul Specify ending width for the next segment: se introduce de la tastatura grosimea de final pentru segment.
Se termina operatia folosind eXit, apoi Enter.
Se face cu comanda EXPLODE, dupa care se selecteaza polilinia (se poate si invers). Polilinia initiala se va descompune in arce si cercuri, pierzandu-se toate caracteristicile suplimentare date de polilinie (de exemplu, grosimile segmentelor).
Operatia este utila, de exemplu, la adaugarea unui arc de cerc intre doua segmente existente, caz in care, dupa descompunere, se introduce arcul de cerc intre segmente si se reunesc, apoi, toate elementele intr-o polilinie (v. mai sus, PEDITTJoin) care poate fi editata (eventual, cu PEDITTEdit vertex
Operatia este posibila si in cazul poligoanelor regulate construite cu DrawTPolygon sau cu variantele acesteia.
Sunt inele circulare cu coroana umpluta si se construiesc cu DrawTDonut sau cu DONUT in fereastra de comenzi. Prompturile sunt:
Specify inside diameter of donut: - diametrul interior al inelului, in unitati de masurare ale desenului.
Specify outside diameter of donut: - diametrul exterior al inelului, in unitati de masurare ale desenului.
Specify center of donut or <exit> - cere pozitionarea centrului inelului (se pot folosi coordonate de orice fel, snap pe obiecte sau in punctele de snap etc.). Dupa desenarea inelului vom tasta Enter, altfel AutoCAD va astepta specificarea altui centru, pentru alt inel.
Inelele umplute sunt obiecte compuse de tipul poliliniilor si, de aceea, se editeaza cu PEDIT. De asemenea, faptul ca sunt sau nu umplute este determinat de starea variabilei FILL
Sunt obiecte compuse, sub forma de linii frante paralele eventual cu linii intermediare paralele cu cele exterioare. Se creeaza cu comanda MLINE sau cu DrawTMultiline Prompturile sunt:
Specify start point or [Justification/Scale/STyle :. Implicit, se cere punctul de pornire pentru linie, care se poate specifica prin orice metoda; Justification determina modul in care este desenata linia de mijloc (chiar imaginara) in raport cu punctele indicate de noi pentru constructie - deasupra, dedesubt sau exact prin liniile trasate); Scale se permite alegerea unui factor de scala pentru distanta dintre liniile multiliniei (de exemplu, un factor de scala de 2 va determina o multilinie cu liniile desenate la dublul distantei definite in stilul ales); STyle permite specificarea stilului pentru multilinie sau listarea tuturor stilurilor disponibile.
Specify next point or [Undo]: cere specificarea urmatorului punct prin care va trece multilinia sau permite anularea ultimului "segment" desenat (Undo
Specify next point or [Close Undo]: cere specificarea urmatorului punct sau inchiderea multiliniei (Close) sau anularea ultimului segment desenat (Undo
Multiliniile se editeaza cu comanda MLEDIT (v. capitolul respectiv).
Sunt curbe desenate specificandu-se, de la inceput, anumite puncte[27] (vertexuri) prin care va trece curba. Aceste puncte (de ajustare) determina punctele de control ale curbei spline.
Pentru crearea unei curbe spline trebuie specificate cel putin trei puncte (unul initial pentru curba, unul intermediar si unul final).
Crearea se face cu comanda SPLINE in fereastra de comenzi sau cu DrawTSpline Indiferent de varianta, promptul initial va fi Specify next point or [Object]:, ceea ce inseamna ca trebuie selectat punctul de control initial ale curbei spline Din acest moment se pot specifica punctele urmatoare, la promptul Specify next point or [Close/Fit tolerance] <start tangent> , cu urmatoarele optiuni:
alegerea urmatorului punct al curbei; punctele pot fi specificate fie prin coordonate de orice fel, fie prin modul snap pe grila invizibila sau pe punctele importante ale obiectelor, inclusiv ale poliliniilor (puncte de final, tangente, puncte de mijloc, perpendiculare etc.); varianta start tangent (implicita) ne permite alegerea tangentei la punctul initial al curbei spline; daca dupa specificarea acestuia se tasteaza Enter, se vor cere informatii privind tangenta la punctul final al curbei (end tangent
Close - inchide curba prin unirea punctului curent cu cel initial;
Fit tolerance - fidelitatea cu care curba spline urmareste punctele specificate; valoarea va fi specificata in unitati de desenare (cu cat valoarea e mai mica, cu atat curba spline se apropie mai mult de punctele specificate; - curba spline urmareste exact punctele alese.
Coamnda SPLINEDIT ne permite sa editam punctele de control si, in cazul in care acestea exista, punctele de date ale unei curbe spline.[30]
De obicei, punctele de control nu se afla pe curba spline (cu exceptia celui initial si a celui final), dar de ele depinde forma curbei. Dupa ce AutoCAD determina punctele de control, el nu va mai avea nevoie de punctele de date de ajustare. De aceea, dupa inlaturarea datelor de ajustare ale unei curbe spline, nu se mai pot folosi optiunile curbei SPLINEDIT pentru a modifica forma curbei spline.
La selectarea unei curbe spline pentru editare, se afiseaza punctele de control care au spectul punctelor de prindere la celelalte obiecte, desi nu pot fi folosite ca puncte de prindere.
Inchiderea se face cu SPLINEDITTClose dupa selectarea curbei spline. Pot exista doua situatii:
daca punctul initial si cel final nu coincid, se adauga o curba intre ele;
daca aceste puncte coincid, informatiile referitoare la tangentele in cele doua puncte devin identice (e vorba de tangenta la punctul de inceput respectiv la cel de sfarsit, specificate la creare).
Deschiderea se face cu SPLINEDITTOpen. Pot exista doua situatii:
daca punctul de inceput nu coincidea cu cel de final inainte de inchidere, se elimina curba de inchidere, precum si informatiile referitoare la tangentele la curba spline in punctele de inceput si de sfarsit;
daca punctele respective coincideau, inainte de inchidere, prin deschidere se elimina informatiile referitoare la tangenta la curba spline in aceste puncte.
Se face cu SPLINEDITTMove vertex. Se va folosi apoi Next sau Previous pentru a ne deplasa pe urmatorul/precedentul vertex (vertexul curent va fi marcat cu rosu), dupa care se va specifica noua pozitie a vertexului fie prin coordonate, fie prin fixare snap pe un obiect sau pe grila invizibila. Confirmarea se da cu Enter.
Terminarea se face cu eXit
Putem adauga puncte de control curbei spline si sa ajustam ponderea celor existente folosind SPLINEDITTRefine Optiunile acestei comenzi sunt:
Add ???
Operatia se poate executa numai dupa transformarea poliliniei intr-o curba ajustata de tip spline cu PEDITTSpline, dupa care se selecteaza curba ajustata de tip spline rezultata si se foloseste SPLINETObject
In cazul folosirii coordonatelor relative, ele vor fi raportate la ultimul punct indicat fie cu mouse-ul, fie prin tastare.
Atentie! Optiunea U este valabila numai cat timp comanda LINE este inca activa. Daca, ulterior, dam comanda U, ea va sterge intreaga linie poligonala desenata. Daca vrem sa stergem numai ultimul segment desenat dintr-o linie poligonala, vom folosi comanda ERASE (prescurtat, E) si vom selecta segmentul pe care dorim sa-l stergem.
Indicarea punctelor se poate face prin orice metoda: coordonate absolute sau relative, punctare snap pe un obiect etc.
Unghiurile pozitive sunt considerate in sens trigonometric; pentru a trasa un arc in sens orar, vom specifica un unghi negativ.
Ca si la arce, indicarea punctelor se poate face prin orice metoda: coordonate absolute sau relative, punctare snap pe un obiect etc.
Uneori, la aceasta varianta se poate afisa mesajul de eroare Circle does not exists, care arata ca nu exista un cerc cu raza specificata care sa fie tangent la obiectele selectate. De cele mai multe ori, motivul este o raza prea mica.
Indiferent de varianta aleasa, poligonul va fi, pentru AutoCAD, o polilinie (v. capitolul despre polilinii, mai jos). O polilinie poate fi descompusa in segmente de dreapta individuale, i se poate modifica grosimea, i se pot racorda sau tesi toate laturile.
Elipsele pot fi construite si folosind polilinii, acest mod de operare fiind stabilit de variabila sistem PELLIPSE: daca aceasta are valoarea , atunci elipsa va fi construita ca polilinie; daca are valoarea (implicit), atunci elipsa va fi construita ca un obiect obisnuit. Daca nu sunt impuse alte conditii, se recomanda ca elipsele sa fie construite obisnuit (PELLIPSE=0
Poliliniile care au grosimi diferite de 0 sunt linii pline (solide). Faptul ca aceste linii sunt umplute sau nu este controlat de variabila sistem FILLMODE care poate fi sau (pentru , nu se face umplerea). Efectul schimbarii valorii acestei variabile este vizibil numai daca se face o regenerare a desenului folosind fie ViewTRegen, fie comanda REGEN.
De asemenea, faptul ca liniile cu grosimi diferite de 0 se ploteaza si se afiseaza este controlat de variabila sistem FILL (ON/OFF).
Acest lucru se intampla deoarece grosimea poliliniei este memorata in variabila sistem PLINEWID, astfel incat sa fie disponibila si la urmatoarea polilinie desenata.
Atentie! Undo nu anuleaza optiunile legate de grosimea liniei, care va ramane aceeasi cu cea anterioara.
Comanda PEDIT reafiseaza promptul pentru alta operatie dupa fiecare operatie executata in "sesiunea" PEDIT curenta. Daca am folosi comanda Undo la nivel de AutoCAD, s-ar anula toate operatiile executate in ultima comanda PEDIT.
Daca dorim sa adaugam la o polilinie un element (segment, arc, cerc) langa un vertex interior vom desena obiectul, vom descompune polilinia in elementele componente (EXPLODE - v. mai jos) si le vom reuni apoi pe toate cu PEDITTJoin
Pentru a modifica latimea fiecarui segment in parte se foloseste o suboptiune a optiunii Edit Vertex.
Comportarea si modul de afisare a vertexurilor este determinat de variabila sistem SPLFRAME. Daca aceasta are valoarea , AutoCAD va afisa cadrul de referinta format din punctele de control - implicit, (cu toate acestea, cadrul de referinta si curba generata nu sunt obiecte distincte si, ca atare, nu pot fi selectate separat). Efectul este vizibil numai dupa regenerarea desenului cu comada REGEN sau cu ViewTRegen
Pot fi generate doua tipuri de curbe ajustate de tip spline: curbe b-spline patratice si curbe b-spline cubice, tipul de curba fiind controlat de variabila sistem SPLINETYPE (= - se aproximeaza o curba b-spline patratica veritabila; = - se aproximeaza o curba b-spline cubica veritabila).
Finetea curbelor ajustate de tip b-spline este controlata de variabila sistem SPLINESEGS, a carei valoare indica numarul de segmente de dreapta din cadrul de control.
Inainte de a crea o multilinie, se recomanda incarcarea stilurilor disponibile pentru multilinie, cu FormatTMultiline StyleTLoadTFile sau cu comanda MLSTYLE, dupa care alegem fisierul biblioteca de stiluri de multilinii si apoi, la intoarcerea in dialogul initial, alegem stilul de multilinie dorit. Fisierele biblioteca de stiluri pentru multilinii au extensia .MLN. Initial, nu exista decat biblioteca ACAD.MLN, care contine doar stilul STANDARD, dar, pe baza acestuia, putem crea noi stiluri folosind Add, tastand in zona Name numele dorit pentru noul stil si modificand, apoi, proprietatile acestuia cu Element properties prin care se deschide un dialog in care putem specifica:
culoarea (Color) si tipul de linie (Linetype) pentru fiecare dintre liniile din multilinie;
distanta dintre ele (Offset);
in plus, folosind Add/Delete putem adauga/sterge oricare din liniile componente (dupa alegerea lor din lista).
De asemenea, folosind Multiline properties putem modifica proprietatile globale la nivel de multilinie.
In final, in dialogul initial vom folosi Save si vom confirma salvarea stilului nou in fisierul ACAD.MLN (se poate specifica si un alt nume de fisier biblioteca de stiluri, caz in care daca biblioteca nu exista se va crea sau, daca exista, noul stil va fi inserat in biblioteca; in situatia in care dispunem de mai multe biblioteci de stiluri de multilinii, inainte de a desena o multilinie cu un anumit stil va trebui sa folosim, in prealabil, FormatTMultiline StyleTLoadTFile pentru a incarca acea biblioteca de stiluri).
Din acest moment, la desenarea unei noi multilinii, la varianta STyle: vom putea introduce numele stilului dorit si apoi sa continuam desenarea multiliniei.
Nu se recomanda modificarea stilului STANDARD, pentru a-l pastra ca etalon si, eventual, ca punct de plecare in definirea viitoarelor stiluri.
Obiectele curbe spline din AutoCAD sunt curbe b-spline veritabile, lucru care nu este perfect valabil in cazul curbelor ajustate de tip spline pe baza poliliniilor. Cu toate acestea, curbele spline veritabile sunt mult mai exacte din punct de vedere matematic decat poliliniile ajustate la tipul spline si ocupa mai multa memorie.
De asemenea, spre deosebire de curbele ajustate de tip spline pornind de la o polilinie, afectate de valoarea variabilei sistem SPLINETYPE privind aproximarea (patratice sau cubice), curbele spline veritabile nu sunt afectate de aceasta variabila
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1401
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
