Avantajele si dezavantajele BDOO

Avantajele si dezavantajele BDOO

Ca orice alt mod de organizare a datelor si BDOO prezinta avantaje si dezavantaje. In cele ce urmeaza vom recurge la evidentierea celor doua aspecte:

Avantajele BDOO. Intr-o forma sintetica, avantajele BDOO ar putea fi enuntate astfel:

Ofera facilitati cu privire la extensibilitatea bazei de date. Extensibilitatea apare ca un avantaj cheie a BDOO deoarece tipurile de date pot fi extinse folosind proprietatea de mostenire. Se pot adauga noi subtipuri fara a fi necesara restructurarea portiunilor existente ale bazei de date. Asa dupa cum s-a mai aratat, in acest mod activitatea de programare se transforma intr-o activitate de programare doar a diferentelor, sporind productivitatea muncii. Se are in atentie valorificarea proprietatii de mostenire prin definirea, sau prin generalizarea, de superclase de obiecte cu includerea in aceasta a tot ceea ce este comun, iar apoi partajarea acestora in subclase de obiecte in care vor fi precizate doar elementele prin care se diferentiaza fiecare subclasa de celelalte subclase de obiecte. Efectele benefice rezultate dintr-o astfel de abordare constau in reutilizarea codului, reducerea redundantei datelor din baza de date, intretinerea facila a bazei de date, usurinta in dezvoltarea si implementarea de noi aplicatii etc.

Reflecta mai bine realitatile din mediul inconjurator. Lumea reala nu este formata dintr-o colectie de tabele, ci un model a lumii reale apare ca o ierarhie de ansambluri concretizate in articole de prelucrat. Aici o parte e descompusa in partile ei constituente ca subparti, care la randul lor sunt descompuse in alte subparti mai mici. Astfel de structuri sunt greu de reprezentat si manipulat utilizand tabele. De fapt prin folosirea unui SQL standard, toate subpartile unei parti date nu pot fi determinate tipic cu o singura instructiune de cereri. In contrast, o baza de date orientata obiect suporta capacitatea obiectelor de a se referi direct unele la altele cat si facilitatea de calcul a limbajelor orientate obiect de a procesa obiecte.

Totodata, un model de intreprindere ar trebui sa fie un model ce descrie tipuri de obiecte, de afaceri, subtipuri, comportarea lor, relatiile dintre obiecte, starile obiectelor, evenimentele ce determina schimbarile de stari, reguli de afaceri etc. Modelul intreprinderii trebuie translatat direct in software care face ca intreprinderea sa functioneze. O astfel de situatie necesita baze de date care stocheaza obiecte si fac metodele asociate sa fie operative.

BDOO permit obiectelor sa se refere direct unele la altele pe baza de pointeri. O astfel de adresare (referire) face BDOO mai rapide in a ajunge de la obiectul X la Y decat bazele de date relationale, care trebuie sa foloseasca un operator de JOIN pentru a realiza acest lucru. Chiar un JOIN optimizat e tipic mai incet decat o referire directa la obiect pe baza de pointeri.

BDOO ofera performante sporite referitoare la clasterarea (cluster) fizica a datelor. Majoritatea sistemelor de baze de date permit proiectantului sa plaseze structurile legate aproape una de alta pe suportul de memorie externa. Prin clasterare se urmareste sporirea vitezei de raspuns la cererile utilizatorilor ce implica operatia de jonctiune a unor structuri de date. Se reduce astfel in mod considerabil timpul de regasire pentru datele solicitate, prin reducerea numarului de accese pentru citirea datelor de pe harddisc. Exemplu, pentru a da raspuns facil la o cerere de aplicatie de forma: care sunt subparti la componente ale unui produs oarecare sau care sunt salariatii unei societati comerciale ce lucreaza intr-un anumit departament?

In astfel de situatii proiectantii recurg la definirea de clastere (Clusters). In conditiile BDOO clasterarea fizica se realizeaza la un singur nivel, de unde rezulta si performantele sporite sub aspectul timpului de regasire. Logica de clasterare se bazeaza pe clase si ierarhii de agregare. Obiectele care formeaza grupe sunt stocate laolalta cu obiectele compozite si intr-un sistem bine proiectat, structurile de clasificare sunt folosite ca baza naturala de clasterizare. Pe cand, in conditiile BDR se impune un al doilea nivel de claster. Un prim nivel pentru a grupa tuplurile reprezentand obiectele individuale si un al doilea pentru grupurile de tupluri reprezentand obiectele referite.

BDOO sporesc extinderea domeniilor de aplicabilitate prin posibilitatea folosirii diverselor structuri de stocare si prelucrare a datelor. Intr-o baza de date relationala, datele care nu pot fi exprimate in forma tabelara sunt dificil de stocat si accesat eficient. Ori, exista o multitudine de aplicatii care implica date complexe, sunet, imagini, text neformatat etc. Modul de stocare pentru BDOO este nelimitat, din moment ce sistemul este extensibil prin natura sa. BDOO pot asigura diferite mecanisme de stocare pentru diferite tipuri de date. Drept urmare ele s-au dovedit foarte eficiente atat pentru aplicatii multimedia cat si CAD.

In general, se poate spune ca BDOO ofera o mai buna performanta atunci cand avem de a face cu obiecte complexe si relatii complexe, deoarece nu este nevoie sa spargem obiectele mari in tabele normalizate si apoi sa le reasamblam in momentul executiei programelor de aplicatii.

Dezavantajele BDOO. In ciuda unor multiple avantaje pe care le ofera BDOO totusi acestea inca nu au reusit sa se impuna sub aspectul ponderii implementarii lor in diferite domenii de aplicabilitate. Acest lucru se datoreaza unor dezavantaje ale lor, dintre care enumeram:

Lipsa unor standarde ale arhitecturii de SGBDOO, de modelare a datelor sau de limbaje de integrare standard orientate obiect. Exista totusi preocupari si chiar anumite realizari de standardizare pe domeniile amintite, in mare parte apartinand grupului de administrare a bazelor de date orientate obiect (ODMG).

SGBDOO nu ofera o gama larga de instrumente (TOOLS) utilizatorilor firmei sau proiectantilor de dezvoltari si intretineri de aplicatii, comparativ cu SGBDR.

SGBDOO nu ofera suficienta siguranta in ceea ce priveste rezolvarea problemelor de acces concurent in conditiile lucrului cu volume mari de date.

Nu sunt rezolvate in suficienta masura problemele referitoare la asigurarea integritatii bazei de date sub aspectul refacerii acesteia in caz de incident.

Incapsularea poate genera dificultati sub aspectul optimizarii integrarii bazei de date. Felul in care sunt definite si stocate datele si metodele precum si limitele Limbajelor de interogare orientate obiect pot influenta in sens negativ performantele de ordin fizic ale bazei de date. Acelasi lucru poate sa apara si in situatia in care avem de a face cu anumite cerinte informationale care nu au fost prestabilite. Cu alte cuvinte, apare intrebarea: Cum pot fi cautate si regasite anumite obiecte a caror structura este incapsulata (ascunsa), daca o astfel de cerinta nu a fost prevazuta inca din faza de proiectare. Remarcam faptul ca unele SGBDOO de data mai recenta accepta interogarile de tip AD-HOC insa, acest lucru il realizeaza prin distrugerea incapsularii sau prin impunerea unor limite privind interogarile posibile.

Lipsa de experienta in domeniu, comparativ cu experienta dobandita in sistemele traditionale. Aceasta lipsa de experienta poate fi datorata cel putin de urmatorii factori:

este un domeniu mai nou de preocupare;

SGBDOO prin componentelor lor sunt mai mult orientate spre programatori decat spre utilizatorii finali neinformaticieni;

se simte o trecere abrupta de la sistemele traditionale la cele orientate obiect, iar, intelegerea si insusirea noului mod de abordare impune eforturi sporite din partea proiectantilor si utilizatorilor. Acest aspect genereaza o oarecare rezistenta in acceptarea tehnologiei orientate obiect.