Importanta limbajului C

Importanta limbajului C

Creat in anul 1972 de programatorii de sistem Dennis M. Ritchie si Brian W. Kernighan de la Bell Laboratories cu scopul de a asigura implementarea portabila a sistemului de operare UNIX, C-ul este astazi unul din cele mai cunoscute si puternice limbaje de programare. Eficient, economic si portabil, C-ul este o alegere buna pentru realizarea oricarui tip de programe, de la editoare de texte, jocuri cu facilitati grafice, programe de gestiune si pentru calcule stiintifice, pana la programe de sistem, constituind unul dintre cele mai puternice instrumente de programare.

Adesea referit ca limbaj portabil, C-ul permite transferul programelor intre calculatoare cu diferite procesoare si in acelasi timp faciliteaza utilizarea caracteristicilor specifice ale masinilor particulare, programele scrise in C fiind considerate cele mai portabile.

Daca evolutia limbajelor de programare a adus in prim plan nume ca FORTRAN, LISP, COBOL, ALGOL-60 sau PASCAL, unele cu raspandire mai mult "academica" - fiind folosite pentru a prezenta conceptele de baza sau conceptele avansate de programare - ca de pilda ALGOL-60 sau PASCAL, altele cu raspandire industriala masiva - ca de pilda FORTRAN si COBOL - limbajul C a patruns mai lent, dar foarte sigur. Realitatea arata clar ca, in momentul de fata, piata producatorilor de programe este dominata net de C si de variantele evoluate ale acestuia.

Elementele principale care au contribuit la succesul C-ului sunt urmatoarele:

modularizarea programelor - ce da posibilitatea unui singur programator sa stapaneasca relativ usor programe de zeci de mii de linii de sursa;

capacitatea de programare atat la nivel inalt cat si la nivel scazut - ceea ce da posibilitatea utilizatorului de a programa fie fara a "simti" sistemul de operare si masina de calcul, fie la un nivel apropiat de sistemul de operare ceea ce permite un control foarte bun al eficientei programului din punct de vedere viteza/memorie;

portabilitatea programelor - ce permite utilizarea programelor scrise in C pe o mare varietate de calculatoare si sisteme de operare;

facilitatile de reprezentare si prelucrare a datelor - materializate printr-un numar mare de operatori si functii de biblioteca ce fac programarea mult mai usoara.

Prin anii '80 interesul pentru programarea orientata pe obiecte a crescut, ceea ce a condus la aparitia de limbaje care sa permita utilizarea ei in scrierea programelor. Limbajul C a fost dezvoltat si el in aceasta directie si in anul 1980 a fost dat publicitatii limbajul C++, elaborat de Bjarne Stroustrup de la AT&T. La ora actuala, majoritatea limbajelor de programare moderne au fost dezvoltate in directia programarii orientate pe obiecte.

Limbajul C++, ca si limbajul C, se bucura de o portabilitate mare si este implementat pe o gama larga de calculatoare incepand cu microcalculatoare si pana la cele mai mari supercalculatoare.

Limbajul C++ a fost implementat pe microcalculatoarele compatibile IBM PC in mai multe variante. Cele mai importante implementari ale limbajelor C++ pe aceste calculatoare sunt cele realizate de firmele Microsoft si Borland.

Conceptele programarii orientate pe obiecte au influentat in mare masura dezvoltarea limbajelor de programare in ultimul deceniu. De obicei, multe limbaje au fost extinse astfel incat ele sa admita conceptele mai importante ale programarii orientate pe obiecte. Uneori s-au facut mai multe extensii ale aceluiasi limbaj. De exemplu, limbajul C++ are ca extensii limbajul E ce permite crearea si gestiunea obiectelor persistente, lucru deosebit de important pentru sistemele de gestiune a bazelor de date, limbajul O ce incearca sa imbine facilitatile de nivel inalt cu cele ale programarii de sistem, limbajul Avalon/C++ destinat calculului distribuit, si nu in ultimul rand binecunoscutul de acum limbaj Java, specializat in aplicatii Internet.

Interfetele utilizator au atins o mare dezvoltare datorita facilitatilor oferite de componentele hardware ale diferitelor calculatoare. In principiu, ele simplifica interactiunea dintre programe si utilizatorii acestora. Astfel, diferite comenzi, date de intrare sau rezultate pot fi exprimate simplu si natural utilizand diferite standarde care contin ferestre, bare de meniuri, cutii de dialoguri, butoane, etc. Cu ajutorul mouse-ului toate acestea pot fi accesate extrem de rapid si usor fara a mai fi nevoie sa cunosti si sa memorezi o serie intreaga comenzi ale sistemului de operare sau ale limbajului de programare. Toate acestea conduc la interfete simple si vizuale, accesibile unui segment foarte larg de utilizatori.

Implementarea interfetelor este mult simplificata prin utilizarea limbajelor orientate spre obiecte, aceasta mai ales datorita posibilitatii de a utiliza componente standardizate aflate in biblioteci specifice. Importanta aplicarii conceptului de reutilizare a codului rezulta din faptul ca interfetele utilizator adesea ocupa 40% din codul total al aplicatiei.

Firma Borland comercializeaza o biblioteca de componente standardizate care pot fi utilizate folosind limbajul C++, biblioteca cunoscuta sub numele Turbo Vision.

De obicei, interfetele utilizator gestioneaza ecranul in mod grafic. O astfel de interfata utilizator se numeste interfata utilizator grafica. Una din cele mai populare interfete utilizator grafice pentru calculatoarele IBM PC este produsul Windows oferit de firma Microsoft.

Windows este un mediu de programare ce amplifica facilitatile oferite de sistemul de operare MS-DOS. Aplicatiile Windows se pot dezvolta folosind diferite medii de dezvoltare ca: Turbo C++ pentru Windows, Pascal pentru Windows, Microsoft C++, Microsoft Visual Basic, Visual C si Visual C++.

Componentele Visual permit specificarea in mod grafic a interfetei utilizator, a unei aplicatii, folosind mouse-ul, iar aplicatia propriu-zisa se programeaza intr-un limbaj de tip Basic, C sau C++.

Daca in ani '70 se considera ca o persoana este rezonabil sa se poata ocupa de o aplicatie de 4-5 mii de instructiuni, in prezent, in conditiile folosirii limbajelor de programare orientate pe obiecte, aceasta medie a ajuns la peste 25 de mii de instructiuni.

Un limbaj de programare trebuie privit nu doar la suprafata sa - sintaxa si mod de butonare a calculatorului pentru o implementare particulara - ci mai ales in profunzime, prin conceptele pe care se bazeaza, prin stilul de programare, prin modul de structurare a aplicatiei si, implicit, a programului, prin filozofia de rezolvare a problemelor folosind limbajul. Din aceste puncte de vedere, C-ul nu poate lipsi din cultura unui programator, iar pentru un profesionist C-ul este, si mai mult, o necesitate vitala, acesta fiind piatra de temelie pentru intelegerea si utilizarea eficienta a limbajelor de nivel inalt orientate pe obiecte si Visual.