Instructiunea if

Instructiunea if

O instructiune if cu care in C se implementeaza o structura de control de selectie sau o structura alternativa, are urmatorul format general:

if (conditie) instructiune1;

else instructiune2;

unde conditie este orice expresie care prin evaluare conduce la o valoare intreaga. Daca valoarea expresiei este diferita de zero (conditie adevarata), atunci se executa instructiune1; altfel, daca valoarea expresiei este zero (conditie falsa), se executa instructiune2. In ambele cazuri, dupa executarea lui instructiune1 sau instructiune2, controlul este transferat la instructiunea ce urmeaza dupa if. Aici, prin instructiune1 sau instructiune2 se intelege o instructiune simpla, o instructiune compusa (un bloc) sau o instructiune vida.

Portiunea else instructiune2; este optionala, in acest fel putandu-se obtine o structura de selectie cu o ramura vida de forma:

if (conditie) instructiune;

Exemplu: Urmatorul program citeste doua numere si afiseaza pe cel mai mare dintre ele.

# include <stdio.h>

void    main (void)

Deoarece partea else dintr-o instructiune if este optionala, apare o ambiguitate atunci cand else este omis dintr-un if inclus (incuibat). In C acest lucru se rezolva prin asocierea lui else cu cel mai apropiat if. De exemplu, in secventa:

if (x)

if (y) printf ('1');

else printf ('2');

else este asociat cu instructiunea if(y). Daca dorim ca else sa fie asociat cu if(x) trebuie sa utilizam acolade, astfel:

if (x)

else printf ('2');

Secventa anterioara este echivalenta cu:

if (x)

else printf ('2');