Visual FoxPro. Prezentare generala.

Visual FoxPro. Prezentare generala.

Inca de la versiunile 'fragede', FoxPro a permis lucrul in mai multe moduri dupa preferintele si abilitatiile utilizatorului.

Fiind un mediu cu flexibilitate utilizatorul are posibilitatea sa-si personalizeze modul de lucru pentru a da randament cat mai mare.

Fiind un mediu vizual se pot folosi noile facilitati de lucru, si de programare orientat spre obiect, dar deasemenea se poate lucra si in modul clasic, folosit inainte in versiunile anterioare de FoxPro.

Cel mai simplu mod de lucru este modul asistat sau modul de lucru meniu , in care utilizatorul are la dispozitie optiuni de meniu pentru operatiile dorite.

Modul de lucru direct presupune cunoasterea sintaxei tuturor comenzilor FoxPro, comenzi ce se scriu in fereastra Command Window, unde lansarea in executie a comenzii scrise se realizaeza prin apasare tastei Enter.

In afara comenzilor FoxPro native, Visual FoxPro dispune de un set de instructiuni SQL ale caror comenzi sunt foarte aproape de specificatiile ANSI SQL.

Multe din comenzile accesibile din meniuri se scriu automat in fereastra de comenzi Command Window in momentul actionarii lor, ceea ce este o buna ocazie de a le deprinde pe cele mai des utilizate, fara a memora formatele lor ele vor fi preluate de programator 'din mers'.

Modul de lucru program se refera la scrierea de programe sursa cu ajutorul .editorului specializat.

Intr-un program se pot folosi aproape toate comenzile modului de lucru direct, plus cateva comenzi specifice reprezentand structurile de control.

O data scris programul se memoreaza ca fisier, se compileaza si se executa cu ajutorul comenzii : Do<nume_program>.

O importanta deosebita o are crearea proiectelor in Visual FoxPro deoarece proiectul prin esenta sa stie un ansamblu de obiecte care sunt legate intre ele ce confera prin complexitatea sa la rezolvarea problemelor intr-o maniera mult mai usoara.

O etapa extrem de importanta din ciclul de viata al unui sistem informatic este faza implementarii.

Se va realiza conversia specificatiilor formulate in faza de proiect intr-un limbaj de programare.

In general elaborarea unei aplicatii intr-un mediu integrat de dezvoltare consta in construirea unui proiect care trebuie sa gestioneze o serie de componente cum ar fi :

Structurile bazelor de date date utilizate de aplicatie, cum ar fi schemele de baze de date ;

Componente care vor genera interfata aplicatiei :meniuri, formulare, rapoarte ;

Componente dedicate exclusiv structurarii logice de prelucrare specifice aplicatiei : module de cod(proceduri);

Diverse biblioteci (clase) refolosibile ,utile In standardizarea aplicatiilor si cresterea productivitatii echipei de dezvoltare.

Aceste componente se concretizeaza intr-un numar mare de fisiere memorate pe suportul specific (disc), iar din acest punct de vedere FoxPro nu face exceptie, tipurile de fisiere necesare intr-o aplicatie fiind multe si diferite .

Structura unui proiect este redata fie printr-un mod arborescent, unde elementele componente ale proiectului pot fi accesate din cadrul de pagina All, fie sub forma altor cadre de pagina, fiecare categorie de elemente fiind posibil de explorat in pagina specifica ei.

La modul cel mai simplist o baza de date contine fisierele de date propriu-zise , plus un fisier special in care se stocheaza structura fisierelor de date si legaturile dintre acestea, precum si o serie de restrictii ce pot fi definite asupra campurilor si inregistrarilor din fisiere.

Pe disc containerul bazei se gaseste sub forma a trei fisiere cu extensiile:.DBC,.DCT, .DCX, din care primul este containerul propriu-zis.

Principalele tipuri de obiecte ale unei baze de date sunt vizibile din modul de afisare in cadrul managerului de proiect.

In mod conceptual tabela se poate defini ca fiind unitatea organizationala fundamentala dintr-o baza de date relationala.

O baza de date contine una sau mai multe tabele, in functie de complexitatea aplicatiei.

Chiar la aplicatii de anvergura medie numarul tabelelor poate ajunge sa atinga ordinul zecilor, iar Visual FoxPro se descurca onorabil in astfel de situatii .

Gruparea atributelor in tabele, relatiile dintre tabele, numarul tabelelor dintr-o baza de date sunt chestiuni ce privesc procesul de proiectare a bazei de date, proces ce include si normalizarea bazei de date .

Normalizarea consta in aducerea bazei de date intr-una din formele normale, cele mai importante fiind cele prezentate in continuare.

Prima forma normala cere ca tabelele in care sunt stocate informatiile sa satisfaca urmatoarele cerinte:

fiecare coloana trebuie sa pastreze o informatie elementara, care nu se mai poate descompune

fiecare coloana trebuie sa aiba un nume unic ; tabelul nu poate avea doua linii a caror continut sa fie identic (sa contina aceleasi inregistrari).Intr-un tabel nu se admit grupuri de informatii care se repet

A doua forma normala-coloanele unui tabel trebuie sa depinda direct de toate campurile

Relatii intre tabelele unei baze de date

Relatii unu la mai multi (one to many)

Relatii unu la unu (one to one)

Relatii mai multi la mai multi (many to many)

Dupa crearea tabelei aceasta va fi stocata pe disc ca fisier cu extensia .DBF.

Restrictiile unei baze de date

Exista doua aspecte complementare de abordare a bazelor de date relationale: schema si continutul .

Continutul unei relatii este reprezentat de ansamblul tuplurilor ce o alcatuiesc la un moment dat .Pe parcursul exploatarii bazei de date continutul poate creste liniar sau exponential, in functie de volumul si complexitatea operatiunilor consemnate.

Schema relationala poate fi definita ca un ansamblu de relatii asociate semantic prin domeniul lor de definitie si prin restrictii de integritate .

Schema este independenta de timp si reprezinta componenta permanenta a relatiilor.

De multe ori se opereaza numai cu schema simplificata ce cuprinde numele tabelelor si enumerarea atributelor acestora, atributele-chei primare fiind subliniate .

La acestea se adauga restrictiile la nivel de atribut, inregistrare si cele referentiale.

Baza de date este un fisier in care informatiile sunt stocate intr-o structura fixa si rigida.

Dupa crearea structurii bazei de date urmeaza etapa de utilizare efectiva a acesteia: popularea tabelelor cu inregistrari, modificarea valorilor unor atribute, stergerea liniilor inutile sau eronate.

De multe ori , modificarea unei inregistrari necesita si folosirea unui mecanism de acces rapid la respectiva linie.

Accesul la inregistrarile unei tabele Visual FoxPro, indiferent daca este integrata intr-o baza de date sau este independenta se realizeaza prin intermediul unor structuri de memorie gestionate de SGBD.

Acestea desi au un rol similar recordset-urilor din Access sau Visual Basic se numesc zone de lucru. In Visual FoxPro primele 25 de zone de lucru sunt identificabile prin litere (A.Z) sau cifre (1.25).

Aceste zone de lucru sunt initial neocupate si pot fi ocupate de tabele obisnuite Visual FoxPro, care corespund unui fisier cu extensia .dbf ori de tabele temporare, tip cursor sau tabela derivata .

Pe langa motorul de baze de date, Visual FoxPro ofera un limbaj de programare propriu destul de puternic, ce imbina perfect stilul de programare clasic(procedural) cu programarea orientata spre obiecte, oferind suficiente instrumente de dezvoltare rapida a unor aplicatii puternice si flexibile .

In tehnica programarii calculatoarelor, algoritmul actioneaza intotdeauna asupra unor date de intrare, ducand la obtinerea datelor de iesire.

Intr-un algoritm exista urmatoarele tipuri de instructiuni:

de atribuire;

de calcul;

de decizie;

de intrare-iesire;

Instructiunile algoritmului urmeaza cai de executie numite structuri de control. Structurile de control fundamentale sunt :secventa de instructiune, selectia si iteratia.

Fiecare limbaj are propriile sale instructiuni si propriile tipuri de date.

Atat variabilele cat si constantele sunt abstractizari ale unor zone de memorie .

Programatorii nu pot memora adrese si deplasamente de memorie, in afara de cazul in care chiar le-ar placea acest exercitiu mental.

In plus este putin predictibil ca o anumita variabila sa se gaseasca de doua ori la aceeasi adresa (compilatorul executa o alocare dinamica a adreselor in functie de memoria libera la lansarea programului )

Sunt doua motive care cer folosirea de nume pentru aceste zone.

Constantele nu au nevoie de nume, programatorul scrie expresiile lor direct in cod. Si constantele necesita spatiu in memorie, dar rezerva acestuia nu cade in sarcina programatorului.

Uneori este util sa se dea nume constantelor, pentru a le face mai usor de manipulat; acest lucru este posibil in Visual foxPro prin directiva de precompilare (un tip special de instructiune) #DEFINE;

Lucrul cu variabile se dovedeste a fi ceva mai complicat decat lucrul cu constantele. In primul rand ca daca se doreste folosirea variabilelor acestea trebuie declarate .

Declararea implica rezervarea unui spatiu de memorie suficient de mare pentru tipul respectiv de data .

Incepand cu tehnica programarii structurate, se obisnuieste ca programul sa fie compus din proceduri si functii care se apeleaza unele pe altele. Limbajul Visual FoxPro respecta si el paradigma procedurala.

Din acest punct de vedere se poate lucra cu variabile publice (dupa declarare pot fi apelate in orice procedura sau functie din cuprinsul aplicatiei ) sau cu variabile private (accesibile numai in interiorul procedurii sau functiei in care au fost declarate ).

Bazele Visual FoxPro 5.0

Se precizeaza faptul ca exista diferente minore intre versiunile Visual FoxPro 3.0 si Visual FoxPro 5.0.

In cadrul Visual FoxPro, accentul se pune pe orientarea pe obiecte, deoarece aceasta reprezinta o tendinta generala a limbajelor de programare moderne. De asemenea, sunt prezentate in detaliu uneltele interactive folosite la construirea diferitelor elemente - este vorba despre un limbaj 'vizual'.

Noua versiune de FoxPro, aflata in prezent inca in faza beta, urmeaza ideea generala a firmei Microsoft si anume este un produs total interactiv, cu o interfata intuitiva ,destinat dezvoltarii rapide de aplicatii tipice.

Desigur, exista si resurse pentru dezvoltarea unor aplicatii care nu respecta ideea generala de interfata utilizator a Microsoft-ului ,dar in acest caz efortul de programare este considerabil. Ca la oricare dintre produsele vizuale, dezvoltarea necesita multa memorie.

Dar necazurile cu necesarul de resurse hardware sunt compensate din plin de noile facilitati aparute pentru cei care dezvolta aplicatii si nu numai. Interfata utilizator a fost foarte mult extinsa, astfel incat foarte multe controale noi pot fi folosite in interiorul machetelor de culegere. In plus, exista in sfarsit posibilitatea de a lega un Browse (grid) sau mai multe in interiorul unei machete. Acest lucru ne permite in primul rand dezvoltarea rapida de culegeri folosind relatii de tip one-to-many, adica un articol dintr-o tabela legat de cateva din alta tabela.

Un alt avantaj al noului produs este faptul ca pot fi create baze de date care sa contina in acelasi fisier fizic mai multe tabele, indecsi, etc. Avantajul este evident pentru cei care stiu cat de multe fisiere de date, memo, indecsi erau necesare intr-o aplicatie complexa, si cat de des se intampla ca un astfel de fisier sa lipseasca, din greseala de exemplu.

Dar, marele castig al lui Visual FoxPro sunt obiectele de interfata. Aceste obiecte poseda, asa cum suntem deja obisnuiti in produsele vizuale a la Microsoft, metode proprii si proprietati.

Mai mult, acestea pot fi private daca nu trebuie sa poata fi apelate din afara obiectului. Desigur, scopul acestor obiecte este unul in primul rand de interfata. De aceea, facilitatile de programare si obiectele predefinite se indreapta in aceasta directie. Totusi, obiectele Visual FoxPro nu sunt statice, ca cele din Visual Basic.

Utilizatorul poate sa-si derive propriile obiecte, pe baza celor preexistente. Limbajul a fost extins corespunzator, cu instructiuni de genul CREATE CLASS, DEFINE CLASS, MODIFY CLASS pentru a defini/modifica noi clase de obiecte. Crearea instantelor unui obiect se face tot cu o functie noua, CREATEOBJECT(). Obiectele au o metoda de initializare si una care se apeleaza automat la distrugere. In plus, obiectele pot avea atasate date din fisierele deschise in FoxPro. Tehnici speciale disponibile in Visual FoxPro, caracteristice sistemelor de operare moderne Windows 95 si Windows NT sunt:

tehnologia OLE

schimbul dinamic de date intre aplicati

aplicatiile client/server

Avantajele programarii in mediul Visual FoxPro.

In general toate operatiile care se efectueaza cu ajutorul unui program pot fi realizate si manual, dar necesita timp.

Executarea unui program prezinta unele avantaje fata de introducerea succesiva a comenzilor in fereastra Command Window:

Programele pot fi modificate si rulate din nou

Se pot rula programe din cadrul meniurilor, formularelor si barelor de instrumente.

Programele pot lansa in executie la randul lor alte programe.