CATEGORII DOCUMENTE |
Introducere (comanda, comanda simpla, comanda compusa)
Comenzii in ordine alfabetica
Editoare de text, in mod text
Comenzi pentru comunicare intre utilizatori
Toate comenzile pe care dvs le veti vedea afisate mai jos se folosescs doar in modul TEXT, adica se folosesc in consola de linux. Pentru toate comenziile de mai jos, se pot cere informatii cu comanda man comanda
O comanda in linux consta din urmatoarele parti
comanda spatiu -optiuni spatiu fisiere/directoare
unde
comanda: reprezinta numele comenzii in sine
spatiu: spatiu se realizeaza prin apasarea tastei "SPACE"
-optiuni:
liniuta din fata cuvantului optiuni este foarte importanta. Daca se uita nu se pot adauga optiuni comenzii.
comanda poate sa aiba maxim 9 optiuni
optiunile nu se pun intre nici un fel de semne mai mic sau mai mare, ghilimele
spatiu spatiu se realizeaza prin apasarea tastei "SPACE"
fisiere/directoare: in acest loc se adauga fisierul sau directorul asupra caruia se rasfrange comanda
Comanda poate fi de 2 feluri:
Simpla
Compusa
Este comanda descrisa in introducere
Comanda compusa se realizeaza in felul urmator:
comanda spatiu -optiuni spatiu fisiere/directoare semn_ajut spatiu cuv_ajut
comanda: reprezinta numele comenzii in sine
spatiu: spatiu se realizeaza prin apasarea tastei "SPACE"
-optiuni:
liniuta din fata cuvantului optiunii este foarte importanta. Daca se uita nu se pot adauga optiuni comenzii.
comanda poate sa aiba maxim 9 optiuni
optiunile nu se pun intre nici un fel de semne mai mici sau mai mare, ghilimele
spatiu: spatiu se realizeaza prin apasarea tastei "SPACE"
fisiere/directoare: in acest loc se adauga fisierul sau directorul asupra caruia se rasfrange comanda
semn_ajut:
| - pipe
: - doua puncte
; - punct si virgula
>> - redirectionare spre alt fisier cu adaugarea informatiei in fisierul existent
cuv_ajut:
more
less
nume fisier
cat [optiuni] fisiere
Concateneaza si/sau afiseaza fisiere.
Optiuni
-s nu afiseaza mesaje de inexistenta fisier;
-v tipareste caracterele de control (^caracter);
-w operatiile de iesire se fac fara tampon;
Exemplu
cat f1
afiseaza continutul lui f1 pe ecran;
cat f1 f2 f3 >> f4
concateneaza fisierele f1, f2, f3 si afiseaza rezultatul in fisierul f4.
cd
Comanda cd schimba pozitia Dvs in sistem la un anumit director in care doriti sa intrati: ex.
cd /usr/local - schimbarea pozitiei in directorul /usr/local
Doar tastand comanda cd puteti reintra in directorul Dvs. (home)
cd .. - va ridica la un rand superior in ierarhia directoarelor
exemplu:
Initial suntem in /home/user/smith
Dam comanda cd ..
Vom fi teleportati in directorul /home/user
cd / - ne duce in directorul radacina
exemplu:
Initial suntem in /home/user/smith
Dam comanda cd /
Vom fi teleportati in directorul /
cd - ne duce in directorul utilizatorului
clear
Sterge ecranul.
cp
Comanda cp copiaza un fisier. Se poate copia un fisier intr-un director si in acelasi timp il poti redenumi.
Comanda cp poate fi folosita sa copieze un director in altul:
cp -r /root/mail /usr/local
copiaza directorul mail in directorul /usr/local.
date [mmddhhmm[yy]]
Afiseaza/seteaza data curenta pentru ceasul incorporat.
Optiuni
mm - luna, 2 cifre; dd - ziua, doua cifre; hh - ora, doua cifre; mm - minutul, doua cifre; yy - anul, doua cifre
df -h afiseaza toate partitiile Linux, si cit spatiu este liber si cit spatiu este ocupat
echo [listaarg]
Afisare mesaj pe ecran.
Exemplu:
echo "Intalnire cu Bill Gates la ora 8, peste jumatate de an"
exit
Comanda va scoate din sistem.
file lista_fisiere
Determina tipul unui fisier.
grep
Verifica liniile primite la intrarea sa standard si afiseaza la iesirea standard doar acele linii care contin un anumit cuvant
grep ferrari < masini.txt
afiseaza la iesirea standard doar acele linii ale fisierului masini.txt care contin cuvantul ferrari. Implicit, la cautare se face diferenta intre literele mici si literele mari. Optiunea /i se foloseste pentru a schimba acest comportament.
grep ferrari /i < masini.txt
afiseaza la iesirea standard inclusiv liniile care contin cuvinte ca Ferrari sau FERRARI.
Daca nu se face o redirectare explicita a intrarii standard in linia de comanda, dar se specifica ca parametru un nume de fisier, comanda grep va prelucra liniile acestui fisier. Urmatoarele trei exemple sunt identice:
grep porsche < cars.txt
cat cars.txt | grep
grep cars.txt
Observatie: In ultimul exemplu, cuvantul cautat trebuie sa preceada numele fisierului. Se pot specifica mai multe nume de fisiere. Cuvantul va fi cautat in aceste fisiere in ordinea in care ele apar in linia de comanda.
Pentru mai multe optiuni ale comenzi grep se poate folosi comanda man grep.
kill [-signr] idproc
"Ucide" procese care au scapat de sub control
Optiuni
-signr: nr. semnal
Observatie: idproc se poate afla cu comanda "ps -a".
less
Comanda less va da posibilitatea sa afisati continutul unui fisier si va mai da posibilitatea de a rula continutul lui daca este mai lung decat o pagina de ecran.
ls
Ne arata continutul unui director.
Optiuni
ls -l
Ne arata ce exista intr-un director in format lung (ne arata de cine apartin fisierele, data cand au fost create si altele)
-rw-rw-rw- 1 pat CCSS1 70 Jul 27 20:20 zombie
ls -a
Ne arata ceea ce contine un director, dar pe langa fisierele obisnuite ne arata si fisierele ascunse cum ar fi .bash_history
Optiuni:
-d: afiseaza numai directoarele din directorul curent;
-i: afiseaza nr. de inod;
-s: afiseaza numarul de blocuri pentru fiecare fisier;
-t: fisierele sunt sortate dupa data ultimei actualizari;
-u: se considera data ultimului acces in locul datei ultimei actualizari, pentru optiunile -t sau -l;
-r: inverseaza ordinea de sortare;
Aceste prime doua comenzi sunt cel mai adesea folosite de catre fiecare persoana. Pe langa aceste 8 optiuni, mai exista inca 1
ll
Comanda ll
este identica cu comanda ls -l, listand continutul unui
director in mod extins
logout
Comanda logout va scoate din sistem.
mkdir
Comanda mkdir
realizeaza un director oriunde pe harddisk, daca aveti si drepturile necesare
de realizare a lui:
mkdir /etc/sysconfig/testdir
more
Comanda more face exact acelasi lucru ca si less, doar ca nu ne lasa sa derulam fisierul afisat decat intr-o singura directie, aceea fiind in jos, si nu apasand orice tasta, ci doar tasta ENTER.
Comanda more mai poate fi folosita in combinatii cu oricare comanda de afisare din linux cu precizarea ca intre cele doua comenzi sa se puna semnul | (pipe):
Exemplu
cat test | more
Se afiseaza continutul fisierului test pana cand se intrerupe pagina. Pentru a putea vedea ce scrie pe urmatoarea pagina vom fi nevoiti sa apasam o tasta de pe tastatura.
mount
Cum pot vizualiza informatia de pe un cdrom daca acesta nu este montat? Ei bine, el trebuie montat si asta se face cu comanda:
mount /dev/cdrom / mnt/cdrom
Cum pot citi informatia de pe o discheta? Inainte de a putea citi ce avem pe un fisier, trebuie sa incarcam in memorie informatia de pe acea discheta, ceea ce se face cu comanda:
mount /dev/fd0 /mnt/floppy
Va rugam sa observati ca directoarele /mnt/floppy si /mnt/cdrom sunt facute din oficiu si tot din oficiu poarta aceste nume.
mv
Comanda mv
muta un fisier intr-un director
mv test test2
Muta fisierul test in acelasi director, sub numele test2. Remarcati ca acest lucru face exact ceea ce face comanda de redenumire din dos sau windows.
mv test /home/user/john
Muta fisierul test in directorul /home/user/john
pwd
Comanda pwd
afiseaza calea absoluta spre directorul curent.
ps
Comanda ps
va afiseaza procesele curente care ruleaza si numarul
lor de id.
ps -avx
Afiseaza toate procesele ce ruleaza pe server la un moment dat
rm
Comanda rm
sterge un fisier si poate fi folosita sa
stearga si un director
rm -rf /home/user1/linux
Sterge totul in directorul /home/user1/linux fara a va cere confirmarea.
rmdir
Comanda rmdir sterge un director gol.
rmdir /home/user1/linux
shutdown
Comanda shutdown ne
ajuta sa oprim sistemul de operare inainte de a stinge calculatorul.
Aceasta comanda ne da posibilitatea de a reporni sistemul.
Optiuni:
Reporneste calculatorul imediat:
shutdown -r now
Reporneste calculatorul la ora 9:30:
shutdown -r 09:30
Pregateste sistemul pentru a-l putea opri:
shutdown -h now
Pentru a opri calculatorul, trebuie iesit din linux, ceea ce este posibil numai dupa ce toate modulele din linux au fost inchise si oprite.
touch
Comanda touch creeaza un fisier gol.
touch test
Creaza un fisier care poarta numele test si care este gol, si poate fi editat cu ajutorul comenzii joe test
In modul text exista cateva editoare de text. Cele mai cunoscute sunt:
unul simplu (vi),
unul mediu (joe)
vi porneste editorul
vi fisier deschide sau creeaza un fisier
vi +18 fisier deschide fisierul la linia 18
vi +/'Un sir' fisier deschide fisierul la aparitia sirului "Un sir"
vi -r fisier reface (recover) fisierul
vi + fisier deschide si afiseaza ultima parte a fisierului
O comanda vi are structura generala:
[nr1]operator[nr2]obiect
operator si obiect sunt desemnati prin cate o litera, iar nr1 si nr2 sunt factori de repetitie a acestora. In absenta factorilor de repetitie, acestia sunt considerati de valoare 1. Comanda se executa de nr1*nr2 ori. De exemplu, comanda dw (delete word) are operatorul d si obiectul w. Daca se da una dintre comenzile:
5d3w 3d5w 15dw
efectul este acelasi: stergerea a 15 cuvinte.
Comanda
(punct) inseamna repetarea comenzii precedente.
Unele comenzi pretind existenta unor 'siruri de cautare'.
Aceste siruri de cautare sunt 'expresii regulare', ca cele de la grep, ed sau shell. Pe langa siruri obisnuite de caractere, aici pot aparea o serie de caractere cu semnificatie speciala.
Acestea sunt:
^ inceput de linie
$ sfarsit de linie
. inlocuieste un singur caracter (unul singur)
c evita intelesul special al unui caracter c
< inceput de cuvant
> sfirsit de cuvant
[sir] unul dintre caracterele din sir
[^sir] unul dintre caracterele care nu este in sir
* caracterul precedent se va repeta (>=0)
Sirul de cautare se specifica in urma caracterului
/ (pentru cautare inainte) sau
? (cautare inapoi)
Exista trei MODURI DE LUCRU
activata cand se da comanda ':' (doua puncte). Prin aceasta devin disponibile comenzile in mod linie ale editorului ex.
activata prin una dintre comenzile a, A, i, I, o, O. Iesirea din modul de inserare se face tastand ESC.
valabila in toate celelalte cazuri.
:set |
afiseaza starea curenta a setarilor |
:set nu |
evidentiaza numerotarea liniilor |
:set nonu |
ascunde numerotarea liniilor |
:set ai |
indentare automata; revenirea la un nivel inferior de indentare se face tastand CTRL-d |
:set noai |
anularea indentarii |
:set sw=n |
n indica cu cate pozitii se intoarce spre stanga, la un nivel de indentare inferior, la CTRL-d |
:set shiftwidth=n |
identic cu sw=n |
:set wm=n |
n indica numarul de caractere libere in partea dreapta dupa care se trece automat pe linia urmatoare |
:set wrapmargin=n |
identic cu wm=n |
:set sm |
valideaza executia comenzii '%' (procent) care indica, pozitionat pe o paranteza, care este paranteza pereche |
:set showmatch |
identica cu sm |
:set nosm |
anuleaza efectul lui sm |
:set bf |
sterge de pe ecran caracterele de control suplimentare (CTRL-A etc.) |
:set beautify |
identica cu bf |
:set nobf |
anuleaza efectul lui bf |
h muta stanga
j muta jos
k muta sus
l muta dreapta
w muta dreapta un cuvant
W muta dreapta un cuvant peste punctuatie
b muta stanga un cuvant
B muta stanga un cuvant peste punctuatie
RETURN muta jos o linie
BACKSPACE muta stanga un caracter
SPATIU muta dreapta un caracter
H muta la inceput de ecran
M muta la mijloc de ecran
L muta la sfarsit de ecran
CTRL-F derulare un ecran in sus
CTRL-D derulare o jumatate de ecran in sus
CTRL-B derulare un ecran in jos
CTRL-U derulare o jumatate de ecran in jos
(caciulita) la inceput de linie
la sfarsit de linie
z-RETURN linia curenta la inceput de ecran
z. linia curenta la mijlocul ecranului
z- linia curenta ultima de pe ecran
a inserare la dreapta cursorului
A inserare la sfarsitul liniei
i inserare la stanga cursorului
I inserare la inceput de linie
o insereaza o linie sub cursor
O insereaza o linie deasupra cursorului
cw schimba cuvant
cc schimba linie
s inlocuieste sirul de sub cursor cu cel specificat
r inlocuieste caracterul de sub cursor cu un caracter nou tastat, dupa care ramane in mod linie curenta
R inlocuieste caracterele nou tastate ramanand in mod inserare
r-RETURN rupe linia de la cursor
j reuneste (join) linia curenta cu urmatoarea
xp inverseaza urmatoarele doua caractere
(tilda) inverseaza litera mare <--> litera mica
u anuleaza comanda precedenta
U anuleaza schimbarile din linie
:u anuleaza precedenta comanda asupra liniei
x sterge caracterul curent
X sterge caracterul din stanga celui curent
dw sterge cuvant dreapta
dd sterge linia curenta
D sterge de la caracterul curent pana la sfirsitul liniei
yy marcheaza sau sterge linie
Y marcheaza sau sterge linie
dd sterge linia curenta
p pune linia marcata sau stearsa sub cea curenta
P pune linia marcata sau stearsa deasupra celei curente
:1,2 co 3 copiaza liniile 1-2 dupa linia 3
:4,5 m 6 muta liniile 4-5 dupa linia 6
G mergi la ultima linie a fisierului
21G mergi la linia 21
/sir/ cauta dupa sir
?sir? cauta inapoi dupa sir
n cauta urmator (precedent) sir
:g/sircautat/s//sirinlocuitor/gc cautare si inlocuire, cu confirmare
CTRL-L stergere ecran
:r fisier insereaza fisierul dupa cursor
:34 r fisier insereaza fisier dupa linia 34
:w salveaza (scrie buffer)
:w fisier scrie bufferul in fisier
:wq salveaza si iesi din vi
:ZZ salveaza si iesi din vi
:q! iesire fara salvare in mod neconditionat
:q iesire fara salvare daca nu s-au facut modificari
Joe este foarte asemanator cu editorul de text WORDSTAR.
joe numefis - editor cu comenzi compatibile WordStar.
CTRL K-H: help
CTRL K-U: inceput de fisier (top of file)
CTRL K-V: sfarsit de fisier (end of file)
CTRL K-B: inceput bloc (begin bloc)
CTRL K-K: sfarsit bloc (end bloc)
CTRL K-M: mai mult (more)
CTRL K-C: copiere (copy)
CTRL K-W: scriere fisier (write file)
CTRL K-R: citire fisier (read file)
- permite inhibarea sau activarea receptiei mesajelor de la alti utilizatori
Sintaxa
mesg
- afiseaza starea curenta a optiunii mesg
mesg yes
- activeaza receptia de mesaje
mesg no
- inhiba receptia mesajelor
- permite dialogul in timp real intre doi utilizatori ai aceluiasi sistem
Sintaxa
write <nume-utilizator>
Dupa ce fiecare din cei doi utilizatori au lansat write ceea ce se introduce de la tastatura se va afisa pe ambele ecrane. Din acest motiv este necesara o 'disciplina' a conversatiei prin aceasta comanda. De exemplu, un utilizator nu introduce nimic pana cand celalalt nu a 'incheiat' ceea ce avea de transmis. De comun acord cei doi utilizatori stabilesc un caracter/cuvant care sa indice terminarea unui mesaj.
Incheierea conversatiei se poate face cu CTRL-D.
- permite dialogul intre doi utilizatori aflati la distanta unul de celalalt.
Sintaxa
talk gazda!utilizator
talk gazda.utilizator gazda = calculatorul pe care lucreaza
talk gazda:utilizator utilizator
talk utilizator@gazda
In timpul conversatiei ecranul se imparte in doua, intr-o parte se afiseaza mesajele unui utilizator in cealalta mesajele celuilalt.
Terminarea conversatiei se face prin CTRL-C dat de oricare dintre utilizatori.
Pentru verificarea functionarii retelei, puteti folosi utilitarele de baza ping si traceroute (acestea exista si sub MS Windows, sub numele de ping si, respectiv, tracert). Aceste sunt uneltele de baza al administratorilor de retea, pentru verificarea functionarii unei retele.
ping <adresa de internet>
sau
ping <adresa de IP al calculatorului>
unde <calculator> este numele sau adresa unui calculator din retea, trimite un pachet scurt de date lui calculator, si calculeaza timpul de raspuns. Functioneaza asemenea sonarului din submarine care, tot asa, trimit mici impulsuri sonore spre obiectele din jur si calculeaza distanta fata de acestea pe baza timpului de raspuns (ecou).
De exemplu:
[root@ca1 root]# ping www.yahoo.com
PING www.yahoo.akadns.net (64.576.176) from 193.226.6.209:56(84) bytes of data.
64 bytes from www7.dcx.yahoo.com (64.576.176): icmp_seq=1 ttl=236 time=137 ms
In exemplul de mai sus, "am dat ping pe www.yahoo.com". Cel mai important detaliu din rezultatul executiei comenzii este time, adica timpul de raspuns (dus‑intors) al pachetului. De regula, ping se foloseste pentru verificarea legaturii, si a vitezei relative de raspuns al unui server (de ordinul microsecundelor, milisecundelor, secundelor, sau nu raspunde deloc).
Comanda ping, in Linux, trimite pachete continuu. Se poate opri cu Ctrl‑C.
traceroute <calculator>
sau
traceroute <adresa de internet>
Afiseaza numele, adresa si timpul de raspuns pentru toate calculatoarele prin care trece pachetul de test.
[root@ca1 root]# traceroute www.utcluj.ro
traceroute to cache.utcluj.ro (193.226.5.55), 30 hops max, 38 byte packets
1 193.226.6.194 (193.226.6.194) 0.452 ms 0.426 ms 0.492 ms
2 r-bb-fe-5-1-01.cluj.roedu.net (193.226.6.131) 0.889 ms 0.748 ms
0.801 ms
3 cache.utcluj.ro (193.226.5.55) 1.358 ms 0.853 ms 0.917 ms
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2053
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved