NOTIUNI DE BAZA DESPRE CABLAREA STRUCTURATA PE MODELUL INTREPRINDERII X

NOTIUNI DE BAZA DESPRE CABLAREA STRUCTURATA PE MODELUL INTREPRINDERII X

Index:

1. Consideratii generale asupra proiectului structurat de cablare

Definirea notiunii de cablare structurata

Standarde de calitate internationale si nationale dupa care se lucreaza

Obiectivele design-ului unei retele

Echipa de proiect

Documentele proiectului

Graficul de evolutie in timp al proiectului

Etapele de dezvoltare ale proiectului

i. Etapa de documentare

a) Documentarea tehnica

b) Documentarea asupra clientului

ii. Etapa de analiza

iii. Etapa de design

iv. Etapa de constructie

v. Etapa de testare

vi. Etapa de implementare

vii. Etapa de training a utilizatorilor

viii. Etapa post-implementare

8) Conceptia proiectului(descriere,anexe,simboluri etc.)

2. Modele se tabele si flowcharts

Schema Topologica Fizica

Schema Topologica MAC

Nomenclatorul Media

Nomenclatorul de Echipamente

I. Consideratii Generale asupra Proiectului de Cablare Structurata

(1)Definitii si termeni de proiect folositi

Prin "proiect structurat de cablare" se intelege designul,constructia fizica si logica,instruirea personalului si mentenenta unei retele de calculatoare de dimensiune variabila ( LAN,MAN sau WAN).

In cazul intreprinderii X este vorba despre o retea locala (Local Area Network,LAN),dispusa in amplasamente diferite pe o arie de dimensiune medie(tip campus),cuprinzind servere si statii de lucru si conectata la Internet.

Proiectul de cablare se numeste "structurat" deoarece este impartit in mai multe etape. In scopul ca o retea sa fie eficienta si sa serveasca nevoilor utilizatorilor,implementarea ei se face in mod sistematic,urmarind o serie de etape(pasi) planificati.

Din punct de vedere al gradului de complexitate,obiectivul este calificat "retea locala de dificultate medie".

Proiectul Structurat de Cablare este impartit in doua grupuri de documente:

I.            Descrierea Proiectului

II.         Anexele Proiectului

Descrierea Proiectului cuprinde informatie prezentata explicit,pe intelesul cititorului.

Anexele cuprind proceduri detaliate si informatii tehnice.

(2)Standarde de calitate dupa care este realizat proiectul

Cea mai importanta caracteristica a procesului de network design este de a fi realizat in conformitate cu standardele de calitate si siguranta internationale.

Organizatiile care definesc standarde de calitate unanim recunoscute si folosite drept sistem de referinta in acest proiect sint urmatoarele:

Telecommunications Industry Association(TIA)

Electrical Industry Association(EIA)

Aceste doua organizatii si-au reunit seturile de standarde intr-un aquis la care se face frecvent referinta sub forma TIA/EIA.

American National Standards Institute(ANSI)

Institute of Electrical and Electronic Engineers(IEEE)

Underwriters Laboratories(UL)

International Standard Organization(ISO)

European Computer Manufacturer's Association(ECMA)- de importanta secundara;

8) CCNA(Cisco Certified Networking Academy) reprezinta principalul ghid de realizare al prezentului proiect.

Au fost studiate cu deosebire urmatoarele seturi de standarde:

Standardul TIA/EIA-569-A se refera la normele de calitate in cai si spatii de telecomunicatii si cuprinde:

cablarea orizontala;

cablarea backbone;

cablarea in spatiul de lucru;

camerele de telecomunicatii(Telecommunications Closet);

camerele de echipamente.

Standardul TIA/EIA-606 se refera la normele de etichetarea si identificare componentelor de retea. Se considera ca fiecare component hardware prezinta un identificator unic.Acest identificator se marcheaza pe fiecare terminatie a unitatii hardware sau pe eticheta acestuia. Cind identificatorii sint utilizati in aria de lucru,se plaseaza o eticheta pe latura anterioara a computerului(pe carcasa),precum si pe conectoare.Toate etichetele,indiferent ca sint adeziva sau insertabile,trebuie sa indeplineasca criteriile de lizibilitate in text si afisare conform UL969.

(3)Obiectivele design-ului de retea

a. Obiectivele designului unei retele:

Functionabilitatea

Reteaua trebuie sa fie functionala si sa permita utilizatorilor sa isi indeplineasca sarcinile de serviciu.

Reteaua trebuie sa furnizeze conectivitate utilizator-la-utilizator si conectivitate utilizator-la- aplicatie la o viteza si reliabilitate rezonabile.

Scalabilitatea

O retea trebuie sa fie capabila sa creasca(scalabilitate).In acest scop,de la o configuratie actuala trebuie sa se poata ajunge la o configuratie viitoare substantial mai mare fara modificari majore,iar designul trebuie sa tina cont de acest lucru.

Standardele CCNA impun urmatoarele restrictii legate de evolutia viitoare a unei retele locale:

sa fie functionala pe o perioada de 7-10 ani de la data darii in functiune;

sa permita un trafic intern de 100 de ori mai mare decit la punerea in functiune;

sa permita un trafic in WAN de 2 ori mai mare decit la punerea in functiune;

sa permita un trafic de internet de 10 ori mai mare decit la punerea in functiune;

rata de transfer minima pentru un host este 1Mbps;

rata de transfer minima pentru un server este de 100 Mbps;

Adaptabilitatea

O retea se proiecteaza cu "un ochi" indreptat catre tehnologiile zilei de miine si nu trebuie sa includa nici un element perimat,uzat moral,care sa impiedice implementarea unor echipamente si tehnologii in viitor cu randamente superioare.

8) Managementabilitatea

O retea trebuie sa fie usor de administrat (LAN management), sa permita monitorizarea proceselor si aplicatiilor pentru a asigura stabilitatea si eficienta acestora.

b. Elementele cheie in proiectarea de retele sint urmatoarele:

Functiile si amplasarea serverelor

Serverele pot fi entreprise(intreprindere) sau workgroup(grup de lucru).

Serverele entreprise indeplinesc functiile urmatoare:e-mail,web,firewall si DNS.Serverele entreprise se plaseaza in MDF(Main Distribution Facility,Centrul Principal de Distributie).

Serverele workgroup indeplinesc urmatoarele functii:application server,database server,file server si print server.Serverele workgroup se plaseaza(in mod ideal) in IDF(Intermediary Distribution Facility,Centre Intermediare de Distributie).

Sisteme de operare pentru servere:

v     NetWare;

v     Linux;

v     Windows NT;

v     Unix

Pentru serverele de la Intreprinderea X am ales ca sistem de operare distributia Linux RedHat,versiunea 7.3,www.redhat.com

Se recomanda insistent cite un server pentru fiecare functie majora a unei retele.Din considerente financiare,am grupat serverele   Intreprinderii X pe urmatoarele masini astfel:

1) Masina .:

v     Server de Mail folosind aplicatia Sendmail Versiunea 8.11.16.2;

v     Server DNS(Domain Name Server,asociaza domenii de adrese IP) folosind aplicatia BIND Versiunea 9.2.0;

De completat de catre studenti cu celelalte masini si functiile lor.

Detectarea coliziunilor

Aceasta retea este proiectata pentru tehnologia Ethernet 802.3 si Fast Ethernet.Detectarea coliziunilor se face prin metoda CSMA/CD(Carrier Sense Multiple Access/Collision Detection).

Aceasta retea nu cuprinde echipamente de retea cu functie industriala(strunguri,prese etc.) digitale.Scalabilitatea retelei ia in calcul completarea cu o retea Token-Ring sau FDDI(Fiber Distributed Data Interface)-obligatorii pentru retelistica industriala- pentru relatia cu astfel de echipamente.

Segmentarea

Reteaua locala de la Intreprinderea X este realizata folosind 3 servere si 7 switches.Switches,pe linga posibilitatea de a oferi porturi pentru mai multe statii de lucru, reduc domeniile de coliziune si elibereaza mai multa latime de banda pentru aplicatii.

Intr-un domeniu de coliziune statiile de lucru sint in competitie pentru aceeasi latime de banda.

Prin segmentare am stabilit urmatoarele domenii de coliziune:

a.       Collision Domain 1 MDF/IDF1;

b. Collision Domain 2 IDF1/hosts;

c.       Collision Domain 3 MDF/IDF2;

d. Collision Domain 4 IDF2/hosts;

e.       Collision Domain 5 MDF/IDF3;

f.        Collision Domain 6 IDF3/IDF4;

g. Collision Domain 7 IDF4/hosts;

h. Collision Domain 8 IDF4/IDF5;

i.        Collision Domain 9 IDF5/hosts;

j.        Collision Domain 10 IDF5/IDF6;

k. Collision Domain 11 IDF6/hosts.

Raportul Latime de Banda/Rata de Transfer

In majoritatea cazurilor,rata de transfer reprezinta 35-40% din latimea de banda de 10 Mbps. Acest procent poate fi scazut prin segmentarea cu switches,bridges sau routere.

c.Intranet

Prin intranet se intelege realizarea unor servere web care nu sint vizibile din exteriorul LAN-ului si necesita o autentificare speciala(parole cunoscute numai de angajatii intreprinderii).

In cazul Intreprinderii X,intranet se preconizeaza a se implementa in o etapa ulterioara realizarii proiectului de cablare structurata si va contine urmatoarele tipuri de date:

v     normative de calitate;

v     de completat de catre studenti cu alte exemple.

(4) Echipa de proiect

Proiectul se realizeaza de catre o echipa de proiect multidisciplinara si se intinde pe o perioada de timp.

O echipa standard de proiect de cablare cuprinde urmatoarele functii si responsabilitati:

1. managerul de proiect,care se ocupa de:
1. implementarea procedurilor de siguranta si protectia muncii;
2. realizarea documentatiei proiectului legata de conceptie,materiale si activitati;
3. mentine atentia pe obiectivele si sarcinile proiectului a celorlalti membri ai echipei de proiect;
2. responsabilul cu materialele si uneltele,care se ocupa de trusele de scule,testere etc;tot aceasta este si persoana calificata sa foloseasca aceste scule si aparate in conditii de respectare a normelor de protectia muncii interne si internationale;
3. cablistul(cable runner),care este responsabile de planificarea si realizarea circuitelor de cablu in mod responsabil si in concordanta cu specificatiile tehnice,cu testarea cablarii ,a prizelor de retea si a panoului de prize.

(5)Documentele proiectului

Desi multe persoane care studiaza sau chiar lucreaza in networking realizeaza documentatii superficiale sau chiar nu documenteaza retelele deloc,reamintim ca aceasta activitate este extrem de importanta si este parte integranta din orice proiect profesional de cablare.

Este responsabilitatea managerului de proiect sa realizeze documentatia scrisa,chestionare de determinare a necesitatilor clientului,rapoarte asupra evolutie lucrarilor,rapoarte finale si rezultatele testelor.

Evolutia proiectului in timp se face urmarind o serie de evenimente de referinta (milestones) si se tine pe documente si in format electronic.

In cazul de fata se folosesc urmatoarele documente :

SECTIUNEA 1: JURNALUL RETELEI(LAN JOURNAL)

Jurnalul Retelei incepe cu grafice priving progresul activitatilor (flow-charts),evaluari,rapoarte preliminare si finale,testele de calitate intermediare si finale.

Orice interventie ( depanare,testare,extindere/reducere etc) asupra retelei va fi mentionata de-a lungul timpului in JR,impreuna cu data si semnatura specialistului care a realizat actiunea respectiva.

Jurnalul Retelei este un document de mare importanta inginereasca si juridica.

Jurnalul Retelei se incepe dupa terminarea perioadei de analiza si a celei de design,deci in etapa de constructie propriu-zisa a retelei.

Principalele rapoarte asupra progresului muncii in PSC (proiectul structurat de cablare) sint urmatoarele:

- Tasks Flowchart(Raport despre Sarcini si Obiective )

- Materials Flowchart(Raport despre Materiale):

SECTIUNEA 2: SCHEMA TOPOLOGICA FIZICA(Phisical Topology)

SECTIUNEA 3: SCHEMA TOPOLOGICA LOGICA(inclusiv Schema MAC)

SECTIUNEA 4: NOMENCLATORUL PUNCTELOR DE ACCES(Labeled Outlests)

SECTIUNEA 5: NOMENCLATOR DE CABLURI SI SCHEMA DE CABLARE(Labeled Cable Runs)

SECTIUNEA 6: NOMENCLATORUL MEDIA(Summary of outlests and cable runs)

SECTIUNEA 7: NOMENCLATOR DE ECHIPAMENTE,ADRESE MAC SI ADRESE IP(Summary of devices,MAC addresses and IP addresses)

Nomenclatorul de Echipamente (LAN Electronics) cuprinde toate echipamentele electronice(statii de lucru,servere,echipamente de retea,racks si patch panels etc.).

Tabloul general cu echipamente cuprinde si codul utilizat pentru fiecare dintre aceste echipamente aflate in retea.Acest cod este unic pentru un echipament si se aloca de catre Administratorul de Retea conform unei proceduri de etichetare .

Nomenclatorul de Echipamente cuprinde un Tabel General(in care sint mentionate pe scurt toate echipamentele) precum si o Fisa Individuala pentru fiecare echipament in parte.

(6)Graficul de evolutie in timp al proiectului

Evolutia in timp a proiectului se face conform graficului urmator:

De completat de catre studenti cu graficul si milestones adecvate.

(7)Etapele de dezvoltare ale proiectului

Etapele de desfasurare ale acestui proiect sint urmatoarele:

i.Etapa de documentare cuprinde

documentarea tehnica se refera la:

o       studiul cartilor,manualelor si revistelor de specialitate;

o       studiul resurselor electronice si internet ;

o       studiul standardelor internationale de calitate si protectia muncii,precum si a celor nationale,regionale si locale acolo unde este cazul;

o       studiul instrumentelor software de proiectare de retea( Cisco ConfigMaker, Microsoft Visio etc.);

documentarea despre client

In aceasta faza,se aduna informatie despre organizatia unde se va utiliza reteaua respectiva.Aceasta trebuie sa cuprinda:

o       istoricul organizatiei si starea curenta;

o       etapele de dezvoltare viitoare ale organizatiei,asa cum sint planificate de aceasta;Trebuie tinut cont ca standardele internationale impun ca reteaua sa fie functionala pe o perioada

o       procedurile operative si cele de management ale acesteia;

o       punctele de vedere cele mai importante ale persoanelor care vor utiliza reteaua.

ii.Etapa de analiza

In orice proiect de tehnologia informatiilor,inainte de orice,trebuie inteles clientul si necesitatile sale.

1. Identificarea datelor si aplicatiior

Ce date sint declarate critice?

Ce aplicatii sint declarate critice?

2. Identificarea  resurselor hardware,software si umane

In aceasta etapa se identifica resursele si constringerile organizatiei.

Resursele implicate in realizarea unui proiect de cablare structurala sint de urmatoarele feluri:

hardware si software;

umane.

Se incepe prin documentarea hardware-ului si software-ului existent.

Se identifica nevoile de hardware si software viitoare,structurat pe compartimente functionale.

Se identifica gradul de calificare al celor care vor utiliza reteaua si se stabileste necesarul de training.

Raspunsurile la intrebarile de mai jos sint obligatorii:

Ce resurse financiare a alocat organizatie pentru acest proiect?

Cum sint repartizate aceste resurse?

Citi oameni vor utiliza reteua ?

Ce grad de cunostiinte in utilizarea calculatoarelor prezinta acesti oameni?

Care este atitudinea lor in ceea ce prieste computerele si programele pentru calculatoare?

Furnizind raspunsuri clare si obiective se vor estima costurile si se va dezvolta un buget aferent proiectului de cablare structurala.

3. Conceptul de "disponibilitate(availability)" al retelei

Disponibilitatea masoara utilitatea unei retele.

Factori care influenteaza disponibilitatea sint:

rata de transfer;

timpul de raspuns;

accesul la resurse.

Fiecare client are o interpretare diferita a disponibilitatii retelei,in functie de specificul activitatii sale.

iii.Etapa de Design

Etapa de design urmeaza dupa ce am ales tehnologia de retea cea mai potrivita pentru subiectul nostru.

Ea se realizeaza in urmatoarele etape:

Design-ul topologiei fizice,aferente Layer 1 Phisical din Modelul OSI;

Rezultatele se concretizeaza in Anexele Proiectului,Sectiunea 2a:Schema Topologica Fizica(STF).

Designul topologiei aferente Layer 2 Data Link din Modelul OSI;

Rezultatele se concretizeaza in Anexele Proiectului,Sectiunea 2b:Schema Topologica MAC.

Design-ul topologiei logice aferente Layer 3 Network din Modelul OSI.

Rezultatele se concretizeaza in Anexele Proiectului,Sectiunea 3:Schema Topologica Logica(STL).

Concomitent cu design-ul se realizeaza nomenclatorul statiilor de lucru si al serverelor.Daca clientul nu are un departament de tip MIS(Management Information System,un compartiment functional care tine evidenta tuturor sistemelor de nomenclatoare utilizate de firma),aceasta sarcina revine echipei de proiect.

iv.Etapa de Constructie

Dupa finalizarea etapei de design (proiectare) incepe executia propriu-zisa a retelei.

Evolutia executiei retelei se consemneaza in Jurnalul Retelei,in Graficul de Lucrari si Graficul de Materiale.

II. MODELE DE TABELE SI FLOWCHARTS

MODELUL 1 :SCHEMA TOPOLOGICA FIZICA(STF)

a. Alegerea tehnologiei de retea cea ma potrivita ,prin raportul pret calitate si in functie de activitatea clientului:

Ethernet cu media 10BASE-T pentru compartimentele TESA;

Token-Ring pentru halele de productie;

b. Alegerea tipului de media

Avem de ales,in principal,intre tipurile de cablu UTP 10BASE-T sau 10BASE-TX(Fast Ethernet),acesta din urma fiind mai scump.Se recomanda ca,macar pentru conectarea MDF(Main Distribution Facility) de IDFs(Intermediate Distribution Facility) sa se foloseasca tehnologie Fast Ethernet si de cablu 10BASE-TX.

Alegerea traseelor s-a facut tinind cont de principiul:"Cu cit este mai dificil de instalat cablajul unei retele,cu atit acesta va fi mai scump",in scopul minimalizarii cheltuielilor clientului.

In vederea pregatirii pentru dezvoltari semnificativie viitoare ale retelei,echipa de proiect a realizat un audit complet al traseelor de cablu si a identificat ariile care necesita upgrade si re-cablare.

Desi standardele de TIA/EIA-568-A impun cablarea backbone ( cablare intre etaje continind IDF-uri care deservesc un mare numar de utilizatori) sa fie realizata cu fibra optica,am considerat ca nu este neaparat necesar,dat fiind numarul mic de utilizatori si retrictiile financiare impuse de client.

In absolut toate cablajele orizontale s-a tinut cont de distanta limita de 100 m   impusa pentru Cat 5 UTP Ethernet,dupa cum sint specificate in standardul TIA/EIA-568-A .

c. Pozitionarea statiilor de lucru si calcularea numarului de puncte de acces

Este urmatorul pas in realizarea topologiei fizice.

Se studiaza planurile arhitectonice ale spatiilor de lucru unde se monteaza statiile de lucru.Se pozitioneaza pe acestea cu exactitate si la scara statiile de lucru si se calculeaza numarul de puncte de acces( drops) necesare pentru fiecare camera si set de camere.

d. Alegerea MDF

In realizarea schemei topologice fizice cel mai important element care trebuie luat in considerare este distributia MDF(Main Distribution Facility).

Standardul TIA/EIA-568 A defineste MDF ca fiind punctul central al unei retele de tip Ethernet,cu topologie stea/stea extinsa,in care se gasesc principalele echipamente de distributie (hub,switches asezate in dulapuri speciale numite racks),catre care converge cablarea orizontala.

MDF se gaseste intr-o incapere speciala,numita WC( wiring closet),care trebuie sa indeplineasca criterii de :

spatialitate;

In cablarea orizontala avem urmatoarele limite de distanta:

cablul statie de lucru-priza de comunicatii(workstation-telecommunication outlet/wall plate)=3 m;

cablul priza de comunicatii-distribuitorul orizontal(telecommunication outlet-horizontal cross-connect,care este o componenta a HCC situata in WC)=90 m;

cablul distribuitor orizontal-switch ( horizontal cross-connect-hub/switch din HCC)=6 m.

MDF se gaseste intr-o incapere speciala,numita WC( wiring closet).Aceasta trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii :

Spatialitate:un WC pentru fiecare 1000 mp de spatiu de lucru;pentru situatiile in care aceasta arie este depasita sau pentru situatiile in care cablarea orizontala excede limita de fidelitate a semnalului se impun WC auxiliare;

Conditionarea HVAC (heat/ventilation/air conditioned);temperatura nu trebuie sa depaseasca 21 grade Celsius cu toate echipamentele in functiune,din acest motiv se recomanda insistent folosirea aerului conditionat;nu se accepta conducte de apa sau abur in tranzit prin WC,cu exceptia celor cerute de sistemele automate de stingere a incendiilor;umiditatea nu trebuie sa depaseasca 30-50%;nerespectarea acestor proceduri duce la corodarea prematura a Cu din UTP si la defectiuni de Layer 1 Phisical;

Accesul neautorizat;WC trebuie sa se poata incuia,iar accesul este permis numai Administratorului de Retea sau in prezenta acestuia.

Materiale pentru podea,pereti si tavan;podeaua trebuie sa suporte o incarcatura de minim 4,8kPA(100lb)/ft2;se folosesc materiale si vopsele anti-foc;peretii se izoleaza cu pluta;nu se accepta tavane false;

Locatia si tipul iluminarii;se va evita iluminarea cu tuburi de neon,datorita interferentelor puternice pe care le genereaza cu echipamentele electronice;inaltimea minima a sistemului de iluminat:2,6 m de la podea;fluxul luminos minim:500lx/mp;

Prizele de AC si impamintare respecta normele specifice lucrului cu curentul electric,despre care am invatat anterior.

Accesul in incapere:latimea minima a usii 0,9m;usa se va deschide obligatoriu spre exerior;

Manson:toate cablurile verticale si orizontale care pleaca din WC trebuie sa fie in manson de protectie(conducte de plastic specifice),iar punctele de trecere trebuiesc sigilate cu materiale rezistente la incendiu si fum.

Determinam pozitionarea MDF dupa urmatoarele criterii:

primul pas in determinarea WC pentru MDF si IDFs consta in a face rost (sau de a desena sau schita la scara,in masura posibilului) de planurile arhitectonice ale ariei de lucru care va fi deservita de reteaua pe care o proiectam;

dupa ce am rezolvat problema cu planurile arhitectonice si schitele la scara,identificam POP(Point-Of-Presence,punctul de prezenta al sistemului telefonic ce asigura legatura cu exteriorul);concomitent pozitionam statiile de lucru in fiecare incapere,conform destinatiei fiecareia dintre acestea;

cautam incaperea cea mai apropiata de POP care poate indeplini criteriile WC;determinam si celelalte incaperi care indeplinesc aceste criterii,chiar daca sint situate la distanta mai mare de POP,pentru locatia viitoarelor IDFs;

determinam numarul de WCs pentru IDFs folosind :metoda cercurilor suprapuse":se stabileste raza compasului la 50m;virful compasului se alege in fiecare locatie potentiala de WC;cercurile care se suprapun se anuleaza;daca cercul avind in centru MDF acopera intreaga arie de lucru,nu avem nevoie de IDFs;

In cazul Intreprinderii X , POP se afla in camera Biroului Administratorului de Retea din Cladirea 1,camera 101.Aceasta camera indeplineste criteriul de spatialitate,acces,siguranta,prize de curent si impamintare.Nu indeplineste criteriul de manson pentru cablajul vertical si orizontal care pleaca din MDF.Nu indeplineste criteriul de iluminare( aceasta este realizata cu tuburi de neon).Nu indeplineste criteriul HVAC(nu exista instalatie de aer conditionat,dar incaperea este racoaroasa vara si suficient de incalzita iarna).

MDF este reprezentat de 1 switch SMC model EZ6508TX cu 8 porturi.

Nomenclatorul pentru MDF este urmatorul:

e. Alegerea IDF-urilor

IDF(Intermediate Distribution Facility) se foloseste atunci cind excedem cablaje de 90m si avem un mare numar de statii de lucru.De asemenea,IDF este obligatoriu in LAN dispus in mai multe cladiri gen campus.Este localizat in WC care indeplineste aceleasi criterii ca si in cazul MDF.Cablarea MDF-IDF poarta numele de cablare verticala sau backbone.Se realizeaza folosind FDDI sau FastEthernet(100BASE-TX Cat 5 UTP).

In IDFs se gasesc switches/hubs care seservesc arii de lucru cuprinse intr-un cerc cu raza de 50m.

Alegerea IDFs se face folosind "metoda cercurilor suprapuse" .

Legarea IDF de MDF se poate face in urmatoarele moduri:

fiecare IDF se leaga direct de MDF;in aceasta situatie IDF se mai numeste si HCC(Horizontal Cross Connect) iar MDF se mai numeste si MCC(Main Cross Connect);

primul IDF se leaga la MDF,iar al doilea IDF se leaga la primul IDF care in acest caz se numeste ICC(Intermediate Cross Connect);se foloseste in topologia stea extinsa si permite numai un ICC.

In cazul Intreprinderii X numarul total de statii de lucru (44) nu ridica probleme deosebite in alegerea IDF,ci doar distanta mare dintre cladirea 1 si cladirea 2 .

S-au stabilit statiile de lucru si pozitia lor.

S-a calculat numarul de puncte de acces(drops,telecoomunication outlets) necesar.

S-a determinat necesarul de switches.

Folosind metoda cercurilor suprapuse s-a stabilit localizarea MDF si a IDFs.

Lista IDF din Intreprinderea X este urmatoarea:

MODELUL 2: SCHEMA TOPOLOGICA MAC

Pentru controlul coliziunilor se realizeaza microsegmentarea cu switches.

Recomandam folosirea switching-ului asimetric,care permite conexiuni intre porturi cu latime de banda diferite.

Prin cascadare se intelege legarea mai multor switches unul de celalat.Cascadarea se face respectind regula CCNA "5/4/3/2/1".

Switches prezinta un numar de porturi:8,16 sau 24(in alte surse 12 si 24).Alegerea tipului de switch se face tinind cont de numarul de drops(puncte de acces la retea) disponibile pentru fiecare incapere in care se vor plasa statii de lucru.

Capacitatea cablarii verticale trebuie sa fie mai mare(FDDI sau Fast Ethernet) decit a cablarii orizontale.

Modul in care se aleg switchurile este descris in urmatorul exemplu:

Din analiza necesitatilor utilizatorilor a reiesit ca trebuie sa avem 4 drops(puncte de acces la retea) in 18 camere,toate deservite de acelasi IDF.Deci vom avea 4 cabluri orizontale catre fiecare incapere si un numar de 4 drops 18 rooms = 72 LAN switch ports.In WC in care se afla IDF-ul care deserveste aceasta structura se vor gasi 3 switches de cite 24 de porturi fiecare.

MODELUL 3:NOMENCLATORUL MEDIA

Nomenclatorului LAN Media:

O varianta este numerotarea cablului network device - DF.

O alta varianta este numerotarea cablului camera+A,B etc - DF.

Personal cred ca prima metoda este mai sugestiva.

MODELUL 4:NOMENCLATORUL DE ECHIPAMENTE