TOPOGRAFIA APLICATA IN CONSTRUCTII

TOPOGRAFIA APLICATA IN CONSTRUCTII

1 Determinarea verticalitatii unei cladiri

In general determinarea verticalitatii constructiilor apare la constructiile inalte, in timpul constructiei si expluatarii lor. Masuratorile efectuate in timpul expluatarii este indicat sa se faca cel putin anual sau ori de cate ori au loc miscari tectonice. Principiul de determinare consta in amplasarea a doua statii aproximativ perpendiculare, S1 si S2, statii din care se vizeaza baza si varful constructiei.

Distanta la care se amplaseaza statiile de teodolit este de 1 - 1,5 H, unde H este inaltimea constructiei. Din cele doua statii se vor masura unghiurile orizontale formate de directiile de referinta cu directia catre baza, respectiv varful constructiei. Se vor masura de asemeni si distantele de la statii la baza constructiei.

Practic, echipa noastra a avut misiunea de a determina verticalitatea unei cladiri.

Din statia S1 am facut urmatoarele masuratori verticale:

Distanta din S1 la cladire : 1.843-1.677 = 0.166 Þ dA = 16.6 m

Distanta din S2 la cladire :1.294-1.148= 0.146 Þ dB = 14.6m

Dg gbaza - gvarf Þ Dg

Dd dbaza - dvarf Þ Dd

Considerand ca Dg si Dd reprezinta abaterile unghiulare de la verticalitate fata de baza, putem calcula abaterile liniare corespunzatoare:

Dq1 = dA tg Dg = d1A Dg / pcc

Dq2 = dB tg Dd = d1A Dd / pcc

unde pcc = 63 66'20''. Abaterea totala pe verticala se va calcula cu relatia

Q=

Dq1 = -0

Dq2 = -0

Q = 0

Determinarea inaltimii unei cladiri

Se stationeaza cu teodolitul intr-un punct situat la o distanta de circa 2-3 ori inaltimea constructiei.

Se masoara cu precizie D,α₁, α₂ , vizand la baza constructiei si la partea superioara.

=

unde

3 Trasarea unghiurilor

Trasarea cu teodolitul a unghiului proiectat cu precizie ridicata este intalnita la aplicarea obiectivelor industriale, la montarea agregatelor, a cosurilor de racire, a silozurilor, a cailor ferate etc.

Exemplu: Se cere sa se construiasca unghiul proiectat din punctul A, pentru trasarea punctului C, care reprezinta punctul geometric al ramificatiei unei cai ferate, cunoscand ca d=121m. Dupa ce s-a trasat unghiul proiectat cu luneta in pozitia I si s-a materializat punctul la distanta de 121m de punctul A, s-a masurat unghiul prin metoda repetitiilor sau metoda seriilor si s-a gasit.

Se calculeaza:

Semnul plus arata ca unghiul este mai mic decat si, prin urmare, punctul urmeaza sa se deplaseze pe perpendiculara in dreapta la 33.4mm, obtinandu-se astfel punctul C cautat.

4 Trasarea cotelor

Trasarea cotelor prin nivelment geometric de mijloc

Cunoscand pozitia planimetrica a punctului P, care reprezinta un punct principal al unei cladiri, se cere sa se traseze cota proiectata de la reperul de cota cunoscuta. Pentru ca tarusul din din punctul P sa aiba cota proiectare se procedeaza astfel:

-se pune in statia S instrumentul de nivelment la jumatatea distantei dintre si P;

-se calculeaza instrumentul de nivelment;

-se face citirea "a" pe mira de pe reperul de nivelment ;

-se calculeaza citirea ""ce trebuie sa se faca in punctul P care corespunde cotei proiectate

-se bate usor tarusul din punctul P in pamant pina ce mira asezata deasupra acestui tarus se va citi .

In cazul cand nu se poate face citirea si capul tarusului a ajuns la suprafata solului, atunci fie ca se face groapa pana ce se obtine citirea fie ca se bate un tarus-martor alaturi da tarusul din P pe care se scrie cat trebuie sapat pana se ajunge la cota proiectata.

Daca reperul se gaseste departe de punctul P, atunci se face o drumuire de nivelment pana in apropierea punctului P cu un numar minim de statii cu doua planuri de vizare si apoi se transmite cota la punctul P de la ultimul punct al drumuirii de nivelment.

Trasarea cotelor prin nivelment trigonometric

In prealabil se determina distanta D, apoi:

S-a masurat unghiul vertical α de 27 de grade.

Considerand D=11.42m (masurata cu ajutorul nivelmentului) , se obtine D*tgα=5.156 m, inaltimea de vizare este i=1,65m.Avem ca,deci.Atunci

Trasarea distantelor

Trasarea lungimilor pe teren prin masurare directa cu ajutorul tahimetrelor autoreductoare.

Presupune urmatoarele operatii:

- Masurarea aproximativa a distantei proiectate pe directia data si fixarea provizorie a punctului;

- Masurarea distantei D' de un numar de ori in functie de precizia dorita;

- Calcularea distantei masurate si aplicarea diferentei δD cu panglica.

	A			D		B'		B

- Se fixeaza punctul B' la distanta de 63,8 m.

- Se calculeaza diferenta dintre distanta ce trebuie trasata si cea masurata.

- Din B' se masoara distanta δD cu panglica si se fixeaza punctul B.

6 Trasarea unei linii de panta data

Trasarea unei linii de panta 12% prin nivelment geometric de mijloc

In B se bate un tarus de lungime

Daca se pune mira pe capatul tarusului trebuie sa se citeasca :

7 Calculul elementelor necesare trasarii blocului

Metoda coordonatelor polare

ω = θ_101-1 - θ_101-102

d₁=

Controlul trasarii punctului 1se efectueaza prin:

Ø      Trasarea punctului 1 din alt punct de sprijin;

Ø      Trasarea punctului 1 prin alta metoda de trasare;

Ø      Compararea distantlor si unghiurilor dintre punctele trasate, obtinute prin masurarea pe teren, cu valorile cunoscute din proiect.

Precizia de trasare se determina cu relatia:

, unde:

e_s=eroarea pozitiei de sprijin;

e_d=eroarea de aplicare a distantei d;

e_ω=eroarea detrasare a punctului 1.

Analog pentru punctele 2, 3, 4, 5, 6.

Metoda coordonatelor rectangulare