CONTEXT SI ATITUDINI FATA DE CONTEXT INAREA DE ARHITECTURA

CONTEXT SI ATITUDINI FATA DE CONTEXT IN PROIECTAREA DE ARHITECTURA

CUPRINS

1. Terminologie

definiflie context

preluarea termenului in arhitectur

contextualism

2. Aspecte generale ale contextului arhitecturii (ca obiect i proces)

context fizic

context cultural

context social-politic

context tehnico-economic

context existenflial

3. Sit i context

sit

sit i context

4. Proiectarea in raport cu contextul
5. Arhitectura i oraul - citeva subiecte de meditaflie

oraul - context al obiectului de arhitectura

contradicflia de fond dintre ora i arhitectur ca unicum

perioada moderna: acutizarea contradicfliei

se caut soluflii

6. Conceptul actual de peisaj ca alternativ

conceptul de peisaj i arhitectura peisajului

ponderea crescut a arhitecturii peisajului in proiectul contemporan: schimbarea relafliei bipolare ora-teritoriu rural; a treia stare a teritoriului, de la suburbii la rurban; criza peisajului ca obiect de contemplaflie estetic; noi referinfle: ecologia i land-Art; apelul contemporan la arta peisajului ca recurs la inocenfl;

peisajul ca spafliu public

spafliul public ca peisaj

lrgirea abordrii contextuale: recucerirea memoriei i primatul sitului

proiectul de peisaj: lectura peisajului=conversaflia cu peisajul

arhitectura grdinilor (facultativ)

A. Terminologie 1. Definitie generala a termenului de context: - din latinescul contextus=asamblaj; contextere=a tese ansamblu al textului care inconjoara o unitate a limbajului (cuvint, fraza, fragment de enunt) si care ii lamureste/selectioneaza sensul, valoarea, efectele -> concordanta; set de circumstante sau fapte in care se insereaza un eveniment sau o situatie particulara; (in logica si filozofie) definitia contextuala = definirea unui cuvint sau a unui simbol explicitindu-l prin semnificatia frazei sau a textului in care este cuprins. Exemple de decontextualizare a unor termeni din teoria arhitecturii: Le Corbusier - masina de locuit Rem Koolhaas - "fuck context" 2. Preluarea termenului in arhitectura: activitatea de edificare = o contextura (orasul = contextul arhitecturii, mediul natural = contextul arhitecturii) fundamentarea proiectului prin contextul sau apare astazi ca singurul consens in lumea foarte diversa, chiar divergenta, a modurilor de a face arhitectura si a mijloacelor de expresie. de ce aceasta atitudine aparut ca necesitate in proiectarea de arhitectura ? 3. Termenul de contextualism: 1970 - Thomas L. Schumacher + studentii lui Colin Rowe de la Cornell University, Contextualism, Urban Ideal and Deformations (in anexa)- inadecvarile si problemele arhitecturii moderne sint urbane, nu stilistice;- atit solidele urbane (masele construite) cit si golurile (piete, strazi, alte spatii libere) sint forme figurale _ semnificatia formei spatiilor publice in crearea caracterului orasului;- ideea constructiei/cladirii diferentiate (tributara lui Venturi) = o cladire trebuie sa se adapteze conditiilor dificile fara sa-si ascunda continutul, fara sa-si piarda imageability ca forma- ofera o cale de mijloc intre inghetarea nerealista in trecut, fara dezvoltare viitoare, si renovarea urbana cu distrugerea tesutului traditional 1973 - Colin Rowe & Fred Koetter, The Collage City (in anexa)- probleme ale urbanismului modern rezultate din propunerile arhitectilor: fixatia asupra obiectului, idolatria zeitgeist-ului, pseudostiintificul, stradafobia- capitole: Dupa Milenium, Criza obiectului, Orasul de coliziune si politica bricolajului, Collage City si recucerirea timpului B. Aspecte generale ale contextului arhitecturii (ca obiect si ca proces/proiect) 1. contextul fizic: - natural- aspecte obiectiv-tehnice- aspecte vizuale - artificial - aspecte obiectiv-tehnice - aspecte vizuale2. contextul cultural (cultura in sens larg si in sens restrins/clasic): - traditia - actualitatea 3. contextul social-politic: - comanda sociala - decizia politica 4. contextul tehnico-economic si moduri in care actioneaza in arhitectura: - aspectul economic - aspectul potentialului tehnic 5. contextul existential _ genius loci C. Sit si context 1. Situl: definitie _ din latinescul situs = loc, pozitie = peisaj;= configuratie a locului, a terenului unde se edifica, maniera de a se situa;= (prin extensie) configurarea unui loc (in raport cu destinatia lui). depasirea notiunii reductive de amplasament factorii de sit in proiectarea de arhitectura intre:- constringere si- stimularea creativitatii. 2. Sit si context: extinderea intelegerii sitului _ sit = context - situl ca palimpsest - aspecte contextuale ale sitului analiza obiectiva a sitului - aspecte tehnice - aspecte istorice - aspecte formale "lectura" sitului (dupa Pierre von Meiss): - sensibila - morfologica - socio-psihologica - istorico-geografica situl in proiectare = ansamblu de trasaturi fizice si culturale, geografice, istorice, totdeauna incomplet si adesea fragil, care va fi transformat prin proiect (P. von Meiss) D. Proiectarea in raport cu contextul 1. Aspecte ale contextului determinante si/sau modificatoare pentru alegerea formei arhitecturale (comentariu cu exemple pentru toate aspectele de context mentionate la punctul B): - arhitectura vernaculara - arhitectura culta 2. Actiunea diferitelor aspecte ale contextului in proiectarea de arhitectura: - actiune "automata" - actiune deliberata (cu exemple) 3. Atitudinea contextuala: in proiectare - calitati - limite in interpretare/intelegerea arhitecturii: - determinism contextual - hermeneutica arhitecturala 4. Evolutia gindirii/atitudinii referitoare la context si sit in arhitectura: atitudinea generala fata de natura prin prisma antropologiei - cosmologica si religioasa - simbiotica - functionala primele teoretizari ale atitudinii fata de sit in arhitectura - Vitruviu - Alberti si Palladio - criteriul igienist - criteriul climatic - criteriul functional - valabilitatea acestor criterii, evolutia si limitele lor Miscarea Moderna o atitudine radicala si selectiva - cistiguri - avataruri criza modernismului si necesitatea largirii perspectivelor- postmodernismul: 1966, Venturi, Complexity and Contradiction in Architecture- scoala de la Venezia: - 1966, Vittorio Gregotti, Il territorio dell'architettura- 1966, Aldo Rossi, L'Architettura della citta- analiza tipo-morfologica ca fundament al proiectului de arhitectura- Rossi- Krier- contextualistii ticinezi- Snozzi- Botta- Jean Nouvel vs. Rem Koolhas (OCTOGON 1/1999) Rem Koolhaas - conceptul de Bigness

- experienta orasului asiatic poate fi valabila pentru orasul european?

Noul concept de peisaj ca abordare care duce mai departe, depaseste abordarea contextuala, ca alternativa critica a experientei urbanistice curente Ecologia Conceptul de dezvoltare durabila = context flexibil in evolutie E. ARHITECTURA SI ORASUL: citeva subiecte de meditatie a. Orasul - context al obiectului de arhitectura 1. Arhitectura ca fiica a orasului situarea originilor arhitecturii relatia obiect - tesut reprezentativitatea arhitecturii: toate edificiile sint reprezentative - monument _ eveniment - arhitectura domestica _ cronica/cotidian 2. Similitudinea dintre relatiile arhitectura/oras si cuvint/context: semnificatiile pe care orasul/context le confera arhitecturii/obiect: prin arhitectura se legitimeaza valorile comunitatii - valorile "monumentale", evenimentiale - valorile cotidiene, domestice arhitectura isi pierde semnificatia cind se izoleaza de sistemul simbolic care este orasul relatia de compatibilitate si absoluta necesitate dintre arhitectura si oras: - formala - functionala - semantica/de semnificatie_ ratiunea de a fi a arhitecturii = a se inscrie intr-un context urban care (in unele locuri) tinde sa se generalizeze la ansamblul teritoriului 3. Organicitatea relatiei arhitectura/oras in traditia vernaculara si cauzele pierderea organicitatii: a se revedea primele cursuri - perspectiva antropologica - arhitectura vernaculara B. Contradictia de fond dintre oras si arhitectura ca unicum 1. Originea contradictiei si consecintele ei: - Vitruviu, - Alberti, - criza sec. 19 2. Substanta contradictiei (a se vedea Huet, B., Arhitectura contra orasului si Meiss, P.von, Arhitectura, oras, teritoriu): arhitectura "dorita si temuta" C. Perioada moderna: acutizarea contradictiei 1. Ideologia Miscarii Moderne locuinta de masa urbanismul ca instrument de gestiune cantitativa orasul functional : sensul umanist si avatarurile ideii- constituit in jurul nevoilor legate de locuinta, intr-o relatie de dependenta;- institutiile isi pierd valoarea simbolica, devin servicii si retele de echipare urbana 2. Ruptura arhitectura oras: rasturnarea ierarhiilor _ locuinta monument traseul urban nu mai este un sistem continuu de spatii publice cu calitati formale si conventionale _ devine un gol traversat de retele si populat de obiecte izolate rasturnarea relatiei fond/forma negarea tesutului urban traditional, a orientarii simbolice si a memoriei istorice 3. Capitalul fata de cultura urbana: contradictii si "dependente" "confiscarea" revolutiei MM protestul fata de conservare nevoia de prestigiul dat de cultura urbana orasul ca "marfa" 4. Citeva aspecte ale conflictului urban actual: centru - periferie cartiere noi - cartiere vechi masini - monumente centru istoric - centru de afaceri cresterea necontrolata: spawling citis vs. shrinking cities D. Se cauta solutii 1. Refuzul modelului abstract, generalizator: solutii particulare date situatiilor si problemelor particulare regionalismul critic 2. Reconcilierea arhitecturii cu orasul, cautari: planul global inlocuit prin fragmente urbane = proiectul de oras prin parti (Rossi, Aymonino, Gregotti, Krier, Barcelona, IBA, etc.) revenirea la esenta tipologiei si morfologiei urbane traditionale restaurarea centrelor vechi (inutila daca primesc o functiune artificiala) _ Lipscani descentralizarea _ importanta "proiectului local" 3. Cautarea unor noi terapii urbanistice in care orasul este vazut ca medierea optima dintre cultura de masa si cea inalta perspectiva antropologilor urbani - orasul ca patchwork cultural (a se revedea Drogeanu)- orasul ca impletire de retele tari (institutionalizate) si retele slabe/fluide (creativitatea, initiativa locuitorilor) _ participationism- tesatura urbana = urzeala (constringerile institutionale) + bateala (creativitatea libera) orasul ca echilibru intre spatiul mental anonim (perspectiva "majora") si cel particularizat (perspectiva "domestica") noi tipuri de analiza a "faptelor" urbane specifice - urban studies problematica spatiului public in atentie 4. Proiectarea de obiect bazata pe: mecanica sistemului tipologic (de cautat exemple) lectura sitului ca abordare deschisa respectarea unor reguli (prin forta lucrurilor restrictive), de compatibilitate cu contextul urban 4. Cazul Bucurestiului concursul Bucuresti 2000 concursul Piata Revolutiei rolul regulamentelor (de protectie si de constructie in general) 5. Conceptul actual de peisaj si "Arhitectura peisajului" F. CONCEPTUL ACTUAL DE PEISAJ CA ALTERNATIVA(dupa Sbastien Marot, L'alternative du paysageJacques LucanJacques Carlon & Linda LeblancGiles Clement) A. PEISAJUL I ARHITECTURA PEISAJULUI Definiflia peisajului din diverse perspective: Ca ansamblu de elemente i forfle care structureaz sau divid un sit i imprejurimile lui Ca amestec de natur i cultur, obiect al contemplafliei estetice O realitate care nu exist decit prin experienfla vizual i prin continfla relafliilor noastre cu natura. B. PONDEREA CRESCUTA A ARHITECTURII PEISAJULUI IN PROIECTUL CONTEMPORAN

= simpotomul unei micri de fond, care evidenfliaz problema amenajrii teritoriului ca problem major cu care se confrunt societatea contemporan

= rspuns la un moment de criz, anticipat de istoria oraului (Lewis Mumford, capitolul De la suburbie la oraul viitor, in The City in History), de filozofie (Rosario Assunto, Peisajul i estetica) i de geografia urban. 1. Schimbarea relafliei bipolare ora-teritoriu rural ("la flar") Agricultura modern nu mai face lizibil geografia: tehnicile tradiflionale locale au fost abandonate dup industrializare; ca urmare, inffliarea peisajului, (drumurile dintre proprietfli, arbutii de margine, mozaicul cultural, ierarhia, vocabularul ordonat pe care acestea il administrau) se banalizeaz i se srcete. Teritoriul rural este colonizat fr pregtire de dispozitive i practici legate de considerente economice, care nu au inc aceeai cultur a locului i a instalrii (Martin Pawley, Terminal Architecture), de funcfliuni periferice ale lumii urbane moderne:- Aproprierea turistic a siturilor naturale i pitoreti modific configuraflia (vizual i economic) i transform regiuni intregi - spafliul geografic devine produs de consum.- Transformarea teritoriului rural in spafliu de tranzit, brzdat de vectorii i infrastructura reflelelor moderne, cu signalectica lor abstract.- Teritorialitatea modern se suprapune celei vechi, cu platforme i centre de distribuflie care se substituie vechilor poli (aezrile rurale)- Dezafectarea satelor, care devin satelifli urbani, sau aezri cu case de vacanfl. Diluflia, contracflia sau dilatarea lumii urbane, cu corelativul de dispariflie a peisajului rural - tergerea diferenflelor care fceau cele dou lumi recognoscibile. Pierderea echilibrului dintre cei doi poli:- agricultura = incapabil s mai gestioneze teritoriul- logica hegemonic a lumii moderne nu tinde ctre construcflia, intreflinerea i dezvoltarea unei ordini de vizibilitate care s fac distincte cele dou domenii Oraul se dizolv in aglomerare: dispare ierarhia clasic de funcflii i clase sociale Gestiunea urban intr sub semnul "promofliei" publice i private:

- se rupe continuitatea formei urbane i a vocabularului clasic al spafliului public (piefle, strzi, bulevarde, alei, promenade, trasee, scuaruri, parcuri, cheiuri, poduri, maluri, etc.) prin care oraul se articula cu istoria i geografia teritoriului (ex.: dizertafliile referitoare la fronturile de ap din diversele sesiuni de diplome, cazul Dimboviflei, etc.)

- locul lor este luat de o colecflie de programe mai mult sau mai puflin independente i concurenfliale (ex.: cazul ZAC-urilor, fafl de proiecte de amenajare a peisajului urban).

Reflelele moderne, din ce in ce mai independente, niveleaz arsenalul de dispozitive urbane tradiflionale, prin dispozifliile i imperativele lor. A treia stare a teritoriului, de la suburbii la rurban. Peisajele canonice ale imaginarului nostru: construit/ora - natur/teritoriu rural ("la flar") Suburbia/periferia de azi = a treia lume, in care nici oraul nici teritoriul rural nu mai sint distinctibile. Rurbanul = loc in care se suprapun, se acumuleaz i se dizolv toate gesturile care au fasonat succesiv teritoriul: simptomele unor logici in declin: urme agricole, terenuri ocupate de vestigii industriale, portuare, feroviare, etc.- simptomele unor logici in ascensiune: infrastructuri de transport, depozite, mari echipamente periurbane, centre comerciale, uriae parcaje, locuri de stocaj informatic, etc- intenflii de gesturi organizatoare: drumuri regale, parcuri clasice, orae-grdin, centuri verzi, parcuri suburbane, mari ansambluri, orae noi, satelifli, baze de loisir, etc. Periferia/rurbanul = un palimpsest de istorii multiple care trebuie degajate i fcute citibile (ex.: proiectele de diploma din acest an)De aici rezult o mare varietate de probleme care necesit un proiect de tip nou, care s le poat articula = proiectul peisagist 3. Criza peisajului ca obiect de contemplaflie estetic (Rosario Assunto, Peisajul i estetica) Estetica peisajului reiese din concretizarea in natur i cu ajutorul naturii a unei forme care exprim un conflinut ideal (o idee). Contemplarea peisajului se alimenteaz din mitul originar al Paradisului, ca regat al libertflii realizate, al voinflei autonome i responsabile, orientat de valori morale ajunse la o armonie. Assunto dateaz criza peisajului in anii '60-'70, cind - aceste perspective de libertate sint travestite in ideologiile revoluflionare de sorginte marxist i de ideologiile productiviste i utilitariste numite liberale, care duc la ranforsarea domniei necesitflii- intelectualii proclam oficial moartea artei: de aici, experienfla estetic a peisajului nu mai intr in discuflie, pentru c ea se nate din asemnarea ocazional a naturii i artei.- nimeni nu mai investea in aprarea valorilor imateriale i a conflinuturilor ideale.Fafl de preocuparea aproape exclusiv pentru industrial-design i pentru utilitate, Assunto ridic intrebarea tulburtoare: "Cine imi va reda, la Torino, vederea Alpilor inzpezifli pe care Nietzsche ii considera, in 1888, intruchiparea sublimului in natur?" Intrebarea rmine deschis (ex.: Roia Montan, portul Constanfla, Dimbovifla, strada Florilor, etc.).

Peisajul ca spafliu care este mai mult decit numai spafliu

- peisajul = un spafliu care accede la condiflia de obiect al experienflei sensibile i estetice, nu un obiect in spafliu

Peisajul este o cristalizare a duratei lungi, a istoriei.

Grdina = un model ideal, o construcflie intelectual, care expliciteaz relafliile de armonie care trebuie s poat fi percepute intr-un peisaj, pentru ca acesta s poat cpta o valoare estetic. De aici rezult i relaflia de interdependenfl i de continuitate dintre grdin i peisaj:- grdina, ca obiect artistic tinde s constituie un fel de peisaj absolut, in care ordinea manifestat de natur i armonia conceput de gindire coincid.- peisajul, ca spontaneitate originar, ca natur inaintea istoriei, rmine modelul pe care vor incerca s-l imite formele altor producflii umane. 4. Noi referinfle: ecologia i Land Art
"Arta grdinilor" nereinnoit se golete de sens- Modernism - nofliunea de spafliu verde inlocuiete vechile concepte: grdin, parc etc.- Spafliul verde nu ajunge s constituie un loc - De aici rezult nevoia de imbogflire i "re-semantizare" Ecologia - importanfla funcflionrii interdependente a viului cu artificialul

- un proiect de peisaj contemporan redus ca suprafafl poate avea o influenfl benefic asupra unei arii mult mai mare (ex. Pavilionul Franflei la Bienala din Veneflia-2004)

- incercarea de a organiza sisteme de relaflii - ex. proiectul von Gerkan pentru Bucureti 2000, noul proiect pentru Halele din Paris etc.)

Land Art - sensibilizarea artistic fafl de peisaj- un gest minim poate pune in evidenfl calitflile locului - revelarea unei calitfli deja prezente = o atitudine actual in arta peisajului

Tendinfl a artei contemporane aparut in peisajul grandios al vestului american la sfiritul anior 1960. Este inspirat mai ales de micrile moderne minimaliste (De Stijl, Cubism, Minimalism, Conceptualism etc.), dar pezint afinitfli i cu Arte Povera.

Pin atunci, arta european (in China exista o foarte veche tradiflie a peisajului) ilustreaz natura prin peisaj i reprezentarea sa in pictur, care se dezvolt cu precdere odat cu Renaterea, ieind din schematismul reprezentarii din arta medieval. Tema evolueaz de-a lungul timpului trecind prin toate tendinflele picturale, i intr in declin i datorit aparifliei fotografiei (in culori).

Pentru artitii Land-Art, natura nu mai este doar reprezentat, artiti preocupafli de natur (ambient) o lucreaz "in situ", cu ea i in inima ei, depind astfel convenflionalitatea muzeelor. Ei lucreaz locul, folosesc materiale de preferinfl naturale (dar nu numai) i, cel mai frecvent, ii las operele sa fie schimbate i erodate in condiflii naturale, ca i natura. Multe dintre ele sint lucrri de mari dimensiuni, in locuri indepartate (deserturi, lacuri, vulcani etc.), de aceea fotografia i alte tehnici video ii regsesc locul in prezentarea pentru public al acestor opere, in pstrarea memoriei lor i chiar in finanflare. Totui exemple se gasesc i in orae, transformind temporar sau mai de drata peisajul urban (Buren,Palais Royal, impachetrile lui Cristo), sau chiar in muzee (Smithson, Gravel Mirror and Dust, 1968; Durrel).

Reprezentanfli: Robert Smithson (Spiral Jetty, 1970, Great Salt Lake), Alice Aycock, Richard Long, Andy Goldsworthy, James Turrell etc.

5. Apelul contemporan la arta peisajului ca recurs la inocenfl Peisagitii nu au fost implicafli in eecurile urbane ale funcflionalismului, ba chiar au fost exclui, termenul de spafliu verde excluzind reperele ideale ale artei grdinilor i preocuprile estetice decurgind din ele. Atenflia contemporan concentrat asupra spafliului public = restabilirea unui liant intr-un univers urban care se dezagreg fr incetare. Peisagistul este chemat s joace rolul de corector al erorilor trecutului/prezentului: recucerirea spafliului public prin natur (oraul devine un fond pe care peisagitii scriu o nou istorie). Cazuri exemplare: Barcelona) Reprezint un comentariu critic, abordat foarte pragmatic i localizat, la tiinfla urbanistic contemporan - dar aceast practic nu are inc un "proiect urban" declarat i rmine de vzut unde va duce aceasta. C. Peisajul ca spafliu public
1. Peisagistica = inrudit cu agricultura tradiflional - din punctul de vedere al ingrijirii teritoriului, peisagitii sint continuatorii posibili ai flranilor agricultori- incercarea de aclimatizare a noilor utilizri ale teritoriului- gsirea unor strategii care s fie echivalente cu cele ale agriculturii in controlul peisajului2. Peisajul la nivel regional e vzut ca un spafliu public care trebuie administrat - Planul de peisaj pentru o regiune = - o strategie de conversie- de recuperare in profitul publicului a zonelor abandonate (turism loisir, cultur vizual, etc.): promenade, amenajarea de plaje, integrarea infrastructurilor, etc. D. Spafliul public ca peisaj1. Expresia de peisaj urban:- la inceput, pentru descrierea periferiilor, apoi pentru a    descrie oraele: spatiul urban ca parte a lumii formelor este vzut ca o scena a lumii urbane- de aici, tendinfla de a-l proiecta ca peisaj i de a-l valoriza ca spafliu public, liber, deschis2. Peisagistul = scenograful spafliului public - poate dezvolta un punct de vedere alternativ = spafliul este produs de intilnirea cldirilor, infrastructurilor, obiectelor i serviciilor, pe care le articuleaz in raport cu pmintul, cerul orizonturile, memoria i evidenfla siturilor. = motenitorul urbanismului ca "art urban"3. Cultivarea unei culturi comune a oraului i a teritoriului- oraul - redescoperit ca sediment al interpretrilor succesive, ca sit- teritoriul - considerat ca produs i intreflinut istoric, ca artefact E. Lrgirea abordrii contextuale: recucerirea memoriei i primatul sitului

1. Necesitatea unei recuceriri:

- expansiunea accelerat a periferiilor i destructurarea lor = o supra-cucerire a teritoriului

- dispariflia teritoriului sub acumularea de antreprize dezvoltate pentru a-l domestici i rentabiliza

* de aici rezult necesitatea de a-l re-cuceri in alt sens

2. Sensul recuceririi:

- a da sens spafliilor i localitflilor, cu ajutorul i contra mijloacelor tehnice ale cuceririi

- a face s reapar situl i a face ca utilizrile care stau pe el s concure pentru a-i da expresie

* ideea regulatoare a proiectului = situl, i nu echipamentele de pe el

3. Dimensiunea critic a proiectului peisagist:

- critica urbanismului ca disciplin, corp de doctrine, modele, referinfle, reglementri i servicii tehnice

- critic rezolvrile a priori: adaptarea procesului urbanistic la logica de comand care prevaleaz; precedenfla programului fafl de proiect, a unui carnet de sarcini definit in prealabil asupra unui sit care pare abstract (o suprafat capabil numai s suporte nite funcfliuni programate)

* alternativa = o inversare a prioritflilor = recunoaterea sitului ca acfliune prealabil a strategiei manageriale

4. Esenflialul proiectului se gsete in sit _ lectura sitului d rspunsurile conceptuale proiectul peisagist depete ambiflia de integrare (ca proiectul contextualist), ci face s se manifeste situl:- domesticete forflele indiferente care structureaz spafliul- d msura datelor geografice refulate- interpreteaz traseele sau lucrrile vechi (orientarea parcelarului, curba de nivel a unei incinte, ci de comunicaflie dezafectate, etc.) situl nu mai este un context in care se insereaz un program (chiar i de spafliu public), ci constituie materia proiectului _ in el se descifreaz programul de intervenflie sub cerul liber E. Proiectul de peisaj: Lectura peisajului = Conversaflia cu peisajul(Formularea ii aparfline lui Michel Corajoud)Reprezint o alternativ, un corectiv al lecturilor paralele care decurg din sectorializarea comenzii.- Const intr-o analiz inventiv, care incearc s articuleze reprezentarea sitului i a amenajrii.- Este o critic a amenajrilor abstracte i unilaterale, care privilegiaz hrfli, planuri i simplareprezentare a obiectelor construite, mergind la origini i la tradiflia unei discipline care a fost totdeauna legat de pictur, arte grafice, teatru i scenografie.- Constituie o critic a modului in care proiectul are in vedere, in general, numai obiectele. Const in:1. "Anamneza" (= procedur medical de intocmire a unei fie privind antecedentele medicale ale pacientului)- Fr s subestimeze importanfla analizei funcflionale, nu se face in termeni de comand public, ci in termeni de "capacitate"= potenflial al sitului.- Privete teritoriul ca palimpsest - un pmint de veche cultur, care mrturisete despre memoria gesturilor care l-au fasonat - apoi descifreaz intenflii i potenflialuri- Michel Corajoud: utilizeaz metafora conversafliei in loc de lectur (conversezi numai dac tii s asculfli)2. Peisajul ca proces- Lectura sitului nu este niciodat epuizat -> Proiectul devine o strategie deschis

- Valorizeaz numai anumite "marcaje ale timpului", ale schimbrii, ale vieflii trecute, pe care le red prezentului -> d spafliilor reziduale, lsate in paragin, capacitatea de a intra in prezent.

- Situl este tratat ca un organism viu, care integreaz in mod necesar intrebri legate de intreflinerea sa viitoare _ proiectul devine pluralist, ca obiect al colaborrii mai multor tehnicieni (arhitecti, artiti, peisagiti, urbaniti, politicieni) i neterminat/deschis.

3. O viziune in profunzime- Integreaz timpul (inainte i inapoi), spafliul vertical (cerul i subteranul), intenfliile (chiar dac minimale) ale diferitelor straturi care intr in compoziflia peisajului (terasamente, jocuri de nivel, paleta solului, punerea in scen a cursurilor de ap, locurile/traseele memoriei, cldirile i servituflile tehnice, mobilierul urban, signalectica, recursul la vegetal, lumina schimbtoare, culorile in timp, etc.)4. Limitele proiectului- Proiectul este practic nelimitat, pentru c el folosete cu predilecflie "limitele"/spafliul vecin, zonele de ruptur, spafliile reziduale.- De aici arta/arhitectura peisajului a dezvoltat o expertiz a fleserii, a tranzifliei, a grefelor, tocmai prin aceasta devenind util momentului actual. F. ARHITECTURA GRADINILOR (facultativ)Dup Assunto i Pleu Selecflie bibliografic: Caietul despre arhitectura si oras: Huet, M.Solomon/Gregotti, P.von Meiss (parte pe site + la catedr) Reader (cuprinzind extrase din Nessbitt Kate, Theorizing Architecture) : Collin Rowe, Thomas L. Schumacher, Robert Venturi, Robert Venturi & Denise Scott Brown, Vittorio Gregotti, Aldo Rossi, Peter Eisenmann, Rem Koolhaas, Giulio Carlo Argan: Arhitectura i oraul A.M. Zahariade: Vechi inscrieri in scrieri, publicat in A.M. Zahariade: Despre divergenta i convergenfla dintre spafliul public al filozofului i cel al arhitectului sub tipar In plus, v recomand cu cldur: Rosario Assunto, Peisajul i estetica, Meridiane, 1986 Andrei Pleu, Pitoresc i melancolie, Humanitas, 1992 In general, inafara unor crfli, reader-ul este gsibil la bibliotec, la catedr (pentru foftocopiere) i (inc parflial) pe site.