SCURTA INTRODUCERE IN SOCIOLOGIA GENERALA - NOTIUNI GENERALE

DEFINITIE

lat. socius, "social" si gr. logos, "stiinta" - in sensul cel mai general, stiinta a socialului - realitatii sociale

• pentru a delimita insa cu mai multa precizie specificul abordarii sociologiei, este necesar a se lua in considerare constituirea si dinamica in timp a sociologiei, relatiile ei cu celelalte stiinte sociale.
• sociologia s-a constituit ca stiinta independenta in anii '30-'40 ai secolului al XIX-lea, initial sub forma unor proiecte epistemologice (epistemologia= teoria cunoasterii stiintifice), fiind reprezentata de cativa mari ganditori. De abia spre sfarsitul secolului trecut si inceputul secolului XX s-a constituit o comunitate disciplinara propriu-zisa, sociologia fiind recunoscuta institutional prin introducerea ei ca disciplina de invatamant.

Dictionar de Sociologie - ZAMFIR, C., VLASCEANU, L. (coord.) (1998), Ed. BABEL, Bucuresti

SOCIETATE. REALITATE SOCIALA

Exista lucruri despre care vorbeste toata lumea + unii chiar cred ca le si stapanesc. Societatea este unul dintre acestea. Si totusi intrebarile:

• Ce este societatea?
• Ce este socialul?
• Care sunt mecanismele si legile care o guverneaza?, nu par a fi lipsite de sens nici astazi.

Sunt intrebari la care sociologia a incercat sa raspunda inca de la inceput. S-a raspuns ca sociologia studiaza realitatea sociala. Realitatea sociala este insa un raspuns vag si general. Sociologia ar parea deci un fel de enciclopedie a stiintelor sociale.

Sociologia are la baza principiul integralitatii deoarece acumuleaza rezultatele demersurilor din cadrul unei anumite stiinte cu a celorlalte stiinte

EX: istoria si sociologia:

punct comun: studiaza societatea

diferenta

istoria    - studiaza fapte istorice

sociologia     - studiaza fapte sociale

Campul de cercetare al stiintelor sociale este societatea umana in dezvoltarea ei. Deci obiectul de cercetare este acelasi pentru toate. Dar stiintele care studiaza acest obiect sunt foarte diferite: antropologia, etnologia, geografia umana, stiintele economice, juridice, politice, istorice, etica, sociologia, etc. Ele se disting deci nu prin obiect, ci prin modul de abordare a problemelor, unghiurilor de vedere, sistemele de referinta specifice, aspectele structurale si telurile sau motivele lor. Asadar, sociologia nu are un obiect de studiu unic, sau portiune a unui astfel de obiect propriu pentru ca obiectul sau e comun cu cel al altor stiinte. De aici insa nu rezulta ca sociologia nu e stiinta pentru ca nu are obiect propriu. rezulta in schimb ca desemnarea sociologiei ca stiinta nu s eincadreaza in canoanele clasice care cer: obiect, metode, legi. Paradigma clasica pare a nu fi sufiienta pentru a prinde specificul sociologiei. Sociologia totusi dispune de metode specifice si elaboreaza legi.

S-au realizat, de-a lungul timpului, diferite modele de societati prin analogie cu modelele altor stiinte.

• conceptii mecaniciste
• August Comte, dupa modelul fizicii elaboreaza o statica si o dinamica sociala.
• Spiru Haret, in Mecanica sociala considera, dupa modelul mecanicii, ca societatea este o reuniune de indivizi supusi actiunii lor reciproce.
• aceste conceptii mecaniciste provin din conceptia formulata de Herbert Spencer care in filosofia sa sublinia unitatea fenomenelor naturale, morale, sociale, pe baza ideii de evolutie mecanica.

• conceptii organiciste
• in viziunea acestora socialul nu este o simpla juxtapunere sau suma de parti, ci este un organism in care partile sunt dotate cu constiinta si sunt legate functional.
• pornind de aici, alti sociologi au cautat modele sociale in comunitatile de animale. Alfred Espinas cauta forme ale diviziunii muncii in "satele" castorilor. El considera ca nici o fiinta vie nu este singura, izolata, si ca societatea, ca organism complex este produsul evolutiei biologice, la fel ca orice organism.

• orientarile psihologice - in 2 variante semnificative:
• psihologia multimilor - GUSTAVE    LE BON
• conform acesteia in aglomarerile umane se formeaza o "inima colectiva" dupa care:
• predomina sentimentele de simpatie
• se comunica prin contagiune
• devine prioritar elementul instinctiv, afectiv in detrimentul celui intelectual
• starea de multime absoarbe personalitatea sau o anihileaza
• teoria imitatiei - GABRIEL TARDE[2]
• starea sociala ar fi dupa Tarde starea de somn si de vis. Individul nu este capabil sa se trezeasca din visul sau familial si national care exprima o imitatie a altora, a trecutului, a lui insusi.
• imitatia si inventia care dau nastere asemanarii si deosebirii dintre oameni au fost formulate ca doua legi fundamentale ale socialului inca din 1847 de catre Prosper Lucas.
• socilogul francez A. Cuviller critica o astfel de conceptie deoarece ea, adica teoria imitatiei:
• reduce toate formele de comunicare si integrare sociala la imitatie
• imitatia nu poate explica toate formele variate ale societatii si diferentele lor in timp si spatiu.

• teoria psihanalitica