ALCATUIREA GENERALA SI COMPARTIMENTAREA CONSTRUCTIILOR CIVILE SI AGRICOLE

ALCATUIREA GENERALA SI COMPARTIMENTAREA CONSTRUCTIILOR CIVILE SI AGRICOLE

1 GENERALITATI

Orice cladire are o destinatie precizata si indeplineste o serie de functiuni complexe si variate.

In alcatuirea functionala a unei c1adiri, fiecare spatiu isi are utilizarea si functiunile lui specifice. Fiecare spatiu isi are relatiile lui cu celelalte spatii, relatii care pot fi de vecinatate, de legatura sau de separare. Spatiile din cladiri, care indeplinesc un complex de functiuni bine determinate, constituie un element functional; astfel sunt: ¾ camere de locuit, bai, bucatarii etc., la locuinte; ¾ sali de mese; baruri, bucatarii etc., la restaurante; ¾ camere de cazare, receptie, saloane, baruri, la hoteluri; ¾ camere de spitalizare, laboratoare, sali de tratament etc., la spitale; ¾ spatii de fabricatie la hale industriale.

Elementele functionale se pot repeta frecvent in cadrul unei cladiri si formeaza un grup functional; de exemplu, toate camerele unui hotel formeaza grupul de cazare. Cladirile civile pot grupa procese functionale cu un numar diferit de oameni (locuinte, magazine, spitale, scoli, teatre, sali de sport, stadioane etc.).

Cladirile industriale asigura desfasurarea unor procese industriale dupa anumite fluxuri tehnologice, reprezentand totalitatea si succesiunea operatiilor prin. care se trece de la materia prima la produsul finit.

In functie de caracterul productiei industriale cladirile industriale se realizeaza intr-o mare diversitate: otelarii, rafinarii, hidro- si termocentrale, hale de fabricatie, depozite etc.

Cladirile agrozootehnice asigura desfasurarea unor procese de productie din ramura zootehnica si agrovegetala: grajduri, hale pentru cresterea pasarilor si animalelor, fabrici de nutreturi, rasadnite, sere, crame, remize, statii de intretinere si reparatii etc.

2 PARTILE PRINCIPALE ALE UNEI CLADIRI

Partile principa1e ale unei cladiri sunt: fundatia, elevatia sau corpul cladirii si insta1atiile (fig. 1).

2.1 Fundatia. Fundatia este partea din constructie executata sub nivelul terenului natural care vine in contact direct cu stratul bun. de fundare al terenului si ii transmite toate incarcarile care actioneaza asupra constructiei. Peste fundatie se executa, dupa. caz, zidaria parterului sau subsolului.

2.2 Corpul cladirii sau elevatia. Aceasta este partea din cladire situata deasupra terenului si cuprinde elementele de rezistenta precum si lucrarile de finisaj si protectie.

Elemente de rezistenta. In aceasta categorie sunt cuprinse partile de constructie care au rolul de a asigura rezistenta si stabilitatea constructiei. Ansamblul acestora impreuna cu fundatia constituie structura de rezistenta a cladirii.

Elementele de rezistenta din corpul (elevatia) unei cladiri sunt:

¾    zidurile (peretii), care delimiteaza spatiul interior al cladirii de mediul inconjurator si impart constructia la interior in incaperi. Ele preiau incarcarile transmise de celelalte elemente de constructie (plansee, grinzi, acoperis etc.) si le transmit fundatiilor;

¾    stalpii, care constituie elemente verticale de rezistenta ce preiau de asemenea incarcarile provenite de la alte elemente de constructie si le transmit fundatiilor;

¾    planseele, care separa intre ele incaperile unei cladiri pe inaltimea acesteia sau inchid cladirea la partea superioara, alcatuind in acest caz, acoperisul numit terasa. Planseele suporta incarcari permanente; utile (oameni, mobilier, utilaje, pereti despartitori) etc. si le transmit zidurilor sau stalpilor;

¾    sarpanta care constituie elementul de rezistenta al acoperisului, avand rolul de a sustine invelitoarea cladirii;

Fig. 1. Alcatuirea generala a unei cladiri:
1-fundatie; 2-perete (zid) interior; 3-perete (zid) exterior; 4-
planseu; 5-sarpanta; 6-invelitoare; 7-fereastra; 8-balcon; 9-soclu;
10-trotuar; 11-subsol; 12-parter; 13-etaj (nivel curent).

Lucrari de finisaj si protectie. Aceste lucrari au rolul de a face cladirile folosibile in conditii cat mai confortabile, de a le da un aspect placut si estetic, precum si de a le proteja impotriva agentilor agresivi (ploaie, vant, fum etc.). in cadrul acestor lucrari se cuprind:

¾    invelitoarea, care protejeaza constructiile impotriva actiunii ploilor, zapezilor, etc.;

¾    izolatiile, care au rolul de a proteja interiorul cladirilor impotriva infiltratiilor de apa sau a precipitatiilor atmosferice, a modificarilor temperaturii mediului exterior, precum si impotriva zgomotelor;

¾ tencuielile si placajele (interioare si exterioare), care protejeaza peretii, p1ansee1e si alte elemente de constructie, dandu-le in acelasi timp un aspect placut; ¾ pardoselile, care asigura o buna circulatie in interior si protejeaza planseele impotriva uzurii produse de circulatie; ¾ tamplaria impreuna cu geamurile, care asigura inchiderea golurilor lasate in pereti, atat pentru circu1atia oamenilor, cat si pentru iluminarea si ventilarea naturala a incaperilor;

¾    zugravelile, vopsitorii1e si tapetele, care se aplica peste stratul de tencuiala uscata. a peretilor si tavanelor sau peste suprafata tamplariei, a radiatoarelor si conductelor etc., avand rol de protectie si decorativ.

2.3 Lucrari de Instalatii. Pentru exploatarea cladirilor in bune conditii si pentru obtinerea unui grad
ridicat de confort sunt necesare lucrari de insta1atii, in care se cuprind:
¾ instalatii sanitare, care servesc pentru: alimentare cu apa, canalizare, aparare contra incendiilor,

evacuarea sau arderea gunoaielor si deseurilor; ¾ instalatii electrice de iluminat, de forta (punerea in functiune a utilajelor si aparatelor), de curenti

slabi (telefon, sonerie etc.), de protectie (paratrasnet etc.); ¾ instalatii de incalzire, pentru asigurarea temperaturii necesare functiunilor cladirii; ¾ instalatii de ventilatie, pentru evacuarea aerului viciat si improspatarea cu aer curat din exterior.

In afara de instalatiile curente aratate se pot executa, in functie de necesitati, instalatii de ascensoare (de persoane sau marfuri), alimentarea cu gaze, conditionarea aerului (asigurarea unor anumite conditii de temperatura si umiditate a aerului din incaperi), instalatii de aer comprimat (in cazul constructiilor indus-triale) etc.

In cladiri, lucrarile de instalatie se prevad in totalitatea incaperilor sau numai partial, in functie de specificul si necesitatile impuse de natura spatiilor respective. Ele se executa in paralel cu lucrarile de constructii, cu care sunt in stransa legatura.

3 COMPARTIMENTAREA CLADIRILOR

Cladirile se compartimenteaza atat pe inaltime (pe verticala), cit si pe acelasi nivel (pe orizontala. sau in plan).

3.1 Compartimentarea cladirilor pe inaltime (fig. 2). Spatiul interior al unei cladiri este compartimentat pe inaltime prin plansee asezate fiecare la o anumita cota. Spatiul delimitat intre doua plansee consecutive se numeste nivel. Fiecarui nivel ii corespunde planseul inferior si spatiul de deasupra acestuia pana la planseul superior.

Cladirile pot avea mai multe niveluri. Numarul de niveluri al unei cladiri este determinat de functia cladirii si de sistemul de rezistenta ales. .

Fiecare nivel poarta o denumire si anume:

¾ Subsolul este nivelul situat sub cota terenului natural. Daca planseul superior este asezat deasupra acestei cote, la par-tea superioara a incaperilor subsolului se prevad ferestre pentru iluminare si aerisire.

In cazul cand se prevad de la inceput camere de locuit in subsol, acestea se ridica deasupra cotei terenului, ramanand ingropat in pamant circa 1 m. In acest caz, nivelul respectiv se numeste demisol.

In unele cazuri este necesar sa se realizeze un nivel mai jos decat subsolul acesta constituie al doilea subsol. Deoarece incaperile lui nu mai pot fi iluminate si aerisite direct, ele servesc numai pentru depozitare sau ca spatii pentru instalatii (subsol tehnic).

¾ Parterul este nivelul situat la cota terenului sau putin peste aceasta.
¾ Etajele (I, II, III etc.) sunt nivelurile situate deasupra parterului. Daca intre parter si etajul I se afla

un nivel cu inaltimea mai mica decat a fiecaruia dintre acestea, nivelul respectiv se numeste

mezanin.

Numarul de niveluri al cladirilor se noteaza prescurtat astfel: S-subsol; P-parter; S+P - subsol si parter; S+P+1E-subsol, parter si un etaj; S+P+2E-subsol, parter si doua etaje etc.

Deasupra ultimului etaj se executa acoperisul realizat din sarpanta si invelitoare. Spatiul intre ultimul planseu al cladirii si invelitoare se numeste pod. Daca inaltimea podului este mare, se pot amenaja incaperi de locuit, prevazandu-se ferestre in acoperisul cladirii; partea podului amenajata ca locuinta se numeste mansarda. In general la constructii acoperisul se executa sub forma de terasa.

3.2 Compartimentarea cladirilor pe acelasi nivel (vezi fig. 1.1) In cadrul aceluiasi nivel, cladirea este compartimentata in incaperi (camere) cu ajutorul zidurilor sau peretilor. In pereti se lasa goluri pentru circulatie, libere sau prevazute cu usi.

In general, incaperile unei cladiri pot avea urmatoarele destinatii: incaperi de locuit sau de lucru (de exemplu: birouri, sali de clasa, sali de operatie, ateliere etc.); incaperi de serviciu (de exemplu: bai, bucatarii, vestiare, camere pentru instalatii etc.); incaperi sau spatii pentru circulatie (de exemplu: holuri, vestibu1e, coridoare, casele scarilor etc.).