CATEGORII DOCUMENTE
Afaceri Calculatoare Casa masina Didactica pedagogie Diverse Educatie Finante Geografie Istorie & politica Legislatie Limba Management Sanatate Tehnologie

AMPLASAREA CONSTRUCTIILOR PE SUPRAFATA PARCELEI

Constructii

+ Font mai mare | - Font mai mic

DOCUMENTE SIMILARE

PREVEDERI COMUNE TUTUROR CONSTRUCTIILOR

INSTALAREA programului Robot Millennium

AMPLASAREA CONSTRUCTIILOR PE SUPRAFATA PARCELEI

Design of RC Structure Elements

Dimensionarea elementelor de otel/aluminiu

Timber Design

Se cere proiectarea unui pod dalat din beton armat care sa satisfaca urmatoarele cerinte

Design of RC Bars

ROBOT MILLENNIUM

Steel Connection Design

AMPLASAREA CONSTRUCTIILOR PE SUPRAFATA PARCELEI

B. Pozitia reciproca a constructiilor ( dispunerea lor pe teren )

Regimul izolat sau grupat permite o mai mare libertate de asezare a constructiilor dupa o buna orientare.

N CLADIRI IZOLATE

W E

S N CLADIRI GRUPATE

W E

S N CLADIRI INSIRUITE

W E

pe ambele fatade se orienteaza cu precadere cu latura lunga pe directia Nord - Sud cu deviere spre Est de 18-20.

W E

GRUPARI ALVEOLARE

In cazul unor grupari alveolare se urmareste orientarea laturii deschise spre Sud pentru a se obtine si o insorire a terenului.

Perceperea vizuala a mediului ambiant din spatiile inchis

Distanta minima intre cladiri in functie de inaltime, pozitia lor si a ferestrelor.

H = inaltimea constructiei celei mai inalte

D=2H

D=1,5H

D=H

Pentru a asigura o buna luminozitate a unei incaperi se recomanda ca suprafata unei ferestre sa fie 1/5 sau 1/6 din suprafata pardoselii incaperii.

Asigurarea unor cerinte specifice legate de functiunea cladirii

Constructii de cult

Terenuri de sport in aer liber

Locuinte

- Orientarea constructiilor pentru diferite culte se face cu respectarea cerintelor cultului respectiv. Autorizarea executarii lucrarilor se face cu avizul Secretariatului de Stat pentru Culte.

- Orientarea terenurilor de sport in aer liber ale constructiilor de invatamant se face de regula pe directia N - S cu o abatere de max. 15 spre V sau spre E.

- Constructiile de locuinte trebuiesc amplasate astfel ca pentru toate incaperile de locuit situata pe fatada cea mai favorabila ( Sud ) sa se asigure durata minima de insorire de 1 h la solstitiul de iarna. In cazul cladirilor de locuit colective organizate in ansambluri se va evita orientarea pe directia E - V, iar cand aceasta nu este posibila apartamentele vor avea dubla orientare.

Aliniamentul.

Este limita dintre domeniul public si domeniul privat. O cladire este construita la aliniament daca este amplasata la limita dintre domeniul public si cel privat.

C1

Domeniu privat

C2

Este limita conventionala stabilita prin regulamentele locale de urbanism ce reglementeaza modul de amplasare al constructiilor prin fixarea unei distante intre fronturile construite si un reper existent (aliniamentul stradal, axul strazii, limita trotuarului, alinierea fatadelor existente, imprejmuirile etc.)

Vom vorbi despre relatia cladirilor de pe o parcela cu cladirile de pe aliniamentul opus - constructii amplasate pe aliniament si constructii retrase fata de aliniament

In cazul zonelor construite compact constructiile noi vor fi amplasate obligatoriu la alinierea constructiilor existente.

Retragerile fata de aliniament se fac din ratiuni functionale, estetice, sau ecologice ( protectia impotriva zgomotelor si nocivitatilor ).Retragerile pot avea aceeasi latime pe toata lungimea strazii sau poate fi diferita si prezinta avantajul ca departeaza constructia de praful si zgomotul strazii si permite o eventuala largire a strazii.

Retragerile impuse au un caracter minimal si urmaresc realizarea confortului urban prin :

Respectarea conditiilor de vizibilitate ( perceperea unei portiuni de bolta cereasca din interiorul incaperilor de locuit ) in acord cu realizarea intimitatii de locuire pentru constructiile invecinate

Respectarea conditiilor generale de protectie contra incendiilor prin asigurarea accesului de pompieri

Inaltimea constructiei nu trebuie sa depaseasca distanta masurata pe orizontala din orice punct al cladirii fata de cel mai apropiat punct al aliniamentului opus.

Autorizarea executarii constructiilor cu functiune de locuire este permisa numai cu respectarea zonelor de protectie a drumurilor delimitate conform legilor ( Art. 18 R.G.U.)

Pozitia constructiilor pe suprafata parcelei este conditionata de regimul de aliniere fata de drumurile si spatiile publice si de alinierile fata de limitele laterale si posterioare ale acestora.

Drumurile publice sunt destinate transportului rutier public, de toate categoriile si clasificate in autostrazi, drumuri expres, nationale, judetene, comunale in extravilan si strazi in intravilan.

Zonele drumului public cuprinde ampriza, zonele de siguranta si zonele de protectie.

sunt suprafete de teren situate de o parte si de alta a amprizei drumului destinate semnalizarii rutiere, pentru plantatii rutiere sau alte scopuri legate de intretinerea drumului sau a proprietatilor situate in vecinatatea drumului.

sunt suprafete de teren situate de o parte si de alta a zonelor de siguranta pana la marginea drumului fiind necesare pentru protectia si dezvoltarea viitoare a drumului.

reprezinta o dispozitie juridica reglementata de codul civil conform careia proprietarul unui teren care nu are iesire la drumul public poate cere sa i se permita trecerea pe proprietatea vecina cu obligatia de a fi despagubit proportional cu pagubele produse. Servitutea de trecere poate fi constituita atat pe terenurile apartinand domeniului public cat si pe cel apartinand proprietatii private.

Categoria strazii se stabileste pe baza studiilor de circulatie in functie de rolul si caracteristicile functionale sau tehnice.

Curtile interioare neacoperite cu arii mai mari de 600mp si inchise pe toate laturile, se prevad obligatoriu cu acces carosabil pentru autospeciale de interventie in caz de incendii

Strazile pietonale sunt rezervate exclusiv circulatiei pietonilor si ocazional vehiculelor cu scop utilitar, servicii si interventii pentru parcelele din zona

Aleile pietonale sunt accese pentru pietoni cu trasee independente de circulatia carosabila. Latimea l a unei alei, va fi multiplu de 0,75m. ( un flux ), dar cel putin 1,50m. ( doua fluxuri ).

Flux de pietoni - numarul pietonilor care se deplaseaza pe un traseu dat intr-o perioada de timp intr-un sens sau in ambele sensuri.

Accesele pietonale sunt cele amenajate la niveluri diferite ( tuneluri, pasarele, poduri ).

Amplasarea constructiilor fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei

Servitutea de vedere este obligativitatea de a pastra distanta de minim de 1,90m. intre fatadele cu ferestre sau balcon ale cladirii si limitele proprietatii vecine (Cod Civil).

Spatiul urban (numit si vidul urban) este una din componentele de baza ale structurii urbane. El este spatiul continut intre volumele construite ale unei localitati.

in functie de gradul sau de utilizare de catre locuitorii comunitatii respective: spatiu public, spatiu semi-public, spatiu privat

modul de amenajare: spatiu construit amenajat, spatiu plantat, spatiu neamenajat

forma de proprietate asupra terenului: domeniul public sau privat al administratiei publice, proprietate privata a persoanelor fizice sau juridice

In ultimele cca. doua decenii, odata cu recuperarea formei urbane de catre urbanismul contemporan, problematica spatiului urban si-a recapatat ponderea in preocuparile urbanistice. In perioada postbelica, ea fusese simplificata pana la eliminare, prin generalizarea unor preocupari urbanistice derivate dintr-o interpretare vulgara si simplificata a principiilor canonizate ale Cartei de la Atena. O arhitectura numita a "birocratiei" (Tafuri "Modern architecture) s-a raspandit in toate colturile lumii - in Europa, America si Asia - ca o practica extrem de convenabila birocratiei administrative, investitorilor si realizarii constructiilor prin mijloace industrializate.

Rezultatul a fost un oras destructurat, fara forma, fara sens, compus din constructii si spatii urbane reziduale cuprinse intre aceste constructii. Spatiile urbane sunt difuze, nemarcate formal si din tot complexul de functiuni, pe care ar fi fost menite sa le indeplineasca, au pastrat numai pe cea de tranzit.

Orasul medieval european, considerat de catre specialisti a fi la originea orasului modern, a fost de la inceput resedinta unei comunitati care avea interese comune - la inceput cel al supravietuirii si apararii (cetatile din Transilvania), precum si al libertatii. In acest scop comunitatile aveau reguli de organizare, reguli care se reflecta si in structura urbana.

Prin urmare, spatiul urban a avut inca de la inceput un rol esential cu dublu aspect:

cel de structurare a formei urbane, pe care o determina; decupand spatiul urban din structura urbana deslusim sensurile codificate ale orasului;

loc si cadru de desfasurare a vietii sociale, sub multiplele ei aspecte, de favorizare a intalnirii cetatenilor orasului, de manifestare a acestora ca o comunitate (agora greceasca - in contrast cu falsele spatii publice ale parcurilor tematice).

In traditia modelului urban european, mai ales in orasele civilizatiei mediteraneene, spatiul public este purtator de valori sociale si culturale fundamentale, este purtatorul valorilor civice ale memoriei unei comunitati. (Venetia piete si piatete).

Urbanismul contemporan acorda o mare atentie spatiului urban. Marile si micile interventii urbanistice ale ultimelor decenii au fost operatiuni de restructurare - se cauta dezvoltarea orasului nu prin extinderea teritoriului sau prin mari interventii radicale in structura existenta (cauze multiple). Cele mai importante operatiuni de restructurare urbana din ultimele decenii in Europa au fost si sunt operatiuni de recompunere si au ca punct de plecare spatiul publice.

Berlin - operatiunea Potsdamer Platz. A pornit de la intentii politice si intelectuale. S-a dorit reconcilierea arhitecturii orasului cu trecutul sau - crearea unei noi simbioze intre conceptul urban si proiectul de arhitectura. Atentia s-a focalizat pe "insula urbana" si pe spatiile urbane - strazi, piete, bulevarde, dar si pe spatiile interioare ale insulelor - in intentia de a reface un "oras al strazilor". Strategia de reconstructie a orasului pornind de la spatiile sale, viza recuperarea principiului complexitatii ierarhizate.

Barcelona. Punctul de pornire a fost intentia administratiei publice alese in 1982 si a echipei de specialisti de care s-a inconjurat de a restructura profund orasul (deci vointa politica). Elementul central in jurul caruia s-a produs restructurare a fost spatiul public, considerat a fi purtatorul valorilor sociale si culturale si civice fundamentale. Aceasta politica urbana s-a bazat pe: importante rezerve funciare ale municipalitatii, ceea ce a permis amenajarea de spatii publice si construirea de amenajari sociale; pe dispozitii de reglementare care au urmarit echilibrarea densitatilor, in scopul limitarii efectelor speculei funciare.

Sistemul de planificare a opus de la inceput suprematia zonificarii si a standardelor cantitative; s-a mers pe un proces de localizare si de formalizare a interventiilor, sistem care va amorsa ulterior incercarile prin care se urmareste inlocuirea planificarii abstracte cu proiecte concrete, localizate. Primele amenajari au fost interventii punctuale, care au devenit focare de regenerare expansiva

Amenajarea spatiului public presupune recunoasterea statutului de instrumente urbane.

Alegerea spatiului public ca element central al efortului de restructurare urbana s-a facut pe baza recunoasterii faptului ca pentru cultura respectiva, convivialitatea (liveability) este sinonima cu urbanitatea, dar si pe baza faptului ca administratia a fost capabila sa recunoasca rolul pe care spatiul public trebuie sa-l joace in redarea unui sens vietii cotidiene si colective - sens pe care orasul traditional l-a pierdut si pe care orasul modern se straduieste, cu rezultate ambigui, sa-l refaca.

Restructurarea Barcelonei s-a bazat pe o adevarata filozofie a amenajarii urbane, sprijinita pe patru principii, primul dintre acestea fiind

Redarea spatiilor urbane valoarea lor de spatii scenice, caci degenerarea formala si sociala a spatiilor comune ale vietii colective face ca acestea sa nu mai fie "scene" pentru viata colectiva. Pentru ca acestea sa-si recupereze pe deplin caracterul lor urban, trebuie sa se redea demnitatea spatiilor comune ale vietii colective si sa nu ne multumim cu reabilitarea constructiilor vechi sau cu revalorizarea patrimoniului arhitectural.

In urbanismul contemporan european, spatiul urban si in mod special spatiul public ca o componenta a sa, a devenit elementul central in jurul caruia se structureaza efortul de recompunere si restructurare urbana. Exemplele se pot multiplica - Toulouse, Lyon, Grenoble, Bordeaux

In deceniul al 7-lea s-a manifestat tot mai clar nemultumirea locuitorilor oraselor fata de situatia in care se gaseau acestea dupa perioada de intensa dezvoltare/expansiune postbelica. S-a manifestat instrainarea fata de cadrul in care erau nevoiti sa traiasca, exprimau o profunda nemultumire fata de uniformitatea peisajului urban.

In planul formei urbane, preocuparile legate de recompunerea comunitatii urbane au fost argumente solide in sprijinul promovarii preocuparilor legate de spatiul urban.

"Spatiul public este piesa cheie a dispozitivului social al recompunerii orasului.Esecul miscarii moderne se datoreaza in mod special faptului ca a negat importanta determinanta a formei urbane, inclusiv prin instrumentele planificarii urbane, care ulterior au fost puse la punct si care lasa in nici un fel loc formalizarii spatiilor, ci sunt concepute numai ca elemente de reactie la specula capitalista.Orasul fara forma nu este oras, ci o colectie de elemente incapabile de a genera o identitate colectiva, care are nevoie de locuri, de repere, de spatii definite si de suprapunerea diferitelor functiuni." (Oriol Bohigas).

In prezent, este general acceptata ideea asimilarii crizei sociale cu criza urbana. "Pentru ca orasul sa poata exista el trebuie sa fie viu. De aici rolul major acordat spatiului public in recompunerea orasului, pe care profesionistii o considera atat de necesara" (Marie-Christine Jaillet).

Cei care cumpara un lot, doresc sa-si construiasca o casa, sa o poata utiliza si transforma ulterior, sa profite de un spatiu privat pe care sa-l poata folosi in voie - acestea sunt aspiratiile imediate ale tuturor celor care achizitioneaza teren (lot).

Pentru satisfacerea acestor exigente nu este suficienta amplasarea cladirilor pe loturile individuale. Calitatea vietii nu se rezuma la libertatile individuale in cadrul propriului lot: aceasta se compune in armonia care se realizeaza in compozitia de ansamblu, in caracteristicile peisajului natural, al celui construit, in organizarea de ansamblu care sa sustina viata comunitara.

Trebuie in acest scop sa stabilim acest cadru de viata in toate detaliile sale? Ar insemna sa cadem cu excesul de partea cealalta: intre aceste doua extreme - libertate totala sau organizarea minutioasa pre-determinata - trebuie sa existe un echilibru, posibil si necesar:

Dupa cum am amintit densitatea parcelarii poate varia, in functie de numarul de loturi individuale si de constructii de locuit. Fiecareia din aceste densitati ii corespund realizari cu caracter foarte diferit, in functie de organizarea spatiala aleasa. Trebuie subliniat ca la o densitate mai redusa - 5-15 locuinte la ha - permit o mai mare suplete in compozitia de ansamblu, in schimb densitatile mai mari (15-40 locuinte l ha) asigura o gestiune mai putin costisitoare a infrastructurilor si creeaza un cadru de viata mai "urban".

Acesta este spatiul situat in afara drumurilor si parcarilor, spatiul rezervat pietonilor, plantatiilor, locurilor de joaca si de destindere. Problema care se pune este aceea de a gasi ponderea justa dintre dimensiunile parcelelor individuale (private) pentru a face loc acestor functiuni ale vietii colective. In cazul parcelarilor de mici dimensiuni, aceasta pondere (a spatiilor publice) este moderata; in cazul lotizarilor mai mari, importanta si calitatea spatiului colectiv devin esentiale: cu cat spatiul este mai redus cu atat mai mult el trebuie partajat intre utilizatori.

Spatiul vizibil adica spatiul format din domeniul public si partea din proprietatea privata perceptibila dinspre spatiul public, poate fi compus in foarte diferite feluri - de la gardul inalt care obstructioneaza vederea la limita spatiului public, pana la transparenta completa a spatiului privat, trecand prin ecranul format de fatadele cladirilor vizibile printr-o imprejmuire joasa.

Esential este sa existe un partiu clar de amenajare, in care implantarea cladirilor, dispunerea imprejmuirilor, organizarea si modul de tratare a infrastructurii colective, sa fie concepute simultan - pentru a structura spatiul de la bun inceput si a crea cadrul unei vieti colective.

Urbanistului ii revine sarcina sa exprime intr-o compozitie de ansamblu, exigentele si optiunile de mai sus. Fara a reprezenta solutii si fara a ingradi libertatea de expresie si imaginatia, iata cateva principii de orientare:

Organizarea spatiului colectiv, printr-un proiect de amenajare detaliat (realizat de parcelator)

Partile perceptibile din spatiul privat, contribuie direct la armonia ansamblului prin prescriptiile impuse proprietarului

Pentru restul spatiului privat exista toata libertatea in conceperea si realizarea locuintei, pentru ca proprietarii sa poata - in anumite limite - sa o amenajeze, extinda sau sa faca anexe.

Indiferent de statutul juridic - proprietatea autoritatii locale sau proprietatea locuitorilor - spatiul colectiv este prin definitie tot ce nu este destinat folosirii private individuale. Adesea acestui spatiu i se confera asa-zise folosinte exclusiv functionale: accesul la locuinte, asigurarea alimentarii cu apa, gaze, electricitate, evacuarea deseurilor etc. Dar spatiul colectiv este altceva: este suportul vietii de ansamblu, a cartierului: intalniri, jocuri, spectacole si alte diverse schimburi care se desfasoara in acel loc si care poarta ca nume strada, piata, gradina, aleea

Circulatia si parcarea vehicolelor, trebuie sa tinem seama ca fiecare tip de vehicul are exigentele sale proprii; in afara unor cazuri speciale, circulatia in cadrul unor parcelari trebuie sa se desfasoare la viteze reduse, parcarea este ocazionala (vizitatori) si nu necesita decat catva locuri.

Amplasarea retelelor tehnico-edilitare (apa, canalizare, distributia energiei electrice, iluminatul public); acestea nu sunt in mod obligatoriu elemente determinante pentru trasarea drumurilor si a aleilor pietonale; de regula sunt ingropate in zona rezervata lor de o parte sau alta a domeniului public.

Accesul la serviciile urbane: pompieri, ambulante, mutari, livrari de marfuri, evacuarea gunoaielor, continute in normativele in vigoare.

Viata colectiva este una din datele fundamentale ale ansamblurilor de locuinte individuale, chiar daca cei care aleg acest mod de a locui nu-l recunosc totdeauna. Acest mod de viata poate fi exprimat in mia multe feluri:

Spatiul colectiv nu este juxtapunerea unor sub-spatii specializate intr-o ordine pre-stabilita circulatie-joaca-spatii verzi. Spatiul colectiv se concepe in mod global, conform urmatoarelor principii:

Cautarea continuitatii si varietatii; continuitate trebuie sa reprezinte legatura intre cladirile de cele mai multe ori eterogene; varietatea compozitiei, succesiunea spatiilor (inguste, largi), a strazilor si piatetelor, diversitatea ambientala a locurilor de odihna si de joaca, de calm si agitatie, vor constitui repere ale zonei (exemplu Cismigiu.) vor permite lectura locurilor si a caracterului sau.

Acordarea prioritatii folosintelor vietii colective, fata de circulatia automobilelor; automobilele fac parte din viata cotidiana, dar exista mijloace de disciplinare a lor si de integrare in amenajarea de ansamblu. In acest sens, reteaua stradala nu trebuie sa fie un spatiu uniform rezervat exclusiv automobilelor, ci un volum compus si delimitat in cadrul peisajului inconjurator.

Crearea de spatii diversificate si polivalente: rezervarea de spatii separate pentru folosinta exclusiva a fiecarei functiuni, ar insemna pe de o parte supradimensionarea spatiului colectiv si in al doilea rand faramitarea acestuia; o asemenea rezervare exclusiva a spatiului pentru o anumita functiune se justifica numai in cazul unor incompatibilitati - cum ar fi o artera de circulatie majora.

In general, in majoritatea cazurilor trebuie cautata o solutie care sa raspunda multiplelor functiuni; de exemplu un drum de deservire fara trotoare, poate fi utilizata deopotriva de masini si de pietoni; prin supralargiri pe anumite portiuni poate deveni loc de joaca pentru copii; o alee pietonala poate fi folosita si de biciclisti; in zona rezervata parcarilor se poate spala masina, se pot utiliza patinele etc.

Spatiile rezervate pietonilor pot fi considerate ca elemente de trecere intre gradina proprie si strada, sau ca spatii speciale ale cartierului, cu accese pietonale in spatele parcelelor.(Kent)

Accesul serviciilor urbane - pompieri, gunoieri, ADP - se poate face in fata fiecarei case, cu posibilitati de intoarcere pentru drumurile, sau prin regruparea catorva case cu o distanta de cativa zeci de metri intre grupari. Pot fi avute in vederi si spatii comune (pentru pubele, eventual combustibil?).

Alegerea materialelor pentru imbracaminti nu se limiteaza la asfalt - fie el chiar colorat. Se poate avea in vedere pamant batatorit, dale de diverse feluri, combinatii de materiale cu efect estetic etc.

Mobilierul urban se poate adapta cu usurinta la caracterul si scara fiecarui ansamblu, printr-un joc al inaltimii corpurilor de iluminat public, semnalizarile de circulatie, amplasarea unor banci etc.

Vegetatia permite compozitii foarte variate, de la conservarea si punerea in valoare a unor tufisuri, copaci, a unui gard viu, pana la plantatii periferale, plantatii de aliniament, plantarea de gazon pe locurile de joaca, plantarea unor arbusti ornamentali

In ceea ce priveste diferitele retele, fiecare avand prescriptiile sale specifice, studiul acestora face parte din abordarea de ansamblu a compozitiei (retele independente de traseul drumurilor, scurtaturi prin spatiile verzi, transee comune pentru toate retelele (toate aceste alternative in cazul in care terenul nu a fost viabilizat in prealabil).

Reteaua de drumuri este aceea pe care trebuie concentrat efortul de imaginatie, libertatea formelor, a traseelor. O strada nu se limiteaza la un carosabil cu doua trotoare (daca are!?) paralele. Ea se poate combina cu o multitudine de elemente, precum parcaje, piatete, plantatii, mobilier urban, creand astfel un spatiu viu si variat. Aceasta este cauza pentru care proiectarea retelei de drumuri este mai mult decat respectarea normelor de specialitate: drumurile de deservire nu sunt neaparat fundaturi; sicanele de profil sau de imbracaminte permit respectarea utilizarii, odata cu pastrarea continuitatii

Dupa cum am spus, spatiul privat este alcatuit din ansamblul parcelelor private din cadrul lotizarii - cadirile de locuit si constructiile anexe, gradinile din amenajabilul parcelei si imprejmuirile. Organizarea spatiului privat nu inseamna aplicarea unor constrangeri rigide si detaliate asupra dreptului de proprietate, ci stabilirea unor reguli clare si forte, care vor da partiului de amenajare coerenta si armonie - lasand in rest cea mai mare libertate utilizatorilor.

Regulamentul de lotizare se bazeaza pe regulile de baza ale urbanismului, pe care le-am aratat in prima parte a cursului. Ramane:

un mare potential pentru solutii de arhitectura (din pacate prea putin exploatata)

posibilitatea de evolutie viitoare (o constructie a carui ciclu de viata se intinde pe mai multe generatii, trebuie sa se poata adapta la evolutia familiei, a gustului utilizatorilor)

anexele au o mare importanta; ele pun in valoare spatiul de locuit, prin functiunile lor multiple - bricolaj, loc de joaca pentru copii; garajul, atelierul etc. ar trebui prevazute de la inceput sau realizarea lor ulterioara sa fie posibila, fara a crea inconveniente pentru vecini

gradina reprezinta de asemenea un mare potential de diversificare a compozitiei.

Este iluzoriu sa credem ca printr-o parcelare va putea fi stabilit in totalitate viitorul cadru construit.

Vom retine de aceea pe cele care sunt decisive si verificate pentru a asigura calitatea vietii intr-un nou ansamblu:

Unghiul format de aliniament cu fiecare dintre limitele laterale 75⁰ si 105⁰

Alinierea frontala a cladirii fata de aliniament se poate prevedea prin regulamentul parcelarii

Alinierea laterala - min. 3 m fata de limitele laterale - daca exista ferestre ale incaperilor auxiliare

Edificabilul parcelei definit de alinierile obligatorii ale cladirii fata de limitele parcelei - el nu reprezinta suprafata cladirii ci limitele in care trebuie sa se inscrie cu respectarea POT admis

Amenajabilul parcelei - suprafata cuprinsa intre cladirea de locuit si limitele parcelei - amenajari permise in amenajabil

Imprejmuirile - conditii de realizare - mod unitar spre strada - inaltimea, grosimea, materialele, aspect (transparent, opac)

asigurarea continuitatii parcelarii cu mediul urban existent: continuitatea de siluete si forme urban, continuitatea drumurilor, a spatiilor verzi sau plantatiilor; in afara unor cazuri izolate, parcelarea nu este un obiect izolat intr-un ansamblu heteroclit, ci un element al tramei de dezvoltare urbana, realizat progresiv, pana la crearea unui nou cartier;

crearea unui spatiu urban structurat, cu puncte de reper - alei plantate cu copaci, o piateta, zone de verdeata, panta acoperisurilor, forma gardurilor - sunt tot atatea elemente care permit locuitorilor si vizitatorilor sa recunoasca si sa se identifice intr-un anumit loc;

diversificarea spatiului in interiorul structurii create, crearea de locuri diferite, variatein spatiul public amenajat, este suficient cateodata sa se largeasca o strada, sa se schimbe pavajul, sa se implanteze cateva elemente atragatoare de mobilier urban sau jardiniere cu flori, pentru a obtine aceea diversitate dorita; in spatiul privat, diversitatea va rezulta din marja de libertate pe care o are fiecare proprietar in conceperea casei si amenajarea gradinii etc.

Valoarea particulara a unui spatiu urban se defineste ca trasatura sau un grup de trasaturi care -l deosebesc in cadrul formei urbane. In aprecierea calitatii lui trebuie sa avem in vedere :

In alcatuirea in intregime sau in analiza critica a unui spatiu urban deja constituit asupra carora au loc interventii - un reper important ce trebuie avut in vedere este COMPOZITIA URBANA.

Compozitia urbana reprezinta o stare in teritoriu, un proces de evaluare si o suma de principii de alcatuire spatiala. Fara cunoasterea unor principii nu poate fi vorba de compozitie urbana.

Atat in conceperea unui spatiu urban, cat si in analiza critica a unui spatiu urban constituit este indispensabila operarea cu o serie de instrumente de analiza (1) cu ajutorul carora vor putea fi urmarite elementele de analiza a unei compozitii urbane (2).

Starea de contrast poate fi unul din mijloacele cele mai importante pentru realizarea unitatii de convenienta. Dominanta poate fi obtinuta prin demersuri, masa sau unitate de stil.

- Imaginea urbana alcatuita din imaginea reala si imaginea mentala si care depinde de vizibilitate, lizibilitate, capacitate de identificare, perceptie.

punctul de observatie (distanta fata de obiectiv, cota de teren a punctului fata de obiectiv)

- Perceptia in spatiu bazata pe textura urbana, nodurile urbane, reperele urbane. Ea poate fi :

abstracte - care tin de comportamentul utilizatorului lui (calm, tensionat, stresat)

componentele spatiului (linii, suprafete, volume, planuri, culori, sunete, mirosuri)

Din insumarea momentelor ce dau valoarea particulara a unui spatiu urban se pot genera patru ipostaze de evolutie a valorii acestuia :

- Campul structural configurativ - acea parte a teritoriului subordonata regulilor sistemului. Elementul central este PRESTANTA (raportul intre elementul de prestanta si sit). Pot exista :

doua elemente de prestanta contradictorii si care are ca urmare scaderea efectului.

- Ritmul - o succesiune de campuri structurale si care constituie un principiu de compozitie si element de plastica urbana.

AMPLASAREA CONSTRUCTIILOR PE SUPRAFATA PARCELEI

Constructii

DOCUMENTE SIMILARE

W E

C1

C2

C2

C1

C1

C1

C3

C2

C1

C2

C2

C1

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comenteaza documentul: